Digestia la animale

Reprezinta totalitatea transformarilor mecanice (taierea, macinarea); fizice (dizolvarea, umectarea);

chimice - hidroliza => pe care le sufera hrana in interiorul organismului.
Digestia: - intracelulara (la animale unicelulare spongieri) sub forma fagocitozei si pinocitozei.
- extracelulare - tubul digestiv.
Sistemul digestiv la animale

Cavitatea bucala: la nivelul cutiei craniene. Aici se gasesc dintii- organe vii formate din coroana, col si
radacina cu nervi si vase sangvine.
Dinti: incisivi - cu crestere continua (rozatoare) sau fara crestere continua. Oamenii au doi incisivi,
un canin, doi premolari si trei molari.
Dintii sunt localizati in alveolele dentare din maxilare. Dentitia - totalitatea dintilor: de lapte si
definitiva.
Limba este formata dintr-un muschi striat. In structura limbii se gasesc papilele gustative cu receptori
termici si mecanici.
Glandele salivare: de tip tubulo-acinos. 3 perechi de glande: parotide (saliva cu mai multe enzime);
sublinguale; submaxilare. Saliva contine amilaza salivara ce degradeaza amidonul pana la dextrine si maltoza.
Lizozim - substanta antibacteriana care se gaseste atat in saliva cat si in lacrimi.
Faringele - este un conduct (tub) scurt. Reprezinta locul de intersectie a caii respiratorii cu cea
digestiva. Este alcatuit din fibre striate.
Esofagul ( 30 centimetri la om). In faringe si esofag bolul alimentar nu sufera nicio transformare.
Stomacul: cel mai dilatat segment al tubului digestiv.

Peretele este format din fibre musculare netede, circulare, oblice, logitudinale. Interiorul este captusit
de un epiteliu unistratificat cilindric. In peretii stomacului se gasesc glande care secreta mucus pentru a proteja
stomacul si glande care secreta sucul gastric.
Sucul gastric - acid alcatuit din apa ( ph=1, 5-2,5), enzime (pepsina- activeaza asupra proteinelor albomoze, peptone) secretata sub forma de pepsinogen (stare inactiva) activata de HCl (acid clorhidric).

Lamfermentul cuaguleaza laptele. Gelatinaza lichefieaza gelatina. Lipoza gastrica lidrolizeaza

lipidele.
Acidul clorhidric ajuta la eliminarea chimului si impiedica putrefactia. Chimul gastric este produsul
rezultat in urma digestiei gastrice.
Stomacul poate fi unicameral sau tetracameral.

Intestinul subtire este alcatuit din: duoden (parte fixa) care este legat de vezica biliara si pancreas;
jejun si ileon (parte libera). Intestinul subtire are o lungime de patru metri la om, mai mare de patru metri la
erbivore si mai mic de patru metri la carnivore. Intestinul subtire are foarte multe anse si plieri. In interior,
mucoasa intenstinala prezinta vilozitati intestinale si microvilozitati.
In peretii intestinului subtire se gasesc fibre musculare netede, longitudinale si circulare care
realizeaza miscari de segmentare si peristatice.
Intestinul gros are 1,7 metri lungime, are cecum cu apendice, colon si rect. In intestinul gros exista
bacterii simbionte care ajuta la formarea materiilor fecale, se absoarbe apa si sintetizeaza vitaminele B si K.
Ficatul este cea mai mare glanda anexa ce cantareste un kilogram jumatate, este situata in partea
dreapta a abdomenului superior. Este format din patru lobi delimitati de santuri. Fiecare lob are lobuli hepatici
(unitate morfo-functionala a ficatului). Lobulii hepatici sunt alcatuiti din celule hepatice numite hepatocite,
canaliculi biliari si capilari).
La nivelul ficatului = vezica biliara in care este depozitata bila. Bila produce un lichid amar ce contine
saruri biliare ( cu rol in degradarea grasimilor), pigmenti biliari ( care rezulta din degradarea hemoglobinei si
coloreaza materiile fecale) colesterol si lecitina.
Ficatul este vascularizat prin vena porta si artera hepatica.
Pancreasul este situat in curbura duodenului. Este o glanda mixta. Ca glanda endocrina secreta
insulina si glucogon, ca glanda exocrina secreta sucul pancreatic. Contine enzime proteolitice care actioneaza
asupra proteinelor transformandu-le in oligopeptide (proteine simple).
Lipoza pancreatica (actioneaza asupra lipidelor degradandu-le in acizi grasi si gliceroli).
Amilaza pancreatica actioneaza asupra amidonului transformandu-l in dizaharide.
Digestia se finalizeaza cu absorbtia nutrimentelor (aminoacizii, acizi grasi si glicerol, glucoza,
galactoza si fructoza) in intestinul subtire.