Sunteți pe pagina 1din 63

Cuprins

Capitolul 1. Argument
Obiectiv 1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale ficatului
Obiectiv 2. Alcoolismul cronic
a.Definitie
b.Clasificare
c.Etiologie
d.Simptomatologie
e.Diagnostic
f.Evolutie si prognostic
h.Complicatii
i.Tratament
Obiectiv 3. Rolul autonom al asistentului medical in ingrijirea
pacientului cu alcoolism cronic
a.Fisa tehnica nr. 1-Tehnica masurarii si notarii tensiunii arteriale
b.Fisa tehnica nr. 2-Tehnica masurarii si notarii pulsului
Obiectiv 4. Rolul delegat al asistentului medical in ingrijirea
pacientului cu alcoolism cronic
a.Fisa tehnica nr. 3-Executia injectiei intramusculare
b.Fisa tehnica nr.4-Administrarea solutiilor perfuzabile
Obiectivul 5.Procesul de ingrijire al pacientului cu alcoolism cronic
a.Interviu
b.Nevoi le fundamentale dupa Virginia Henderson
c. Plan de ingrijire
Obiectivul 6. Educatia pentru sanatate la un pacient care sufera de
alcoolism cronic.
Bibliografie
Concluzii
Anexe

Capitolul 1. Argument

Ultimii ani s-au caracterizat prin profunde transformri, care implicit s-au
reflectat i n domeniul sntii, modificndu-se conceptul asupra a ceea ce
trebuie s fie o asistent medical.
Originea termenului de a asista st la baza cuvntului asistent, dar n
meseria noastr, a asista nu nseamn a privi ca spectator, ci a ajuta bolnavul
s depeasc momentul de criz, de a ngriji cu fapta, cu vorba, cu sufletul.
Asistenta medical ngrijete persoane sntoase de diferite vrste avnd rol
n educaia pentru conservarea sntii i prevenirea bolilor, precum i
persoane bolnave pentru care ngrijirile constau n tratarea mbolnvirilor,
recuperarea, dac este cazul, i asistarea n faza terminal.
Transformri importante s-au adus i n ceea ce privete acordarea ngrijirilor
n cadrul conceptului sntate-boal. Au fost date mai multe definiii ale
sntii, printre care i cea dat de Marie Francoise Colliere, i anume c:
sntatea depinde de ce se va dezvolta sau va venii n contact cu viaa
biologic, dar ea este tot odat legat de sensul pe care l d fiecare existenei
sale, raiunii de a fi, locul sau de ne nlocuit n societate i rolurile sale
viitoare. Ea este tot odat n legtur cu valorile i credinele sale care vor
pune problema alegerii ntre via i moarte.

Deci, sntatea poate fi denumit un triplu echilibru, ce ar putea fi reprezentat


de un triunghi echilateral n care fiecare latur reprezint o dimensiune:
dimensiunea somatic, psihologic i socio-cultural. Aceste dimensiuni se
afl ntr-o stare dinamic de continu transformare i refacere.

Obiectiv 1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale ficatului

Ficatul, cel mai voluminos viscer, este un organ glandular ce prezinta o gama
larga de functii importante in cadrul economiei generale a organismului. Este
considerat o glanda anexa a tubului digestiv datorita provenientei sale din
epiteliul ansei duodenale a intestinului primar si prin prisma faptului ca isi
elimina produsul de secretie externa in duoden, participand astfel la procesul
de digestie.

Anatomia ficatului
Ficatul este un organ glandular, asimetric, raspunzand prin dispozitia sa
hipocondrului drept, epigastrului si unei parti din hipocondrul stang. Este
plasat in etajul supramezocolic, astfel incat patrunde in concavitatea
diafragmei pana la al 5-lea spatiu intercostal, nivel la care se proiecteaza
limita superioara a lojei hepatice. Inferior, loja hepatica este delimitata de
colonul si mezocolonul transvers, iar planul orizontal corespunzator acestei
limite trece prin vertebra a 12-a toracala. Anterior, lateral si posterior este
delimitata de peretii abdomenului, iarmedial comunica larg cu loja gastrica,
proiectandu-se pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane.
In pozitia sa ficatul este mentinut in principal de presa abdominala si de
suportul elastic conferit de celelalte viscere abdominale din vecinatate. Vena
cava inferioara adera la parenchimul hepatic, iar venele hepatice care se varsa
in ea formeaza un pedicul de suspensie, contribuind astfel la ancorarea
ficatului la acest nivel. De asemenea, la fixarea sa in pozitie participa si
formatiuni peritoneale precum ligamentul falciform, ligamentul coronar,
ligamentele triunghiulare, omentul mic, care il leaga de organele din
vecinatate. Cu toate acestea, mobilitatea ficatului este evidentiata in
respiratie, acesta coborand in inspir si urcand in expir. Insuficienta sau
incompetenta mijloacelor de fixare conduce la deplasarea ficatului,
instalandu-se asa-numita hepatoptoza.
Ficatul reprezinta o statie intermediara interpusa intre intestin, unde are loc
aportul exogen al constituentilor necesari intretinerii echilibrului metabolic
normal, si sangele circulant sistemic, care transporta respectivii constitenti
3

catre celule, incarcandu-se cu produsi de catabolism ce trebuie eliminati.


Multiplele functii ale ficatului sunt realizate prin activitatea coordonata a
heptocitelor si a celulelor ce apartin sistemului reticuloendotelial.
Implicarea ficatului in procesele metabolice
In cadrul proceselor metabolice, ficatul ocupa o pozitie centrala, indeplinind
peste o mie de procese chimice de importanta vitala pentru organism. Fiind
dotat cu sisteme autoreglatoare si supus unui control endocrino-vegetativ
complex si eficient, ficatul este capabil sa-si adapteze activitatea metabolica
conform necesitatilor tisulare, mentinand astfel homeostazia diversilor
constituenti biochimici plasmatici, prin procese de stocare, transformare,
metabolizare sau eliminare.

Functia biligenetica
Bila, produsa de ficat, strabate caile biliare si se acumuleaza in vezicula
biliara, de unde in decursul proceselor de digestie este descarcata in duoden.
Bila hepatica si cea veziculara difera prin aspect si compozitie, datorita
perioadelor interprandiale, cand stagnarea in colecist favorizeaza declansarea
unor procese de concentrare, secretie de mucus si cationi si absorbtie de
anioni. Astfel, bila hepaticaprezinta culoare galbena, limpede, este aproape
izotonica cu plasma, contine 97% apa si are pH alcalin, cuprins intre 7,8 8,6, spre deosebire de bila veziculara, a carei culoare devine verde inchis,
tulbure, este filanta, compusa din aproximativ 90% apa, iar pH-ul sau variaza
intre 7 - 7,4.
La polul sinusoidal al hepatocitelor ajung diversi constituenti plasmatici, care
impreuna cu substantele sintetizate intrahepatocitar si cu o cantitate adecvata
de apa sunt eliberati prin polul biliar in canaliculii biliari. Bila continuu
secretata atinge cantitati cuprinse intre 500-1000 mL/zi. Este un lichid
complex si contine 97% apa si 3% reziduu uscat, din care fac parte saruri
anorganice si substante organice, precum saruri si pigmenti biliari, lecitina,
colesterol, proteine, mucus si saruri anorganice.
Sarurile biliare, ce constituie aproximativ 50% din reziduul uscat, prezinta
roluri fundamentale in cadrul digestiei si absorbtiei lipidelor si vitaminelor
liposolubile. Astfel, sarurile biliare reduce tensiunea superficiala si
favorizeaza emulsionarea grasimilor, avantajand astfel digestia lor, activeaza
4

lipazele si formeaza micelii cu lipidele, care avand caracter hidrosolubil se


pot resorbi din intestin. Capacitatea de absorbtie a acestora este direct
proportionala cu concentratia lor, iar absenta sarurilor biliare din intestin este
consecutiva cu pierderea a 25-40% din lipidele ingerate. Organismul uman
contine intre 3-4 g acizi biliari, in timp ce ficatul sintetizeaza doar 0,5g/24h,
iar bila conduce in intestin 20- 30 g/24h. Astfel, se explica faptul ca 90-95%
din acizii biliari in urma proceselor de digestie sunt reabsorbiti in ileonul
terminal, de unde ajung la ficat pe cale portala intrand din nou in procesele de
conjugare, urmate de reexcretarea acestora in bila. Se formeaza un circuit
hepato-enteric prin care fiecare molecula de saruri biliare poate participa
zilnic de 15-20 ori inainte de a fi eliminata. La nivelul colonului, acizii biliari
stimuleaza mucoasa sa secrete electroliti si apa, avand astfel un efect laxativ.
Pigmentii biliari reprezinta 15-20% din totalitatea substantelor solide aflate in
compozitia bilei hepatice.Bilirubina este principalul pigment biliar, iar
aceasta se sintetizeaza in conditii normale, in cantitati de 250-300 mg/zi. In
proportie variabila de 80-95%, bilirubina provine din hemoglobina descarcata
prin liza eritrocitelor imbatranite, catabolismul unui gram de hemoglobina
generand 36, mg bilirubina. Restul este de provenienta extracelulara, in
special medulara.
Lecitinele sunt reprezentatii principali ai fosfolipidelor biliare, ce reprezinta
20% din reziduul uscat continut de bila. Acestea sunt sintetizate la nivelul
reticulului endoplasmatic neted hepatocitar, in functie de circulatia
enterohepatica a acizilor biliari.
Colesterolul constituie aproximativ 4% din totalul substantelor solide biliare
si 6% din cel al lipidelor biliare, iar excretia sa pe aceasta cale contribuie la
reglarea nivelului colesterolic al organismului. In bila, colesterolul este
prezent in cea mai mare parte sub forma neesterificata si chiar daca este
insolubil in apa, mentinerea sa in solutie se datoreaza prezentei sarurilor
biliare si a fosfolipidelor, alaturi de care formeaza micelii mixte. Raportul
dintre concentratia biliara a colesterolului si cea a sarurilor biliare variaza
intre 1/20 si 1/30, iar in situatiile in care valoarea acestui raport scade sub
1/13 are loc precipitarea colesterolului. Cantitatea de colesterol excretata in
intestin este aproape pe jumatate recuperata printr-un circuit enterohepatic,
restul fiind eliminat sub forma de coprostanol prin scaun.
Abundenta secretiei biliare este evidentiata postprandial. Parasimpaticul
stimuleaza secretia, in timp ce simpaticul o inhiba. De asemenea, produsii de
degradare ai proteinelor sau anumiti constituenti alimentari, precum grasimile

au efect stimulator asupra secretiei biliare.


Functia de detoxifiere
Ficatul poate capta, metaboliza si elimina diverse substante proprii sau straine
organismului, absorbite din lumenul intestinal sau extrase din sangele care il
perfuzeaza. Procesele de detoxificare sunt rezultatul activitatii unor sisteme
enzimatice variate, care desfasoara intr-o prima faza reactii de oxidare,
reducere sau hidroliza, avand ca rezultat final hidroxilarea substratului,
pentru ca in faza urmatoare sa aiba loc conjugarea compusului hidroxilat. In
urma acestor procese chimice se formeaza structuri care pot fi mai usor
eliminate prin bila sau urina.
Functia de epurare plasmatica
Ficatul raspunde de 80-90% din capacitatea functionala a sistemului
reticuloendotelial, ce cuprinde macrofagele tisulare si circulante cu rol de a
fagocita si distruge diverse substraturi coloidale sau particulate straine
organismului sau proprii devenite nonself, ca urmare a denaturarii de catre
diversi agenti. Sistemul macrofagic constituie 35% din totalul celulelor
hepatice si este reprezentat de celulele sinusoidale, dintre care se remarca
celulele Kupffer si cele endoteliale.
Epurarea substantelor antigenice de origine intestinala este strict necesara,
in lipsa efecuarii acesteia, de exemplu in cazul unor anastomoze intra- sau
extrahepatice, inducandu-se un raspuns imunologic intens. De asemenea, la
nivelul ficatului are loc si epurarea endotoxinelor bacteriene de provenienta
digestiva, prezenta acestor endotoxine in circulatia sistemica reprezentand un
indice al perturbarii activitatii hepatice.

Regenerarea masei ficatului


Ficatul detine o capacitate remarcabila de a se restabili dupa o pierdere
semnificativa de tesut, in urma unei hepatectomii partiale sau pe fondul unei

afectiuni hepatice acute, atat timp cat leziunea nu se complica cu infectie


virala sau inflamatie. Controlul procesului de regenerare a ficatului nu este pe
deplin elucidat, iar teoriile admise pana in prezent sunt construite in jurul
factorului de crestere al hepatocitelor, elaborat de celulele mezenchimale din
ficat.

Obiectiv 2. Alcoolismul cronic

a.Definitie
Alcoolismul este obiceiul de a consuma alcool mai des i mai mult dect
tolereaz organismul, determinnd obinuina i dorina irezistibil de a
repeta ingestia.

Alcoolismul a fost definit prin trei factori:


consumul excesiv de alcool
deteriorarea psihic progresiv
comiterea de acte antisociale

O alt definiie dat alcoolismului este: -consumarea frecvent a unei cantiti


variabile de buturi alcoolice timp mai ndelungat care determin dependen
toxico-maniac i apariia diferitelor tulburri neuro-psihice.
Tolerana la alcool semnific necesitatea creterii n timp a dozelor de
substan pentru realizarea aceluiai efect.
Opus toleranei este sensibilizarea care presupune realizarea strii de
ebrietate la cantiti din ce n ce mai mici de alcool.
Dependena de alcool reprezint o stare de intoxicaie cronic caracterizat
prin nevoia imperioas de a consuma alcool, dependen care poate fi att
fizic ct i psihic.
Pentru dependen, sau mai folosit termeni ca: toxicomanie, obinuina.
Dependena psihic este precoce i reprezint impulsul psihic nestpnit de a
continua consumul de alcool pentru realizarea unei senzaii subiective de
confort, de reducere a tensiunii psihice.
Faptul c sub influena alcoolului apare un sentiment de satisfacie, de
relaxare, de simplificare a unor probleme sau dificulti duce la dorina
repetrii consumului, rezultnd dependena psihic.
Modificarea funciilor psiho-active sub influena alcoolului ine de o serie de
factori constituionali sau educaionali.

Dependena fizic este mai tardiv i se traduce prin apariia unui sindrom de
sevraj, atunci cnd a fost ntrerupt sau redus brusc consumul de alcool.
n concluzie, dependena de alcool se caracterizeaz prin:

dificulti n a controla comportamentul legat de consumul de alcool cu


dorina impulsiv de a consuma alcool.
tolerana crescut la alcool cu creterea dozelor
neglijarea responsabilitilor socio-profesionale i familiale n favoarea
timpului acordat preocuprii i consumrii buturilor alcoolice
apariia unor afeciuni somatice: hepatice, cardiace, digestive i ale sistemului
nervos i afeciuni psihice.
apariia strii de sevraj duce la reducerea sau ncetarea brusc, accidental
sau voita a consumului de alcool.

b.Clasificare
Cea mai rspndita este clasificarea lui Jellinek 1960, care descrie mai
multe tipuri de alcoolism specificndu-le caracteristicile:

alcoolismul alfa - presupune o dependen psihologic fa de


alcool la care subiectul recurge simptomatic i episodic, n situaii
de stres sau ca urmare a unor suferine fizice, n scop tranchilizant
i euforizant.
alcoolismul beta - presupune o perioad ndelungat de ingestie
care are drept urmare apariia unor complicaii somatice (digestive,
hepatice, neurologice).
alcoolismul gama - care se caracterizeaz prin apariia dependenei
ce oblig la creterea progresiv a dozelor.

alcoolismul delta - semnific consumul continuu de alcool,


reducerea sau suprimarea lui pentru un timp foarte scurt (1 - 2 zile)
ducnd la apariia simptomatologiei de sevraj.
alcoolismul epsilon - superpozabil cu dipsomania grav (prin
dipsomanie nelegndu-se alternana unor perioade de consum
abuziv cu perioade de abstinen).

Unii autori contemporani propun o clasificare diferit a tipurilor de


alcoolism, descriind o form separat a alcoolismului simptomatic n care
consumul de alcool este secundar unei tulburri nevrotice psihotice sau
organice. S-a propus diferenierea conceptual a alcoolismului primar de
cel secundar, forme care nu se exclud ci pot coexista la acelai pacient.
n cazul alcoolismului primar, accentul se pune pe patern-ul de
comportament n sine fa de alcool, care nu este rezultatul unei tulburri
afectiv cognitive sau de personalitate, ci semnific mai curnd o paradigm
comportamental bazat, probabil, pe comportamente transmise genetic
independent de ambian.
Alcoolismul secundar semnific acelai comportament auto distructiv de
utilizarea exagerat a alcoolului, dar care este rezultatul unui sindrom
psihopatologic major (psihoz afectiv, schrizofrenie), al unei tulburri de
personalitate sau al unui conflict nevrotic.
c.Etiologie

Numeroase teorii ncearc s explice etiologia alcoolismului referinduse n special la factorii genetici, bio-chimici, factorii de mediu sociali i la cei
ce in de tipul de personalitate.

1. Factorii genetici

10

Implicai n determinarea rspunsului la etanol i contribuind implicit la


instalarea consumului cronic abuziv, factorii genetici au constituit obiectul a
numeroase studii.
Dei incidena alcoolismului n familiile consumatorilor abuziv de
alcool variaz considerabil, n diferitele cercetri natura familial a
tulburrilor este susinut de studii mai recente.
Cercetrile pe gemeni au oferit date extrem de variabile privind
transmiterea ereditar a alcoolismului.
Studiul consumului abuziv de alcool la semifrai i la adoptai susine
ideea unei contribuii ereditare la instalarea ingestiei excesive de alcool cu
diferene legate de sex afirmnd posibilitatea unei transmiteri recesive X
linkate, ceea ce face ca brbaii s fie mai predispui genetic la consumul
excesiv de alcool.
Luarea n considerare a factorilor genetici implicai n etiologia
alcoolismului, a cror pondere nu trebuie supraestimat, presupune i
menionarea unor aspecte mai complexe.
Astfel, un studiu efectuat n anul 1960 afirm c deteriorarea somatic
generat de consumul abuziv de alcool ar fi n mai mare msura determinat
genetic de tendina propriu zis la consumul excesiv, iar un alt studiu din
1977 susine ca predispoziia ctre sindromul Korsakov i encefalopatia
Wernicke se motenete.

2 Factorii bio-chimici

11

Cercetrile privind modificrile bio-chimice induse de alcool la nivelul


sistemului nervos central au urmrit elucidarea unor aspecte privind tolerana
i dependena la aceast substana.
S-a emis ipoteza conform creia, tolerana la efectul hipnotic al
alcoolului s-ar datora rezistenei membranei neuronale la efectul
destabilizator al etanolului (etanolul producnd modificri membranare cu
alterarea permeabilitii).

3 Factorii de mediu i psiho-sociali:

Au o contribuie important n geneza alcoolismului cronic. Situaiile


psiho-traumatizante pe care le-au trit n copilrie, formele de privare
parentala (deces, divor) sunt des ntlnite n istoricul alcoolicului cronic.
Familia dezorganizat sau aparent organizat dar disfuncional
favorizeaz iniierea precoce n consumul abuziv de alcool, un rol important
revenind anturajului i prieteniilor iar influenele culturale de microgrup
ntresc predilecia pentru alcool.
Uurina cu care pot fi procurate buturile alcoolice, ca i obiceiurile
consumrii n grup i la diferite ocazii, au un rol favorizant n consumul
excesiv de alcool.
Anumite profesii pot antrena subiecii la consum de alcool.

4. Personalitate premorbid:

12

Personalitatea premorbid a alcoolicului constituie obiectul a numeroase


cercetri.
Se accept c nu exist un profil unic de personalitate caracteristic
alcoolicilor, ei reprezentnd o populaie destul de eterogen.
Totui personalitatea de tip instabil, insuficient maturizat din punct de
vedere afectiv, emoional pare a fi cea mai frecvent printre alcoolici.
Trsturile unei personaliti instabile asociat cu manifestri nevrotice
sunt considerate factori de risc pentru alcoolism.
Trsturile distincte, tendinele depresive latente sau manifestate sunt de
asemenea menionate de diveri autori, tulburarea depresiv precednd
consumul abuziv de alcool, mai ales la femei.
Se pare ns c depresia este semnificativ mai frecvent la alcoolici care
solicit ajutor psihiatric, tulburarea afectiv fiind n general secundar.
Chiar i atunci cnd alcoolismul este precedat de depresie nu este
obligatorie intercondiionarea reciproc (depresie-alcoolism).
Consumul de alcool este mai frecvent i la cei cu personaliti isterice
sau dimpotriv astenici, la cei cu trsturi obsesive sau la anxioi.
Astfel, se consider c inadecvarea social, introversia i anxietatea sunt
trsturile cele mai comune ale personalitii alcoolicilor.

d.Simptomatologie
Sindromul de sevraj

13

Factorul declanator comun al acestor stri grave care survin n cursul


alcoolismului cronic este sistarea sau reducerea considerabil, voluntar sau
accidental a ingestiei de alcool. Din punct de vedere fiziopatologic se poate
considera c sindromul de sevraj se datoreaz hiperactivitii sistemului
nervos central, inhibat n prealabil de alcool.
Manifestrile clinice ale sindromului de sevraj sunt:

sindromul de abstinen la alcool


delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)
delirium tremens

Sindromul de abstinen la alcool

Se caracterizeaz prin apariia la un interval de cteva zile (uneori chiar


24 de ore) de la reducerea sau ncetarea consumului de alcool, la un pacient
care anterior a abuzat de alcool, a unei simptomatologii care include senzaie
de disconfort nedefinit, tremor fin i distal al membrelor, limbii, buzelor,
pleoapelor, tremurturile putnd s se accentueze pn la adevrate mioclonii.
Se noteaz prezena unor manifestri simpatotone cum ar fi o uoar
nelinite, transpiraii, diaree, tahicardie nsoit uneori de valori crescute ale
tensiunii arteriale.
La acestea se asociaz anxietatea, insomniile, comarurile. Frecvent
poate s apar o simptomatologie depresiv, cu inapeten, dezgust pentru
alcool, uneori idei de suicid.
Alteori tabloul clinic este de tip euforic pe acest fond aprnd crize de
iritabilitate cu creterea agresivitii generatoare de conflicte.

Delirul alcoolic subacut (predelirium tremens)

14

Tabloul clinic const din: tremurturi cu caracteristicile celor din


sindromul de abstinen alcoolic, delir halucinator cu halucinaii, cel mai
frecvent vizuale, dar i auditive, olfactive, gustative i mai rar tactile.
Acest delir pare a se realiza spontan pentru a reaprea brusc cu alt
coninut tematic. Pacientul prezint confuzie mental de profunzime variabil
cu dezorientare temporo-spaial, genernd agitaie i anxietate.
Ca manifestri fizice prezint: transpiraii abundente cu deshidratare,
tahicardie, diaree i vrsturi.

Delirium tremens (stare confuzo-oniric alcoolic acut)


Debutul poate fi brutal, n cteva ore.
Simptomatologia este mai intens dect n cazul sindromului de
abstinen i a celui de delir alcoolic subacut i const din: tremurturi de
intensitate mare, generalizate,cu disartrie, tulburri de mers, tulburri de
tonus muscular.
Pacientul prezint delir confuzo-oniric, cu halucinaii vizuale, agitaie,
tulburri vegetative importante.
Laboratorul evideniaz alterarea probelor biologice (probe hepatice
modificate, acidoza metabolic cu scderea rezervei alcaline,
diselectrolitemie).

e.Diagnostic

15

Diagnosticul alcoolismului este in general, realizat prin revizuirea


comportamentului persoanei, cu excepia cazului in care persoana are
simptome de retragere sau leziuni ale organelor ca urmare a consumului de
alcool.
Alcoolismul,

este definit ca fiind consumul de alcool, pana la punctul in care


se interfereaza cu viata individului din punct de vedere profesional, social,
sau de sanatate. Rezulta ca un comportament expus de catre o persoana cu
dependenta de alcool poate fi interpretat in moduri diferite de catre diferite
persoane. Acest lucru face ca de multe ori diagnosticul de alcoolism sa fie
oarecum dificil.
Mai multe teste de screening sunt de obicei folosite de multi profesionisti
de ingrijire a sanatatii pentru a identifica persoanele cu risc de alcoolism.
Astfel de teste de obicei, este format din unul sau mai multe chestionare.
Testele folosite de obicei sunt Michigan Alcoolismul de screening Test
(MAST), chestionarul CAGE, iar chestionarul TACE.
Michigan Alcoolismul de screening Test (MAST) este din 22 de intrebari
test, adesea folosit intr-un cadru de consiliere clinica.
Chestionarul CAGE, de exemplu, contine urmatoarele patru intrebari:
raspunsul Da, la doua sau mai multe dintre aceste intrebari indica o
probabilitate mare de alcoolism.
Ati simtit nevoia sa renuntati la alcool?
Ai deranjat oameni care te-au criticat de consumul de alcool?
V-ati simtit rau sau vinovat cu privire la consumul de alcool?
Ati simtit vreodata nevoia ca primul lucru de dimineaa sa beti alcool pentru ca nu va puteti
misca sau pentru a scapa de o mahmureala?

Chestionarul TACE este foarte asemanatoar. La acest test avem, de


asemenea, patru intrebari. Cu cat mai multe da-uri, rspunse de o persoana
la aceste intrebari, cu atat mai mare probabilitatea acestei persoane sa fi baut
excesiv.
De cate pahare este nevoie pentru a te da mare?
Ai deranjat oameni care te-au criticat de consumul de alcool?
Ati simtit vreodata ca ar trebui sa reduceti consumul de alcool?
Ati avut vreodata nevoie ca primul lucru dimineata sa fie o bautura?

Medicul poate lua mostre de sange pentru a evalua functiile hepatice,


pentru prezenta de anemie, si / sau dezechilibru electrolitic. Persoanele
16

alcoolice au adesea rezultate hepatice la teste. Gamma glutamil transferaza


(GGT) este testul cel mai sensibil functiei hepatice. Acesta poate fi ridicat
dupa doar cateva saptamani de consumul de alcool in exces. Persoanele
dependente ar putea avea, de asemenea, anemie (numar mic de celule in
sange), precum si tulburari electrolitice, nivel scazut de potasiu, magneziu
scazut, si calciu scazut in organism.
De multe ori vizita initiala, la un medic este de natura complicatiilor
medicale sau chirurgicale ale consumului de alcool. In aceste cazuri, medicul
va efectua si solicita efectuarea de teste suplimentare, in functie de simptome
(de exemplu, probleme abdominale, insuficienta cardiaca, retragere de alcool,
sau ciroza).

f.Evolutie si prognostic

Dependenta de o substanta, in general, parcurge mai multe etape pana se


produce ca atare. Etapele consumului sunt:

consumul experimental, in care individul consuma substanta din


curiozitate (ex. la o petrecere);

consum regulat, in care individul consuma substanta la diversele


intalniri cu colegii, cunostintele, prietenii;

consum devenit preocupare, in care individul obisnuieste sa consume


alcool, droguri, tutun in multe situatii si cautarea acestor situatii devine in
sine un scop;

dependenta, este faza in care intregul comportament este controlat


de nevoia organismului de a fuma sau consuma alcool sau droguri. Persoana
nu mai este libera, este controlata de substanta!

S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar


cercetatorul E.M. Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei
dependentei de alcool. Acesta prezinta evolutia alcoolismului in patru faze:
1.

Faza pre-alcoolica
17

2.

Faza de debut

3.

Faza critica

4.

Faza cronica

In faza pre-alcoolica alcoolul este consumat ocazional, la petreceri,


sarbatori, protocoale, etc. In acest stadiu nu exista dependenta fizica si
psihica. Dependenta se poate crea ori prin consum de alcool repetat (insa
multi consumatori in exces nu depasesc niciodata acest punct) ori crescand
cantitatea de alcool din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum.

In cea de-a doua faza, numita faza de debut, sunt "asigurate" de catre
consumator toate conditiile pentru dezvoltarea dependentei. Consumatorul
manifesta urmatoarele simptome: amnezie, consum de alcool pentru efectul
in sine, acunderea alcoolului, preocupare fata de alcool, sorbirea cu sete a
primului pahar, sentiment de vinovatie privind alcoolul, evitarea conversatiei
pe tema alcoolului, aparitia amneziilor dupa aproape fiecare consum.

In faza critica, cea de-a treia, dependenta de alcool este deja


instalata, iar alcoolicul manifesta deja urmatoarele:
- pierderea controlului, persoana nu mai poate controla voluntar cantitatea
de bautura consumata, se pierde simtul masurii, se consuma pana la betie,
ebrietate, intoxicatie, coma alcoolical;
-

rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii;

grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si


stima de sine;
-

comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta;

modificarea comportamentului, tulburari de comportament;

intreruperea relatiilor sociale;

- pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati;

18

- pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati;


-

re-interpretarea relatiilor personale;

auto-compatimire marcata, stari depresive;

- gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real,


interpretare negativa;
- protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului
fizic;
prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de
consum;
-

gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta;

consum matinal de alcool.

In ultima faza a dependentei, faza cronica, se considera de obicei ca


din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "bautul controlat". In acest
stadiu dependenta se manifesta prin:
- consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor
de pahar;
-

deteriorare etica - sistemul de valori s-a modificat;

deteriorare reversibila a gandirii;

deteriorare sociala prin compania consumatorilor;

inlocuirea oricarei bauturi cu alcool;

tremuraturi, consum pentru evitarea sevrajului;

refuzul de a accepta starea de degradare fizica si psihica;

- psihoze alcoolice determinate de consumul de alcool: betia patologica,


delirium tremens, halucinoza alcoolica, gelozia obsesiva a alcoolicului,
encefalopatia Wernicke, sindromul Korsakov.
h.Complicatii
19

Complicatiile digestive privesc ficatul si aparatul gastrointestinal. Chiar


si abuzul de week-end poate genera steatoza hepatica ("ficatul gras"), cu
ficat marit si palpabil. Aproximativ 15% dintre cei care abuzeaza de alcool
prezinta o inflamatie pancreatica si risc pentru pancreatita acuta si sechele
functionale pancreatice (deficient de insulina si enzime). Esofagita, gastrita
pot antrena hemoragii digestive, iar ciroza se poate complica cu rupturi de
varice esofagiene.

Complicatiile cardiovasculare si cerebrovasculare: pot aparea


hipertensiune arteriala, cresterea trigliceridelor si colesterolului,
coronaropatii (afectiuni ale arterelor coronare), cardiomiopatia (afectiune a
muschiului inimii) alcoolica, cu tulburari grave de ritm (ce pot deveni
fatale), microhemoragii in vasele cerebrale.

Complicatiile hematologice constau in leucopenie (scaderea nr. de


leucocite din sange), scaderea imunitatii sau afectarea formarii de hematii,
cu cresterea volumului eritrocitar mediu.

Complicatiile psihiatrice sunt: sindromul de sevraj complicat sau nu


cu delirium tremens, tulburarea amnestica (sindromul Korsakoff alcoolic),
dementa alcoolica, depresia alcoolica, tulburarea anxioasa indusa de
alcool, tulburarea psihotica (halucinoza alcoolica Wernicke) indusa de
alcool.

i.Tratament
Tratamentul alcoolismului cronic se realizeaz printr-o mbinare a
psihoterapiei cu tratamentul medicamentos, care consta n:

20

1.

Somatotrope,

care

vizeaz

ameliorarea

funciilor

ficatului,

reechilibrarea hidroelectrolitic.
2. Medicaie de repulsie, care urmrete instalarea unui reflex
condiionat negativ la ingerare de alcool.
3. Psihotrope, ce vizeaz corectarea tulburrilor psihice asociate
consumului de alcool

21

Obiectiv 3. Rolul autonom al asistentului medical in ingrijirea


pacientului cu alcoolism cronic

a.Fisa tehnica nr. 1- Tehnica msurrii i notrii tensiunii arteriale


TENSIUNEA ARTERIALA: - reprezinta presiunea exercitata de sangele
circulant asupra peretilor arteriale.Tensiunea scade de la centru spre
periferie.

- Evaluarea funciei cardio-vasculare ne d informaii asupra forei de


contracie asupra inimii i rezistena determinat de elasticitatea i calibrul
vaselor.
Elemente de evaluat:
-

Tensiunea arterial sistolic (cea maxim)

Tensiunea arterial diastolic ( cea minim).

Materiale necesare:
Aparat pt msurarea tensiunii arteriale: cel cu mercur, cel cu
manometru, oscilometru PACHON
-

Stetoscop biaurecular

Tampon de vat

Alcool

Creion sau pix cu min roie.

Metod de determinare:
-

Palpatorie i auscultatorie.
22

Interveniile asistentei pentru metoda auscultatorie:


-

Pregatirea psihic a pacientului.

Asigurarea repaosului psihic i fizic timp de 15 minute

Splarea pe mini

Se aplic maneta pneumatic pe braul pacientului. Braul trebuie s


fie fixat i ntins (n extensie).
Se fixeaz membrana stetoscopului pe artera humeral, sub marginea
inferioar a manetei.
-

Se introduc olivele stetoscopului n urechi.

Se pompeaz aer n maneta pneumatic, cu ajutorul perei de cauciuc


pn la dispariia zgomotelor pulsative.
Se decomprim progresiv aerul din manet prin deschiderea supapei
pn cnd se percepe primul zgomot arterial, aceasta reprezentnd valoarea
tensiunii arteriale maxime.
Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau a manometrului
pentru a fi consemnat.
Se continu decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai
puternice.
Se reine valoarea indicat de coloana de mercur sau de acul
manometrului. n momentul n care zgomotele dispar, aceast valoare
reprezentnd tensiunea arterial minim.
Se noteaz pe foaia de temperatur valorile obinute cu o linie
orizontal de culoare roie. Considerm pentru fiecare linie a foii de
temperatur o unitate a coloanei de mercur. Se unesc liniile orizontale cu
liniile verticale i se haureaz spaiul rezultat. n alte documente medicale se
nregistreaz cifric.
-

Se dezinfecteaz olivele stetoscopului i membrana de alcool.

Pentru metoda palpatorie:


-

Determinarea se face prin palparea arterei radiale.

23

Nu se folosete stetoscopul

Etapele sunt identice, urmrim pulsul.

Dezavantajul: obinerea unei valori mai mici dect realitatea, palparea


pulsului periferic fiind posibil numai dup reducerea accentuat a
compresiunii exterioare.
De reinut:

Maneta va fi bine fixat pe braul pacientului

Manometrul va fi plasat la nivelul arterei la care se face determinarea.

Msurarea va fi precedat de linitirea pacientului.

n caz de suspiciune se repet msurarea fr a scoate maneta de pe


braul pacientului.
-

Se pot face msurtori comparative la ambele brae.

Valori normale
Adulti: 115-140 / 70-80 mmHg
Copii: 91-110 / 60-65 mmHg
Nou-nascuti: 65-80 / 40-50 mmHg
Valori peste cele normale - hipertensiune.HTA
Valori sub cele normale - hipotensiune. hTA

24

b.Fisa tehnica nr. 2-Tehnica masurarii si notarii pulsului


Pulsul reprezint expansiunea ritmic a arterelor ce se comprim pe un plan
dur, osos i este sincron cu sistola ventricular.
Ne intereseaz ritmul pulsului sau elemente de apreciat: ritm, frecvene i
amplitudine. Locurile unde se msoar pulsul: la orice arter accesibil
palprii i care poate fi comprimat pe un plan osos. De obicei se folosete
artera radial, femural.
Materiale necesare:
-

Ceas cu secundar

Creion sau pix cu min roie.

Interveniile asistentei la msurarea pulsului.


-

Pregtirea pshihic a pacientului:

asigur repaos fizic i psihic 10 15 minute.

Se spal pe mini

Reperarea arterei

Fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei.

Exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vrful degetelor.

Numrarea pulsaiilor timp de 1 minut.

Consemnarea valorii obinute printr-un punct pe foaia de temperatur


innd cont c fiecare linie orizontal a foii de temperatur reprezint 4
pulsaii. Unirea valorii prezente cu cea anterioar cu o linie pentru obinerea
curbei.

25

Consemnarea n alte documente medicale a valorii obinute i a


caracteristicilor pulsului.
Frecvena
n.n.

130-140 p/m

copil mic

100-120 p/m

la 10 ani

90-100 p/m

adult

60-100

vrstnic

>80-90 p/m

p/m

Modificri de frecven a pulsului


Tahicardie = creterea frecvenei pulsului
Bradicardie = scderea frecvenei pulsului
Celeritatea reprezint viteza de ridicare i coborre a undei pulsatile.

26

Obiectiv 4. Rolul delegat al asistentului medical in ingrijirea pacientului


cu alcoolism cronic

a.Fisa tehnica nr. 3-Executia injectiei intramusculare


1.Definiie:Introducerea de substane medicamentoase-soluii izotone
cristaline,uleioase sau a unei substane coloidale n stratul muscular,prin
intermediul unui ac ataat la o sering.

2.Scop:terapeutic

3.Loc de execuie:
-Regiunea supero-extern fesier,deasupra marelui trochanter-(ptratul
supero-extern fesier).
-Muchii externi i anteriori ai coapsei-1/3 mijlocie.
-Muchiul deltoid.
-La sugari-regiunea mijlocie a coapsei.

4.Materiale necesare:
-Sering cu ac adaptate injeciei.
-Soluie de injectat verificat.
-Tampoane cu alcool,eter sau benzinpentru dezinfecia tegumentelor.
27

-Garou sau band elastic (pentru injecia intravenoas).


-Leucoplast.
-Mnui de protecie.
-Tvi renal.

5.Pregtirea psihic
-Se anun bolnava
-Se informeaz privind scopul i locul injeciei i eventualele reacii pe care
le va prezenta n timpul injeciei.

6.Pregtirea fizic
-Se aeaz bolnava n repaus-n decubit ventral,lateral,eznd sau n picioare.
-Se dezvelete locul ales.

7.Execuie
-Se spal i se dezinfecteaz minile i se mbrac mnui de protecie.
-Obinuit se injecteaz la nivelul ptratului supero-extern fesier.
-Se dezinfecteaz locul injeciei cu alcool.
-Se cere bolnavului s-i menin musculatura ct mai relaxat-muchiul s
fie moale.
-Se puncioneaz perpendicular pielea ptrunznd 4-7 cm cu rapiditate i
siguran.
-Se verific poziia acului prin aspirare n sering i se injecteaz lent.
-Se aplic o compres i se retrage acul brusc,masnd uor zona pentru
accelerarea resorbiei.

28

8.ngrijire dup tehnic:


-Se aeaz bolnavul comod,n repaus,5-10 minute.
-Se ordoneaz materialele folosite.

9.Incidente i accidente:
-Durere violent-prin atingerea nervului sciatic sau a unei terminaii
nervoase-se retrage acul i se schimb locul injeciei.
-Paralizie (total sau parial)-prin lezarea nervului sciatic.
-Ruperea acului-extragerea se va face manual sau chirurgical.
-Necroza esuturilor prin greirea cii de administrare.
-Hematom.
-Supuraie septic,abces,infecie grav.
-Flegmon-supuraie septic prin nerespectarea normelor de asepsie i
antisepsie.
-Embolie uleioas-introducerea accidental a suspensiei uleioase ntr-un vas
de snge.
-Iritaie periostal-injectarea medicamentului n apropierea osului.
-Transmiterea de boli infecto-contagioase sau infecii generale-prin
refolosirea seringilor i acelor.

10.Observaii:
-Nu se injecteaz n regiuni infiltrate,zone cu abcese tegumentare,acne,
foliculit,furuncule,etc.
-Se evit injectarea repetat n acelai loc-se schimb periodic locul.
-Verificarea poziiei acului pentru soluiile colorate se face prin detaarea
seringii.

29

-Cantitatea maxim de medicament injectat este de 5 mlpentru a nu se


mri riscul de infecii-abces postinjectabil.

b.Fisa tehnica nr.4-Administrarea solutiilor perfuzabile

30

1.Definiie:
-Introducerea pe cale parenteral intravenoas pictur cu pictur a
soluiilor medicamentoase pentru reechilibrarea hidroionic i volemic se
execut prin perfuzie.

2.Scop:
-Terapeutic.
-Hidratare i mineralizare,completarea proteinelor sau a altor componente
sanguine.
-Scop depurativ dilund i favoriznd excreia din organism a produilor
toxici.

3.Locul punciei pentru perfuzie:


-Venele de la plica cotului.
-Venele epicraniene sau jugulare la copii mici i sugari.
-Venele de pe suprafaa dorsal a mini.

4.Materiale i instrumente necesare:


-Flaconul cu soluia perfuzabil pregtit,suspendat n stativ.
-Materiale pentru puncie venoas.
-Injectomat,branul,ac pentru puncie.
-Leucoplast.
-Tvi renal.
-Mnui de protecie.
-Tampoane cu soluie dezinfectantalcool,eter,alcool iodat.

31

5.Pregtirea pacientului:
-Se anun bolnavul i se explic tehnica,necesitatea i importana ei.
-Se obine consimmntul pacientului (familiei sau aparintorului).
-Se roag bolnavul s urineze.
-Se protejeaz patul cu muama i alez.
-Se aeaz bolnavul comod,cu braul sprijinit pe pern elastic (sau pe
suport).
-Se acoper bolnavul cu nvelitoare.

6.Execuia perfuziei:
-Se examineaz calitatea venelor,se aplic garoul i se alege locul punciei.
-Se dezinfecteaz locul ales i se execut puncia venoas.
-Se verific poziia acului i se ataeaz la ac amboul perfuzorului pregtit.
-Se deschide prestubul i se regleaz ritmul perfuzieiobinuit 60 picturi pe
minut sau n funcie de recomandri i de soluia administrat.

7.ngrijiri dup tehnic:


-Se ntrerupe perfuzia naintea golirii complete a flaconului.
-Se aplic un tampon cu alcool la locul punciei i se extrage acul brusc din
ven.
-Se las un pansament fixat cu leucoplast la locul punciei.
-Se aeaz bolnavul comod i se nvelete.
-Se supravegheaz i dac nu sunt contraindicaii,se pot administra lichide
calde.

8.Incidente i accidente:
32

-Hiperhidratare prin perfuzie n exces.La cardiaci poate determina edem


pulmonar acut,tuse,expectoraie hemoptoic,polipnee,hipertensiune.
-Embolie gazoas prin ptrunderea aerului n curentul circulator.
-Revrsat lichidian n esuturile perivenoase poate da natere la
flebite,necroze.
-Frison i stare febril prin nerespectarea condiiilor de asepsie.
-Infecii prin aspiraie i diaree prin hrnire ndelungat prin perfuzie.
-Compresia vaselor sau a nervilor datorit aparatelor de susinere a
braului.
-Coagularea sngelui pe ac sau cateter .
-Tromboz prin mobilizarea cheagului de snge.
-Limfangitapariia durerii pe traiectul vasului,colorat nrou,cald,dureros
la atingere.

9.Observaii:
-Instalarea perfuziei seva face n condiii de asepsie perfect.
-nlocuirea flaconului sau ntreruperea perfuziei se va face nainte de golirea
complet a flaconului pentru a reine 2-3 ml de soluie pentru control,n caz
de intoleran.
-Este obligatorie notarea pe flacon a orei de aplicare,a ritmului de
administrare,a componenei soluiilor perfuzate,medicamentele adugate,ora
de ntrerupere a perfuziei,numele asistentei care a montat perfuzia.
-Administrare de glucoz,indiferent de concentraie,impune tamponarea cu
insulin.

Obiectivul 5.Procesul de ingrijire al pacientului cu alcoolism cronic

a.Interviu
33

Nume i prenume:P.V.
Vrst: 41 ani
Sex: masculin
Ocupaia: portar
Naionalitatea: romn
Religia: ortodox
Alergii: nu prezinta
Proteze: nu are

Comportamente: fumtor 15 - 20 igri/zi, consumator de alcool, neag


consumul de droguri.

Diagnostic de internare: Etilism cronic

Motivele internarii:
Iritabilitate
Transpiraii
Agresivitate
Agitaie psihomotorie.

Antecente heredocolaterale, fiziologice i patologice:


bolile primei copilrii, internat n urm cu 5 ani cu diagnosticul de ulcer
duodenal.

34

Condiii de via i munc:


locuiete cu familia sa, soia i un fiu, ntr-un apartament cu dou camere.

Istoricul bolii:
Pacient de 41 de ani, cunoscut seciei noastre de acum 4 ani cnd a fost
internat pentru o tulburare afectiv mixt pe fond toxico-carenial. Domnul
P.V. afirm c inger buturi alcoolice de mai muli ani, prima internare fiind
n anul 2000, de cnd se interneaz anual pentru tratament. A ncercat s
renune la aclool, dar de 6 luni a renceput s consume buturi alcoolice tari,
ajungnd la 1 litru pe zi. De asemenea se alimenteaz puin, afirm c are
repulsie fa de alimente pentru c i provoac grea i i irit stomacul. n
ultima sptmn acuz insomnii, este agitat psihomotor, faciesul este
congestionat.
n familie se ceart cu soia i i agreseaz fiul, motiv pentru care este adus
pentru internare cu Ambulana, fiind nsoit de soie.
Se interneaz pentru tratament de specialitate.
Examen de boli interne:
Clinic: gingivoragii la periaj
Obiectiv: examen clinic n limite normale
Biologic: ficat mrit de volum
Citoliz uoar, trombocitopenie uoar, anemie uoar normocrom
Diagnosticul: steatoz hepatic toxic, anemie uoar
Recomandri: Eseniale 3 x 1 comprimate pe zi, 3 luni
Acid folic 1 comprimat pe zi 3 luni
Examen psihologic:
Buletin de examinare

35

Consultri: dizarmonic ansamblul structural n contextul toxicofiliei


etanolice. Actualmente dispoziie depresiv sever cu nivelul de anxietate
sever (dup scara Beck) cu nivel de anxietate sever (scara STAI).
dificulti adaptive socio-profesionale i familiale
tolerana sczut la frustrare cu marcate tendine de interpretare, izolare de
societate, trirea dureroas a solitudinii.
multiple preocupri hipocondriac-cenestapate i tendine psihastene.
inabiliti n gestionarea conflictelor cu gnduri de inutilitate existenial, fr
idei suicidare. Tendina de a amplifica importana evenimentelor negative.

Examen psihiatric:
Facies cu note triste, mimic i gestic hipomobile.
Discret dizartrie, tremor al membrelor superioare, consum etanolic abuziv n
antecedente psihiatrice sau confuzii onirice, neag sevraje complicate.
Anxietate marcat, dificulti de controlare, dismnezii de fixare i evocare
disproxexie, randament util diminuat. Labilitate emoional toleran
sczut, la frustrare cu crize de scurt circuit.
Tulburri hipnice mixte, apetit mult redus cu scdere n greutate
Consult neurologic:
Subiectiv: pacient cunoscut cu un consum cronic etanolic, se prezint pentru
crampe ale musculaturii moletului drept.
Obiectiv neurologic: limitarea, MAS lombare Lasegie negativ bilateral durere
la 700.
Dismetrie la probele de coordonare ale membrelor inferioare.
ROT achiliene abolite bilateral.
Diagnostic: polineuropatie senzitivo-motorie a membrelor inferioare pe fond
toxic carenial.
Sindrom cerebelos.

36

Recomandri: Magne B6, 3 x 1 pe zi alternnd cu Cal-C-Vita 1 0 - 1


Milgamma N 1 1 - 1 alternativ cu Thiogamma 600 mg. 1 0 - 0
Arcoxia 90 mg. 1 0 - 0 - 5 zile
Omeram 20 mg. 1 0 - 0 - 5 zile
Egilok 25 mg. 1 0 - 1 - 5 zile

Ecografie:
Ficat cu reflectivitate crescut, difuz inomogen cu diametru: lob drept 162
mm., lob stng 92 mm., lob caudat 35 mm., Vena Port = 13 mm.
Colecist transonic, splin de 125 mm ax lung, rinichi aspect e c o g r a f i c
normal
Pancreas inabordabil.

Examinri de laborator

37

LOW NORMAL HIGH

UNITS REFERENCE RANGE

Glucoz

91

mg/d/

70 118

Uree

34

mg/d/

15 - 55

Creatinin

0,8

mg/d/

0,5 - 1,5

Colesterol

164

mg/d/

140 - 240

Trigliceride

145

mg/d/

50 180

G:P:T:

44

I.U/ |

6 50

G.O.T.

50

I.U/ |

8 42

G.G.T.

41

I.U/ |

6 - 40

CALCULATED VALUES RESULTS UNITS

Lipide 604 mg/dl

TEST RESULT
WBC 5,4 k/UL

4.8-9.0 k/UL

LYM 1.1 R2

20.1%L

1.5-2.8{21.0-33.0%L

*MID 0.3

4.9%M

0.3-0.7{4.0-8.0% M

GRAN 4.1

75.0%G

3.0-5.5{59.0-700%G

RBC 3.91 M/UL

4.50-5.80 M/UL
38

HGB 12.4 g/dl

13.3-17.9g/dl

HCT 35.1

40.0-51.0%

MCV 89.8 TL

82.0-94.0fl

MCH 31.7 pg

26.0-32.0 pg

MCHC 35.3 g/dl

31.0-36.0g/dl

RDW 13.7%

11.5-14.5%

PLT

140-350 K/UL

106 K/UL

MPV 10.5 TL

7.8-10.8 fl

VSH 1h 25 mm/ ora


2h 50 mm/ ora

b.Nevoi le fundamentale dupa Virginia Henderson

ANAMNEZA ASISTENTEI MEDICALE PRIVIND


CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE

39

1.Nevoia de a respira i a avea o bun circulaie:


La internare nu prezint probleme. Toracele este normal conformat.
Respiraiile sunt de tip costal inferior. Are 16 18 respiraii pe minut dar
dup 2 zile de tratament i abstinen de alcool, pacientul intr n stare de
sevraj etanolic, care cuprinde n tabloul clinic polipnee. Zgomotele cardiace
sunt clare, bine btute. TA = 110/70 mmHg, P = 100/min.

2.Nevoia de a se alimenta i hidrata:


Pacientul consum n jur de 1 litru de buturi tari, alimentarea fiind foarte
deficitar, lucru care se observ din greutatea sa corporal. La cei 1,88 cm ai
si i vrsta de 40 de ani, pacientul cntrete doar 70 kg.
Are 3 mese pe zi.
Preferine: sucuri, fructe.
3.Nevoia de a elimina:
Pacientul la internare nu prezint dificultate de a miciona i defeca.
Odat cu intrarea lui n sevraj etanolic la aceste forme de eliminare se adaug
i diaforeza, pierderi patologice prin polipnee i cele din perioada febril
(pacientul avnd o temperatur de 38,30 C).
4 Nevoia de a se mica i de a avea o bun postur:
Pacientul prezint dureri la nivelul aparatului locomotor, micri
necoordonate la nivelul minilor i picioarelor din cauza sindromului de
sevraj.
Sistemul muscular: normal clinic.
40

Sistemul osteo-articular: integru, mobil, nedureros.


5. Nevoia de a dormi i de a se odihni:
Somn redus, prezint insomnii. Pe timpul zilei este agitat din cauza oboselii
accentuate fiind linitit sub doza de neuroleptice i tranchilizante.
6. Nevoia de a se mbrca i dezbrca:
Pacientul este ajutat n satisfacerea nevoii de ctre cadrele medicale i
aparintori.
7. Nevoia de a menine temperatura corpului n limite normale:
n timpul sevrajului temperatura corpului a fost de 38,30 C. Se ncearc o
scdere a acesteia prin administrarea de antibiotice injectabile si supozitoare
antitermice.
8. Nevoia de a fi curat, ngrijit i de a-i proteja tegumentele i mucoasele:
Pe tot parcursul internrii, pacientul a fost ajutat n satisfacerea acestei nevoi
din pricina transpiraiei existnd riscul apariiei escarei.
Tegumente i mucoase umede, colorate, unghii hipocratice. Piele umed.
9. Nevoia de a evita pericolele:
Pe tot parcursul sindromului de sevraj, pacientul prezint halucinaii i este
confuz, iritabilitate i agitaie psihomotorie, ceea ce duce la afectarea
integritii fizice.
10 .Nevoia de a comunica:
n timpul perioadei de sevraj, pacientul nu era comunicativ i sociabil,
prezent dezorientare temporo-spaial. Era agitat i iritabil n prezena
apropiailor i cadrelor medicale.
11. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri:
Pacientul a declarat c se simte frustrat datorit sentimentului de inutilitate pe
care l triete.
12. Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii:

41

Pacientul este satisfcut de munca sa, dar din cauza bolii sale nu-i mai poate
realiza sarcinile impuse de locul de munc.
13. Nevoia de a se recreea:
Pacientului i place s citeasc, acum nu mai este capabil din cauza lipsei de
atenie, tulburrilor de gndire i memorie. n spital vizioneaz programele
TV i ascult radio.
14. Nevoia de a nva cum s-i pstreze sntatea

Probleme:

1. Dezechilibru nutriional, hidro-electrolitic i acido-bazic legat de sevrajul


etilic manifestat prin: greuri, scdere ponderal, deprinderi alimentare
deficitare.

2. Alterarea respiraiei din cauza strii de agitaie psiho-motorie manifestat


prin dispnee de tip polipneic (25 - 30 respiraii/min.)

3. Alterarea somnului din cauza orelor puine de somn manifestat prin


insomnie, agitaie n timpul zilei i a consumului abuziv de alcool.

4. Hipertermie din cauza strii de sevraj manifestat prin febr moderat,


38,30 C.

5. Lipsa autonomiei n acordarea ngrijirilor igienei din cauza strii de


agitaie psiho-motorie manifestat prin necoordonarea micrilor.

42

6. Alterarea comunicrii la nivelul senzorial, intelectual, afectiv din cauza


agitaiei psihomotorii manifestat prin: halucinaii, anxietate, dezorientare
temporo-spaial.

7. Insuficiente cunotine despre boala.

8. Anxietate. Dispoziie depresiv, randamentul util diminuat, scderea


interesului i a plcerii.
9.Diminuarea interesului fata de efectuarea activitatilor cotidiene datorita
consumului de alcool

c. Plan de ingrijire

Manifestari de dependenta(semne si simptome)

43

-tulburari ale starii de constienta in perioada sevrajului

-tulburari de gandire(sentiment de vinovatie )

-tulburari de memorie

-tulburari ale dispozitiei(depresie)

-tulburari afective)

-tulburari de vointa(activitati nefinalizate0

-tulburari de activitate(agitatie psihomotorie


-tulburari de comunicare(verbala sau scrisa)

-tulburari de comportament instinctual(diminuarea instinctului alimentar)

Probleme
2.
respiraiei

Alterarea
din

Obiective
pacientul va

cauza

Intervenii autonome si delegate

Pacientul s inspire profund pe nas i s Z


expire pe gur.

44

s respire

normal,

strii de agitaie psihomotorie


prin

avea 16 - 18

manifestat

dispnee

polipneic

de

tip

30

25

amplu,rar,

resp/min i nu va
prezenta

respiraii/minut

Poziia pacientului n pat va fi

reechil

pacien

semieznd pentru a uura respiraia.

dispnee peste
24 de ore.

Probleme
5.

Lipsa

autonomiei
acordarea
igienice

din

cauza

motorie

manifestat
necoordonarea

micrilor.

Intervenii autonome

- pacientul va
avea

ngrijirilor

strii de agitaie psihoprin

Obiective

tegumente

mucoase integre pe
tot

- pacientul va face du n

Pe

fiecare diminea ajutat de cadrele

intern

medicale i

nu

internrii,

va

fi

capabil s-i acorde


ngrijiri

tegum

pacientul

va

avea

- lenjeria de corp i de pat

- lenjeria de pat este bine


ntins

pentru

nu

leza

Explic pacientului nevoia de


a-i schimba poziia n pat ct mai
des.
Obiective

6. Alterarea comunicrii la
nivelul senzorial,
intelectual, afectiv din
cauza agitaiei
psihomotorii manifestat
prin: halucinaii,

-vizeaza

linistirea pacientului
-diminuarea
manifestarilor
comportamentale
-prevenirea
accidntarilor

autong

capabi

efectue

igienic

mbrac

Intervenii autonome si delegate


-asigurarea

microclimatului

corespunzator(sa

ofere

siguranta,contact cu realitatea
-utilizarea

comunicarii

terapeutice
-orientarea

permanenta

in

timp si spatiu
-supravegherea

45

efectua

Pa

tegumentele

Probleme

Pa

particip

este schimbat ct mai des

zile.

rmas

integre

mbrcminte lejer

igienice

autonome peste 10

escare

aparintori

parcursul

atenta

anxietate, dezorientare

pacientului
aparitia

temporo-spaial.

pentru
unor

comportament

observa

modificari
sau

de

modificari

fiziologice

Intervenii

Obiective

Dispoziie depresiv,

plcerii.

util

redobandirea
interesului

pentru

desfasurarea
diminuat,

interesului

comunicarii

terapeutice

pacientului

Anxietate.

Evalua

-utilizarea

-linistirea

scderea

si

delegate

Probleme

randamentul

autonome

unor

-mesajul verbal sa fie


clar
-pacientul sa fie ascultat
atent,sa fie lasat sa si

iactivitati
a
-reluarea

sentimentele
-sa

relatiilor
interpersonale

exprime

fie

comunicarea

incurajat
cu

pentru

altii(familie

,ceilalti pacienti)
-stimularea pacientului
in efectuarea unor activitati

46

Sub tratamentul specific, vitamine i anxiolitice, evoluia pacientului este favorabil,


externndu-se dup 18 zile, cu recomandrile: continu tratamentul efectuat, ntreruperea
definitiv a consumului de alcool, dispensarizare psihiatric teritorial.

EPICRIZA

Pacient n vrst de 41 de ani, cu antecedente psihiatrice, se interneaz pentru


nelinite psiho-motorie, transpiraii, tremor al extremitilor, tahicardie, iritabilitate,
greuri, vrsturi, insomnii mixte.
Se externeaz cu indicaiile:
- psiho-igien
- interzicerea consumului de alcool
- evitarea psiho-traumelor

Continuarea tratamentului cu:


Coaxil 1 1 - 1 minim 3 luni
Carmabazepin 200 mg. 1 1 - 1 tb./zi 1 an
Viplex 1 - 1 - 1 cps./zi 1 lun
Antalcoplant 20 - 0 - 0 pic./zi, 1 an

Obiectivul 6. Educatia pentru sanatate la un pacient care sufera de alcoolism


cronic.

Evitarea consumului de alcool atunci cnd devin agresivi deoarece sub influena

alcoolului pot interpreta greit o remarc sau un gest.


2. Atitudinea de a spune NU grupului de apartenen i adoptarea unui
comportament prin care s fie acceptat de grup fr s consume alcool.
3. Informarea pacientului despre efectele negative i consecinele alcoolului din
punct de vedere social.
4. nvarea pacientului de a nu deveni sclav propriilor slbiciuni legate de
consumul de alcool.
5. ncercarea de a-i rezolva problema fr a crede c alcoolul l-ar ajuta n
gsirea unor soluii sau c ar avea un efect relaxant asupra lui.
6. Convingerea pacientului c alcoolul este una dintre slbiciunile care prin
voin poate fi nlturat din viaa sa.
7. nlocuirea acestei substane cu o alt substan (suc, ceai) care nu au efect
negativ asupra persoanei sale.
8. Redarea unor exemple negative care dup consumul de alcool au ajuns ntr-o
stare critic.

Concluzii

A vindeca sau cel puin a uura suferina a fost din totdeauna scopul practicilor
medicale. Atenia acordat de ctre asistenta medical este foarte important, dac
ne gndim c patul constituie universul restrns al bolnavului, timp de zile, uneori
sptmni. Ea trebuie s intre n pielea bolnavului pentru a nelege nu numai ce
vrea acesta, ci i care sunt nevoile sale, pentru a-l menine n via i pentru a-l
ajuta s-i rectige ncrederea.
Bolnavul care solicit asisten medical i ncredineaz sntatea i uneori viaa
n minile celor ce-l ngrijesc.
Responsabilitatea noastr este de a-i asigura sprijinul de care are nevoie pentru a
face o alegere n mod raional. Scopul ngrijirilor este de a reda pacientului o stare
de bine, de independen n desfurarea activitilor cotidiene i pregtirea pentru
reintegrarea familial i profesional a pacientului. Educaia sanitar a ntregii
populaii pentru prevenirea efectelor duntoare ale alcoolului asupra strii de
sntate, deoarece este mai bine i mai puin costisitor s previi dect s tratezi.
Asistena, ca membru al echipei de ngrijire, particip la ngrijirea bolnavilor n
diferite faze ale bolilor, att n spital ct i n comunitate. Asistenta medicala ieind
din spital, din casa unui bolnav btrn, va simi mulumirea sufleteasc c a reuit
s-i pun pregtirea i pasiunea n folosul omului i a vieii, i cea mai nobil
rsplata pentru activitatea desfurat este convingerea c este de folos semenilor.

BIBLIOGRAFIE

1. V. Beli Aspecte toxicologice-clinice i medico legale n etilism Ed.


Medical, Bucureti, 1982.

2. Dr. C. Stavros Droguri concomitente cu alcoolul, tutunul, cafeaua Ed.


Medical, Bucureti, 1992.

3. L. Titirc Ghid de nursing Ed. Viaa Medical, 1992.

4. V. Predescu Psihiatrie Ed. Medical, Bucureti, 1976.

5. L. Titirc Urgene medico-chirurgicale Ed. Medical, Bucureti, 2000.

ANEXE

Materiale i mijloace de lucru

Materiale: pentru alctuirea lucrrii de Licenta am folosit 30 cazuri cu


diagnosticul de alcoolism cronic.
Cei 30 de subieci inclui n lotCele 30 cazuri au studiate n anul 2009-2010
fost internai n Clinica XVII-Toxicomani a Spitalului Cl, de
Psihiatrie.ALEX.OBREGIA,

Metode de lucru:

1. Am discutat cu pacienii pentru culegerea datelor privind starea de sntate i


starea de boal a pacienilor n vederea stabilirii bilanului dependen - independen.
Cu ocazia supravegherii pacienilor i n timpul efecturii tehnicilor de ngrijire
am
discutat cu pacienii, putnd astfel s fac evaluarea strii lor, cu echipa de
ngrijiri, n timpul desfurrii vizitelor medicale, prin discuii cu medicul i
asistentele medicale; am citit i cutat date cu privire la interveniile delegate i asupra
evoluiei bolii.

2. Am observat pacienii pe tot parcursul spitalizrii n ceea ce privete


comportamentul, atitudinea, starea general.
3. Am purtat discuii cu membrii familiei.
4. Am studiat documentele medicale ale pacienilor, respectiv foaia de observaie,
precum i documentele examinrilor paraclinice.
5. Studiul literaturii de specialitate.

REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA

REPARTITIA PE GRUPE DE VARSTA

11

12
10

6
4

3
1

2
0
15-24

25-34

35-44

45-54

55-64

65-74

75-84
0

REPARTITIA PE SEXE

REPARTITIA IN FUNCTIE DE MEDIUL DE PROVENIENTA