FUNDATIA ECOLOGICA GREEN

SCOALA POSTLICEALA F.E.G. EDUCATION

FILIALA : DOROHOI
SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMA

INDRUMATOR:
ASISTENT MEDICAL:
COVALIU MIHAELA

ABSOLVENT:
ORSINSCHI VIORICA

ANUL 2011
SCOALA POSTLICEALA F.E.G. EDUCATION

INGRIJIREA PACIENTULUI
CONSUMASTOR DE ALCOOL

MOTTO
,,Alcoolul este anestezicul pe care ni-l
administram pentru a suprta interventia
chirurgicala a vietii
(Citat)

CUPRINS
ARGUMENT

CAPITOLUL I
-EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE.7

CAPITOLUL II
-PREZENTAREA BOLII:
1.DEFINITIE10
2.ETIOLOGIE ..11
3.PATOLOGIE..13
4.CLASIFICARE...14
5.TULBURARI PSIHICE.15
6.SIMPTOMATOLOGIE..17
7.COMPLICATIILE CONSUMULUI DE ALCOOL..19
8.TABLOUL CLINIC AL INTOXICATIEI CU ALCOOL ETILIC22
9.FACTORII
FAVORIZANTI
CARE
DUC
LA
APARITIA
ALCOOLISMULUI...23
10.INVESTIGATII24
11.TRATAMENT..27
12.ATENTIONARI SPECIALE30
13.PROFILAXIA ABUZULUI SI A DEPENDENTEI DE ALCOOL.33
14.PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUALA...34
15.CONSECINTELE ALCOOLISMULUI IN SOCIETATE...36

CAPITOLUL III
-ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTILOR CONSUMATORI DE
ALCOOL...38

CAPITOLUL IV
-MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA CU ALCOOL ETILIC:.40
1.PERFUZIA INTRAVENOASA.41
2.SPALATURA GASTRICA44
3.CLISMA EVACUATOARE .47
-PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI OBLIGATORII:..48
1.ECOGRAFIA..48

CAPITOLUL V
-PREZENTAREA CAZURILOR..50
1.CULEGEREA DATELOR.52, 63, 75
2.INVESTIGATII..53, 64, 76
3.TABEL CU CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA VIRGINIA
HENDERSON55, 66,78
4.PLANUL DE INGRIJIRE..57, 68, 80

CAPITOLUL VI
1.EDUCATIE PENTRU SANATATE..86
5

2.CONCLUZII ..88
3.BIBLIOGRAFIE.89

ARGUMENT

In opinia mea,eu cred ca oricine,din orice tara si

indiferent de statutul social pe care il are consuma alcool,dar intr-o cantitate
moderata.Majoritatea adultilor care consuma alcool stiu cat si cum sa-l
consume;cu toate acestea exista alte persoane care nu pot sa-si controleze
aceste obiceiuri.Aproximativ un numar de 3 adulti din 10 consuma alcool
irational si au probleme din aceasta cauza.
Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv de
alcool este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool.
Alcoolismul cunoscut de asemenea drept
dependenta de alcool este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a
bea si neincetarea consumarii bauturii chiar si in momentul in care apar
probleme provocate de alcool ca de exemplu

pierderea slujbei sau

incalcarea legii si consecintele acesteia.

Dupa parerea mea dependenta de alcool se intalneste
intr-o proportie mai mare la barbati decat la femei;cele mai multe probleme
legate de alcoolism sunt la tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 14-18 si 29
ani si mai putine la adultii de 65 de ani sau mai mult,persoanele cu studii
superioare consuma mai mult in comparatie cu cei care au un nivel de
educatie mai scazut.

CAPITOLUL I
EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE

In organism sistemul nervos central este cel mai grav afectat de

intoxicatia alcoolica.Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos cu
actiune asemanatoare aceleia a anestezicelor generale.Efectul sau stimulant
este

urmarea

eliberarii

centrilor

subcorticali

de

sub

controlul

scoartei;fenomenele psihice care apar sub influienta alcoolului sunt deci un

efect al deprimarii functiilor cerebrale superioare,mai ales a acelora care
contureaza personalitatea.Miscarile fine isi pierd precizia,memoria,atentia,
capacitatea de concentrare,posibilitatea de intelegere diminuiaza.Lipsit de
controlul inhibitiei,individul manifesta impulsivitate in vorbe si actiuni,astfel
ca trasaturile de caracter sau de personalitate pana atunci ascunse,impulsiuni
reprimate ies la iveala:,,Alcoolul nu creaza vicii,le scoate doar la
iveala.Alcoolul

ii

face

pe

unii

vioi,expansivi,comunicativi,chiar

elocventi,dispusi la confesiuni deseori penibil de ascultat.Exista trei factori

care pot marca comportamentul celui aflat sub influienta alcoolului:propria
personalitate,anturajul si toleranta la alcool.Toate experientele au demonstrat
ca alcoolul nu creste capacitatea intelectuala sau fizica,desi cel in cauza este
incredintat de contrariu.
Prin probe psihometrice(psihomotorii si mintale)s-a demonstrat ca
afectarea scoartei cerebrale de catre toxic determina ca prim efect pierderea
autocontrolului.Astfel viteza de reactie,a persoanelor aflate sub influienta

alcoolului scade,in timp ce perioada de latenta creste,ceea ce are drept

consecinta aparitia incordarii.Prin probe mintale sau de performanta
intelectuala s-a constatat scaderea atentiei,memoriei si a puterii de
concentrare.
Studiile de electrofiziologie arata ca alcoolul,ca si alte anestezice
generale,deprima in primul moment acele parti ale creierului,responsabile de
cele mai specializate functii de integrare;aceasta duce la o scoatere a scoartei
cerebrale din circuitul functional avand drept efect dezorganizarea
proceselor fine legate de gandire si a indemanarii actelor motorii.Efectul
euforizant al alcoolului il face sa vada viata,,in roz(euforia apare la
concentratii de alcool in sange mai mici decat cele ce provoaca
incoordonarea).
Alcoolul nu are efect pronuntat asupra respiratiei decat la concentratii
mari in sange;in doze mici,stimuleaza respiratia.
La nivelul sistemului cardiovascular efectele alcoolului nu sunt prea
accentuate:cantitatile moderate determina vasodilatatie cutanata si senzatie
de caldura,desi temperatura corpului nu creste.La frig acest efect este
nefavorabil,pentru ca suprima vasoconstrictia reflexa;in loc sa impiedice
pierderea de caldura,alcoolul o creste.
Cantitatile moderate de alcool nu modifica semnificativ tensiunea
arteriala si debitul cardiac.Tensiunea arteriala creste cu 0,5-1 mmHg,ca si
frecventa pulsului,dar aceste efecte de scurta durata ar fi,o reactie reflexa,ca
urmare a iritatiei mucoasei bucale si gastrice.Alcoolul avand actiune
vasodilatatoare cutanata,s-a recomandat folosirea lui in angina pectorala.
Alcoolul nu determina cresterea fluxului de sange in creier decat in
doze mari;la acest nivel el reduce consumul de oxigen.S-a constatat ca

alcoolul deprima migratia globulelor albe in zonele unde exista o

inflamatie,ceea ce ar explica partial slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii.
Efectele alcoolului asupra tractului gastrointestinal difera dupa tipul
bauturii si depind de stadiul proceselor digestive,de cantitatea si felul
alimentelor,de existenta unor afectiuni digestive sau de toleranta.
Vomismentele apar la alcoolemii de 1,20gceea ce ar pleda pentru
originea centrala(in sistemul nervos central)acestor tulburari.
Constipatia in alcoolism poate fi pusa si pe seama alimentatiei
incorecte,iar diareea este rezultatul actiunii iritante a anumitor esente
ulieoase aromate,precum si al unor carente vitaminice.Iritatia mucoasei
poate determina un spasm piloric,care intarzie absorbtia.
Absorbtia alcoolului asupra aparatului urinar se caracterizeaza prin
cresterea cantitatii de urina eliminate dar si prin cresterea aciditatii urinii.
Efectele alcoolului asupra functiilor sexuale au fost mult timp
controversate.Este

raspandita

ideea

ca

alcoolul

ar

creste

apetitul

sexual.Actele sexuale de violenta se datoreaza pierderii inhibitiei corticale.

Efectul local al alcoolului aplicat pe piele consta din senzatie de
racire;dar el este in acelasi timp iritant si astringent.Intensitatea acestor
actiuni depinde de felul tesutului pe care este aplicat.
La nivelul mucoaselor devine iritant in concentratii de 1015%;concentratii mai mari determina inflamatie(gastrita).

CAPITOLUL II
DEFINITIA ALCOOLISMULUI

ALCOOLISMUL ACUT
Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza simptomele
gradului de alcoolemie(cantitatea de alcool ce se gaseste in singe)si incepe
de

la

alcoolemie

de

0,8%

cu

tulburari

psihice

hipermaniacale(euforie,logoree)si evolueaza progresiv pana la tulburari

psihice mari,cand alcoolemia depaseste 3%.La inceput se schimba dispozitia
afectiva,individul

devenind

vesel,logoreic

exaltat(betie

vesela)sau

dimpotriva betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune(betie

trista).Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul devine mai
iritabil,agresiv,miscarile

sunt

mai

nesigure,mersul

si

echilibrul

se

tulbura,vorbirea devine disartrica.Crescand inpregnanta alcoolica apar

tulburari de constienta cu obnubilare progresiva,care poate atinge starea de
somn profound si chiar coma.
ALCOOLISMUL CRONIC
Totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un
timp indelungat cantitati mari de alcool,la care se adauga o serie de tulburari
ale functiilor organelor interne.

10

ETIOLOGIE

FACTORII PSIHOLOGICI:
Cercetarile efectuate in aceasta directie au evidentiat pe de o parte
anumite caracteristici psihologice,alcoolicii avand personalitati diferite;pe de
alta parte alcoolismul este present in numeroase afectiuni psihice.Alcoolul
exercita o anumita influienta asupra celui care devine alcoolic,calitativ si
cantitativ difera de efectele pe care le are asupra indivizilor normali,fiindca
numai astfel se poate explica de ce alcoolicul consuma din ce in ce mai mult
alcool,ignorand toate consecintele nefaste ce decurg din acest abuz.Daca se
pune intrebarea unui alcoolic de ce bea,ce schimbare se asteapta sa apara
atunci cand se afla sub influienta alcoolului;unii autori cercetand
comportamentul diferitilor indivizi inainte ca acestia sa devina alcoolici s-a
constatat

ca

in

copilarie

cei

in

cauza

manifestau

tendinte

agresive,incapatanare,vagabondaj,neglijarea indatoririlor.
La femei explicatia alcoolismului ar putea fi legata de existenta unor
tulburari obstetricale si ginecologice precum neintelegerile conjugale sau
divortul.
Cercetarile ample au dovedit ca bautorii sunt in majoritatea cazurilor
personalitati psihopatice cu dificultati de adaptare,mergand pana la
inadaptabilitate la mediul social sau familial.Cei mai multi dintre alcolici
sunt personae lipsite de vointa in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor
profesionale si sociale si respectarea normelor de convietuire in societate,dar
si cu o uimitoare tenacitate de vointa in procurarea bauturii.
FACTORII SOCIALI:
11

In trecut alcoolismul se intalnea la persoanele de varsta medie;dar in

zilele noastre consumul de alcool incepe de la varste din ce in ce mai
fragede.Aceste persoane sunt afectate mai mult de trauma psihice si de stari
stress-ante;anturajul consumului de alcool apare in grup la diferite ocazii.
Conceptiile potrivit carora ar exista o legatura dintre nivelul de trai si
alcoolism nu trebuie absolutizate,alcoolicul nefiind neaparat un individ cu
posibilitati financiare reduse.

12

PATOLOGIE

Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt

expuse diferitelor patologii: sensibilitate crescuta fata de infectiile
bacteriene,cancere

ale

orofaringelui,

esofegului,

bronhiilor,

boli

hepatice(ciroza, hepatita alcoolica), leziuni nervoase grave(encefalopatii),

tulburari psihice.Alcoolismul cronic conduce la delirium tremens sau la
forma sa atenuata delirul subacut;dementa este consecinta finala a unor
alcoolisme,necesita internarea intr-o institutie.

13

CLASIFICARE
Alcoolismul este impartit in:
-alcoolism acut;
-alcoolism cronic.
Tulburarile legate de alcool sunt:
a)tulburari legate prin uz de alcool(legate de comportamentul care se
asociaza cu alcoolul):
-dependenta de alcool;
-abuzul de alcool.
b)tulburari induse de alcool:
-intoxicatie alcoolica;
-sevraj alcoolic;
-dementa persistenta indusa de alcool;
-tulburare a dispozitiei,indusa de alcool;
-tulburare anxioasa indusa de alcool;
-tulburare a somnului indusa de alcool.

14

TULBURARI PSIHICE

Tulburari psihice care apar la indivizii ce consuma un timp

indelungat cantitati mari alcool,la care se adauga o serie de tulburari ale
functiilor organelor interne.
1.DELIRIUM TREMENS:
Este declansat de obicei,de intreruperea brusca a alcoolului sau de un
traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta.Acest tablou
psihotic se caracterizeaza prin prezenta iluziilor,tactile,vizuale,olfactive si a
halucinatiilor vizuale avand caracter terifiant.Bolnavul vede in fata
ochilor:animale fioroase,serpi,caini care se reped la el,ape mari care vin si-l
ineaca;constienta se tulbura si apar reactii de aparare ale bolnavului,care
devine agitat,anxios,agresiv.Tabloul psihotic este intovarasit de manifestari
somatice tot atat de grave.Bolnavul este febril(39-40 grade),cu un facies
vultuos,are tremuraturi generalizate,puls accelerat, transpiratii profuze,
oligurie.
Delirium
neliniste,tulburari
noaptea.Accesul

tremens
de

se

instaleaza

somn,indispozitie

uneori,
generala

poate dura 3-4 zile,bolnavul

dupa
si

o
apare

stare

de

frecvent

restabilindu-se dupa

tratamentul instituit imediat,sau poate avea o evolutie nefavorabila,ducand

15

chiar la exitus.Dupa primele 12-24 ore,se poate complica prin crize

convulsive,cu sfarsit letal in 3-4 zile.
2. DELIRUL PARANOID ALCOOLIC:
Se caracterizeaza prin aparitia ideilor delirante, cu teme de gelozie,
persecutie, autoacuzare; teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale,
tactile.
3. HALUCINOZA ALCOOLICA WERNICKE:
In aceasta categorie de tulburare constiinta se pastreaza,apar
halucinatii

auditive

neplacute,amenintatoare,care

genereaza

idei

de

persecutie,anxietate.
4. PSIHOZA ALCOOLICA KORSAKOV:
Se caracterizeaza prin tulburari de memorie, apatie, indiferenta,
confabulatii generate de golurile de memorie.Dureaza de la cateva luni, la un
an si jumatate; evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin
casexie.
5. EPILEPSIA ALCOOLICA:
In cazul alcoolismului cronic,pot aparea crize comitiale,acolo unde
creierul prezinta un prag convulsivant scazut.
6. DEMENTA ALCOOLICA:
Este stadiul final al alcoolismului cronic.Marii consumatori de alcool
devin treptat dependenti, se degradeaza pe toate planurile (social, etic,
economic).Capacitatea de munca scade, functiile psihice(memoria, atentia,
gandirea, afectivitatea)scad si ele treptat, pana la realizarea dementei. Toti
cei care trec prin aceasta categorie de tulburare ajung frecvent la ciroza
hepatica, tuberculoza pulmonara etc.

16

SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE)
SEMNE ALE ABUZULUI DE ALCOOL:
*probleme aparute la scolala sau serviciu (absenteism, imposibilitatea
respectarii orarului impus,performante reduse);
*consumul de alcool in situatii potential periculoase (inaintea sofatului);
*episoade de pierderea constiintei, acest lucru insemnand ca dupa un
episod de consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic
despre ce s-a intamplat in aceasta perioada;
*accidente personale sau accidentarea unei alte persoane;
*consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi
agravate, ca de exemplu ulcerul peptic (ulcerul stomacului);
SEMNE ALE DEPENDENTEI SAU ADICTIEI LA ALCOOL :
*dorinta nestapanita

de a consuma

alcool,pierderea controlului

volitional,chiar si in cazul in care se doreste acest lucru;

*aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool
(greata,tremor,transpiratii,anxietate);
*necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a
obtine efectele ,,placuteale acestuia;
*in ciuda tuturor semnelor negative,se continua consumul excesiv de
alcool si nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt;
*membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu
acest comportament;

17

*prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constientei in

cazul consumului excesiv de alcool;
*tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool (fie ca
persoana in cauza consuma alcool pe ascuns, fie ca nu recunoaste ca bea in
cantitati excesive);
*jena, disconfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool (in
special cele sociale);
*persoanele care sufera de alcoolism cronic prezinta probleme de ordin
psihic,precum si depresie,anxietate;
*alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante
toxice cum ar fi tutunul sau drogurile de orice fel.

18

COMPLICATIILE CONSUMULUI DE ALCOOL

Folosirea alcoolului in cursul sarcinii este un toxic pentru fat si poate cauza
defecte congenitale.
Alcoolul este toxic fata de numeroase sisteme si organe :
A) Boli nutritionale ale sistemului nervos,secundare abuzului de alcool:
-Sindromul Wernicke-Korsakoff;
-Degenerescenta cerebrala;
-Neuropatie periferica;
-Neuropatie optica;
B) Boli alcoolice cu patogeneza incerta:
-Miopatie;
-Dementa alcoolica;
-Atrofie cerebrala alcoolica;
C) Boli sistemice datorate alcoolului cu complicatii
neurologice secundare :
-Boli hepatice;
-Infiltratie grasa a ficatului;
-Hepatita;
-Ciroza;
-Encefalopatie hepatica;
-Hepatom (tumora hepatica);
D) Boli gastro-intestinale:
-Gastrita;
-Ulcer peptic;
19

-Varice esofagiene;
-Pancreatita acuta si cronica;
-Sindroame de malabsorbtie;
E) Boli cardio-vasculare:
-cardiomiopatie;
-aritmii si tensiune arteriala normala, conducand la boala cerebro-vasculara;
F) Tulburari hematologice:
-anemie;
-leucopenie;
-trombocitopenie;
-cancere la nivelul cavitatii bucale,faringelui,
esofagului si ficatului;
G) Boli infectioase:
-meningita;
-tuberculoza;
H) Incidenta crescuta a traumatismelor:
-hematoame (colectii sanguine intracraniene);
-leziuni ale maduvei spinarii;
-tulburari convulsive postraumatice;
-hidrocefalie postraumatica simptomatica;
-leziuni de zdrobire musculara;
I) Alte complicatii:
-hipotermie;
-hipertermie;
-depresie respiratorie cu hipoxie;
-encefalopatii toxice;
J)Dezechilibre hidroelectrolitice ce duc la stari confuzive acute:
20

-hipoglicemie;
-hiperglicemie;
-hiponatremie;
-hipocalcemie;
-hipomagnezemie
-hipofosfatemie, deficiente vitaminice.

21

TABLOUL CLINIC AL INTOXICATIEI CU ALCOOL ETILIC

Semnele intoxicatiei acute evoluiaza in trei faze:

1. Faza de excitatie:
*logoree, volubilitate, tendinta de violenta;
*facies congestiv, conjunctivele injectate (la alcoolemie de aproximativ 2g
);
2. Faza de incordare motorie:
*confuzie

agitatie

psihomotorie,

apar

tulburari

de

coordonare

si

echilibru,tulburari de vorbire,incordare musculara accentuata(la alcoolemie

de 3g);
3. Faza de coma etilica (la alcoolemie de 3-4g):
*relaxarea

musculaturii

corporale,areflexie,midriaza,relaxare

sfincteriana,facies vultuos,uneori paloare cadaverica,puls tahicardic si

aritmic,hipotensiune arteriala,halena alcoolica(in toate fazele).
Exista totdeauna pericolul aspiratiei traheo-bronsice a continutului gastric,
exprimat prin varsatura, blocarea cailor aeriene si asfixie.
Decesul poate sa survina din mai multe cause :
*deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie;
*colaps vascular sau edem pulmonar acut;
*accident vascular cerebral (alcoolemia de 5g este mortala).

22

FACTORII FAVORIZANTI CARE DUC LA

APARITIA ALCOOLISMULUI

Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica

emotiile,sentimentele,starile de dispozitie.In general se apeleaza la consumul
de alcool cand apare teama fata de ceva,in asteptarea unui lucru
placut(celebrare,sarbatorire)in asteptarea unui lucru neplacut temator.
Factorii favorizanti care duc la aparitia alcoolismului:
-supararea, anturajul, probleme personale (de familie, sanatate),
teribilism/distractie, agresivitatea, povara singuratatii, alungarea temporara a
stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute,placere.

23

INVESTIGATII

Medicul specialist poate diagnostica dependenta de alcool sau

alcoolism,prin efectuarea corecta a anamnezei,a istoricului medical
personal,dar si a unui examen clinic general.Sunt posibile diferite teste
pentru a identifica concentratia alcoolului in sange sau a efectelor acestuia
asupra diferitelor organe.De asemenea se pot efectua testari psihologice
pentru a identifica unele afectiuni psihiatrice asociate alcoolismului,precum
depresia si sindroamele anxios-depresive.

24

TEHNICA RECOLTARII ALCOOLEMIEI

Descriere:
Determinarile alcoolemiei(etanol in sange)se numara printre analizele
cele mai frecvent solicitate laboratoarelor de toxicologie clinica,in scopuri
medico-legale.Etanolul

se

absoarbe

cu

usurinta

din

tractul

gastrointestinal;concentratiile maxime se inregistreaza de obicei in 40-70

minute de la ingestia pe nemancate.Prezenta alimentelor in stomac scade
absorbtia alcoolului.
Simptomele intoxicatiei cu alcool instalate in prezenta unor
concentratii scazute pot indica o problema medicala grava si necesita
interventie terapeutica de urgenta.
IMPLICATII CLINICE:
*nivelurile de 50-100 mg/d L pot determina incetinirea
reflexelor,tulburari ale acuitatii vizuale;
*nivelurile>100 mg/d L pot induce depresia sistemului nervos central;
*nivelurile>300 mg/d L sunt associate cu instalarea comei;
*nivelurile>400 mg/d L pot cauza decesul.
RECOMANDARI:
Determinarea alcoolemiei poate fi efectuata in scop medical sau
medico-legal pentru diagnosticul intixicatiei cu alcool si stabilirea terapiei
adecvate.
Nivelurile de etanol trebuie testate in toate cazurile de coma de
origine

neclara,deoarece

intoxicatia
25

cu

alcool

poate

mima

coma

diabetica,traumatismele cerebrale sau supradozarea de droguri.Acest test

este de asemenea folosit pentru screening-ul alcoolismului cat si pentru
monitorizarea terapiei cu etanol in intoxicatia cu metanol.
PREGATIREA PACIENTULUI:
*se recolteaza a jeun sau postprandial.
METODA FOLOSITA:
*este folosita metoda enzimatica(cu alcool dehidrogenaza);
*se recolteaza sange venos;nu se va folosi la punctia venoasa
tampoane sau comprese imbibate cu solutie de alcool.
RECIPIENT DE RECOLTARE:
*vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator.
PRELUCRAREA NECESARA DUPA RECOLTARE:
*se va separa serul prin centrifugare;tubul trebuie sa ramana inchis
ermetic pana in momentul testarii pentru a impiedica evaporarea etanolului.
VOLUM PROBA:minim 2 ml ser.
LIMITE SI INTERFERENTE:
*cresterea cetonemiei in cetoacidoza diabetica poate cauza false
cresteri ale alcoolemiei.Ingestia altor tipuri de alcooli (izopropanol, metanol)
poate influienta testele.
INTERFERENTE MEDICAMENTOASE:
*cresteri: Aspirina, Ranitidina, Cimetidina.
*scaderi: Atropina, Fenobarbital.

26

TRATAMENT
TRATAMENTUL INITIAL pentru abuzul si dependenta de alcool
cuprinde:
*screening-ul prin teste speciale penrtu identificarea alcoolismului;
*reevaluarea stilului de viata si al efectului pe care il are alcoolul
asupra acesteia;
*stoparea consumului de alcool;
*tratarea simptomelor de sevraj la alcoolicii cronici (simptome care
apar la intreruperea consumului de alcool);
*abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii,dar si dupa aceea.
Cu toate acestea nu toate persoanele care au probleme legate de
consumul de alcool,nu reusesc sa renunte la acest viciu,fiind necesar un
tratament medicamentos si psihiatric adjuvant pentru a obtine acest lucru.
Medicul curant poate sa prescrie diferite medicamente care vor ajuta
pacientul in perioada de sevraj,iar apoi alte medicamente care-l vor ajuta pe
acesta sa mentina abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii.
In cazul simptomelor grave de sevraj(tremor accentuat,crize de
apoplexie,halucinatii)este recomandat internarea intr-un centru de specializat
in tratarea acestor pacienti(centre de detoxifiere).
MEDICAMENTE

CARE

COMBAT

SIMPTOMELE

DE

SEVRAJ:
*medicatia anxiolitica (combate anxietatea), ca Diazepamul, sunt
folosite in tratamentul pacientilor cu sevraj alcoolic in special in cazul celor
cu delirium tremens;

27

*medicatia antiepileptica folosita pe parcursul detoxifierii, pentru a

trata crizele pseudoepileptice (de apoplexie ).
MEDICAMENTE FOLOSITE PE PERIOADA RECUPERARII
CARE-L VA AJUTA PE PACIENT SA RAMANA ABSTINENT LA
ALCOOL :
*DISULFIRAM, acest medicament reduce efectele ,,placute date de
alcool si care induce de asemenea, anumite simptome neplacute (greata),
instalate o data cu consumul de alcool;
*NALTREXONE, acesta reduce placerea secundara consumului de
alcool;
*ACAMPROSATE, scade dorinta de a consuma alcool;
*TOPIRAMAT, ajuta in tratarea simptomelor secundare consumului
de alcool.
Persoanele consumatoare de alcool prezinta efecte negative asupra
intregului organism manifestat prin : dezechilibre hidroelectrolitice, carente
in vitamine si minerale(de obicei deficit de vitamina B1-Tiamina;in acest
caz se va recomanda utilizarea suplimentelor nutritive care contin Tiamina
pe toata perioada recuperarii.In unele situatii este necesar si terapia cu fluide
administrate parenteral(i.v)care contin electrolitii necesari unei recuperari
corespunzatoare.
TRATAMENT DE INTRETINERE
Dupa terminarea programului de detoxifiere si a tratamentului
corespunzator simptomelor de sevraj, se va decurge in gasirea unor metode
eficiente care-l va ajuta pe pacient sa ramana abstinent pe o perioada cat mai
lunga.
Tratamentul de intretinere consta in:
*educatia corespunzatoare legata de consumul de alcool;
28

*consilierea psihologica individuala si de grup, pentru reevaluarea

problemelor legate de consumul excesiv de alcool;
*terapia cognitiv-comportamentala;
*terapia motivationala (stabilirea unui plan corespunzator pentru a
evita consumul de alcool);
*administrarea

medicatiei

adjuvante

(DISULFIRAM;

NALTREXONE; ACAMPROSATE; TOPIRAMAT)

*in cazul carentelor vitaminice si minerale, in special deficit de
vitamina B1-Tiamina,se va administra suplimente nutritive care contin
Tiamina.
TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII
Rezolvarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool,este
un proces care poate dura intreaga viata(tratament cronic).Majoritatea
persoanelor tratate pentru alcoolism,au una sau doua recaderi pe toata
perioada recuperarii.In cazul in care aceste recaderi sunt mai frecvente si
reapar simptomele caracteristice sevrajului,este recomandat un nou consult
de specialitate,care va necesita de cele mai multe ori,intrenarea intr-un
centru specializat de tratament.
Consumul cronic de alcool si alcoolismul tratat necorespunzator, pot
duce la diferite complicatii de ordin medical. Pot aparea diferite afectiuni,
precum ciroza hepatica sau ulcerul peptic. De asemenea consumul inadecvat
de alcool poate agrava sau complica unele afectiuni medicale.
TRATAMENT AMBULATORIU
In cazul in care membrii familiei sunt ingrijorati pentru o persoana
care consuma alcool, este foarte posibil ca aceasta sa aiba o problema legata
de un eventual abuz de alcool.

29

ATENTIONARI SPECIALE

La pacientii cu sau fara antecedente de convulsii sau epilepsie

administrarea medicamentelor antiepileptice incluzand Topiramat trebuie
intrerupte treptat,pentru a reduce la minim riscul de aparitie a convulsiilor
sau de crestere a frecventei acestora.
La adultii cu epilepsie dozele zilnice au fost reduse la intervale de o
saptamana cu cate 50-100 mg si cu cate 25-50 mg la adultii tratati cu
Topiramat in doze de pana la 100 mg/zi pentru profilaxia migrenei.
In cazurile in care din punct de vedere medical este necesara
intreruperea rapida a tratamentului cu Topiramat;se recomanda monitorizare
adecvata.
Insuficienta renala:
*la pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa poate fi
necesara o perioada de 10 pana la 15 zile pentru atingerea concentratiilor
plasmatice la starea de echilibru,comparativ cu 4 pana la 8 zile la pacientii
cu functie renala normala;
Nefrolitiaza:
*hidratarea adecvata in timpul tratamentului cu Topiramat este
foarte importanta si poate reduce riscul aparitiei calculilor renali.Mai mult
poate reduce riscul aparitiei evenimentelor adverse asociate incalzirii in
timpul exercitiilor fizice si expunerii la medii deosebit de calde.
*factorii de risc pentru nefrolitiaza includ antecedente de calculi
renali,antecedente heredocolaterale de nefrolitiaza si hipercalciurie.
30

Insuficienta hepatica:
*la aceasta categorie de pacienti Topiramatul trebuie administrat
cu prudenta,deoarece clearance-ul Topiramatului poate sa fie scazut.
Evenimente asociate cu suicidul:
*la pacientii tratati cu Topiramat au fost raportate depresie si
modificari ale dispozitiei;
*conform ghidurilor clinice de buna practica pacientii cu
antecedente de depresie si/sau comportament suicidar,adolescentii si adultii
tineri pot prezenta un risc mai mare de tentativa de suicid si trebuie sa fie
monitorizati cu atentie in timpul tratamentului.
Miopia acuta si glaucomul cu unghi inchis secundar:
*miopia acuta cu glaucom secundar cu unghi inchis s-a raportat
rar atat la copii cat si la adulti in timpul tratamentului cu Topiramat.
Simptomele apar in prima luna de la inceperea tratamentului si includ
diminuarea acuitatii vizuale si/sau durere oculara.
*examenul

oftalmologic

poate

evidentia

miopie

bilaterala,ingustarea camerei anterioare,hiperemie oculara si cresterea

presiunii intraoculare cu sau fara midriaza. Este posibil sa apara si difuziune
supraciliara,care determina deplasarea anterioara a cristalinului si irisului.
Acidoza metabolica:
Bolile sau tratamentele care predispun la acidoza (cum sunt bolile
renale,tulburarile respiratorii severe,diareea,interventiile chirurgicale sau
anumite medicamente)pot determina cresterea efectului Topiramatului de
scadere a concentratiilor plasmatice ale bicarbonatului.
*la copii si adolescenti, acidoza metabolica cronica poate reduce
ritmul de crestere.
31

*acidoza metabolica cronica creste riscul de formare a calculilor

renali si poate duce la osteopenie;
*daca apare acidoza metabolica si este persistenta se va reduce
doza sau se va intrerupe administrarea de Topiramat.
Suplimente nutritionale:
*se va lua in considerare administrarea de suplimente nutritionale
sau cresterea aportului alimentar,daca pacientul scade sau creste in greutate
in mod necorespunzator in timpul tratamentului.
Profilaxia migrenei:
*Topiramatul trebuie utilizat numai in prezenta migrenei si nu
este indicat pentru tratamentul episoadelor acute;
*in preventia migrenei inainte de intreruperea tratamentului,
dozele trebuie reduse treptat pe durata a cel putin 2 saptamamani.
Scaderea ponderala:
*se recomanda ca pacientii tratati pe termen lung cu Topiramat
pentru preventia migrenei sa-si verifice periodic greutatea pentru observarea
scaderii ponderale continue.Daca apare o scadere ponderala manifestata
clinic,trebuie luat in considerare intreruperea tratamentului.
Se recomanda ca femeile aflate la varsta fertila sa foloseasca masuri
contraceptive adecvate.
Topiramatul nu trebuie administrat in timpul alaptarii.
Exista informatii limitate despre utilizarea la copii cu varsta sub 12 ani.
Pacientii care efectuiaza sedinte de hemodializa Topiramatul se
elimina din plasma prin hemodializa.In zilele in care se efectuiaza sedintele
de dializa trebuie sa se administreze o doza suplimentara de Torlepta egala
cu aproximativ jumatate din doza zilnica.Doza suplimentara trebuie
administrata in doua prize la inceputul si finalul procedurii de dializa.
32

PROFILAXIA ABUZULUI SI A
DEPENDENTEI DE ALCOOL

In incercarea de a preveni consumul excesiv de alcool si tulburarile

legate de alcool se pot folosi doua abordari:
a) Imbunatatirea ajutorului si indrumari acordate pacientului;
b) Introducerea unor masuri sociale care sa influienteze obiceiurile in
materie de consum alcoolic in intreaga populatie:
*pretul mare al alcoolului, probabil asa va duce la reducerea
consumului;
*controlul sau abolirea publicitatii la bauturile alcoolice,nu se stie
cat de mult publicitatea incurajeaza consumul unei anumite marci sau
consumul general de alcool;
*controlul vanzarilor-relaxarea restrictiilor a dus

la cresterea

vanzarilor in unele tari, dar nu se stie daca o crestere a restrictiilor va reduce

ratele acluale de consum alcoolic sau va altera si mai mult obiceiurile legate
de uzul de alcool.
*educatia sanatatii-nu se cunoaste daca educatia privind abuzul de
alcool este eficienta.Conform unui studiu sticlele de alcool care aveau pe
eticheta un avertisment cu privire la afectarea sanatatii i-a facut pe tineri sa
fie mai constienti asupra hazardului asociat cu consumul de alcool, dar nu lea schimbat semnificativ obiceiurile legate de consumul de alcool.

33

PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUALA

Dupa reabilitarea completa a alcoolicului 60% sau mai mult din

alcoolicii din clasa de mijloc mentin abstinenta cel putin 1 an,iar mai multi
toata viata.
Manevrele de reabilitare cuprind doua categorii generale:
*prima incearca sa ajute alcoolicul sa atinga si sa-si mentina un nivel
motivational ridicat pentru a se supune abstinentei.Aceasta include educatia
pacientului in legatura cu alcoolismul si invatarea familiei si/sau prietenilor
sa nu protejeze alcoolicul de problemele cauzate de alcool.
*a doua serie de manevre ajuta pacientul sa-si duca viata fara alcool si
sa restabileasca un stil de viata functional prin consiliere personala,
reabilitare profesionala,sprijin familial.
Nu exista dovezi convingatoare ca reabilitarea in spital este in
totdeauna mai eficienta pentru alcoolicul obisnuit decat este ingrijirea in
ambulator.
Decizia de spitalizare poate fi luata daca:
a) pacientul are probleme medicale care sunt dificil de tratat in afara
sitalului;
b) depresii,psihoze sau confuzii interfereaza cu tratamentul in
ambulator;
c) pacientul are o criza severa de viata,incat este dificil sa fie
determinat sa coopereze ca pacient in ambulator;
d) tratamentul in ambulator a esuat sau pacientul locuieste prea
departe de centrul de terapie.

34

Fie ca tratamentul incepe cu pacientul internat,fie ca incepe in

ambulator,contactele

ulterioare

trebuie

mentinute

pentru

minim

luni,preferabil 1 an intreg dupa ce abstinenta a fost atinsa.Sfatuirea cu un

medic sau prin grupuri de terapie ce se focalizeaza asupra vietii de zi cu zi
subliniind ameliorarea activitatii in abstinenta alcoolicului si ajutand
pacientul sa-si petreaca timpul liber fara alcool-contribuie la integrarea intrun grup de nebautori si la depasirea stresului ocupational in lipsa alcoolului.
Medicul are un rol important in identificarea alcoolismului ducand la
bun sfarsit dezintoxicarea, recomandand programe de reabilitare si
psihoterapie

pentru

ambulator.Medicul

pacientul
trebuie

de

in

situatia

asemenea

de

spitalizare

sa

regleze

sau

in

tratamentul

medicamentos in timpul programelor de reabilitare. Odata ce dezintoxicarea

acuta este completa (in medie de 3 pana la 5 zile)nu se recomanda hipnotice
sau

medicamente

anxiolitice

in

tratamentul

celor

mai

multi

alcoolici.Pacientul deja si-a demonstrat incapacitatea de a modera consumul

unui depresiv cerebral-alcoolul-si are un risc considerabil de a abuza de
somnifere sau tranchilizante.
Anxietatea si insomnia pot fi tratate prin exercitii de relaxare,
meditatii si exercitii fizice.Referitor la insomnie pacientii trebuie reasigurati
ca aceasta este normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in
saptamanile si lunile anterioare.

35

CONSECINTELE ALCOOLISMULUI IN SOCIETATE

Consecintele abuzului de alcool,afecteaza nu numai pe bautor,ci si

mediul in care traieste,familia,serviciul.Persoanele comsumatoare de alcool
vor avea probleme la nivelul sanatatii mintale si fizice,la serviciuabsente,scaderea productivitatii si calitatii muncii,accidente rutiere sau de
munca,violenta,maltratarea sau neglijarea membrilor familiei,dificultati
economice sau sociale.
Multi dintre copii adolescentilor prezinta insemnate tulburari de
conformare corporala,la care se adauga anumite tulburari mintale.Cel putin
in prima generatie,copii alcoolicilor prezinta tulburari corporale si
mintale,tulburari

comportamentale,tendinta

la

vagabondaj,tendinta

la

criminalitate.In cazul comiterii unor crime,alcoolul nu face decat sa-i dea

impulsul de care are nevoie pentru a se dezlantui;in aceasta situatie se poate
demonstra ca alcoolismul a fost cauza exclusiva a unei crime,dar se poate
admite rolul lui dezlantuitor.
Exista cateva diferente intre formele de alcoolism:betia simpla este in
general cauzatoare de infractiuni sau delicte mai putin grave,ea neducand
decat relativ rar la crima.Betia va determina mai ales la alcoolicii
cronici,actiuni de o deosebita gravitate:viol sau tentativa de viol.In ceea ce
priveste alcoolismul cronic,el este in cea mai mare parte constituit din cazuri
raspunzator de loviri,raniri si urmate de sinucidere sau tentativa de
sinucidere.
O buna parte din criminali isi dau seama de rolul jucat de alcool in
savarsirea actelor lor.De-a lungul timpului statisticile au demonstrat ca pe
36

intinderea continentelor,in toate tarile si la toate clasele sociale,efectul nociv

al alcoolului,agent provocator al delicventei si crimei.
Sub

aspectul

alcoolului,atentia

scade,iar

perceptiile

devin

incete,obtuze, vederea devine dubla sub aspectul betiei,tremuraturile dau

nesiguranta miscarilor,reflexele conditionate,atat de pretioase in activitatea
profesionala a unui conducator de vehicul sunt viciate;timpul dintre
perceptie si raspunsul motor se lungeste,profesionistul volanului nemaiavand
rapiditatea lui obisnuita de a evita obstacolele mai ales la viteza
mare;tulburarile

de

constiinta,scaderea

puterii

si

claritatea

de

judecata,nelinistea si nerabdarea,toate aceste efecte ale alcoolului scad

aptitudinile profesionale ale soferului.
In procesul muncii lucrurile se schimba, activitatea lucratorului
alcoolizat,chiar cand nu conduce la accident,scade randamentul si altereaza
calitatea lucrului;asadar sub influienta alcoolului capacitatea de munca
scade.

37

CAPITOLUL III

ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA PACIENTILORI

CONSUMATORI DE ALCOOL

Cadrele medicale care se dedica indrijirii pacientilor indiferent de

afectiunea de care acestia sufera trebuie sa aiba o pregatire teoretica si
practica deosebita, sa aiba calitati morale deosebite. Respectarea demnitatii
umane a pacientului este una din principalele elemente de baza pentru
castigarea increderii pacientului, care in numeroase cazuri devine mai
deschis si mai sincer.
Asistenta medicala trebuie sa-l cunoasca indeaproape pe pacient si
sa

stabileasca

raporturi

de

incredere

reciproca.Din

momentul

internarii,primul contact al bolnavului cu spitalul,prima injectie,felul cum

este primit,au o mare importanta pentru o evolutie buna a procesului
patologic.Tratamentul

bine

si

constiincios

aplicat,administrarea

medicatiei,adresarea unui cuvant incurajator si bland,chiar in situatia in care

pacientul este agitat,agresiv constituie premise de evolutie favorabila a bolii.
Cadrele medicale trebuie sa vegheze asupra ambiantei in care stau
bolnavii (igiena saloanelor,a paturilor,igiena personala a bolnavilor)cautand
sa realizeze un climat cald,contribuind la realizarea unui sentiment de
siguranta.Rolul asistentei medicale nu este numai de a administra medicatia
si a recolta analize,ci si de a convinge bolnavul de eficacitatea

38

tratamentului.De asemenea asistenta are obligatia de a face educatie sanitara

pacientilor si familiilor acestora in orele de vizita.
Dupa perioade lungi de spitalizare,alcoolicul prezinta:dezinteres
pentru viitorul sau si al familiei,pierderea initiativei,incapacitate de
readaptare la viata profesionala si familiala.Sentimentul de izolare pe care
bolnavul il resimte atat in spital cat si in afara este deseori cauza care
provoaca reluarea consumului abuziv de alcool;asadar i se va asigura
alcoolicului o atmosfera de confort psihic:il vom incuraja,ii vom insufla o
atitudine optimista,il vom incuraja cu prietenie si intelegere,fara ca aceasta
sa insemne toleranta fata de viciul sau.
In concluzie, in orice actiune terapeutica va trebui sa-i creem
bolnavului un mediu cat mai asmanator cu cel din afara spitalului,sa nu il
facem sa se simta izolat,respins de societate.

39

CAPITOLUL IV
MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA CU
ALCOOL ETILIC
MASURI DE URGENTA:
Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbine activate (in
solutie de bicarbonat de sodiu 5%)sau doze succesive de cafea concentrata
este posibila in formele usoare.
In formele severe se va transporta pacientul de urgenta la spital.
IN SPITAL:
*daca este necesar se va executa reanimarea cardiorespiratorie in
timpul transportului;
*la indicatia medicului asistenta medicala va monta o perfuzie cu
solutii macromoleculare,glucoza 5% si bicarbonat de sodiu.Se va injecta
Vitamina B6(3-4 fiole i.v.-fiole a 250 mg),Vitamina B1 i.v.-fiole a 100
mg,Hidrocortizon,Diazepam 1-2 fiole i.v.sau i.m.in caz de agitatie.
CONTRAINDICATII: Morfina, Plegomazinul, Barbituricele.
O mare importanta sociala si medico-legala o are recoltarea sangelui
pentru alcoolemie. Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii
decat cu sublimat,oxicianura,in lipsa cu apa simpla.
In caz de coma, spalatura gastrica este permisa dupa intubatia traheala.
Asistenta

medicala

va

aplica

tratamentul

prescris

de

medic:tratamentul comei toxice,al insuficientei respiratorii si circulatorii

acute,corectarea tulburarilor functionale.
In mod accidental si copii mici pot fi victime ale intoxicatiei cu
alcool.

40

PERFUZIA INTRAVENOASA
DEFINITIE:
Introducerea pe cale parenterala,picatura cu picatura a solutiei
medicamentoase

pentru

reechilibrare

hidroelectrolitica,hidroionica

si

volemica a organismului.
SCOP:
*hidratarea si mineralizarea organismului;
*administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul
prelungit;
*depurative, diluand si favorizand excretia din organism a
produsilor toxici;
*completarea proteinelor sau a altor componente sanguine;
*alimentare parenterala.
PREGATIRE:
Materiale:
*dezinfectante: alcool iodat;
*pentru punctia venoasa (materiale de protectie-perna elastica
pentru sprijinirea bratului,musama,aleza);
*perfuzor (ambalat de unica intrebuintare);
*seringi si ace de unica folosinta (se verifica integritatea
ambalajului,valabilitatea sterilizarii,lungimea si diametrul acelor);
*solutiile de perfuzat.

41

Pacient:
*pregatirea psihica: se informeaza pacientul asupra scopului
perfuziei;
*pregatirea fizica: se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila
atat pentru pacient cat si pentru asistent;se va examina calitatea si starea
venelor;se aseaza bratul pe pernita,musama.
EXECUTIE:
*tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica;
*asistenta medicala se spala pe maini;
*imbraca manusile sterile;
*pregateste solutia de perfuzat;
*monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin
tuburi pentru indepartarea aerului;
*alege vena(mai intai locurile distale si apoi cele proximale);
*aplica garoul;
*curata locul cu alcool de la centru in afara;
*introduce acul in vena;
*scoate garoul si ataseaza tuburile,deschide prestubul,fixeaza rata
de flux 60 picaturi/minut;
*mentine locul de perfuzie,acopera cu pansament steril;
*schimba pansamentul(cand se fixeaza catetere)la 24 ore se
inspecteaza zona;
*schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa
a precedentei;
*se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa.

42

INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:

*la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un
tampon si se retrage acul in directia axului vasului;
*se aseaza pacientul comod,i se dau lichide caldute(daca este
permis).
ACCIDENTE:
*hiperhidratare:se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia;
*embolia gazoasa:prin patrunderea aerului in curentul circulator;
*revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la
flebite,necroze;
*coagularea sangelui pe ac sau canula:se previne prin perfuzarea
lichidului cu solutie de heparina.

43

SPALATURA GASTRICA
DEFINITIE:
Prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si
curatirea mucoasei de exudate si substante straine.
SCOP:
Terapeutic:
*evacuarea continutului stomacal toxic;
INDICATII:
*intoxicatii alimentare sau cu substante toxice;
*staza gastrica insotita de procese fermentative;
*pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac;
*pregatirea pentru examen gastroscopic.
CONTRAINDICATII:
*intoxicatii cu substante caustice;
*hepatite cornice;varice esofagiene;
*imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate;
*ulcer gastric in perioada dureroasa;
*cancer gastric.
PREGATIRI:
Materiale:
*De protectie:
-doua sorturi din material plastic;
-musama, traversa;
-prosoape.
*Sterile:

44

-sonda gastrica Faucher;

-doua seringi de 20ml;
-casoleta cu manusi de cauciuc;
-pensa hemostatica;
*Nesterile:
-cana de sticla sau metal de 5L;
-palnie,apa calda la 25-26 grade;
-recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean);
-scaun.
*Medicamente:
-carbune animal, alt antidot la indicatia medicului.
Pacient:
*pregatire

psihica:se

anunta

si

se

explica

importanta

examenului si a colaborarii sale;

*pregatirea fizica:
-se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului;
-se aseaza sortul de cauciuc;
-se indeparteaza proteza dentara(daca este cazul);
-i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie(pentru captarea
salivei si pentru imobilizarea pacientului).
EXECUTIE:
*asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc;
*umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul
intre mana si torace;
*cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc;
*introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai
aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita;
45

*prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de

impingere ajunge in stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara);
*la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul
toracelui pacientului;
*se verifica temperature lichidului de spalatura si se umple palnia;
*se ridica palnia deasupra capului pacientului;
*inainte ca ea sa se goleasca complet,se coboara cu 30-40 cm sub
nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din
stomac;
*se goleste continutul palniei in vasul colector;
*se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi
alimentare sau substante straine;
*se indeparteza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care
se extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in
faringe,de unde ar putea fi aspirat de pacient.
PREGATIREA

PRODUSULUI

PENTRU

EXAMEN

DE

LABORATOR:
*daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice
ingerate accidental sau voluntar,tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va
pastra pentru examinarea de catre madic,iar un esantion va fi trimis la
laborator.
INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:
*i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura;
*se sterg mucozitatile de pe fata si barbie;
*se indeparteaza tavita renala si sortul;
*se aseaza pacientul in pozitie comoda .

46

CLISMA EVACUATOARE SIMPLA

CLISMA EVACUATOARE SIMPLA:

*se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul;

*se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase;
*se umple irigatorul;
*se evacueaza aerul si prima coloana de apa;
*se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon;
*se fixeaza irigatorul pe stativ;
*asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza;
*indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga;
*introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta)perpendicular
pe suprafata subiacenta,cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare;
*dupa ace varful canulei a trecut prin spfincter se ridica
extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale;
*se introduce canula 10-12 cm;
*se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a
apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului
pacientului;
*pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculature
abdomimala,sa retina solutia 10-15 minute;
*se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de
nivelul tubului de scurgere;
*se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala;
*pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubit
dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare;
*se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.

47

PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU

EXPLORARI OBLIGATORII
ECOGRAFIA
Ultrasonografia,este

lipsita

de

orice

efect

nedorit,asupra

organismului.In acelasi timp,ultrasonografia a largit sfera posibilitatilor de

diagnostic, fiindca in afara de plamani si oase toate celelalte organe
beneficiaza de examenul ecografic.
Pregatirea bolnavului pentru examinari ecografice este minimala.In
ecografia abdominala imaginea poate fi deranjata prin interpunerea gazelor
din

tubul

digestive.Din

acest

motiv,este

bine

daca

in

preajma

examinarii,bolnavul primeste o medicatie absorbanta a gazelor,sau la nevoie

i se administreaza un purgativ.Cu cel putin 12 ore inainte de examinare
bolnavul ramane nemancat.
La examinarea organelor din micul bazin,inclusiv a organelor
genitale feminine,bolnavul trebuie sa fie cu vezica urinara umpluta,ceea ce
asigura examinatorului vizibilitate mai buna in spatele vezicii urinare.Vezica
umpluta reprezinta o adevarata fereastra sonica pentru examenul ecografic al
organelor genitale feminine.In vederea acestui scop,cu 2-3 ore inainte de
examinare,asistenta va servi bolnavul cu 500-700 ml lichide si se va
supraveghea ca bolnava sa-l consume in timp util.Va atrage atentia
bolnavei,ca pana la examinare sa nu-si goleasca vezica,asigurand astfel
reusita examenului.In cazul sarcinilor inaintate,nu este nevoie de umplerea
vezicii urinare.
Examinarea celorlalte organe (cordul, vasele mari, rinichii, glanda
mamara, tiroida etc) nu necesita nici o pregatire.Asistenta trebuie sa arate

48

bolnavului ca examinarea este lipsita de orice pericol si nu este insotita de

nici un inconvenient,pentru a-l priva pentru obsesii inutile.
Majoritatea examinarilor se fac in decubit dorsal,uneori bolnavul
trebuie intors dupa dispozitia medicului putin la stanga(ecografia
cardiaca)sau adus in decubit lateral stang(ecografia splinei sau a rinichiului
stang)sau in decubit lateral drept(ecografia vezicii biliare si a cailor
biliare);examenul rinichilor se face in decubi ventral.Pentru evidentierea mai
buna a regiunii lombare,sub abdomenul bolnavului se aseaza o perna mai
tare sau chiar un sul improvizat dintr-o patura.
Prin ultrasonografie se pun in evidenta afectiunile valvulare ale
inimii,bolile congenitale ale acesteia, tumorile intracardiace, pericarditele,
tumorile ficatului, chisturile si tumorile pancreasului,numeroase afectiuni
renale si ale organelor genitale masculine si feminine,precum si ale unor
glande endocrine:suprarenalele,tiroida si altele.

49

CAPITOLUL V
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZ CLINIC NUMAR I
CULEGEREA DATELOR:
PACIENT: L.A.
SEX:Masculin
VARSTA:61 de ani
CETATENIE:Roman
DOMICILIU: Sendriceni;Judetul Botosani
DATA INTERNARII: 5.01.2011
DATA EXTERNARII: 9.01.2011
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Hipertensiune arteriala stadiul I
DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Bronhopneumopatie Obstructiva Cronica
Acutizata, Hepatita cronica
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Bronhopneumopatie
Obstructiva Cronica Acutizata,Hepatita cronica
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Cord pulmonar cronic compensat
-Hipertensiune arteriala stadiul I
-Sechele de tuberculoza pulmonara cronica
-Etilism cronic
-Polineuropatie toxica membrele inferioare
EXAMENUL CLINIC: murmur vezicular diminuat bilateral, raluri sibilante.
E.K.G: tahicardie sinusala; AV=12/mm, Axa QRS intermediara, morfologie
normala.
EXAMEN RADIOLOGIC: Rx.pulmonara;fibroza interstitiala pulmon
drept,in special lobul mijlociu unde prezinta si micronoduli
fibrocalcari.Desen bronsic accentuat cu Bronhopneumopatie cronica
obstructiva acutizata,cord cu diametre normale.
ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE:
-Spirometrie
-Hematologie
-Biochimie
-Examen urina
50

MOTIVELE INTERNARII:
-dispnee,tuse
productiva,expectoratie
mucopurulenta,dureri
in
hipocondrul drept.
ISTORICUL BOLII:
-in urma cu aproximativ un an de zile pacientul a prezentat diverse
manifestari hemoragice (epistaxis, hemoragii retiniene), semne cerebrale
(cefalee occipitala de obicei dimineata la trezire, ameteli, oboseala,
astenie,tulburari de memorie si concentrare, furnicaturi la nivelul
extremitatilor) crezand ca este vorba despre hipertensiune arteriala.

51

OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE

EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala:T=39C;hipertermie
-starea de constienta: prezenta
-starea generala: alterata
-starea de nutritie: inapetenta
-tegumente: cu coloratie normala
-mucoase: normale
APARAT RESPIRATOR: tuse productiva,dispnee
APARAT CARDIOVASCULAR:
TA=14/95 mm/Hg; P=80b/min
-zgomote cardiace bine batute fara sufluri
APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent
APARAT GENITAL: mictiune patologica.

52

INVESTIGATII DE LABORATOR
SPIROMETRIE:
T
4766
105120
3504
73.5

CV
V.MAX
VEMS
IT

R
1818
33060
1102
50%

+%
42%-58%
40%-60%
40%-60%
65%-35%

HEMATOLOGIE:
DENUMIRE
ANALIZA
VSH

VALOAREA
OBTINUTA
15

U.M
mm/h

VALOAREA
REALA
B:1-10
F:2-13

HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE
ANALIZA

VALOAREA
OBTINUTA

U.M

VALOARE
REALA

WBC

6.11

mii/ l

RBC

4.27

mii/ l

HGB

14.2

g/dl

HCT

42.9

MCV
MCH-HEM
MCHC-CHEM

100.5
33.3
33.1

fl
Pg
g/dl

B:4-9
F:5-10
B:4-6.08
F:3.93-5
B:14-17.5
F:11.2-16
B:42-51
F:34.1-48
79-94.8
25.6-32.2
32-36.5

PLT
RDW-SD
RDW-CV
PDW
P-LCR
NEUT

266
------------------------40.7

mii/ l
fl
%
fl
%
%

163-400
35.1-46.3
11.6-14.4
11.5-16.5
0-20
34-71.1

53

LYMPH
MONO
EO
BASO
NEUT
LYMPH
MONO
EO
BASO

37
18.3
2.9
1.1
2.48
2.26
1.12
0.18
0.07

%
%
%
%
mii/ l
mii/ l
mii/l
mii/l
mii/l

19.3-53
4.7-12.5
0.7-7
0.1-1.2
1.56-6.13
1.18-3.74
0.24-0.82
0.04-0.54
0.01-0.08

BIOCHIMIE:
DENUMIRE
ANALIZA
GLUCOZA
UREE

VALOAREA
OBTINUTA
84.3
17.47

U.M
mg/dl
mg/dl

VALOAREA
REALA
55-110
120-500

EXAMEN URINA:
DENUMIRE
ANALIZA
DENSITATE
Ph
LEUCOCITE

VALOAREA
OBTINUTA
1.015
6
NEG

U.M

VALOAREA
REALA
1.016-1.022
4.8-7.4
<10 leuc/micro
litri

g/dl
------leuc/l

NITRITI
ALBUMINA
GLUCOZA
CORPI CETONICI

NEG
NEG
NORM
NEG

----mg/dl
mg/dl
mg/dl

abs
<10
<30
<5

UROBILINOGEN
PIGMENTI BILIARI

NORM
NEG

mg/dl
mg/dl

<1
<0.2

HEMATII/Hb
SEDIMENT URINAR

NEG
Rare leucocite

ery/l

0-5

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA

VIRGINIA HENDERSON
54

Nr
crt
1.

NEVOIA
FUNDAMENTALA
NEVOIA DE A
RESPIRA

MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
-dispnee

SURSA DE
DIFICULTATE
-frica,teama din
cauza respiratiei
necorespunzatoare
-anxietate
-obisnuinte
alimentare daunatoare

2.

NEVOIA DE A BEA SI
A MANCA

-greturi,
varsaturi
-bautul lichidelor
interzise

3.

NEVOIA DE A
ELIMINA
NEVOIA DE A SE
MISCA SI DE A
MENTINE O BUNA
POSTURA
NEVOIA DE A DORMI
SI A SE ODIHNI

-oligurie,

-anxietate

-bradicardie
-tahicardie

-mobilitate
scazuta

-insomnie
datorita trezirilor
frecvente din
timpul noptii

-anxietate datorita
cunoasterii
insuficiente
de:sine,ambianta
adecvata
-insuficienta
cunoastere despre
sine,mediul
inconjurator
-imposibilitatea
functiilor
termoreglatoare de asi satisface nevoia

4.

5.

6.

NEVOIA DE SE
IMBRACA SI A SE
DEZBRACA

7.

NEVOIA DE
A-SI MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN LIMITE
NORMALE
NEVOIA DE A FI
CURAT,INGRIJIT SI
A-TI PROTEJA
TEGUMENTELE
NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE

8.

9.

-port de haine
neadecvate

-hipertermie
-hipotermie
-neglijarea
indeplinirii
masurilor de
igiena

-lipsa de cunoastere a
ingrijirilor preventive
si curative ale pielii

------ ----

----------

57

PLAN DE INGRIJIRE

58

DATA

PROBLEMA DE
DEPENDENTA

OBIECTIVE

5.01.2011

INTERVENTII
PROPRII SI
DELEGATE
-invata pacientul sa faca
exercitii respiratorii
-educa pacientul sa
tuseasca si sa
expectoreze
-invata pacientul sa
incerce sa-si diminueze
cantitatea de alcool,apoi
renuntarea la acest viciu

EVALUAR

6.01.2011

-dispnee,tuse
productiva,anxietat
e,
expectoratie
mucopurulenta

-pacientul sa-si diminueze

dispneea
-pacientul sa respire fara
dificultate
-pacientul sa aiba un ritm
respirator regulat

-hipertermie/
hipotermie

-pacientul sa prezinte o
temperatura corporala in limite
normale(36,4 grade Celsius
axilar;37 grade Celsius
bucal;37 grade Celsius rectal)

-invata pacientul tehnici

pentru a avea o
temperatura corporala
normala
-pacientul prezin
temperatura
corporala in lim
normale

-greturi,varsaturi
hipohidratare

-pacientul sa-si exprime

acceptul in a-si urma dieta pe
o perioada de 3 zile
-sa-si diminueze cantitatea de
alcool in cele 3 zile de dieta
-sa-si diminueze greturile
varsaturile

-oligurie,pierdere
in
greutate,uscaciunea
pielii si mucoaselor

-pacientul sa nu prezinte nici

un semn de deshidratare
-pacientul sa aiba pielea supla
si bine hidratata
-sa aiba mucoasele si
conjunctivele umede
-planifica un program de
exercitii moderate,adaptat
capacitatii fizice a pacientului
-pacientul sa-si exprime
acordul cu privire la
efectuarea de activitati si
exercitii fizice
-pacientul sa-si exprime o
59
stare de odihna

-asistenta culege date

despre varsta
pacientului,conditiile de
viata
-i se alcatuieste
pacientului un regim
alimentar corespunzator
-incurajeaza pacientul
sa respecte dieta impusa
-ajuta pacientul sa se
hidrateze corespunzator

-pacientul a inte
modul de intocm
regimului alime
si principiile dup
care trebuie sa n
ghidam
-pacientul a renu
la consumul de
alcool
-datorita hidrata
corespunzatoare
pacientul prezin
mai putine semn
deshidratare

-stabilirea impreuna cu
pacientul a nevoilor de
exercitii fizice
-planifica un program
de exercitii moderate
adaptat capacitatii
fizice a pacientului
-invata pacientul sa se
detaseze de cauzele
alterarii somnului
-identifica nivelul si

-pacientul si-a d
acordul pentru
efectuarea
exercitiilor fizic

-vorbire multa,
limbaj precipitat

-insomnie,somn
agitat,trezire
frecventa

-dispneea se
amelioreaza put
-pacientul tusest
expectoreaza cu
succes
-pacientul incea
sa-si reduca
cantitatea de alc
pe care o consum
inainte

-pacientul are un
somn linistit

TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL

DATA

MEDICATIA

5.01

MIOFILIN 100 mg-3 caps./zi

OXACILINA -4 caps/zi
METOCLOPRAMID 10 mg-1/zi
BROMOVAL-1/zi
MIOFILIN 100 mg-3caps/zi
BROMOVAL-1/zi
METOCLOPRAMID 10 mg-2/zi
OXACILINA-4 caps/zi
ACC 200 mg-3/zi
X-PRESSOL 5 mg-2/zi
MIOFILIN 100 mg-3caps/zi
METOCLOPRAMID 10 mg-2/zi
OXACILINA-3/zi
ACC 200 mg-2/zi
DIUREX 50 mg-3/zi
X-PRESSOL 5 mg-2/zi
MIOFILIN 100 mg-2/zi
DIUREX 50 mg-3/zi
TEOTARD-3/zi
TINIZOL-2/zi
ACID FOLIC-1/zi
OXACILINA-3/zi
X-PRESSOL 5 mg-1/zi
ACC 200 mg-2/zi
MIOFILIN 100 mg-2/zi
DIUREX 50 mg -2/zi
ACID FOLIC-1/zi
X-PRESSOL 5 mg-1/zi

6.01

7.01

8.01

9.01

60

EPICRIZA

In prezenta tratamentului igieno-dietetic si medicamentos

(hipotensive,tranchilizante,sedative)situatia a revenit la normal.
Recomandari:-tratament:*EFICEF 200 mg
*ACC 200 mg
*METOPROLOL 25 mg
*TEOTARD 200 mg
*LAGOSA 150 mg
-va evita eforturile fizice,intemperiile,fumatul,alcoolul;
-regim alimentar prescris aparte;
-va ramane in dispensarizare.

61

CAZ CLINIC NUMARUL 2

CULEGEREA DATELOR:
PACIENT:S.N
SEX:Masculin
VARSTA:40
CETATENIE:Roman
DOMICILIU:Comanesti;Judetul Botosani
DIAGNOSTIC
DE
TRIMITERE
:
Colecistopancreatita
acuta
necroticohemoragica
DIAGNOSTIC
LA
INTERNARE:Colecistopancreatita
acuta
necroticohemoragica
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE:Etilism Cronic,Colecistopancreatita Acuta
Necroticohemoragica
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Colecistopancreatita Acuta Necroticohemoragica
-Etilism Cronic
-Pseudochist de pancreas
MOTIVELE INTERNARII:
-stare generala alterata, greturi, varsaturi,anxietate,dureri intense in
etajul abdominal superior descries,,in barairadiind posterior.
ISTORICUL BOLII:
-in urma cu 9 luni pacientul a refuzat internarea respectiv
interventia chirurgicala; simptomatologia s-a remis sub tratament
medicamentos (antibiotic, antispastic,analgezic).
-din istoricul afectiunii actuale simptomele au debutat brusc cu:
dureri de mare intensitate in etajul abdominal superior in plina sanatate
aparenta,alterarea starii generale,ulterior cu greturi,varsaturi,distensie
abdominala moderata;simptome ce au persistat si sa-au agravat progresiv
determinand bolnavul sa se prezinte la spital pentru investigatii.

62

OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE

EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala:T=37C
-starea de constienta:pastrata
-starea generala:influientata
-starea de nutritie:greturi,varsaturi,anorexie
-tegumente:normal colorate
-mucoase:uscate
APARAT RESPIRATOR:torace normal conformat simetric, sonoritate
pulmonara normala
APARAT CARDIOVASCULAR:
TA=15/90 mmHg;P=80b/min
-zgomote ritmice bine batute fara sufluri
APARAT DIGESTIV:tranzit intestinal prezent
APARAT GENITAL:relativ normal

63

INVESTIGATII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE
ANALIZA
VSH

VALOAREA
OBTINUTA
16

U.M
mm/h

VALOAREA
REALA
B:1-10
F:2-13

HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE
ANALIZA
WBC

VALOARE
OBTINUTA
5.9

mii/l

RBC

6.02

mii/l

HGB

14.8

g/dl

HCT

46

MCV
MCH-HEM
MCHC-CHEM
PLT
RDW-SD
RDW-CV
PDW
MPV
P-LCR
NEUT
LYMPH
MONO
EO
BASO
NEUT

88.2
28
36.9
380
----------------------------------------55
76
4.9
0.6
1.4
4.33

fl
Pg
g/dl
mii/l
fl
%
fl
fl
%
%
%
%
%
%
mii/l

64

U.M

VALOAREA
REALA
B:4-9
F:5-10
B:4-6.08
F:3.93-5
B:14-17.5
F:11.2-16
B:42-51
F:34.1-48
79-94.8
25.6-32.2
32.2-36.5
163-400
35.1-46.3
11.6-14.4
11.5-16.5
9.4-12.4
0-20
34-71.1
19.3-53
4.7-12.5
0.7-7
0.1-1.2
1.56-6.13

LYMPH
MONO
EO
BASO

3.55
0.33
0.55
0.10

mii/l
mii/l
mii/l
mii/l

1.18-3.74
0.24-0.82
0.04-0.54
0.01-0.08

BIOCHIMIE:

DENUMIRE
ANALIZA
GLUCOZA
UREE

VALOAREA
OBTINUTA
95
160.1

U.M
mg/dl
mg/dl

VALOAREA
REALA
55-110
120-500

EXAMEN URINA:

DENUMIRE
VALOAREA
ANALIZA
OBTINUTA
DENSITATE
1021
Ph
6.3
LEUCOCITE
NEG
NITRITI
NEG
ALBUMINA
NEG
GLUCOZA
NORM
CORPI
NEG
CETONICI
UROBILINOGEN
NORM
PIGMENTI
NEG
BILIARI
HEMATII/Hb
NEG
SEDIMENT
Rare
URINAR
leucocite

65

U.M
g/dl
--leuc/l
----mg/dl
mg/dl
mg/dl

VALOAREA
REALA
1016-1022
4.8-7.4
<10 leuc/l
abs
<10
<30
<5

mg/dl
mg/dl

<1
<0.2

ery/l

0-5

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA

VIRGINIA HENDERSON
Nr.crt.
1.

2.

3.

4.

5.
6.

7.

NEVOIA
MANIFESTARI
SURSA DE
FUNDAMENTALA
DE
DIFICULTATE
DEPENDENTA
NEVOIA DE A
-prezenta
-alterarea mucoasei
RESPIRA
secretiilor
nazale
abundente
-anxietate
nazale
impiedicand
respiratia normala
NEVOIA DE A BEA
-anorexie,
-supraincarcarea datorita
SI AMANCA
greturi,varsaturi
consumului de alcool
-insuficienta cunoastere
de sine
NEVOIA DE A
-oligurie,anurie -insuficienta cunoastere
ELIMINA
pentru
o hidratare
corespunzatoare
NEVOIA DE A SE
-necoordonarea
-dezechilibru datorat
MISCA SI DE A
miscarilor,
tremuraturilor
MENTINE O BUNA
tremuraturi
-efectul secundar al
POSTURA
drogului(alcool)
NEVOIA DE A
-oboseala,
-iritabilitate
DORMI SI A SE
insomnie,
-diminuarea puterii de a
ODIHNI
disconfort
se odihni
NEVOIA DE A SE -dezinteres fata de -neindemanarea de a-si
IMBRACA SI A SE
tinuta
alege o tinuta
DEZBRACA
vestimentara
corespunzatoare
-refuz de a se
imbraca
corespunzator
NEVOIA DE A-SI
MENTINE
TEMPERATURA
--------------------CORPULUI IN

66

8.

LIMITE NORMALE
NEVOIA DE A FI -dezinteres fata de
-lipsa de
CURAT,INGRIJIT SI masurile de igiena cunoastere a ingrijirilor
A-TI PROTEJA
preventive si curative ale
TEGUMENTELE
pielii

9.

NEVOIA DE A EVITA
PERICOLELE

10.

NEVOIA DE A
COMUNICA CU
SEMENII
NEVOIA DE A
ACTIONA DUPA
CREDINTELE SI
VALORILE SALE
NEVOIA DE A FI
OCUPAT IN
VEDEREA
REALIZARII
NEVOIA DE A SE
RECREIA

11.

12.

13.
14.

NEVOIA DE A
INVATA

-negativism

-lipsa de cunostere a
obiceiurilor
sanatoase de viata

-----------

------------

-----------

-------------

-----------

----------- --

----------

------------

-----------

67

------------

PLAN DE INGRIJIRE

68

DATA

14.03.20011

PROBLEMA
DE
DEPENDENTA
-imposibilitatea de
a respira datorita
secretiilor
abundente nazale

-anorexie,
greturi,varsaturi

15.03.2011

-oliguri,anurie

-necoordonarea
miscarilor,
ataxie,
tremuraturi

OBIECTIVE
-pacientul sa
respire liber pe
nas
-pacientul sa
nu devina sursa
de infectie
-pacientul sa
prezinte cai
respiratorii
permeabile si o
buna respiratie
-pacientul sa
prezinte o stare
de bine,fara
greturi si
varsaturi
-pacientul sa fie
echilibrat psihic
-pacientul sa fie
echilibrat
hidroelectrolitic

INTERVENTII
PROPRII SI DELEGATE
-indepartarea secretiilor nazale
-asistenta va umezi aerul din
incapere
-educa pacientul pentru a folosi
batista individuala de unica
folosinta
-educa pacientul pentru a evita
imprastierea secretiilor

-aseaza pacientul in pozitia

semisezand,sezand
sau decubit dorsal cu capul intr-o
parte
-protejeaza lenjeria cu musama si
aleza
-ajuta pacientul in timpul varsaturii,
sprijinindu-l
-aplica tratamentul medicamentos
(antiemetice,
vitamine,saruri
minerale)
-pacientul sa
-pacientul va avea o diureza in
prezinte o
limite aproape fiziologice
diureza normala -i se va intocmi pacientului un
in raport cu
regim alimentar
alimentatia
-pacientul va fi -pacientul va fi ajutat sa-si satisfaca
ajutat sa-si
toate nevoile organismului
satisfaca toate
nevoile
69
organismului
-pacientul sa
aiba tonusul

EVALUARE
-pacientu prezinta o
respiratie normala

-pacientul si-a diminuat

din greturi si varsaturi

-pacientul prezinta o
diureza aproximativ
fiziologica
-pacientul si-a dat
acordul
pentru efectuarea de
exercitii
fizice

70

TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL

DATA
14.03

MEDICATIA
IBUPROFEN-4/zi
AMPICILINA-injectabil
SCOBUTIL 10 mg-4 compr./zi
TORECAN-3/zi

15.03

Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 2/24 h

Solutii ser Glucozat 5% flacoane 500 ml
piv 2/24 h
AMPICILINA-injectabil
IBUPROFEN-4/zi
SCOBUTIL 10 mg-4 compr/zi
TORECAN-3/zi

16.03

Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 1/24 h

IBUPROFEN-3/zi
TORECAN-2/zi

71

EPICRIZA

Starea pacientului la externare este imbunatatita.

Se recomanda:*sa evite eforturile fizice,fumatul,alcoolul,cafeaua;
*sa respecte regimul alimentar impus,astfel va
evita sa consume alimente grase,prajelile,bauturile acidulate etc.;
*sa ramana in dispensarizare.

72

CAZ CLINIC NUMARUL 3

CULEGEREA DATELOR:
PACIENT:M.D.
SEX:Masculin
VARSTA:54 de ani
CETATENIE:Roman
DOMICILIU:Stanca-Costesti;Judetul Botosani
DATA INTERNARII:14.03.2011
DATA EXTERNARII:16.03.2011
DIAGNOSTIC DE TRIMITERE:Ocluzie intestinala,Hipertensiune arteriala
stadiul I
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:Astm bronsic,Hipertensiune arteriala
stadiul I,Ocluzie intestinala
DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE:Etilism cronic,Astm bronsic,Hipertensiune
arteriala stadiul I,Ocluzie intestinala
DIAGNOSTIC LA EXTERNARE:
-Ocluzie intestinala
-Etilism cronic
-Hipertensiune arteriala stadiul I
-Astm bronsic
MOTIVELE INTERNARII:
-dureri abdominale
-meteorism abdominal
-stare generala alterata
-greturi,varsaturi
ISTORICUL BOLII:
-in urma cu cateva zile pacientului i s-a oprit tranzitul intestinal
pentru gaze si materii fecale,a prezentat greturi,varsaturi,dureri
abdominale,distensie abdominala.Dupa parerea sa crezind ca este vorba
despre o colica biliara,a decurs la tratament cu laxative,simtind o usoara
senzatie de defecare la 3 zile;
-dupa o saptamana revine un uou puseu ca cel prezentat anterior,iar
rudele acestuia intrenandu-l la spital.

73

OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE

EXAMEN OBIECTIV:
-temperatura corporala:T=39C
-starea de constienta:pastrata
-starea generala:influientata
-starea de nutritie:greturi,varsaturi
-tegumente:alterate
-mucoase:modificate
APARAT RESPIRATOR:torace normal conformat
APARAT CARDIOVASCULAR:
TA=14/90 mmHg;P=60b/min
APARAT DIGESTIV:tranzit intestinal absent
APARAT GENITAL:relativ normal

74

INVESTIGATII DE LABORATOR
HEMATOLOGIE:
DENUMIRE VALOAREA
ANALIZA OBTINUTA
VSH
12

U.M
mm/h

VALOAREA
REALA
B:1-10
F:2-13

HEMOLEUCOGRAMA:
DENUMIRE
ANALIZA
WBC

VALOAREA
OBTINUTA
8.2

mii/l

RBC

5.06

mii/l

HGB

15.4

g/dl

HCT

44.6

MCV
MCH-HEM
MCHC-CHEM

88.3
31.3
34

fl
Pg
g/dl

VALOAREA
REALA
B:4-9
F:5-10
B:4-6.08
F:3.93-5
B:14-17.5
F:11.2-16
B:42-51
F:34.1-48
79-94.8
25.6-32.2
32.2-36.5

PLT
RDW-SD
RDW-CV
PDW
MPV
P-LCR
NEUT
LYMPH
MONO
EO
BASO
NEUT
LYMPH

330
----------------------------------------53.9
47
16
3.1
1.1
3.21
3.44

mii/l
fl
%
fl
fl
%
%
%
%
%
%
mii/l
mii/l

163-400
35.1-46.3
11.6-14.4
11.5-16.5
9.4-12.4
0-20
34-71.1
19.3-53
4.7-12.5
0.7-7
0.1-1.2
1.56-6.13
1.18-3.74

75

U.M

MONO
EO
BASO

1.3
0.19
0.05

mii/l
mii/l
mii/l

0.24-0.82
0.04-0.54
0.01-0.08

BIOCHIMIE:
DENUMIRE VALOAREA
ANALIZA OBTINUTA
GLUCOZA
90.4
UREE
118

U.M
mg/dl
mg/dl

VALOAREA
REALA
55-110
120-500

EXAMEN URINA:
DENUMIRE
VALOAREA
ANALIZA
OBTINUTA
DENSITATE
1.017
Ph
5
LEUCOCITE
NEG
NITRITI
NEG
ALBUMINA
NEG
GLUCOZA
NORM
CORPI
NEG
CETOTICI
UROBILINOGEN
NORM
PIGMENTI
NEG
BILIARI
HEMATII/Hb
NEG
SEDIMENT
Rare
URINAR
leucocite

76

U.M
g/dl
--Leuc/l
----mg/dl
mg/dl
mg/dl

VALOAREA
REALA
1016-1022
4.8-7.4
<10 leuc/l
abs
<10
<30
<5

mg/dl
mg/dl

<1
<0.2

ery/l

0-5

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUPA

VIRGINIA HENDERSON
Nr.
crt.
1.
2.
3.
4.

5.
6.
7.

8.

9.
10.
11.

NEVOIA
FUNDAMENTALA

MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA
--------------

NEVOIA DE A
RESPIRA
NEVOIA DE A BEA
-varsaturi
SI A MANCA
-greturi
NEVOIA DE A
-dificultatea in a
ELIMINA
defeca
NEVOIA DE SE
MISCA SI DE A
------------- MENTINE O BUNA
POSTURA
NEVOIA DE A
DORMI SI A SE
-------------ODIHNI
NEVOIA DE ASE
IMBRACA SI A SE
-------------DEZBRACA
NEVIOA DE A-SI
-diaforeza
MENTINE
TEMPERATURA
CORPULUI IN
LIMITE NORMALE
NEVOIA DE A FI
-refuzul de a se
CURAT,INGRIJIT SI ocupa de infatisarea
A-TI PROTEJA
sa
TEGUMENTELE
NEVOIA DE A EVITA - - - - - - - - - - - - - PERICOLELE
NEVOIA DE A
-amaraciune
COMUNICA CU
sentiment de
SEMENII
inutilitate
NEVOIA DE A
ACTIONA DUPA
-------------VALORILE SI
-

77

SURSA DE
DIFICULTATE
-------------anxietate
-alterarea mucoasei
intestinale
--------------

---------------------------lipsa de cunoastere
a mijloacelor de
prevenire a efectelor
caldurii
-lipsa de cunostinte

--------------surse de ordin
fizic(alcoolism)
--------------

CREDINTELE SALE
12.

13.
14.

NEVOIA DE A FI
OCUPAT IN
VEDEREA
REALIZARII
NEVOIA DE A SE
RECREIA
NEVOIA DE A
INVATA

--------------

--------------

--------------

--------------

--------------

--------------

78

PLAN DE INGRIJIRE
DATA
24.03.2011

PROBLEMA
DE
OBIECTIVE
DEPENDENTA
-tahicardie
-pacientul sa
-bradicardie
prezinte
circulatie
adecvata
-pacientul sa fie
echilibrat psihic

79

INTERVENTII
PROPRII SI
EVALUARE
DELEGATE
-invata pacientul sa
-pacientul prezinta
intrerupa consumul de
o circulatie
alcool
adecvata
-sa aiba alimentatie
bogata in
fructe,zarzavaturi
-sa reduca grasimile si
clorura de sodiu din
alimentatie
-administreaza medicatia
prescrisa de medic:tonice
cardiace,
antiaritmice,
vasodilatatoare
-urmareste efectul
medicamentelor
-informeaza pacientul
asupra gradului de efort pe
care poate sa-l depuna
asupra importantei

-greturi,
varsaturi

-pacientul sa
aiba o stare de
bine prin
diminuarea
greturilor,
varsaturilor
-pacientul sa fie
echilibrat din
punct de vedere
hidroelectrolitic

-hipertermie

-pacientul sa-si
reduca
hipertermia

continuarii tratamentului
medicamentos
-ii asigura pacientului un
mediu ambiant
adecvat,linistitor,
de securitate
-il ajuta pe pacient in
timpul varsaturii prin
protejarea lenjeriei cu
musama,aleza,stergerea
mucozitatilor de pe fata
-administrarea medicatiei
prescrise de
medic:antiemetice,
sedative.
-masurarea temperaturii la
intervale regulate de timp
-asigurarea conditiilor
optime de temperatura
si aerisirea salonului
-aplicarea de comprese
reci pe frunte
-hidratare corespunzatoare

80

-dupa ameliorarea
tulburarilor
digestive pacientul
prezinta o stare de
bine

-dupa o
hidratare
corespunzatoare
si aplicarea
tehnicilor de
racire,pacientul
prezinta o
temperatura in
limite fiziologice

25.03.20s11 -constipatie

-amaraciune
-sentiment de
inutilitate

-pacientul sa
elimine un scaun
moale in doua
zile
-sa faca exercitii
fizice usoare si
sa pastreze
regimul
alimentar pentru
a nu reaparea
constipatia

-incurajeaza pacientul sa
pastreze regimul alimentar
-ajuta pacientul sa faca
multa miscare
-daca este nevoie la
indicatia medicului
efectuiaza o clisma
evacuatoare

-la doua zile

pacientul nu a avut
un scaun moale
-dupa efectuarea
clismei
evacuatoare
pacientul a avut un
scaun moale

-pacientul sa se
poata afirma,sa
aiba perceptie
pozitiva de sine
-pacientul sa fie
ferit de pericole
interne sau
externe

-pune in valoare
capacitatile,talentele si
realizarile anterioare ale
bolnavului
-antreneaza bolnavul in
diferite activitati care sa-i
dea sentimentul de
utilitate

-pacientul
comunica eficient
cu echipa de
ingrijire si cu
anturajul sau
-pacientul participa
cu placere la
diverse activitati

81

26.03.2011

-tegumente
umede
-lipsa de interes
pentru a-si
efectua igiena
singur

-pacientul sa
prezinte o igiena
corespunzatoare
-sa-si faca singur
ingrijirile de
igiena

82

-identifica impreuna cu
pacientul cauzele si
motivatia preocuparii
deficitare pentru aspectul
fizic si ingrijirile igienice

-pacientul si-a dat

silinta sa participe
singur la ingrijirile
de igiena

TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL

DATA
24.03
25.03

26.03

27.03

MEDICATIA
EMETIRAL draj 5 mg-3/zi
DIAZEPAM-2/zi
X-PRESSOL 5 mg-3/zi
ALGOCALMIN-la nevoie
PIAFEN-la nevoie
DIAZEPAM-2/zi
EMETIRAL-3/zi
TAVANIC 500 mg-1/zi
CEAI DE CRUSIN-500 ml/zi
X-PRESSOL 5 mg-3/zi
ALGOCALMIN-la nevoie
PIAFEN-la nevoie
EMETIRAL -2/zi
DIAZEPAM-2/zi
CEAI DE CRUSIN-500 ml/zi
TAVANIC-1/zi
X-PRESSOL-3/zi
CEAI DE CRUSIN-500 ml/zi
TAVANIC 500 mg-1/zi

84

EPICRIZA
RECOMANDARI:
-evitarea eforturilor fizice mari;
-evitarea frigului si a umezelii;
-pastrarea regimului igienio-dietetic (evitarea alimentelor grase,
condimentate, afumate, evitarea prajelilor, evitarea alcoolului si fumatului,
evitarea bauturilor acidulate)

85

EDUCATIE PENTRU SANATATE

Sanatatea este o stare de bine fizic,mental si social ce nu consta numai
in absenta bolii sau a infirmitatii.
Boala este ruperea echilibrului, armoniei,un semnal de alarma tradus
prin suferinta fizica,psihica,o dificultate de inadaptare la o situatie
noua,provizorie sau definitive.
EDUCATIA PACIENTILOR PENTRU SANATATE:
Educatia pentru sanatate este o componenta esentiala a ingrijirilor de
nursing fiind directionata in scopul;
*promovarii starii de sanatate;
*mentinerii starii de sanatate;
*restabilirii starii de sanatate
Aderenta la regimurile terapeutice este o componenta esentiala a
procesului de educatie a pacientilor.
Respectarea recomandarilor terapeutice:
*realizarea unor schimbari in stilul de viata;
*respectarea recomandarilor privind dieta;
*respectarea regimului de efort.
EDUCATIA SANITARA PENTRU PREVENIREA
BOLILOR PSIHICE
O pastrare buna a sanatatii presupune:
*igiena sarcinii: a se evita traumele psihice, starile tensionale,
alcoolul, tutunul, medicamentele, drogurile;

86

*asigurarea unui climat familial cald,afectuos,echilibrat,pentru o

buna dezvoltare psihica a copilului;
*abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente in
timp util,pentru a evita deprinderile neigienice,daunatoare dezvoltarii
psihice(alcool,droguri);
*asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la
locul de munca,evitarea conflictelor relationale,a starilor tensionale;
*pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente din
viata(pensionare,menopauza,pentru a evita starile depresive,sentimentul de
inutilitate,nervozitate);
*evitarea surmenajului psihic;
*regim de viata echilibrat: alternarea perioadelor de activitate cu
perioade de repaus,activitate reconfortanta,recreativa;
*evitarea consumului de alcool, droguri,cafea in exces;
*tratarea precoce a afectiunilor organice (endocrine, metabolice,
renale, cardiace,neurologice).

87

CONCLUZII

Unele studii medicale au demonstrat faptul ca un consum moderat

de alcool poate avea anumite beneficii,precum scaderea riscului de aparitie a
bolii cardiace sau a accidentului vascular cerebral.Conceptia anumitor
personae ca ceea ce face bine in cantitati mici e si mai bun in cantitati
mari,nu este valabila in acest caz.Consumul zilnic a mai mult de 1-2 bauturi
poate avea mai multe efecte negative decat beneficii.In acest caz poate
agrava boala cardiaca(insuficienta cardiaca),poate declansa un accident
vascular cerebral sau poate agrava anumite afectiuni precum boli
hepatice(ciroza,hepatita alcoolica),leziuni nervoase grave(encefalopatii).
In unele cazuri consumul de alcool trebuie evitat:
*copii si adolescenti;
*femei insarcinate;
*prezenta unor afectiuni acute sau cornice care se pot acutiza sau agrava
odata cu consumul de alcool;
*antecedente personale de consum exagerat de alcool.

88

BIBLIOGRAFIE
1.CAROL MZES-,,Tehnica ingrijirii bolnavului;Editura Medicala
Bucuresti,2009.
2.Dr.VLADIMIR BELIS-,,Riscurile consumului de alcool;Editura
Medicala Bucuresti,1981.
3.Dr.IOAN BIBERI-,,Alcoolismul;Editura Medicala Bucuresti, 1966.
4.CORNELIU BORUNDEL-,,Medicina interna pentru cadre
medii;Editia a IV-a revizuita,Bucuresti,2009.
5.LUCRETIA TITIRCA-,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de
asistentii medicali;Editura Viata Medicala Romaneasca,2008,vol II.
6.LUCRETIA TITIRCA-,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
catre asistentii medicali;Editura Viata Medicala Romaneasca.

89