Ingrijirea Pacientului Consumator de Alcool 2012

FUNDAIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSTLICEAL F.E.G.
EDUCATION FILIALA: DOROHOI SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST
LUCRARE DE DIPLOM
NDRUMTOR: ASISTENT MEDICAL: COVALIU MIHAELA
ABSOLVENT: ORSINSCHI VIORICA
ANUL 2012
COALA POSTLICEAL F.E.G. EDUCATION
NGRIJIREA PACIENTULUI CONSUMATOR DE ALCOOL
MOTTO: ,,Alcoolul este anestezicul pe care ni-l administrm pentru a suprta intervenia chirurgical a vieii (Citat)
CUPRINS
ARGUMENT..................................................................................................................................5 CAPITOLUL I................................................................................................................................6 EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE........................................6 CAPITOLUL II..............................................................................................................................9 PREZENTAREA BOLII.............................................................................................................10 1. Definiia alcolismului............................................................................................................10 2. ETIOLOGIE...........................................................................................................................10 3. PATOLOGIE..........................................................................................................................12 4. CLASIFICARE......................................................................................................................12 5. TULBURRI PSIHICE.........................................................................................................13 6. SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE).........................................................................................14 7. COMPLICAIILE CONSUMULUI DE ALCOOL..............................................................15 8. TABLOUL CLINIC AL INTOXICAIEI CU ALCOOL ETILIC........................................18 9. FACTORII FAVORIZANI CARE DUC LA APARIIA ALCOOLISMULUI.................18 10. INVESTIGAII....................................................................................................................19 11. TEHNICA RECOLTRII ALCOOLEMIEI........................................................................19 12. TRATAMENT......................................................................................................................21 13. ATENIONRI SPECIALE..............................................................................................24 14. PROFILAXIA ABUZULUI I A DEPENDENEI DE ALCOOL.....................................26 15. PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUAL...........................................................27 16. CONSECINELE ALCOOLISMULUI N SOCIETATE...............................................29 CAPITOLUL III...........................................................................................................................30 ROLUL ASISTENTEI N NGRIJIREA PACIENILOR CONSUMATORI DE ALCOOL ........................................................................................................................................................30 CAPITOLUL IV...........................................................................................................................32 MSURI DE URGEN N INTOXICAIA CU ...................................................................32 ALCOOL ETILIC........................................................................................................................32 1. MSURI DE URGEN......................................................................................................33 2. PERFUZIA INTRAVENOAS.............................................................................................33 3. SPLTURA GASTRIC....................................................................................................36 4. CLISMA EVACUATOARE SIMPL..................................................................................38 5. PREGTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORRI OBLIGATORII.........................39 CAPITOLUL V............................................................................................................................41 PREZENTAREA CAZURILOR................................................................................................42 CAZ CLINIC NUMAR I............................................................................................................42
CULEGEREA DATELOR:........................................................................................................42 INVESTIGAII DE LABORATOR..........................................................................................44 CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON..............................46 PLAN DE INGRIJIRE...............................................................................................................57 CAZ CLINIC NUMARUL 2......................................................................................................62 CULEGEREA DATELOR:........................................................................................................62 INVESTIGATII DE LABORATOR..........................................................................................64 CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON..............................65 PLAN DE INGRIJIRE...............................................................................................................68 CAZ CLINIC NUMARUL 3......................................................................................................74 CULEGEREA DATELOR:........................................................................................................74 INVESTIGAII DE LABORATOR..........................................................................................76 CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON..............................77 PLAN DE INGRIJIRE...............................................................................................................84 CAPITOLUL VI...........................................................................................................................84 EDUCAIE PENTRU SNTATE...........................................................................................84 CONCLUZII.................................................................................................................................86 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................87
ARGUMENT
In opinia mea, eu cred ca oricine, din orice tara si indiferent de statutul social pe care il are consuma alcool, dar intr-o cantitate moderata. Majoritatea adultilor care consuma alcool stiu cat si cum sa-l consume;cu toate acestea exista alte persoane care nu pot sa-si controleze aceste obiceiuri.Aproximativ un numar de 3 adulti din 10 consuma alcool irational si au probleme din aceasta cauza. Orice persoana care nu este capabila sa-si controleze apetitul excesiv de alcool este posibil sa sufere de alcoolism sau de dependenta de alcool. Alcoolismul cunoscut de asemenea drept dependenta de alcool este o boala care consta intr-o nevoie puternica de a bea si neincetarea consumarii bauturii chiar si in momentul in care apar probleme provocate de alcool ca de exemplu pierderea slujbei sau incalcarea legii si consecintele acesteia. Dupa parerea mea, dependenta de alcool se intalneste intr-o proportie mai mare la barbati decat la femei; cele mai multe probleme legate de alcoolism sunt la tinerii adulti cu varsta cuprinsa intre 14-18 si 29 ani si mai putine la adultii de 65 de ani sau mai mult, persoanele cu studii superioare consuma mai mult in comparatie cu cei care au un nivel de educatie mai scazut.
CAPITOLUL I EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE

6
In organism sistemul nervos central este cel mai grav afectat de intoxicatia alcoolica. Alcoolul este un deprimant al sistemului nervos cu actiune asemanatoare aceleia a anestezicelor generale. Efectul sau stimulant este urmarea eliberarii centrilor subcorticali de sub controlul scoartei; fenomenele psihice care apar sub influienta alcoolului sunt deci un efect al deprimarii functiilor cerebrale superioare, mai ales a acelora care contureaza personalitatea. Miscarile fine isi pierd precizia, memoria, atentia, capacitatea de concentrare, posibilitatea de intelegere diminuiaza. Lipsit de controlul inhibitiei, individul manifesta impulsivitate in vorbe si actiuni, astfel ca trasaturile de caracter sau de personalitate pana atunci ascunse, impulsiuni reprimate ies la iveala: ,,Alcoolul nu creaza vicii, le scoate doar la iveala. Alcoolul ii face pe unii vioi, expansivi, comunicativi, chiar elocventi, dispusi la confesiuni deseori penibil de ascultat. Exista trei factori care pot marca comportamentul celui aflat sub influienta alcoolului: propria personalitate, anturajul si toleranta la alcool.Toate experientele au demonstrat ca alcoolul nu creste capacitatea intelectuala sau fizica, desi cel in cauza este incredintat de contrariu. Prin probe psihometrice (psihomotorii si mintale) s-a demonstrat ca afectarea scoartei cerebrale de catre toxic determina ca prim efect pierderea autocontrolului. Astfel viteza de reactie, a persoanelor aflate sub influienta alcoolului scade, in timp ce perioada de latenta creste, ceea ce are drept consecinta aparitia incordarii. Prin probe mintale sau de performanta intelectuala s-a constatat scaderea atentiei, memoriei si a puterii de concentrare. Studiile de electrofiziologie arata ca alcoolul,ca si alte anestezice generale, deprima in primul moment acele parti ale creierului, responsabile de cele mai specializate functii de integrare; aceasta duce la o scoatere a scoartei cerebrale din circuitul functional avand drept efect dezorganizarea proceselor fine legate de gandire si a indemanarii actelor motorii. Efectul euforizant al alcoolului il face sa
7
vada viata ,,in roz(euforia apare la concentratii de alcool in sange mai mici decat cele ce provoaca incoordonarea). Alcoolul nu are efect pronuntat asupra respiratiei decat la concentratii mari in sange; in doze mici, stimuleaza respiratia. La nivelul sistemului cardiovascular efectele alcoolului nu sunt prea accentuate: cantitatile moderate determina vasodilatatie cutanata si senzatie de caldura, desi temperatura corpului nu creste. La frig acest efect este nefavorabil, pentru ca suprima vasoconstrictia reflexa; in loc sa impiedice pierderea de caldura, alcoolul o creste. Cantitatile moderate de alcool nu modifica semnificativ tensiunea arteriala si debitul cardiac.Tensiunea arteriala creste cu 0,5-1 mmHg, ca si frecventa pulsului, dar aceste efecte de scurta durata ar fi, o reactie reflexa, ca urmare a iritatiei mucoasei bucale si gastrice.Alcoolul avand actiune vasodilatatoare cutanata, s-a recomandat folosirea lui in angina pectorala. Alcoolul nu determina cresterea fluxului de sange in creier decat in doze mari; la acest nivel el reduce consumul de oxigen. S-a constatat ca alcoolul deprima migratia globulelor albe in zonele unde exista o inflamatie, ceea ce ar explica partial slaba rezistenta a alcoolicilor la infectii. Efectele alcoolului asupra tractului gastrointestinal difera dupa tipul bauturii si depind de stadiul proceselor digestive, de cantitatea si felul alimentelor, de existenta unor afectiuni digestive sau de toleranta. Vomismentele apar la alcoolemii de 1,20g ceea ce ar pleda pentru originea centrala (in sistemul nervos central) acestor tulburari. Constipatia in alcoolism poate fi pusa si pe seama alimentatiei incorecte, iar diareea este rezultatul actiunii iritante a anumitor esente ulieoase aromate, precum si al unor carente vitaminice. Iritatia mucoasei poate determina un spasm piloric, care intarzie absorbtia.
Absorbtia alcoolului asupra aparatului urinar se caracterizeaza prin cresterea cantitatii de urina eliminate dar si prin cresterea aciditatii urinii. Efectele alcoolului asupra functiilor sexuale au fost mult timp controversate. Este raspandita ideea ca alcoolul ar creste apetitul sexual. Actele sexuale de violenta se datoreaza pierderii inhibitiei corticale. Efectul local al alcoolului aplicat pe piele consta din senzatie de racire; dar el este in acelasi timp iritant si astringent. Intensitatea acestor actiuni depinde de felul tesutului pe care este aplicat. La nivelul mucoaselor devine iritant in concentratii de 10-15%; concentratii mai mari determina inflamatie (gastrita).
CAPITOLUL II
9
PREZENTAREA BOLII
1. DEFINIIA ALCOLISMULUI ALCOOLISMUL ACUT Intoxicatia acuta sau betia simpla isi datoreaza simptomele gradului de alcoolemie (cantitatea de alcool ce se gaseste in singe) si incepe de la o alcoolemie de 0,8% cu tulburari psihice hipermaniacale (euforie, logoree) si evolueaza progresiv pana la tulburari psihice mari, cand alcoolemia depaseste 3%. La inceput se schimba dispozitia afectiva, individul devenind vesel, logoreic exaltat (betie vesela) sau dimpotriva betia simpla poate debuta printr-o stare de depresiune (betie trista). Treptat apare o stare de ebrietate marcata si individul devine mai iritabil, agresiv, miscarile sunt mai nesigure, mersul si echilibrul se tulbura, vorbirea devine disartrica. Crescand inpregnanta alcoolica apar tulburari de constienta cu obnubilare progresiva, care poate atinge starea de somn profound si chiar coma. ALCOOLISMUL CRONIC Totalizeaza tulburarile psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat cantitati mari de alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor interne.
2. ETIOLOGIE
10
FACTORII PSIHOLOGICI: Cercetarile efectuate in aceasta directie au evidentiat pe de o parte anumite caracteristici psihologice, alcoolicii avand personalitati diferite; pe de alta parte alcoolismul este present in numeroase afectiuni psihice. Alcoolul exercita o anumita influienta asupra celui care devine alcoolic, calitativ si cantitativ difera de efectele pe care le are asupra indivizilor normali, fiindca numai astfel se poate explica de ce alcoolicul consuma din ce in ce mai mult alcool, ignorand toate consecintele nefaste ce decurg din acest abuz. Daca se pune intrebarea unui alcoolic de ce bea, ce schimbare se asteapta sa apara atunci cand se afla sub influienta alcoolului; unii autori cercetand comportamentul diferitilor indivizi inainte ca acestia sa devina alcoolici s-a constatat ca in copilarie cei in cauza manifestau tendinte agresive, incapatanare, vagabondaj, neglijarea indatoririlor. La femei explicatia alcoolismului ar putea fi legata de existenta unor tulburari obstetricale si ginecologice precum neintelegerile conjugale sau divortul. Cercetarile ample au dovedit ca bautorii sunt in majoritatea cazurilor personalitati psihopatice cu dificultati de adaptare, mergand pana la inadaptabilitate la mediul social sau familial.Cei mai multi dintre alcolici sunt personae lipsite de vointa in ceea ce priveste indeplinirea obligatiilor profesionale si sociale si respectarea normelor de convietuire in societate, dar si cu o uimitoare tenacitate de vointa in procurarea bauturii. FACTORII SOCIALI: In trecut alcoolismul se intalnea la persoanele de varsta medie; dar in zilele noastre consumul de alcool incepe de la varste din ce in ce mai fragede. Aceste persoane sunt afectate mai mult de trauma psihice si de stari stress-ante; anturajul consumului de alcool apare in grup la diferite ocazii. Conceptiile potrivit carora ar exista o legatura dintre nivelul de trai si alcoolism nu trebuie absolutizate, alcoolicul nefiind neaparat un individ cu posibilitati financiare reduse.
11
3. PATOLOGIE Persoanele care consuma de obicei mari cantitati de alcool sunt expuse diferitelor patologii: sensibilitate crescuta fata de infectiile bacteriene,cancere orofaringelui, esofagului, bronhiilor, boli hepatice (ciroza, hepatita alcoolica), leziuni nervoase grave (encefalopatii), tulburari psihice. Alcoolismul cronic conduce la delirium tremens sau la forma sa atenuata delirul subacut; dementa este consecinta finala a unor alcoolisme, necesita internarea intr-o institutie. 4. CLASIFICARE Alcoolismul este impartit in: -alcoolism acut; -alcoolism cronic. Tulburarile legate de alcool sunt: a)tulburari legate prin uz de alcool(legate de comportamentul care se asociaza cu alcoolul): -dependenta de alcool; -abuzul de alcool. b)tulburari induse de alcool: -intoxicatie alcoolica; -sevraj alcoolic; -dementa persistenta indusa de alcool; -tulburare a dispozitiei, indusa de alcool; -tulburare anxioasa indusa de alcool; -tulburare a somnului indusa de alcool.
12
5. TULBURRI PSIHICE Tulburari psihice care apar la indivizii ce consuma un timp indelungat cantitati mari alcool, la care se adauga o serie de tulburari ale functiilor organelor interne. 1.DELIRIUM TREMENS: Este declansat de obicei, de intreruperea brusca a alcoolului sau de un traumatism cranio-cerebral sau de alta boala intercurenta. Acest tablou psihotic se caracterizeaza prin prezenta iluziilor, tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor vizuale avand caracter terifiant. Bolnavul vede in fata ochilor: animale fioroase, serpi, caini care se reped la el, ape mari care vin si-l ineaca; constienta se tulbura si apar reactii de aparare ale bolnavului, care devine agitat, anxios, agresiv.Tabloul psihotic este intovarasit de manifestari somatice tot atat de grave. Bolnavul este febril (39-40 grade), cu un facies vultuos, are tremuraturi generalizate, puls accelerat, transpiratii profuze, oligurie. Delirium tremens se instaleaza uneori, dupa o stare de neliniste, tulburari de somn, indispozitie generala si apare frecvent noaptea. Accesul poate dura 3-4 zile, bolnavul restabilindu-se dupa tratamentul instituit imediat, sau poate avea o evolutie nefavorabila, ducand chiar la exitus. Dupa primele 12-24 ore, se poate complica prin crize convulsive, cu sfarsit letal in 3-4 zile.
2. DELIRUL PARANOID ALCOOLIC: Se caracterizeaza prin aparitia ideilor delirante, cu teme de gelozie, persecutie, autoacuzare; teme alimentate de halucinatii auditive, vizuale, tactile.
13
3. HALUCINOZA ALCOOLICA WERNICKE: In aceasta categorie de tulburare constiinta se pastreaza, apar halucinatii auditive neplacute, amenintatoare, care genereaza idei de persecutie, anxietate. 4. PSIHOZA ALCOOLICA KORSAKOV: Se caracterizeaza prin tulburari de memorie, apatie, indiferenta, confabulatii generate de golurile de memorie.Dureaza de la cateva luni, la un an si jumatate; evolutia este spre vindecare, dementa sau moarte prin casexie. 5. EPILEPSIA ALCOOLICA: In cazul alcoolismului cronic, pot aparea crize comitiale,acolo unde creierul prezinta un prag convulsivant scazut. 6. DEMENTA ALCOOLICA: Este stadiul final al alcoolismului cronic. Marii consumatori de alcool devin treptat dependenti, se degradeaza pe toate planurile (social, etic, economic). Capacitatea de munca scade, functiile psihice (memoria, atentia, gandirea, afectivitatea) scad si ele treptat, pana la realizarea dementei. Toti cei care trec prin aceasta categorie de tulburare ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza pulmonara etc.
6. SIMPTOMATOLOGIE (SEMNE) SEMNE ALE ABUZULUI DE ALCOOL: *probleme aparute la scoala sau serviciu (absenteism, imposibilitatea respectarii orarului impus, performante reduse); *consumul de alcool in situatii potential periculoase (inaintea sofatului); *episoade de pierderea constiintei, acest lucru insemnand ca dupa un episod de consum exagerat de alcool, persoana nu isi aduce aminte nimic despre ce s-a intamplat in aceasta perioada; *accidente personale sau accidentarea unei alte persoane;
14
*consumul alcoolului in ciuda prezentei unor afectiuni care pot fi agravate, ca de exemplu ulcerul peptic (ulcerul stomacului); SEMNE ALE DEPENDENTEI SAU ADICTIEI LA ALCOOL: *dorinta nestapanita de a consuma alcool, pierderea controlului volitional,chiar si in cazul in care se doreste acest lucru; *aparitia simptomelor de sevraj la intreruperea consumului de alcool (greata, tremor, transpiratii, anxietate); *necesitatea consumului unor cantitati tot mai mari de alcool pentru a obtine efectele ,,placute ale acestuia; *in ciuda tuturor semnelor negative, se continua consumul excesiv de alcool si nu se constientizeaza gravitatea acestui fapt; *membrii familiei si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legatura cu acest comportament; *prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constientei in cazul consumului excesiv de alcool; *tendinta de a ascunde faptul ca exista o dependenta de alcool (fie ca persoana in cauza consuma alcool pe ascuns, fie ca nu recunoaste ca bea in cantitati excesive); *jena, disconfort in situatiile in care este implicat consumul de alcool (in special cele sociale); *persoanele care sufera de alcoolism cronic prezinta probleme de ordin psihic, precum si depresie, anxietate; *alcoolicii sunt predispusi la abuzul si dependenta pentru alte substante toxice cum ar fi tutunul sau drogurile de orice fel. 7. COMPLICAIILE CONSUMULUI DE ALCOOL
15
Folosirea alcoolului in cursul sarcinii este un toxic pentru fat si poate cauza defecte congenitale. Alcoolul este toxic fata de numeroase sisteme si organe: A) Boli nutritionale ale sistemului nervos, secundare abuzului de alcool: -Sindromul Wernicke-Korsakoff; -Degenerescenta cerebrala; -Neuropatie periferica; -Neuropatie optica; B) Boli alcoolice cu patogeneza incerta: -Miopatie; -Dementa alcoolica; -Atrofie cerebrala alcoolica; C) Boli sistemice datorate alcoolului cu complicatii neurologice secundare : -Boli hepatice; -Infiltratie grasa a ficatului; -Hepatita; -Ciroza; -Encefalopatie hepatica; -Hepatom (tumora hepatica); D) Boli gastro-intestinale: -Gastrita; -Ulcer peptic; -Varice esofagiene; -Pancreatita acuta si cronica; -Sindroame de malabsorbtie; E) Boli cardio-vasculare: -cardiomiopatie;
16
-aritmii si tensiune arteriala normala, conducand la boala cerebro-vasculara; F) Tulburari hematologice: -anemie; -leucopenie; -trombocitopenie; -cancere la nivelul cavitatii bucale,faringelui, esofagului si ficatului; G) Boli infectioase: -meningita; -tuberculoza; H) Incidenta crescuta a traumatismelor: -hematoame (colectii sanguine intracraniene); -leziuni ale maduvei spinarii; -tulburari convulsive postraumatice; -hidrocefalie postraumatica simptomatica; -leziuni de zdrobire musculara; I) Alte complicatii: -hipotermie; -hipertermie; -depresie respiratorie cu hipoxie; -encefalopatii toxice; J)Dezechilibre hidroelectrolitice ce duc la stari confuzive acute: -hipoglicemie; -hiperglicemie; -hiponatremie; -hipocalcemie; -hipomagnezemie -hipofosfatemie, deficiente vitaminice.
17
8. TABLOUL CLINIC AL INTOXICAIEI CU ALCOOL ETILIC Semnele intoxicatiei acute evoluiaza in trei faze: 1. Faza de excitatie: *logoree, volubilitate, tendinta de violenta; *facies congestiv, conjunctivele injectate (la alcoolemie de aproximativ 2g); 2. Faza de incordare motorie: *confuzie agitatie psihomotorie, apar tulburari de coordonare si echilibru, tulburari de vorbire, incordare musculara accentuata (la alcoolemie de 3g); 3. Faza de coma etilica (la alcoolemie de 3-4g): *relaxarea musculaturii corporale, areflexie, midriaza, relaxare sfincteriana,facies vultuos,uneori paloare cadaverica, puls tahicardic si aritmic, hipotensiune arteriala,halena alcoolica (in toate fazele). Exista totdeauna pericolul aspiratiei traheo-bronsice a continutului gastric, exprimat prin varsatura, blocarea cailor aeriene si asfixie. Decesul poate sa survina din mai multe cauze: *deprimare respiratorie centrala si insuficienta obstructiva respiratorie; *colaps vascular sau edem pulmonar acut; *accident vascular cerebral (alcoolemia de 5g este mortala).
9. FACTORII FAVORIZANI CARE DUC LA APARIIA ALCOOLISMULUI Consumul de alcool este o metoda rapida si placuta de a modifica emotiile, sentimentele, starile de dispozitie. In general se apeleaza la consumul de alcool
18
cand apare teama fata de ceva, in asteptarea unui lucru placut (celebrare,s arbatorire) in asteptarea unui lucru neplacut temator. Factorii favorizanti care duc la aparitia alcoolismului: -supararea, anturajul, probleme personale (de familie, sanatate), teribilism/distractie, agresivitatea, povara singuratatii, alungarea temporara a stresului, apararea impotriva sentimentelor neplacute, placere.
10. INVESTIGAII Medicul specialist poate diagnostica dependenta de alcool sau alcoolism, prin efectuarea corecta a anamnezei, a istoricului medical personal, dar si a unui examen clinic general.Sunt posibile diferite teste pentru a identifica concentratia alcoolului in sange sau a efectelor acestuia asupra diferitelor organe. De asemenea se pot efectua testari psihologice pentru a identifica unele afectiuni psihiatrice asociate alcoolismului, precum depresia si sindroamele anxios-depresive. 11. TEHNICA RECOLTRII ALCOOLEMIEI Descriere: Determinarile alcoolemiei (etanol in sange) se numara printre analizele cele mai frecvent solicitate laboratoarelor de toxicologie clinica, in scopuri medicolegale. Etanolul se absoarbe cu usurinta din tractul gastrointestinal; concentratiile maxime se inregistreaza de obicei in 40-70 minute de la ingestia pe nemancate. Prezenta alimentelor in stomac scade absorbtia alcoolului. Simptomele intoxicatiei cu alcool instalate in prezenta unor concentratii scazute pot indica o problema medicala grava si necesita interventie terapeutica de urgenta. IMPLICATII CLINICE:
19
*nivelurile de 50-100 mg/d L pot determina incetinirea reflexelor, tulburari ale acuitatii vizuale; *nivelurile>100 mg/d L pot induce depresia sistemului nervos central; *nivelurile>300 mg/d L sunt associate cu instalarea comei; *nivelurile>400 mg/d L pot cauza decesul. RECOMANDARI: Determinarea alcoolemiei poate fi efectuata in scop medical sau medicolegal pentru diagnosticul intixicatiei cu alcool si stabilirea terapiei adecvate. Nivelurile de etanol trebuie testate in toate cazurile de coma de origine neclara, deoarece intoxicatia cu alcool poate mima coma diabetica,traumatismele cerebrale sau supradozarea de droguri.Acest test este de asemenea folosit pentru screening-ul alcoolismului cat si pentru monitorizarea terapiei cu etanol in intoxicatia cu metanol. PREGATIREA PACIENTULUI: *se recolteaza a jeun sau postprandial. METODA FOLOSITA: *este folosita metoda enzimatica (cu alcool dehidrogenaza); *se recolteaza sange venos; nu se va folosi la punctia venoasa tampoane sau comprese imbibate cu solutie de alcool. RECIPIENT DE RECOLTARE: *vacutainer fara anticoagulant cu/fara gel separator. PRELUCRAREA NECESARA DUPA RECOLTARE: *se va separa serul prin centrifugare;tubul trebuie sa ramana inchis ermetic pana in momentul testarii pentru a impiedica evaporarea etanolului. VOLUM PROBA:minim 2 ml ser. LIMITE SI INTERFERENTE:
20
*cresterea cetonemiei in cetoacidoza diabetica poate cauza false cresteri ale alcoolemiei.Ingestia altor tipuri de alcooli (izopropanol, metanol) poate influienta testele. INTERFERENTE MEDICAMENTOASE: *cresteri: Aspirina, Ranitidina, Cimetidina. *scaderi: Atropina, Fenobarbital.
12. TRATAMENT TRATAMENTUL INITIAL pentru abuzul si dependenta de alcool cuprinde: *screening-ul prin teste speciale penrtu identificarea alcoolismului; *reevaluarea stilului de viata si al efectului pe care il are alcoolul asupra acesteia; *stoparea consumului de alcool; *tratarea simptomelor de sevraj la alcoolicii cronici (simptome care apar la intreruperea consumului de alcool); *abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii, dar si dupa aceea. Cu toate acestea nu toate persoanele care au probleme legate de consumul de alcool, nu reusesc sa renunte la acest viciu, fiind necesar un tratament medicamentos si psihiatric adjuvant pentru a obtine acest lucru. Medicul curant poate sa prescrie diferite medicamente care vor ajuta pacientul in perioada de sevraj, iar apoi alte medicamente care-l vor ajuta pe acesta sa mentina abstinenta la alcool pe toata perioada recuperarii. In cazul simptomelor grave de sevraj (tremor accentuat, crize de apoplexie, halucinatii) este recomandat internarea intr-un centru de specializat in tratarea acestor pacienti (centre de detoxifiere). MEDICAMENTE CARE COMBAT SIMPTOMELE DE SEVRAJ:
21
*medicatia anxiolitica (combate anxietatea), ca Diazepamul, sunt folosite in tratamentul pacientilor cu sevraj alcoolic in special in cazul celor cu delirium tremens; *medicatia antiepileptica folosita pe parcursul detoxifierii, pentru a trata crizele pseudoepileptice (de apoplexie). MEDICAMENTE ALCOOL: *DISULFIRAM, acest medicament reduce efectele ,,placute date de alcool si care induce de asemenea, anumite simptome neplacute (greata), instalate o data cu consumul de alcool; *NALTREXONE, acesta reduce placerea secundara consumului de alcool; *ACAMPROSATE, scade dorinta de a consuma alcool; *TOPIRAMAT, ajuta in tratarea simptomelor secundare consumului de alcool. Persoanele consumatoare de alcool prezinta efecte negative asupra intregului organism manifestat prin: dezechilibre hidroelectrolitice, carente in vitamine si minerale(de obicei deficit de vitamina B1-Tiamina; in acest caz se va recomanda utilizarea suplimentelor nutritive care contin Tiamina pe toata perioada recuperarii. In unele situatii este necesar si terapia cu fluide administrate parenteral (i.v)care contin electrolitii necesari unei recuperari corespunzatoare. FOLOSITE PE PERIOADA RECUPERARII CARE-L VA AJUTA PE PACIENT SA RAMANA ABSTINENT LA
TRATAMENT DE INTRETINERE Dupa terminarea programului de detoxifiere si a tratamentului corespunzator simptomelor de sevraj, se va decurge in gasirea unor metode eficiente care-l va ajuta pe pacient sa ramana abstinent pe o perioada cat mai lunga.
22
Tratamentul de intretinere consta in: *educatia corespunzatoare legata de consumul de alcool; *consilierea psihologica individuala si de grup, pentru reevaluarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool; *terapia cognitiv-comportamentala; *terapia motivationala (stabilirea unui plan corespunzator pentru a evita consumul de alcool); *administrarea medicatiei adjuvante (DISULFIRAM; NALTREXONE; ACAMPROSATE; TOPIRAMAT) *in cazul carentelor vitaminice si minerale, in special deficit de vitamina B1Tiamina, se va administra suplimente nutritive care contin Tiamina. TRATAMENT IN CAZUL AGRAVARII BOLII Rezolvarea problemelor legate de consumul excesiv de alcool, este un proces care poate dura intreaga viata (tratament cronic). Majoritatea persoanelor tratate pentru alcoolism, au una sau doua recaderi pe toata perioada recuperarii. In cazul in care aceste recaderi sunt mai frecvente si reapar simptomele caracteristice sevrajului, este recomandat un nou consult de specialitate, care va necesita de cele mai multe ori,intrenarea intr-un centru specializat de tratament. Consumul cronic de alcool si alcoolismul tratat necorespunzator, pot duce la diferite complicatii de ordin medical. Pot aparea diferite afectiuni, precum ciroza hepatica sau ulcerul peptic. De asemenea consumul inadecvat de alcool poate agrava sau complica unele afectiuni medicale.
TRATAMENT AMBULATORIU In cazul in care membrii familiei sunt ingrijorati pentru o persoana care consuma alcool, este foarte posibil ca aceasta sa aiba o problema legata de un eventual abuz de alcool.
23
13. ATENIONRI SPECIALE La pacientii cu sau fara antecedente de convulsii sau epilepsie administrarea medicamentelor antiepileptice incluzand Topiramat trebuie intrerupte treptat, pentru a reduce la minim riscul de aparitie a convulsiilor sau de crestere a frecventei acestora. La adultii cu epilepsie dozele zilnice au fost reduse la intervale de o saptamana cu cate 50-100 mg si cu cate 25-50 mg la adultii tratati cu Topiramat in doze de pana la 100 mg/zi pentru profilaxia migrenei. In cazurile in care din punct de vedere medical este necesara intreruperea rapida a tratamentului cu Topiramat; se recomanda monitorizare adecvata. Insuficienta renala: *la pacientii cu insuficienta renala moderata sau severa poate fi necesara o perioada de 10 pana la 15 zile pentru atingerea concentratiilor plasmatice la starea de echilibru,comparativ cu 4 pana la 8 zile la pacientii cu functie renala normala; Nefrolitiaza: *hidratarea adecvata in timpul tratamentului cu Topiramat este foarte importanta si poate reduce riscul aparitiei calculilor renali.Mai mult poate reduce riscul aparitiei evenimentelor adverse asociate incalzirii in timpul exercitiilor fizice si expunerii la medii deosebit de calde. *factorii de risc pentru nefrolitiaza includ antecedente de calculi renali, antecedente heredocolaterale de nefrolitiaza si hipercalciurie. Insuficienta hepatica: *la aceasta categorie de pacienti Topiramatul trebuie administrat cu prudenta, deoarece clearance-ul Topiramatului poate sa fie scazut.
24
Evenimente asociate cu suicidul: *la pacientii tratati cu Topiramat au fost raportate depresie si modificari ale dispozitiei; *conform ghidurilor clinice de buna practica pacientii cu antecedente de depresie si/sau comportament suicidar, adolescentii si adultii tineri pot prezenta un risc mai mare de tentativa de suicid si trebuie sa fie monitorizati cu atentie in timpul tratamentului. Miopia acuta si glaucomul cu unghi inchis secundar: *miopia acuta cu glaucom secundar cu unghi inchis s-a raportat rar atat la copii cat si la adulti in timpul tratamentului cu Topiramat. Simptomele apar in prima luna de la inceperea tratamentului si includ diminuarea acuitatii vizuale si/sau durere oculara. *examenul oftalmologic poate evidentia miopie bilaterala,ingustarea camerei anterioare,hiperemie oculara si cresterea presiunii intraoculare cu sau fara midriaza. Este posibil sa apara si difuziune supraciliara,care determina deplasarea anterioara a cristalinului si irisului. Acidoza metabolica: Bolile sau tratamentele care predispun la acidoza (cum sunt bolile renale, tulburarile respiratorii severe,diareea,interventiile chirurgicale sau anumite medicamente)pot determina cresterea efectului Topiramatului de scadere a concentratiilor plasmatice ale bicarbonatului. *la copii si adolescenti, acidoza metabolica cronica poate reduce ritmul de crestere. *acidoza metabolica cronica creste riscul de formare a calculilor renali si poate duce la osteopenie; *daca apare acidoza metabolica si este persistenta se va reduce doza sau se va intrerupe administrarea de Topiramat.
25
Suplimente nutritionale: *se va lua in considerare administrarea de suplimente nutritionale sau cresterea aportului alimentar,daca pacientul scade sau creste in greutate in mod necorespunzator in timpul tratamentului. Profilaxia migrenei: *Topiramatul trebuie utilizat numai in prezenta migrenei si nu este indicat pentru tratamentul episoadelor acute; *in preventia migrenei inainte de intreruperea tratamentului, dozele trebuie reduse treptat pe durata a cel putin 2 saptamamani. Scaderea ponderala: *se recomanda ca pacientii tratati pe termen lung cu Topiramat pentru preventia migrenei sa-si verifice periodic greutatea pentru observarea scaderii ponderale continue. Daca apare o scadere ponderala manifestata clinic,trebuie luat in considerare intreruperea tratamentului. Se recomanda ca femeile aflate la varsta fertila sa foloseasca masuri contraceptive adecvate. Topiramatul nu trebuie administrat in timpul alaptarii. Exista informatii limitate despre utilizarea la copii cu varsta sub 12 ani. Pacientii care efectuiaza sedinte de hemodializa Topiramatul se elimina din plasma prin hemodializa. In zilele in care se efectueaza sedintele de dializa trebuie sa se administreze o doza suplimentara de Torlepta egala cu aproximativ jumatate din doza zilnica. Doza suplimentara trebuie administrata in doua prize la inceputul si finalul procedurii de dializa. 14. PROFILAXIA ABUZULUI I A DEPENDENEI DE ALCOOL In incercarea de a preveni consumul excesiv de alcool si tulburarile legate de alcool se pot folosi doua abordari:
26
a) Imbunatatirea ajutorului si indrumari acordate pacientului; b) Introducerea unor masuri sociale care sa influienteze obiceiurile in materie de consum alcoolic in intreaga populatie: *pretul mare al alcoolului, probabil asa va duce la reducerea consumului; *controlul sau abolirea publicitatii la bauturile alcoolice, nu se stie cat de mult publicitatea incurajeaza consumul unei anumite marci sau consumul general de alcool; *controlul vanzarilor-relaxarea restrictiilor a dus la cresterea vanzarilor in unele tari, dar nu se stie daca o crestere a restrictiilor va reduce ratele acluale de consum alcoolic sau va altera si mai mult obiceiurile legate de uzul de alcool. *educatia sanatatii-nu se cunoaste daca educatia privind abuzul de alcool este eficienta.Conform unui studiu sticlele de alcool care aveau pe eticheta un avertisment cu privire la afectarea sanatatii i-a facut pe tineri sa fie mai constienti asupra hazardului asociat cu consumul de alcool, dar nu le-a schimbat semnificativ obiceiurile legate de consumul de alcool. 15. PSIHOTERAPIA DE GRUP SAU INDIVIDUAL Dupa reabilitarea completa a alcoolicului 60% sau mai mult din alcoolicii din clasa de mijloc mentin abstinenta cel putin 1 an, iar mai multi toata viata. Manevrele de reabilitare cuprind doua categorii generale: *prima incearca sa ajute alcoolicul sa atinga si sa-si mentina un nivel motivational ridicat pentru a se supune abstinentei. Aceasta include educatia pacientului in legatura cu alcoolismul si invatarea familiei si/sau prietenilor sa nu protejeze alcoolicul de problemele cauzate de alcool. *a doua serie de manevre ajuta pacientul sa-si duca viata fara alcool si sa restabileasca un stil de viata functional prin consiliere personala, reabilitare profesionala, sprijin familial.
27
Nu exista dovezi convingatoare ca reabilitarea in spital este in totdeauna mai eficienta pentru alcoolicul obisnuit decat este ingrijirea in ambulator. Decizia de spitalizare poate fi luata daca: a) pacientul are probleme medicale care sunt dificil de tratat in afara spitalului; b) depresii, psihoze sau confuzii interfereaza cu tratamentul in ambulator; c) pacientul are o criza severa de viata,incat este dificil sa fie determinat sa coopereze ca pacient in ambulator; d) tratamentul in ambulator a esuat sau pacientul locuieste prea departe de centrul de terapie. Fie ca tratamentul incepe cu pacientul internat,fie ca incepe in ambulator,contactele ulterioare trebuie mentinute pentru minim 6 luni,preferabil 1 an intreg dupa ce abstinenta a fost atinsa.Sfatuirea cu un medic sau prin grupuri de terapie ce se focalizeaza asupra vietii de zi cu zi subliniind ameliorarea activitatii in abstinenta alcoolicului si ajutand pacientul sa-si petreaca timpul liber fara alcoolcontribuie la integrarea intr-un grup de nebautori si la depasirea stresului ocupational in lipsa alcoolului. Medicul are un rol important in identificarea alcoolismului ducand la bun sfarsit dezintoxicarea, recomandand programe de reabilitare si psihoterapie pentru pacientul in situatia de spitalizare sau in ambulator. Medicul trebuie de asemenea sa regleze tratamentul medicamentos in timpul programelor de reabilitare. Odata ce dezintoxicarea acuta este completa (in medie de 3 pana la 5 zile) nu se recomanda hipnotice sau medicamente anxiolitice in tratamentul celor mai multi alcoolici. Pacientul deja si-a demonstrat incapacitatea de a modera consumul unui depresiv cerebral-alcoolul-si are un risc considerabil de a abuza de somnifere sau tranchilizante. Anxietatea si insomnia pot fi tratate prin exercitii de relaxare, meditatii si exercitii fizice. Referitor la insomnie pacientii trebuie reasigurati ca aceasta este
28
normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in saptamanile si lunile anterioare.
16. CONSECINELE ALCOOLISMULUI N SOCIETATE
Consecintele abuzului de alcool, afecteaza nu numai pe bautor, ci si mediul in care traieste, familia, serviciul. Persoanele comsumatoare de alcool vor avea probleme la nivelul sanatatii mintale si fizice, la serviciu-absente, scaderea productivitatii si calitatii muncii, accidente rutiere sau de munca, violenta, maltratarea sau neglijarea membrilor familiei, dificultati economice sau sociale. Multi dintre copii adolescentilor prezinta insemnate tulburari de conformare corporala, la care se adauga anumite tulburari mintale. Cel putin in prima generatie, copii alcoolicilor prezinta tulburari corporale si mintale, tulburari comportamentale, tendinta la vagabondaj, tendinta la criminalitate. In cazul comiterii unor crime, alcoolul nu face decat sa-i dea impulsul de care are nevoie pentru a se dezlantui; in aceasta situatie se poate demonstra ca alcoolismul a fost cauza exclusiva a unei crime, dar se poate admite rolul lui dezlantuitor. Exista cateva diferente intre formele de alcoolism: betia simpla este in general cauzatoare de infractiuni sau delicte mai putin grave, ea neducand decat relativ rar la crima. Betia va determina mai ales la alcoolicii cronici, actiuni de o deosebita gravitate: viol sau tentativa de viol. In ceea ce priveste alcoolismul cronic, el este in cea mai mare parte constituit din cazuri raspunzator de loviri, raniri si urmate de sinucidere sau tentativa de sinucidere. O buna parte din criminali isi dau seama de rolul jucat de alcool in savarsirea actelor lor. De-a lungul timpului statisticile au demonstrat ca pe intinderea continentelor, in toate tarile si la toate clasele sociale, efectul nociv al alcoolului, agent provocator al delicventei si crimei.
29
Sub aspectul alcoolului, atentia scade, iar perceptiile devin incete, obtuze, vederea devine dubla sub aspectul betiei, tremuraturile dau nesiguranta miscarilor, reflexele conditionate, atat de pretioase in activitatea profesionala a unui conducator de vehicul sunt viciate; timpul dintre perceptie si raspunsul motor se lungeste, profesionistul volanului nemaiavand rapiditatea lui obisnuita de a evita obstacolele mai ales la viteza mare; tulburarile de constiinta, scaderea puterii si claritatea de judecata, nelinistea si nerabdarea, toate aceste efecte ale alcoolului scad aptitudinile profesionale ale soferului. In procesul muncii lucrurile se schimba, activitatea lucratorului alcoolizat, chiar cand nu conduce la accident, scade randamentul si altereaza calitatea lucrului; asadar sub influienta alcoolului capacitatea de munca scade.
CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI N NGRIJIREA PACIENILOR CONSUMATORI DE ALCOOL

30
Cadrele medicale care se dedica indrijirii pacientilor indiferent de afectiunea de care acestia sufera trebuie sa aiba o pregatire teoretica si practica deosebita, sa aiba calitati morale deosebite. Respectarea demnitatii umane a pacientului este una din principalele elemente de baza pentru castigarea increderii pacientului, care in numeroase cazuri devine mai deschis si mai sincer. Asistenta medicala trebuie sa-l cunoasca indeaproape pe pacient si sa stabileasca raporturi de incredere reciproca. Din momentul internarii, primul contact al bolnavului cu spitalul,prima injectie, felul cum este primit, au o mare importanta pentru o evolutie buna a procesului patologic.Tratamentul bine si constiincios aplicat, administrarea medicatiei, adresarea unui cuvant incurajator si bland, chiar in situatia in care pacientul este agitat, agresiv constituie premise de evolutie favorabila a bolii. Cadrele medicale trebuie sa vegheze asupra ambiantei in care stau bolnavii (igiena saloanelor, a paturilor, igiena personala a bolnavilor) cautand sa realizeze un climat cald, contribuind la realizarea unui sentiment de siguranta. Rolul asistentei medicale nu este numai de a administra medicatia si a recolta analize, ci si de a convinge bolnavul de eficacitatea tratamentului. De asemenea asistenta are obligatia de a face educatie sanitara pacientilor si familiilor acestora in orele de vizita. Dupa perioade lungi de spitalizare, alcoolicul prezinta: dezinteres pentru viitorul sau si al familiei, pierderea initiativei, incapacitate de readaptare la viata profesionala si familiala. Sentimentul de izolare pe care bolnavul il resimte atat in spital cat si in afara este deseori cauza care provoaca reluarea consumului abuziv de alcool; asadar i se va asigura alcoolicului o atmosfera de confort psihic: il vom incuraja, ii vom insufla o atitudine optimista, il vom incuraja cu prietenie si intelegere, fara ca aceasta sa insemne toleranta fata de viciul sau.
31
In concluzie, in orice actiune terapeutica va trebui sa-i creem bolnavului un mediu cat mai asemanator cu cel din afara spitalului, sa nu il facem sa se simta izolat, respins de societate.
CAPITOLUL IV MSURI DE URGEN N INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC

32
1. MSURI DE URGEN Provocarea de varsaturi si spalatura gastrica cu carbine activate (in solutie de bicarbonat de sodiu 5%)sau doze succesive de cafea concentrata este posibila in formele usoare. In formele severe se va transporta pacientul de urgenta la spital. IN SPITAL: *daca este necesar se va executa reanimarea cardiorespiratorie in timpul transportului; *la indicatia medicului asistenta medicala va monta o perfuzie cu solutii macromoleculare, glucoza 5% si bicarbonat de sodiu. Se va injecta Vitamina B6 (34 fiole i.v.-fiole a 250 mg), Vitamina B1 i.v.-fiole a 100 mg, Hidrocortizon, Diazepam 1-2 fiole i.v.sau i.m.in caz de agitatie. CONTRAINDICATII: Morfina, Plegomazinul, Barbituricele. O mare importanta sociala si medico-legala o are recoltarea sangelui pentru alcoolemie. Nu se va dezinfecta pielea cu alcool la locul prelevarii decat cu sublimat, oxicianura, in lipsa cu apa simpla. In caz de coma, spalatura gastrica este permisa dupa intubatia traheala. Asistenta medicala va aplica tratamentul prescris de medic: tratamentul comei toxice, al insuficientei respiratorii si circulatorii acute, corectarea tulburarilor functionale. In mod accidental si copii mici pot fi victime ale intoxicatiei cu alcool.
2. PERFUZIA INTRAVENOAS DEFINITIE:

33
Introducerea organismului. SCOP:
pe
cale
parenterala,
picatura
cu
picatura
solutiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a
*hidratarea si mineralizarea organismului; *administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul prelungit; *depurative, diluand si favorizand excretia din organism a produsilor toxici; *completarea proteinelor sau a altor componente sanguine; *alimentare parenterala. PREGATIRE: Materiale: *dezinfectante: alcool iodat; *pentru punctia venoasa (materiale de protectie-perna elastica pentru sprijinirea bratului, musama, aleza); *perfuzor (ambalat de unica intrebuintare); *seringi si ace de unica folosinta (se verifica integritatea ambalajului, valabilitatea sterilizarii, lungimea si diametrul acelor); *solutiile de perfuzat. Pacient: *pregatirea psihica: se informeaza pacientul asupra scopului perfuziei; *pregatirea fizica: se aseaza pacientul intr-o pozitie confortabila atat pentru pacient cat si pentru asistent; se va examina calitatea si starea venelor; se aseaza bratul pe pernita, musama. EXECUTIE: *tehnica de intretinere a liniei intravenoase este o tehnica aseptica; *asistenta medicala se spala pe maini;
34
*imbraca manusile sterile; *pregateste solutia de perfuzat; *monteaza aparatul de perfuzat si lasa lichidul sa circule prin tuburi pentru indepartarea aerului; *alege vena (mai intai locurile distale si apoi cele proximale); *aplica garoul; *curata locul cu alcool de la centru in afara; *introduce acul in vena; *scoate garoul si ataseaza tuburile, deschide prestubul, fixeaza rata de flux 60 picaturi/minut; *mentine locul de perfuzie, acopera cu pansament steril; *schimba pansamentul (cand se fixeaza catetere) la 24 ore se inspecteaza zona; *schimba punga cu solutie sau flaconul inainte de golirea completa a precedentei; *se poate folosi o rata redusa pentru a tine vena deschisa. INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI: *la sfarsitul perfuziei se exercita o presiune asupra venei cu un tampon si se retrage acul in directia axului vasului; *se aseaza pacientul comod,i se dau lichide caldute (daca este permis). ACCIDENTE: *hiperhidratare: se reduce ritmul sau se intrerupe perfuzia; *embolia gazoasa: prin patrunderea aerului in curentul circulator; *revarsarea lichidului in tesuturile perivenoase poate da nastere la flebite, necroze;
35
*coagularea sangelui pe ac sau canula: se previne prin perfuzarea lichidului cu solutie de heparina. 3. SPLTURA GASTRIC DEFINITIE: Prin spalatura gastrica intelegem evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exudate si substante straine. SCOP: Terapeutic: *evacuarea continutului stomacal toxic; INDICATII: *intoxicatii alimentare sau cu substante toxice; *staza gastrica insotita de procese fermentative; *pregatirea preoperatorie in interventiile de urgenta sau pe stomac; *pregatirea pentru examen gastroscopic. CONTRAINDICATII: *intoxicatii cu substante caustice; *hepatite cornice; varice esofagiene; *imbolnaviri cardio-pulmonare decompensate; *ulcer gastric in perioada dureroasa; *cancer gastric. PREGATIRI: Materiale: *De protectie: -doua sorturi din material plastic; -musama, traversa; -prosoape.
36
*Sterile: -sonda gastrica Faucher; -doua seringi de 20ml; -casoleta cu manusi de cauciuc; -pensa hemostatica; *Nesterile: -cana de sticla sau metal de 5L; -palnie,apa calda la 25-26 grade; -recipient pentru captarea lichidului (galeata, lighean); -scaun. *Medicamente: -carbune animal, alt antidot la indicatia medicului. Pacient: *pregatire psihica:se anunta si se explica importanta examenului si a colaborarii sale; *pregatirea fizica: -se aseaza pacientul pe scaun si se protejeaza cu un prosop in jurul gatului; -se aseaza sortul de cauciuc; -se indeparteaza proteza dentara (daca este cazul); -i se ofera tavita renala si este rugat sa si-o tina sub barbie (pentru captarea salivei si pentru imobilizarea pacientului). EXECUTIE: *asistenta se spala pe maini, imbraca manusi sterile si sortul de cauciuc; *umezeste sonda, se aseaza in dreapta pacientului si ii fixeaza capul intre mana si torace; *cere pacientului sa deschida gura, sa respire adanc; *introduce capatul sondei pana la peretele posterior al faringelui cat mai aproape de radacina limbii invitand pacientul sa inghita;
37
*prin deglutitie sonda patrunde in esofag si prin miscari blande de impingere ajunge in stomac (la marcajul 40-50 cm la arcada dentara); *la capatul liber al sondei se adapteaza palnia si se adduce la nivelul toracelui pacientului; *se verifica temperature lichidului de spalatura si se umple palnia; *se ridica palnia deasupra capului pacientului; *inainte ca ea sa se goleasca complet, se coboara cu 30-40 cm sub nivelul epigastrului in pozitie verticala pentru a se aduna in ea lichidul din stomac; *se goleste continutul palniei in vasul colector; *se repeta operatia pana ce lichidul este curat, limpede, fara resturi alimentare sau substante straine; *se indeparteza palnia si se penseaza capatul liber al sondei dupa care se extrage cu atentie, pentru a se impiedica scurgerea continutului ei in faringe, de unde ar putea fi aspirat de pacient. PREGATIREA PRODUSULUI PENTRU EXAMEN DE LABORATOR: *daca spalatura s-a efectuat pentru eliminarea unor substante toxice ingerate accidental sau voluntar, tot ceea ce s-a evacuat din stomac se va pastra pentru examinarea de catre medic, iar un esantion va fi trimis la laborator. INGRIJIREA ULTERIOARA A PACIENTULUI: *i se ofera un pahar cu apa sa-si clateasca gura; *se sterg mucozitatile de pe fata si barbie; *se indeparteaza tavita renala si sortul; *se aseaza pacientul in pozitie comoda.
4. CLISMA EVACUATOARE SIMPL

38
CLISMA EVACUATOARE SIMPLA: *se fixeaza canula la tubul irigatorului si se inchide robinetul; *se verifica temperatura apei sau a solutiei medicamentoase; *se umple irigatorul; *se evacueaza aerul si prima coloana de apa; *se lubrifiaza canula cu o compresa de tifon; *se fixeaza irigatorul pe stativ; *asistenta se spala pe maini si se dezinfecteaza; *indeparteaza fesele pacientului cu mana stanga; *introduce canula prin anus in rect (cu mana dreapta) perpendicular pe suprafata subiacenta, cu varful indreptat inainte in directia vezicii urinare; *dupa ace varful canulei a trecut prin spfincter se ridica extremitatea externa si se indreapta varful in axa ampulei rectale; *se introduce canula 10-12 cm; *se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza de scurgere a apei prin ridicarea irigatorului la aproximativ 50 cm deasupra patului pacientului; *pacientul este rugat sa respire adanc, sa-si relaxeze musculature abdomimala,sa retina solutia 10-15 minute; *se inchide robinetul inainte ca nivelul apei sa se apropie de nivelul tubului de scurgere; *se indeparteaza canula si se aseaza in tavita renala; *pacientul este adus in pozitie de decubit lateral drept, apoi decubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adancime mai mare; *se capteaza scaunul la pat sau la toaleta.
5. PREGTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORRI OBLIGATORII
39
ECOGRAFIA Ultrasonografia, este lipsita de orice efect nedorit, asupra organismului. In acelasi timp, ultrasonografia a largit sfera posibilitatilor de diagnostic, fiindca in afara de plamani si oase toate celelalte organe beneficiaza de examenul ecografic. Pregatirea bolnavului pentru examinari ecografice este minimala.In ecografia abdominala imaginea poate fi deranjata prin interpunerea gazelor din tubul digestive. Din acest motiv, este bine daca in preajma examinarii, bolnavul primeste o medicatie absorbanta a gazelor, sau la nevoie i se administreaza un purgativ.Cu cel putin 12 ore inainte de examinare bolnavul ramane nemancat. La examinarea organelor din micul bazin,inclusiv a organelor genitale feminine,bolnavul trebuie sa fie cu vezica urinara umpluta,ceea ce asigura examinatorului vizibilitate mai buna in spatele vezicii urinare.Vezica umpluta reprezinta o adevarata fereastra sonica pentru examenul ecografic al organelor genitale feminine. In vederea acestui scop,cu 2-3 ore inainte de examinare, asistenta va servi bolnavul cu 500-700 ml lichide si se va supraveghea ca bolnava sa-l consume in timp util.Va atrage atentia bolnavei,ca pana la examinare sa nu-si goleasca vezica,asigurand astfel reusita examenului.In cazul sarcinilor inaintate,nu este nevoie de umplerea vezicii urinare. Examinarea celorlalte organe (cordul, vasele mari, rinichii, glanda mamara, tiroida etc) nu necesita nici o pregatire.Asistenta trebuie sa arate bolnavului ca examinarea este lipsita de orice pericol si nu este insotita de nici un inconvenient, pentru a-l priva pentru obsesii inutile. Majoritatea examinarilor se fac in decubit dorsal, uneori bolnavul trebuie intors dupa dispozitia medicului putin la stanga (ecografia cardiaca) sau adus in decubit lateral stang (ecografia splinei sau a rinichiului stang) sau in decubit lateral drept (ecografia vezicii biliare si a cailor biliare); examenul rinichilor se face in
40
decubi ventral. Pentru evidentierea mai buna a regiunii lombare, sub abdomenul bolnavului se aseaza o perna mai tare sau chiar un sul improvizat dintr-o patura. Prin ultrasonografie se pun in evidenta afectiunile valvulare ale inimii, bolile congenitale ale acesteia, tumorile intracardiace, pericarditele, tumorile ficatului, chisturile si tumorile pancreasului, numeroase afectiuni renale si ale organelor genitale masculine si feminine, precum si ale unor glande endocrine: suprarenalele, tiroida si altele.
CAPITOLUL V
41
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZ CLINIC NUMAR I CULEGEREA DATELOR: PACIENT: L.A. SEX: Masculin VARSTA: 61 de ani CETATENIE: Roman DOMICILIU: Sendriceni; Judetul Botosani DATA INTERNARII: 5.01.2012 DATA EXTERNARII: 9.01.2012 DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Hipertensiune arteriala stadiul I DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Bronhopneumopatie Obstructiva Cronica Acutizata, Hepatita cronica DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Bronhopneumopatie Obstructiva Cronica Acutizata,Hepatita cronica DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: -Cord pulmonar cronic compensat -Hipertensiune arteriala stadiul I -Sechele de tuberculoza pulmonara cronica -Etilism cronic -Polineuropatie toxica membrele inferioare EXAMENUL CLINIC: murmur vezicular diminuat bilateral, raluri sibilante. E.K.G: tahicardie sinusala; AV=12/mm, Axa QRS intermediara, morfologie normala.
42
EXAMEN RADIOLOGIC: Rx.pulmonara;fibroza interstitiala pulmon drept,in special lobul mijlociu unde prezinta si micronoduli fibrocalcari.Desen bronsic accentuat cu Bronhopneumopatie cronica obstructiva acutizata,cord cu diametre normale. ALTE EXAMENE DE SPECIALITATE: -Spirometrie -Hematologie -Biochimie -Examen urina MOTIVELE INTERNARII: -dispnee, tuse productiva,expectoratie mucopurulenta,dureri in hipocondrul drept. ISTORICUL BOLII: -in urma cu aproximativ un an de zile pacientul a prezentat diverse manifestari hemoragice (epistaxis, hemoragii retiniene), semne cerebrale (cefalee occipitala de obicei dimineata la trezire, ameteli, oboseala, astenie, tulburari de memorie si concentrare, furnicaturi la nivelul extremitatilor) crezand ca este vorba despre hipertensiune arteriala.
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE

EXAMEN OBIECTIV: -temperatura corporala:T=39C; hipertermie -starea de constienta: prezenta -starea generala: alterata -starea de nutritie: inapetenta -tegumente: cu coloratie normala
43
-mucoase: normale APARAT RESPIRATOR: tuse productiva, dispnee APARAT CARDIOVASCULAR: TA=14/95 mm/Hg; P=80b/min -zgomote cardiace bine batute fara sufluri APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent APARAT GENITAL: mictiune patologica.
INVESTIGAII DE LABORATOR SPIROMETRIE: CV V.MAX VEMS IT HEMATOLOGIE: DENUMIRE ANALIZA VSH HEMOLEUCOGRAMA: DENUMIRE ANALIZA WBC RBC HGB VALOAREA OBTINUTA 6.11 4.27 14.2 U.M mii/ l mii/ l g/dl VALOARE REALA B:4-9 F:5-10 B:4-6.08 F:3.93-5 B:14-17.5 F:11.2-16 VALOAREA OBTINUTA 15 U.M mm/h VALOAREA REALA B:1-10 F:2-13 T 4766 105120 3504 73.5 R 1818 33060 1102 50% +% 42%-58% 40%-60% 40%-60% 65%-35%
44
HCT MCV MCH-HEM MCHC-CHEM PLT RDW-SD RDW-CV PDW P-LCR NEUT LYMPH MONO EO BASO NEUT LYMPH MONO EO BASO BIOCHIMIE: DENUMIRE ANALIZA GLUCOZA UREE EXAMEN URINA: DENUMIRE ANALIZA DENSITATE Ph LEUCOCITE NITRITI ALBUMINA
42.9 100.5 33.3 33.1 266 ------------------------40.7 37 18.3 2.9 1.1 2.48 2.26 1.12 0.18 0.07
% fl Pg g/dl mii/ l fl % fl % % % % % % mii/ l mii/ l mii/l mii/l mii/l
B:42-51 F:34.1-48 79-94.8 25.6-32.2 32-36.5 163-400 35.1-46.3 11.6-14.4 11.5-16.5 0-20 34-71.1 19.3-53 4.7-12.5 0.7-7 0.1-1.2 1.56-6.13 1.18-3.74 0.24-0.82 0.04-0.54 0.01-0.08
VALOAREA OBTINUTA 84.3 17.47
U.M mg/dl mg/dl
VALOAREA REALA 55-110 120-500
VALOAREA OBTINUTA 1.015 6 NEG NEG NEG

45
U.M g/dl ------leuc/l ----mg/dl
VALOAREA REALA 1.016-1.022 4.8-7.4 <10 leuc/micro litri abs <10
GLUCOZA CORPI CETONICI UROBILINOGEN PIGMENTI BILIARI HEMATII/Hb SEDIMENT URINAR
NORM NEG NORM NEG NEG Rare leucocite
mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl ery/l
<30 <5 <1 <0.2 0-5
CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON
46
Nr crt 1. 2.
NEVOIA FUNDAMENTALA NEVOIA DE A RESPIRA NEVOIA DE A BEA SI A MANCA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA -dispnee -greturi, varsaturi -bautul lichidelor interzise -oligurie, -bradicardie -tahicardie -insomnie datorita trezirilor frecvente din timpul noptii -port de haine neadecvate -hipertermie -hipotermie -neglijarea indeplinirii masurilor de igiena ------ ----pierderea controlului asupra
SURSA DE DIFICULTATE -frica,teama din cauza respiratiei necorespunzatoare -anxietate -obisnuinte alimentare daunatoare -anxietate -mobilitate scazuta -anxietate datorita cunoasterii insuficiente de:sine,ambianta adecvata -insuficienta cunoastere despre sine,mediul inconjurator -imposibilitatea functiilor termoreglatoare de a-si satisface nevoia -lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative ale pielii ----------izolare -perturbarea PLAN DE INGRIJIRE
3. 4.
5.
NEVOIA DE A ELIMINA NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA POSTURA NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI
NEVOIA DE SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA 7. NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE 8. NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI A-TI PROTEJA TEGUMENTELE 9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE 10. NEVOIA DE A COMUNICA CU
6.
57
DATA
PROBLEMA DE DEPENDENTA
OBIECTIVE
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE
EVALUARE
-dispnee,tuse TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL-dispneea se -pacientul sa-si -invata pacientul sa faca productiva, anxietate, expectoratie 5.01.2012 6.01.2012 mucopurulenta diminueze dispneea dificultate -pacientul sa aiba un ritm respirator regulat exercitii respiratorii tuseasca si sa expectoreze -invata pacientul sa incerce sa-si diminueze cantitatea de alcool,apoi renuntarea la acest viciu -hipertermie/ hipotermie -pacientul sa prezinte o limite normale(36,4 grade Celsius axilar;37 grade Celsius bucal;37 grade Celsius rectal) -greturi,varsaturi hipohidratare -pacientul sa-si exprime acceptul in a-si urma dieta pe o perioada de 3 zile -sa-si diminueze cantitatea de alcool in cele 3 zile de dieta -sa-si diminueze -oligurie,pierdere in a pielii si mucoaselor -asistenta culege date despre varsta pacientului,conditiile de viata -i se alcatuieste pacientului un regim alimentar corespunzator -incurajeaza pacientul sa -invata pacientul tehnici temperatura corporala normala -pacientul prezinta o temperatura corporala in limite normale -pacientul a inteles modul de intocmire a regimului alimentar si principiile dupa care trebuie sa ne ghidam -pacientul a renuntat la consumul de alcool -datorita hidratarii corespunzatoare pacientul prezinta mai putine semne de deshidratare amelioreaza putin -pacientul tuseste si expectoreaza cu succes -pacientul incearca sa-si reduca cantitatea de alcool pe care o consuma inainte temperatura corporala in pentru a avea o -pacientul sa respire fara -educa pacientul sa
greturile varsaturile respecte dieta impusa -pacientul sa nu prezinte -ajuta pacientul sa se nici un semn de -pacientul sa aiba pielea58 supla si bine hidratata hidrateze corespunzator
greutate,uscaciune deshidratare
DATA
5.01
MEDICATIA
MIOFILIN 100 mg-3 caps./zi OXACILINA -4 caps/zi METOCLOPRAMID 10 mg-1/zi BROMOVAL-1/zi MIOFILIN 100 mg-3caps/zi BROMOVAL-1/zi METOCLOPRAMID 10 mg-2/zi OXACILINA-4 caps/zi ACC 200 mg-3/zi X-PRESSOL 5 mg-2/zi MIOFILIN 100 mg-3caps/zi METOCLOPRAMID 10 mg-2/zi OXACILINA-3/zi ACC 200 mg-2/zi DIUREX 50 mg-3/zi X-PRESSOL 5 mg-2/zi MIOFILIN 100 mg-2/zi DIUREX 50 mg-3/zi TEOTARD-3/zi TINIZOL-2/zi ACID FOLIC-1/zi OXACILINA-3/zi X-PRESSOL 5 mg-1/zi ACC 200 mg-2/zi MIOFILIN 100 mg-2/zi DIUREX 50 mg -2/zi ACID FOLIC-1/zi X-PRESSOL 5 mg-1/zi
6.01
7.01
8.01
9.01
EPICRIZA
59
In prezenta tratamentului igieno-dietetic si medicamentos (hipotensive, tranchilizante, sedative) situatia a revenit la normal. Recomandari: -tratament: *EFICEF 200 mg *ACC 200 mg *METOPROLOL 25 mg *TEOTARD 200 mg *LAGOSA 150 mg -va evita eforturile fizice, intemperiile, fumatul, alcoolul; -regim alimentar prescris aparte; -va ramane in dispensarizare.
60
FOAIE DE TEMPERATUR CNP Numele.. Prenumele Anul.. luna Nr. foii de observaie. Nr salon.. Nr pat..
Ziua Zile de boal Resp. T.A. Puls Temp. D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
60
36
Lichide ingerate Diurez Scaune Diet
61
CAZ CLINIC NUMARUL 2 CULEGEREA DATELOR: PACIENT: S.N SEX: Masculin VARSTA: 40 CETATENIE: Roman DOMICILIU: Comanesti; Judetul Botosani DATA INTERNARII: 14.03.2012 DATA EXTERNARII: 16.03.2012 DIAGNOSTIC DE TRIMITERE : Colecistopancreatita acuta necroticohemoragica DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Colecistopancreatita acuta necroticohemoragica DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism Cronic,Colecistopancreatita Acuta Necroticohemoragica DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: -Colecistopancreatita Acuta Necroticohemoragica -Etilism Cronic -Pseudochist de pancreas MOTIVELE INTERNARII: -stare generala alterata, greturi, varsaturi, anxietate, dureri intense in etajul abdominal superior descries ,,in barairadiind posterior. ISTORICUL BOLII: -in urma cu 9 luni pacientul a refuzat internarea respectiv interventia chirurgicala; simptomatologia s-a remis sub tratament medicamentos (antibiotic, antispastic, analgezic). -din istoricul afectiunii actuale simptomele au debutat brusc cu: dureri de mare intensitate in etajul abdominal superior in plina sanatate aparenta, alterarea starii generale,ulterior cu greturi,varsaturi,distensie abdominala moderata;simptome
62
ce au persistat si sa-au agravat progresiv determinand bolnavul sa se prezinte la spital pentru investigatii. OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE EXAMEN OBIECTIV: -temperatura corporala: T=37C -starea de constienta: pastrata -starea generala: influientata -starea de nutritie: greturi, varsaturi, anorexie -tegumente: normal colorate -mucoase: uscate APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat simetric, sonoritate pulmonara normala APARAT CARDIOVASCULAR: TA=15/90 mmHg; P=80b/min -zgomote ritmice bine batute fara sufluri APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal prezent APARAT GENITAL: relativ normal
63
INVESTIGATII DE LABORATOR HEMATOLOGIE: DENUMIRE ANALIZA VSH VALOAREA OBTINUTA 16 U.M mm/h VALOAREA REALA B:1-10 F:2-13
HEMOLEUCOGRAMA: DENUMIRE ANALIZA WBC RBC HGB HCT MCV MCH-HEM MCHC-CHEM PLT RDW-SD RDW-CV PDW MPV P-LCR NEUT LYMPH MONO EO BASO NEUT LYMPH VALOARE OBTINUTA 5.9 6.02 14.8 46 88.2 28 36.9 380 ----------------------------------------55 76 4.9 0.6 1.4 4.33 3.55
64
U.M mii/l mii/l g/dl % fl Pg g/dl mii/l fl % fl fl % % % % % % mii/l mii/l
VALOAREA REALA B:4-9 F:5-10 B:4-6.08 F:3.93-5 B:14-17.5 F:11.2-16 B:42-51 F:34.1-48 79-94.8 25.6-32.2 32.2-36.5 163-400 35.1-46.3 11.6-14.4 11.5-16.5 9.4-12.4 0-20 34-71.1 19.3-53 4.7-12.5 0.7-7 0.1-1.2 1.56-6.13 1.18-3.74
MONO EO BASO BIOCHIMIE:
0.33 0.55 0.10
mii/l mii/l mii/l
0.24-0.82 0.04-0.54 0.01-0.08
DENUMIRE ANALIZA GLUCOZA UREE

EXAMEN URINA:
VALOAREA OBTINUTA 95 160.1
U.M mg/dl mg/dl
VALOAREA REALA 55-110 120-500
DENUMIRE VALOAREA ANALIZA OBTINUTA DENSITATE 1021 Ph 6.3 LEUCOCITE NEG NITRITI NEG ALBUMINA NEG GLUCOZA NORM CORPI NEG CETONICI UROBILINOGEN NORM PIGMENTI NEG BILIARI HEMATII/Hb NEG SEDIMENT Rare URINAR leucocite
U.M g/dl --leuc/l ----mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl ery/l
VALOAREA REALA 1016-1022 4.8-7.4 <10 leuc/l abs <10 <30 <5 <1 <0.2 0-5

65
Nr.crt. 1.
NEVOIA FUNDAMENTALA NEVOIA DE A RESPIRA
2.
NEVOIA DE A BEA SI AMANCA NEVOIA DE A ELIMINA
3.
4.
NEVOIA DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA POSTURA NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI NEVOIA DE A SE IMBRACA SI A SE DEZBRACA NEVOIA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI A-TI PROTEJA TEGUMENTELE
5. 6.
MANIFESTARI DE SURSA DE DEPENDENTA DIFICULTATE -prezenta secretiilor -alterarea mucoasei abundente nazale nazale impiedicand -anxietate respiratia normala -anorexie, -supraincarcarea datorita greturi,varsaturi consumului de alcool -insuficienta cunoastere de sine -oligurie,anurie -insuficienta cunoastere pentru o hidratare corespunzatoare -necoordonarea -dezechilibru datorat miscarilor, tremuraturilor tremuraturi -efectul secundar al drogului(alcool) -oboseala, -iritabilitate insomnie, -diminuarea puterii de a disconfort se odihni -dezinteres fata de -neindemanarea de a-si tinuta vestimentara alege o tinuta -refuz de a se imbraca corespunzatoare corespunzator ----------dezinteres fata de masurile de igiena ------------lipsa de cunoastere a ingrijirilor preventive si curative ale pielii
7.
8.
66
9.
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
-negativism
-lipsa de cunostere a obiceiurilor sanatoase de viata
10. 11.
NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII NEVOIA DE A ACTIONA DUPA CREDINTELE SI VALORILE SALE NEVOIA DE A FI OCUPAT IN VEDEREA REALIZARII NEVOIA DE A SE RECREIA NEVOIA DE A INVATA
---------------------
------------------------
12.
------------------------------
----------- ------------------------
13. 14.
67
PLAN DE INGRIJIRE
68
DATA
PROBLEMA DE DEPENDENTA -imposibilitatea de a respira datorita secretiilor abundente nazale OBIECTIVE -pacientul sa respire liber pe nas -pacientul sa nu devina sursa de infectie -pacientul sa prezinte cai respiratorii permeabile si o buna respiratie -anorexie, greturi,varsaturi -pacientul sa prezinte o stare -pacientul sa fie echilibrat psihic -pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic
INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE -indepartarea secretiilor nazale -asistenta va umezi aerul din incapere -educa pacientul pentru a folosi batista individuala de unica folosinta -educa pacientul pentru a evita imprastierea secretiilor -aseaza pacientul in pozitia sau decubit dorsal cu capul intr-o parte -protejeaza lenjeria cu musama si aleza -ajuta pacientul in timpul varsaturii, sprijinindu-l -aplica tratamentul medicamentos (antiemetice, vitamine,saruri minerale) -pacientul va avea o diureza in limite aproape fiziologice -pacientul si-a diminuat din greturi si varsaturi EVALUARE -pacientul prezinta o respiratie normala
14.03.2012 15.03
de bine,fara greturi si varsaturi semisezand,sezand
-oliguri,anurie
-pacientul sa prezinte o 69 diureza normala in raport cu
-pacientul prezinta o
70
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA 14.03
MEDICATIA IBUPROFEN-4/zi AMPICILINA-injectabil SCOBUTIL 10 mg-4 compr./zi TORECAN-3/zi Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 2/24 h Solutii ser Glucozat 5% flacoane 500 ml piv 2/24 h AMPICILINA-injectabil IBUPROFEN-4/zi SCOBUTIL 10 mg-4 compr/zi TORECAN-3/zi Solutii Ringer flacoane 500 ml piv 1/24 h IBUPROFEN-3/zi TORECAN-2/zi
15.03
16.03
71
EPICRIZA
Starea pacientului la externare este imbunatatita. Se recomanda: *sa evite eforturile fizice, fumatul, alcoolul, cafeaua; *sa respecte regimul alimentar impus, astfel va evita sa consume alimente grase, prajelile, bauturile acidulate etc.; *sa ramana in dispensarizare.
72
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
60
36
73
CAZ CLINIC NUMARUL 3
CULEGEREA DATELOR: PACIENT: M.D. SEX: Masculin VARSTA: 54 de ani CETATENIE: Roman DOMICILIU: Stanca-Costesti; Judetul Botosani DATA INTERNARII: 14.03.2012 DATA EXTERNARII: 16.03.2012 DIAGNOSTIC DE TRIMITERE: Ocluzie intestinala, Hipertensiune arteriala stadiul I DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Astm bronsic, Hipertensiune arteriala stadiul I, Ocluzie intestinala DIAGNOSTIC LA 72 DE ORE: Etilism cronic, Astm bronsic, Hipertensiune arteriala stadiul I,Ocluzie intestinala DIAGNOSTIC LA EXTERNARE: -Ocluzie intestinala -Etilism cronic -Hipertensiune arteriala stadiul I -Astm bronsic MOTIVELE INTERNARII: -dureri abdominale -meteorism abdominal -stare generala alterata -greturi, varsaturi ISTORICUL BOLII:
74
-in urma cu cateva zile pacientului i s-a oprit tranzitul intestinal pentru gaze si materii fecale,a prezentat greturi,varsaturi,dureri abdominale,distensie abdominala.Dupa parerea sa crezind ca este vorba despre o colica biliara,a decurs la tratament cu laxative,simtind o usoara senzatie de defecare la 3 zile; -dupa o saptamana revine un uou puseu ca cel prezentat anterior,iar rudele acestuia intrenandu-l la spital.
OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE EXAMEN OBIECTIV: -temperatura corporala: T=39C -starea de constienta: pastrata -starea generala: influientata -starea de nutritie: greturi, varsaturi -tegumente: alterate -mucoase: modificate APARAT RESPIRATOR: torace normal conformat APARAT CARDIOVASCULAR: TA=14/90 mmHg; P=60b/min APARAT DIGESTIV: tranzit intestinal absent APARAT GENITAL: relativ normal
75
INVESTIGAII DE LABORATOR HEMATOLOGIE: DENUMIRE VALOAREA ANALIZA OBTINUTA VSH 12 HEMOLEUCOGRAMA: DENUMIRE VALOAREA ANALIZA OBTINUTA WBC 8.2 RBC HGB HCT MCV MCH-HEM MCHC-CHEM PLT RDW-SD RDW-CV PDW MPV P-LCR NEUT LYMPH MONO EO BASO NEUT LYMPH MONO EO BASO 5.06 15.4 44.6 88.3 31.3 34 330 ----------------------------------------53.9 47 16 3.1 1.1 3.21 3.44 1.3 0.19 0.05
76
U.M mm/h
VALOAREA REALA B:1-10 F:2-13 VALOAREA REALA B:4-9 F:5-10 B:4-6.08 F:3.93-5 B:14-17.5 F:11.2-16 B:42-51 F:34.1-48 79-94.8 25.6-32.2 32.2-36.5 163-400 35.1-46.3 11.6-14.4 11.5-16.5 9.4-12.4 0-20 34-71.1 19.3-53 4.7-12.5 0.7-7 0.1-1.2 1.56-6.13 1.18-3.74 0.24-0.82 0.04-0.54 0.01-0.08
U.M mii/l mii/l g/dl % fl Pg g/dl mii/l fl % fl fl % % % % % % mii/l mii/l mii/l mii/l mii/l
BIOCHIMIE: DENUMIRE VALOAREA ANALIZA OBTINUTA GLUCOZA 90.4 UREE 118 EXAMEN URINA: DENUMIRE VALOAREA ANALIZA OBTINUTA DENSITATE 1.017 Ph 5 LEUCOCITE NEG NITRITI NEG ALBUMINA NEG GLUCOZA NORM CORPI NEG CETOTICI UROBILINOGEN NORM PIGMENTI NEG BILIARI HEMATII/Hb NEG SEDIMENT Rare URINAR leucocite U.M g/dl --Leuc/l ----mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl ery/l VALOAREA REALA 1016-1022 4.8-7.4 <10 leuc/l abs <10 <30 <5 <1 <0.2 0-5 U.M mg/dl mg/dl VALOAREA REALA 55-110 120-500

77
Nr. crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
NEVOIA FUNDAMENTALA NEVOIA DE A RESPIRA NEVOIA DE A BEA SI A MANCA NEVOIA DE A ELIMINA NEVOIA DE SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA POSTURA NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI NEVOIA DE ASE IMBRACA SI A SE DEZBRACA NEVIOA DE A-SI MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE NEVOIA DE A FI CURAT,INGRIJIT SI A-TI PROTEJA TEGUMENTELE NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE NEVOIA DE A COMUNICA CU SEMENII NEVOIA DE A ACTIONA DUPA VALORILE SI CREDINTELE SALE NEVOIA DE A FI OCUPAT IN VEDEREA REALIZARII NEVOIA DE A SE RECREIA NEVOIA DE A INVATA
MANIFESTARI DE DEPENDENTA --------------varsaturi -greturi -dificultatea in a defeca ------------- ---------------------------diaforeza
SURSA DE DIFICULTATE -------------anxietate -alterarea mucoasei intestinale ----------------------------------------lipsa de cunoastere a mijloacelor de prevenire a efectelor caldurii -lipsa de cunostinte --------------surse de ordin fizic(alcoolism) -----------------------------------------------------
8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.
-refuzul de a se ocupa de infatisarea sa --------------amaraciune sentiment de inutilitate ----------------------------------------------------78
PLAN DE INGRIJIRE DATA PROBLEMA DE DEPENDENTA -tahicardie -bradicardie 24.03.2012 OBIECTIVE -pacientul sa prezinte circulatie adecvata -pacientul sa fie echilibrat psihic INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE -invata pacientul sa intrerupa consumul de alcool -sa aiba alimentatie bogata in fructe,zarzavaturi -sa reduca grasimile si clorura de sodiu din alimentatie -administreaza medicatia prescrisa de medic:tonice cardiace, antiaritmice, vasodilatatoare -urmareste efectul medicamentelor -informeaza pacientul asupra gradului de efort pe care poate
84
EVALUARE -pacientul prezinta o circulatie adecvata
sa-l depuna asupra importantei continuarii tratamentului -greturi, varsaturi medicamentos -pacientul sa aiba o stare -ii asigura pacientului un de bine prin diminuarea greturilor, varsaturilor -pacientul sa fie echilibrat din punct de vedere hidroelectrolitic mediu ambiant adecvat,linistitor, de securitate -il ajuta pe pacient in timpul varsaturii prin protejarea lenjeriei cu musama,aleza,stergerea mucozitatilor de pe fata -administrarea medicatiei prescrise de medic:antiemetice, sedative. -dupa ameliorarea tulburarilor digestive pacientul prezinta o stare de bine
85
-hipertermie
-pacientul sa-si reduca hipertermia
-masurarea temperaturii la intervale regulate de timp -asigurarea conditiilor optime de temperatura si aerisirea salonului -aplicarea de comprese reci pe frunte -hidratare corespunzatoare
-dupa o hidratare corespunzatoare si aplicarea tehnicilor de racire,pacientul prezinta o temperatura in limite fiziologice -la doua zile pacientul nu a avut un scaun moale -dupa efectuarea clismei pacientul a avut un scaun moale
25.03.2012 -constipatie
-pacientul sa elimine un -sa faca exercitii fizice usoare si sa pastreze
-incurajeaza pacientul sa -ajuta pacientul sa faca multa miscare
scaun moale in doua zile pastreze regimul alimentar
regimul alimentar pentru -daca este nevoie la indicatia a nu reaparea constipatia medicului
efectuiaza o clisma evacuatoare evacuatoare
86
-amaraciune -sentiment de inutilitate
-pacientul sa se poata afirma,sa aiba perceptie pozitiva de sine -pacientul sa fie ferit de pericole interne sau externe
-pune in valoare capacitatile,talentele si realizarile anterioare ale bolnavului -antreneaza bolnavul in diferite activitati care sa-i dea sentimentul de utilitate
-pacientul comunica eficient cu echipa de ingrijire si cu anturajul sau -pacientul participa cu placere la diverse activitati -pacientul si-a dat silinta sa participe singur la ingrijirile de igiena
26.03.2012
-tegumente umede -lipsa de interes pentru a-si efectua igiena singur
-pacientul sa prezinte o igiena corespunzatoare -sa-si faca singur ingrijirile de igiena
-identifica impreuna cu pacientul cauzele si motivatia preocuparii deficitare pentru aspectul fizic si ingrijirile igienice
87
TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL
DATA 24.03 25.03
MEDICATIA EMETIRAL draj 5 mg-3/zi DIAZEPAM-2/zi X-PRESSOL 5 mg-3/zi ALGOCALMIN-la nevoie PIAFEN-la nevoie DIAZEPAM-2/zi EMETIRAL-3/zi TAVANIC 500 mg-1/zi CEAI DE CRUSIN-500 ml/zi X-PRESSOL 5 mg-3/zi ALGOCALMIN-la nevoie PIAFEN-la nevoie EMETIRAL -2/zi DIAZEPAM-2/zi CEAI DE CRUSIN-500 ml/zi TAVANIC-1/zi
26.03
27.03
X-PRESSOL-3/zi CEAI DE CRUSIN-500 ml/zi TAVANIC 500 mg-1/zi
84
EPICRIZA
RECOMANDARI: -evitarea eforturilor fizice mari; -evitarea frigului si a umezelii; -pastrarea bauturilor acidulate) regimului igienio-dietetic (evitarea alimentelor grase, condimentate, afumate, evitarea prajelilor, evitarea alcoolului si fumatului, evitarea
85
35
30
160
41
30
25
140
40
25
20
120
39
20
15
100
38
15
10
80
37
10
60
36
86
CAPITOLUL VI
EDUCAIE PENTRU SNTATE
Sanatatea este o stare de bine fizic, mental si social ce nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii. Boala este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarma tradus prin suferinta fizica, psihica, o dificultate de inadaptare la o situatie noua, provizorie sau definitive. EDUCATIA PACIENTILOR PENTRU SANATATE: Educatia pentru sanatate este o componenta esentiala a ingrijirilor de nursing fiind directionata in scopul; *promovarii starii de sanatate; *mentinerii starii de sanatate; *restabilirii starii de sanatate Aderenta la regimurile terapeutice este o componenta esentiala a procesului de educatie a pacientilor. Respectarea recomandarilor terapeutice: *realizarea unor schimbari in stilul de viata; *respectarea recomandarilor privind dieta; *respectarea regimului de efort.
84
EDUCATIA SANITARA PENTRU PREVENIREA BOLILOR PSIHICE O pastrare buna a sanatatii presupune: *igiena sarcinii: a se evita traumele psihice, starile tensionale, alcoolul, tutunul, medicamentele, drogurile; *asigurarea unui climat familial cald, afectuos, echilibrat, pentru o buna dezvoltare psihica a copilului; *abordarea adolescentului cu intelegere si sfaturi competente in timp util, pentru a evita deprinderile neigienice, daunatoare dezvoltarii psihice (alcool, droguri); *asigurarea unei atmosfere de intelegere si respect in familie si la locul de munca, evitarea conflictelor relationale, a starilor tensionale; *pregatirea pentru schimbari fiziologice sau evenimente din viata (pensionare, menopauza, pentru a evita starile depresive, sentimentul de inutilitate, nervozitate); *evitarea surmenajului psihic; *regim de viata echilibrat: alternarea perioadelor de activitate cu perioade de repaus, activitate reconfortanta, recreativa; *evitarea consumului de alcool, droguri, cafea in exces; *tratarea precoce a afectiunilor organice (endocrine, metabolice, renale, cardiace, neurologice).
85
CONCLUZII
Unele studii medicale au demonstrat faptul ca un consum moderat de alcool poate avea anumite beneficii, precum scaderea riscului de aparitie a bolii cardiace sau a accidentului vascular cerebral. Conceptia anumitor personae ca ceea ce face bine in cantitati mici e si mai bun in cantitati mari, nu este valabila in acest caz. Consumul zilnic a mai mult de 1-2 bauturi poate avea mai multe efecte negative decat beneficii. In acest caz poate agrava boala cardiaca (insuficienta cardiaca), poate declansa un accident vascular cerebral sau poate agrava anumite afectiuni precum boli hepatice (ciroza, hepatita alcoolica), leziuni nervoase grave (encefalopatii). In unele cazuri consumul de alcool trebuie evitat: *copii si adolescenti; *femei insarcinate; *prezenta unor afectiuni acute sau cornice care se pot acutiza sau agrava odata cu consumul de alcool; *antecedente personale de consum exagerat de alcool.
86
BIBLIOGRAFIE
1. CAROL MZES - ,,Tehnica ingrijirii bolnavului; Editura Medicala Bucuresti, 2009. 2. Dr. VLADIMIR BELIS - ,,Riscurile consumului de alcool; Editura Medicala Bucuresti, 1981. 3. Dr. IOAN BIBERI - ,,Alcoolismul; Editura Medicala Bucuresti, 1966. 4. CORNELIU BORUNDEL - ,,Medicina interna pentru cadre medii; Editia a IV-a revizuita, Bucuresti, 2009. 5. LUCRETIA TITIRCA - ,,Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali; Editura Viata Medicala Romaneasca, 2008, vol II. 6. LUCRETIA TITIRCA - ,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali; Editura Viata Medicala Romaneasca.
87

Ingrijirea Pacientului Consumator de Alcool 2012

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Consumator de Alcool 2012

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FUNDAIA ECOLOGICA GREEN SCOALA POSTLICEAL F.E.G.

EDUCATION FILIALA: DOROHOI SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

NDRUMTOR: ASISTENT MEDICAL: COVALIU MIHAELA

ABSOLVENT: ORSINSCHI VIORICA

COALA POSTLICEAL F.E.G. EDUCATION

NGRIJIREA PACIENTULUI CONSUMATOR DE ALCOOL

CAPITOLUL I EFECTELE ALCOOLULUI ASUPRA DIFERITELOR ORGANE

normala dupa intreruperea alcoolului si se va ameliora in saptamanile si lunile anterioare.

16. CONSECINELE ALCOOLISMULUI N SOCIETATE

CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTEI N NGRIJIREA PACIENILOR CONSUMATORI DE ALCOOL

CAPITOLUL IV MSURI DE URGEN N INTOXICAIA CU ALCOOL ETILIC

2. PERFUZIA INTRAVENOAS DEFINITIE:

Introducerea organismului. SCOP:

medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a

4. CLISMA EVACUATOARE SIMPL

5. PREGTIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORRI OBLIGATORII

OBSERVATII ASUPRA STARII DE SANATATE

% fl Pg g/dl mii/ l fl % fl % % % % % % mii/ l mii/ l mii/l mii/l mii/l

VALOAREA OBTINUTA 84.3 17.47

U.M mg/dl mg/dl

VALOAREA REALA 55-110 120-500

VALOAREA OBTINUTA 1.015 6 NEG NEG NEG

U.M g/dl ------leuc/l ----mg/dl

VALOAREA REALA 1.016-1.022 4.8-7.4 <10 leuc/micro litri abs <10

GLUCOZA CORPI CETONICI UROBILINOGEN PIGMENTI BILIARI HEMATII/Hb SEDIMENT URINAR

NORM NEG NORM NEG NEG Rare leucocite

mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl ery/l

<30 <5 <1 <0.2 0-5

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON

NEVOIA FUNDAMENTALA NEVOIA DE A RESPIRA NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

INTERVENTII PROPRII SI DELEGATE

Lichide ingerate Diurez Scaune Diet

U.M mii/l mii/l g/dl % fl Pg g/dl mii/l fl % fl fl % % % % % % mii/l mii/l

MONO EO BASO BIOCHIMIE:

0.33 0.55 0.10

mii/l mii/l mii/l

0.24-0.82 0.04-0.54 0.01-0.08

DENUMIRE ANALIZA GLUCOZA UREE

VALOAREA OBTINUTA 95 160.1

U.M mg/dl mg/dl

VALOAREA REALA 55-110 120-500

U.M g/dl --leuc/l ----mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl mg/dl ery/l

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON

NEVOIA FUNDAMENTALA NEVOIA DE A RESPIRA

NEVOIA DE A BEA SI AMANCA NEVOIA DE A ELIMINA

NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

-lipsa de cunostere a obiceiurilor sanatoase de viata

de bine,fara greturi si varsaturi semisezand,sezand

-pacientul sa prezinte o 69 diureza normala in raport cu

TRATAMENTUL ADMINISTRAT IN SPITAL

Lichide ingerate Diurez Scaune Diet

CAZ CLINIC NUMARUL 3

CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON

MANIFESTARI DE DEPENDENTA --------------varsaturi -greturi -dificultatea in a defeca ------------- ---------------------------diaforeza

8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

-refuzul de a se ocupa de infatisarea sa --------------amaraciune sentiment de inutilitate ----------------------------------------------------78

EVALUARE -pacientul prezinta o circulatie adecvata

-pacientul sa-si reduca hipertermia

-pacientul sa elimine un -sa faca exercitii fizice usoare si sa pastreze

-incurajeaza pacientul sa -ajuta pacientul sa faca multa miscare

scaun moale in doua zile pastreze regimul alimentar

efectuiaza o clisma evacuatoare evacuatoare

-amaraciune -sentiment de inutilitate

-tegumente umede -lipsa de interes pentru a-si efectua igiena singur