Sunteți pe pagina 1din 61

SCOALA POSTLICEALA SANITARA F.E.G.

EDUCATION
FILIALA MANGALIA
DOMENIUL SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICAREA PROFESIONALA :ASISTENT MEDICAL GENERALIST
NIVEL III AVANSAT

PROIECT DE ABSOLVIRE

NDRUMTOR:
AS.PR.MOLAOMER MONICA

ABSOLVENT:
POP FLAVIA

INGRIJIREA COPILULUI CU
INFECTII ACUTE ALE TRACTULUI
RESPIRATOR SUPERIOR

CUPRINS:
MOTTO
ARGUMENT
ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR
INFECTIILE CAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE(IACRS)
-RINITE
-ANGINE
-ADENOIDITE
-LARINGITE
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN ADMINISTRAREA MEDICATIEI
IMPACHETARILE
RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN
CAZ I
CAZ II
CAZ III
BIBLIOGRAFIE

MOTTO:

Natura i educaia sunt asemntoare, cci


educaia transform pe om i, prin aceast
transformare, creeaz natura.
Democrit

ARGUMENT
Infectiile respiratorii sunt cele mai frecvente afectiuni ale sezonului rece. Odata cu
venirea temperaturilor reci, apar si cazurile de raceala, gripa sau, mai grav, pneumonie!
Respiratia este functia prin care se asigura continuu aportul de oxigen din aerul
atmosferic pana la nivelul celulelor care il utilizeaza. Astfel, plamanii si caile aeriene
sunt expuse puternic agentilor externi: bacterii, virusuri, praf, fum de tigara. In mod
normal, corpul se apara de agentii infectiosi prin intermediului sistemului imunitar si cel
al mucoaselor.
Sistemul imunitar capteaza si elimina bacteriile, fungii si virusurile. Mucoasele, care au
rol de tapetare a cailor respiratorii, capteaza cele mai mici particule si le transporta prin
intermediul cililor, eliminandu-le din corp prin tuse si expectoratie.
Atunci cand sistemul tau imunitar este slabit, organismul nu se mai poate apara atat de
eficace impotriva agentilor infectiosi, prin urmare infectiile apar mult mai usor.Scopul
acestei lucrari este cel de a observa toate aceste modificari ale starii de sanatate la
pacientul copil.

ANATOMIA APARATULUI RESPIRATOR


Aparatul respirator este alctuit din totalitatea organelor care au rolul de a asigura
preluarea oxigenului din aerul atmosferic i eliminarea bioxidului de carbon din
organism. Acesta cuprinde cile respiratorii i plmnii.

Cile respiratorii sunt reprezentate de fosele nazale, faringe, laringe, trahee i cele dou
bronhii principale (primare).
Cile respiratorii sunt conductele prin care aerul atmosferic, ncrcat cu oxigen, este
introdus n plmni, i aerul alveolar ncrcat cu bioxid de carbon, dup schimbul de
gaze respiratorii (la nivelul alveolelor pulmonare), este eliminat din plmni.
Cile respiratorii se grupeaz n:
1) ci respiratorii superioare, formate din fosele nazale i faringe;
2) ci respiratorii inferioare, formate din laringe, trahee i bronhiile principale.

Fosele nazale sunt dou conducte antero-posterioare simetrice, separate prin septul
nazal.
Ele sunt situate inferior de baza craniului i superior de cavitatea bucal. Fosele nazale
comunic antero-inferior cu exteriorul prin orificiile narine (numite i orificii nazale
inferioare), iar cu faringele, prin dou orificii, numite coane (sau nri interne).
Anterior, fosele nazale prezint piramida nazal, cu rolul de a le proteja, dar i cu rol
estetic.
n jurul orificiilor narine sunt muchii mimicii.
n interior, fosele sunt tapetate de mucoas nazal, care se continu fr ntrerupere n
sinusuri, nvelind i pereii acestora.
La nivelul narinelor, mucoasa nazal reprezint continuarea pielii care le cptuete, iar
posterior se continu, prin coane, cu mucoasa rinofaringelui i a trompei lui Eustachio.
Mucoasa nazal are o structur deosebit n partea superioar, la acest nivel aflndu-se
mucoasa olfactiv, care conine neuronii bipolari. De la aceste celule pleac nervii
olfactivi.

Partea inferioar a mucoasei nazale se numete mucoas respiratorie. Ea este mai ntins
i are o vascularizaie bogat. n structura sa prezint un epiteliu cilindric ciliat
pseudostratificat.
Din fosele nazale, aerul trece n faringe, care reprezint o intersecie a cii respiratorii cu
calea digestiv.
Laringele este primul segment al cii respiratorii inferioare. El are o dubl funcie:
respiratorie i de fonaie, numindu-se i organ fonator. Se prezint sub forma unui
trunchi de piramid triunghiular cu baza n sus. Baza comunic cu faringele printr-un
orificiu orificiul laringian superior delimitat anterior de epiglot i posterior
de cartilajele aritenoide. Vrful laringelui se continu inferior cu traheea. Laringele este
format dintr-un schelet alctuit din cartilaje legate ntre ele prin ligamente i articulaii.
Laringele prezint 9 cartilaje, din care 3 sunt neperechi (tiroid, cricoid i epiglota), iar 6
sunt perechi (aritenoide, corniculate i cuneiforme). Pe cartilaje se prind muchii
laringelui, care sunt muchi striai.

Cavitatea laringelui are forma unui tub cu o zon central stenozat (ngustat).

Pe pereii laterali ai laringelui se afl dou perechi de pliuri cu direcie anteroposterioar: dou superioare numite pliuri vestibulare i dou inferioare corzile
vocale care delimiteaz orificiul glotic.
Cavitatea laringelui se mparte n trei etaje:
1) etajul supraglotic sau vestibular, situat superior, prezentnd un orificiu superior
delimitat de epiglot;
2) etajul glotic, cuprins ntre plicile ventriculare i vocale;
3) etajul infraglotic, situat sub corzile vocale.
Laringele este organul fonator, datorit prezenei corzilor vocale. Sunetele se produc
prin apropierea corzilor vocale, care astfel ngusteaz glota. Cu ct apropierea corzilor
vocale este mai accentuat, cu att sunetele emise sunt mai nalte.
Vibraia corzilor vocale, la ieirea aerului din plmni, este responsabil de producerea
sunetelor. Una din problemele cele mai mari care apar odata cu suprautilizarea corzilor
vocale era inflamarea acestora, afectiune numita laringita. Laringita este dupa cum
ziceam, inflamatia, iritarea sau folosirea excesiva a corzilor vocale din laringe. Laringita
poate fi de scurta durata (acuta) sau de lunga durata (cronica). Majoritatea cazurilor de
laringita pornesc in urma unei infectii virale temporare (raceala sau gripa).
Pentru tratarea laringitei, trebuie doar sa aveti grija sa va odihniti vocea cat mai mult
posibil, sa beti multe fluide pentru a preveni deshidratarea (evitati alcoolul si
cafeaua/cola) si sa incercatii remedii pentru diminuarea iritatiei gatului (gargara cu sare
sau mierea fac minuni in aceste cazuri).
Laringele este primul segment al cii respiratorii inferioare. El are o dubl funcie:
respiratorie i de fonaie, numindu-se i organ fonator. Se prezint sub forma unui
trunchi de piramid triunghiular cu baza n sus. Baza comunic cu faringele printr-un
orificiu orificiul laringian superior delimitat anterior de epiglot i posterior de
cartilajele aritenoide. Vrful laringelui se continu inferior cu traheea.

Laringele este organul fonator, datorit prezenei corzilor vocale. Sunetele se produc
prin apropierea corzilor vocale, care astfel ngusteaz glota. Cu ct apropierea corzilor
vocale este mai accentuat, cu att sunetele emise sunt mai nalte.
Traheea continu laringele n partea inferioar a acestuia. Ea este un tub
fibrocartilaginos, lung de 10-13 cm i larg de 2 cm.

Traheea ncepe la nivelul vertebrei cervicale 6 (C6) i se termin la nivelul vertebrei


toracale T4, n cavitatea toracic, unde se mparte n cele dou bronhii principale. n
structura traheii exist un schelet fibrocartilaginos, format din 18-20 inele cartilaginoase
incomplete posterior, la acest nivel fiind muchiul traheal.
Acest muchi este alctuit din fibre musculare netede. n funcie de regiunile pe care le
strbate, traheea se mparte n:
1) segmentul cervical, alctuit din 6-7 semiinele, care se termin n dreptul vertebrei
toracale T1;
2) segmentul toracal, alctuit din 10-13 semiinele, care se ntinde de la vertebra toracal
T1 pn la T4-T5, unde se bifurc n cele dou bronhii principale, dreapt i stng.

Bronhiile principale sunt ultimele segmente ale cilor respiratorii inferioare.


La nivelul vertebrei T4-T5, traheea se mparte n cele dou bronhii principale.
Aceste bronhii ptrund n plmn prin hilul pulmonar, unde se ramific intrapulmonar,
formnd arborele bronic.
Cele dou bronhii sunt inegale ca lungime i calibru:
bronhia dreapt are o lungime de 2-3 cm, fiind format din 4-7 inele cartilaginoase i
are un calibru mai mare;
bronhia stng este mai lung, avnd 4-5 cm i este format din 7-13 inele
cartilaginoase i are un calibru mai mic.
Structura bronhiilor principale este asemntoare traheii, acestea fiind formate din inele
cartilaginoase incomplete posterior.

INFECTIILE CAILOR RESPIRATORII SUPERIOARE(IACRS)


IACRS reprezint infecia brusc aparut, difuz, ce cuprinde simultan sau secvenial
segmente superioare ale cilor prin care circula aerul spre plamni : ,,nas-rinita, sinussinuzita, urechea medie-otita medie, ,,gt-faringita, amigdalita, adenoidita).
IACRS se inregistreaza pe toata durata anului dar pot deveni mai frecvente sau chiar
epidemice in sezonul rece i in perioadele de trecere de la un anotimp la altul. Frecvena,
uneori deosebit de ridicat n perioada de toamn-iarn-primavara, a IACRS, este
imprimat de oscilaiile termice ale mediului inconjurator, frig, umiditate, vnt, ceaa,
modificri n regimul nutriional si aglomeraie. n aceste condiii, cile respiratorii ii
pierd capacitatea de aprare i devin pori de intrare pentru agenii infecioi.
Poate debuta cu agitaie, indispoziie, lipsa poftei de mncare, strnut, frisoane; dup
aceast perioad n care precis nu tii ce vi se ntmpl poate apare febr moderat sau
mare; scurgeri nazale; durere cu multiple localizari (ceafa, frunte, pometi, urechi, gat);
tuse cu sau fara expectoratie.
Unele forme de IACRS se pot rezuma la cateva din simptomele descrise, evolutia putand
fi dupa cateva zile spre vindecare. Uneori infectia se poate extinde spre caile respiratorii
inferioare: laringe, trahee, bronhii, plamani. Copiii, virstnicii, bolnavii cronici, gravidele
si alte grupuri cu risc crescut sint mai expuse la infectii ale aparatului respirator
superior si pot face mai frecvent forme grave cu complicatii si decese.
Prevenirea infectiilor cailor aeriene superioare beneficiaza de mijloace la indemina
tuturor: protectia copiilor, virstnicilor, gravidelor si a altor categorii cu risc prin evitarea
aglomeratiilor, aerisirea incaperilor, alimentatia cu structura echilibrata, miscare in aer
liber, alternarea eforturilor fizice si intelectuale cu repausul.
In cazul semnalarii unor imbolnaviri acute ale aparatului respirator se va proceda la
izolarea imediata a pacientilor pentru a proteja persoanele din anturaj, se vor intensifica
masurile igienico-sanitare si educationale, precum folosirea batistei si a mastilor de

tifon, mai ales in cazul mamelor care alapteaza, pentru a evita raspindirea picaturilor
septice si se va consulta medicul de familie.
Tendinta actuala a populatiei este ca la primele semne de boala sa faca automedicatie cu
antibiotice. Aceste infectii a cailor aeriene superioare sunt date in majoritatea cazurilor
de catre virusi (90%) si intr-un procent mai scazut de catre bacterii si alti agenti patogeni
(10%). Antibioticele in infectiile virale nu au nici un efect dimpotriva, pot agrava
starea de sanatate prin aparitia complicatiilor sau prelungirea bolii.
Clasificare
Rinitele acute
Inflamatia, care se produce in ochi, nas si gat, ca urmare a raspunsului exagerat al
organismului la contactul cu iritantii aerieni (alergeni) si eliberarea histaminei (amina
care se gaseste in tesuturile vii), poarta numele de rinita. Histamina determina
inflamarea si productia de lichide in liniile fine ale pasajelor nazale, sinusale si oculare.
Exista trei tipuri de rinita:rinita infectioasa, care include infectia bacteriana acuta si
cronica, rinita non-alergica cu formele: autonoma, indusa de medicamente, atrofica si
gustativa, precum si rinita medicamentoasa si cea de-a treia forma: rinita alergica.
Cauzele rinitei
Rinita infectioasa este cauzata de o infectia virala sau bacteriana, aici fiind incluse si
racelile comune, care sunt cauzate de Rinovirusuri si Coronavirusuri sau sinuzitele
bacteriene. Rinita non-alergica se imparte la randul ei in rinita neinflamatorie si
inflamatorie. Forma neinflamatorie este determinata de factori non-alergici, cum ar fi:
fumul, mirosurile, schimbarile de temperatura. Rinita alergica este determinata de
polen, mucegai, blana animalelor, praf si alti alergeni similari.
Semnele si simptomele rinitei
Rinita infectioasa prezinta simptomele unei raceli obisnuite, si anume: rinoree (secretia
excesiva a nasului), usturime la nivelul gatului (faringita), tusea, congestia nazala si
cefaleea (durerea de cap).Rinita non-alergica are ca si simptome stranutul, congestia

nazala, rinoreea, mancarimi la nivelul nasului, gatului, ochilor si urechilor.


Simptomele rinitei alergice sunt aceleasi ca si ale celei non-alergice, dar variaza in
severitate in functie de persoana care o dezvolta, unele persoane putand dezvolta iritatii
cutanate foarte grave. Semnele comune acestui tip de rinita sunt: inflamarea tesutului
conjunctiv, inflamarea pleoapelor, staza venoasa la nivelul pleoapelor inferioare, crearea
unor cute pe lateralele nasului, inflamarea cornetelor nazale si efuziunea urechii mijlocii
(prezenta de lichid la nivelul acesteia).
Diagnosticul rinitei
Rinita este diagnosticata pe baza unei discutii cu medicul specialist prin care acesta, in
urma raspunsurilor primite de la pacient, se orienteaza spre un diagnostic
de rinita infectioasa, alergica sau non-alegica. Pe baza testelor specifice care se
efectueaza pentru a determina o rinita alergica, se poate confirma sau exclude acest
diagnostic. Se mai efectueaza un examen local la nivelul nasului, gatului, ochilor si
urechilor pentru a exclude alte patologii cu aceleasi simptome, precum si teste de sange
si ale secretiilor prelevate de la organele afectate.
Tratamentul rinitei
Tratamentul pentru rinita alergica presupune o medicamentatie orala, una pe baza de
substante inhalate, imunoterapie si injectii pentru controlarea alergiei. Rinita nonalergica este tratata cu spray nazal cu solutie salina, sau care contine corticosteroizi,
antihistamina si decongestive orale sau nazale.
Rinita, in special cea de cauza alergica nu este o afectiune foarte grava, dar simptomele
pot fi destul de iritative si afecteaza calitatea vietii. Orice forma a afectiunii este foarte
important sa fie depistata si diagosticata inca din stadiu incipient, fiind astfel mult mai
usor de tinut sub control si tratat.

Anginele acute
Anginele rerprezinta inflamatiile faringelui. Anginele se clasifica in acute si cronice, iar
fiecare poate fi banala sau specifica. Anginele reprezinta un capitol extrem de important
din patologia ORL, deoarece marea majoritate a acestor infectii sunt diagnosticate si
tratate de medicul de familie.
Anginele acute nespecifice.
Angina acuta eritematosa reprezinta o inflamatie a epiteliului mucoasei faringelui.
Infectia este produsa de virusuri respiratorii, iar factori favorizanti sunt poluarea, aerul
rece, aglomeratia din colectivitati. Se intalneste la toate varstele fiind contagioasa.
Simptomele de ordin general pot lipsi, sau pot fi importante cu debut brusc al febrei,
insotita de frison, uneori convulsii febrile la copil, stare generala alterata, cefalee.
Pacientul acuza senzatie de usturime in faringe, discreta odinofagie cu iradiere in urechi,
disfagie si rareori sialoree. Examenul local evidentiaza limba saburala, foetor, congestie
difuza, intensa si edem atat la nivelul tonsilelor palatine cat si pe peretele faringian
posterior, dar in aceasta forma clinica nu apare exudatul la nivelul suprafetei tonsilelor.
Uneori se palpeaza adenopatie satelita dureroasa. Dupa 2-3 zile de evolutie se remarca
microvezicule cu continut transparent raspandite pe valul moale insotite de arborizatii
vasculare, semne ale virozei in remisiune.
Diagnosticul pozitiv se face pe baza simptomelor si semnelor mentionate si nu necesita
confirmare prin examen de laborator. Diagnosticul diferential se face cu celelalte forme
de angine si cu traumatismele termice si chimice ale faringelui. Evolutia poate fi spre
vindecare spontana in decurs de o saptamana sau poate fi marcata de aparitia
complicatiilor: laringo-traheo-bronsite, otite, rinosinuzite, suprainfectia bacteriana
(transformarea in angina eritemato-pultacee).
Tratamentul cuprinde masuri de ordin general -; repaus relativ, comprese in jurul
gatului, alimentatie lichida sau semisolida, evitarea iritantilor (condimente, fumat,
alcool), analgezice precum aspirina sau paracetamol. Tratamentul local consta in

gargarisme cu solutii dezinfectante (Tantum Verde, Citrolin, Ticiverol, Hexoral),


pulverizatii cu spray-uri (Locabiotal sau Bioparox, Hexoral, Codecam), bomboane cu
antiseptice (oropivalone, fenosept, eurosept, faringosept, ribex gola). In caz de infectii
respiratorii recidivante se pot indica produse care ridica imunitatea organismului
administrate pe cale generala (Bronchovaxom, Rybomunil) sau locala (IRS 19).
Angina acuta eritemato-pultacee (angina lacunaris sau angina foliculara) este o infectie
bacteriana a tesutului limfatic al tonsilei palatine. Bacterii saprofite se gasesc in mod
constant la nivelul cavitatii bucale si al faringelui. Aceste organisme saprofite pot deveni
patogene in anumite conditii favorizante. Infectia virala poate pregati terenul pentru o
infectie bacteriana secundara.
Agentul etiologic incriminat este streptococul -hemolitic de grup A, dar mult mai rar
sunt implicati stafilococi, streptococi viridans, pneumococi, Haemophilus influenzae
(mai ales la copii). Incidenta maxima a anginei lacunaris se inregistreaza intre lunile
noiembrie-mai.
Simptomatologia este asemanatoare celei eritematoase, dar este mult mai exprimata:
febra este constanta, odinofagia cu otlagie reflexa si disfagia sunt foarte pronuntate,
sialoreea este de regula prezenta. Spre deosebire de forma clinica precedenta la
examenul local, la suprafata tonsilelor palatine congestionate si intens edematiate se
evidentiaza depozite galbui la nivelul orificiilor criptelor, care pot conflua sub forma un
exudat neaderent. In angina pneumococica se formeaza o membrana, dar aceste
membrane se dezlipesc cu usurinta si nu depasesc suprafata tonsilei palatine. Adenopatia
jugulo-digastrica este constant prezenta, dureroasa spontan si la palpare.
Examenele de laborator obligatorii in angina acuta eritemato-pultacee includ secretia
faringiana cu examen bacteriologic pentru depistarea agentului patogen si excluderea
difteriei, examenul de urina pentru depistarea precoce a glomerulonefritei si tabloul
sanguin pentru excluderea leucemiei sau a mononucleozei. In angina foliculara se
constata leucocitoza sanguina cu neutrofilie, VSH accelerat.

Evolutia este de 7-10 zile. Pe langa complicatiile comune tuturor anginelor, angina acuta
streptococica se poate complica cu glomerulonefrita acuta post-streptococica si
reumatismul articular acut. Din aceste motive examenul de urina si titrul ASLO vor fi
repetat determinate in perioada de convalescenta a pacientilor cu angina eritematopultacee.
Diagnosticul pozitiv se face pe baza tabloului clinic caracteristic si pe baza examenului
bacteriologic. Diagnosticul diferential se face pe baze clinice si de laborator amintite
mai sus si include pe langa toate formele de angina, in special angina din mononucleoza
infectioasa, din difterie si angina din leucemie.
Tratamentul, pe langa masurile de ordin general si cele simptomatice identice cu cele
din angina eritematoasa, cuprinde in mod obligatoriu administrarea de antibiotice anti
streptococice. Repausul la pat este obligatoriu, se recomanda internarea pacientului intrun serviciu de specialitate (Boli Infectioase), lichide abundente pentru evitarea
deshidratarii. Tratamentul antibiotic este initiat inaintea rezultatului antibiogramei si este
indicat pentru profilaxia complicatiilor locale (flegmoane, abcese) cat si a celor generale
(glomerulonefrita, reumatism articular acut). Penicilina este antibioticul de electie in
tratamentul anginei acute eritemato-pultacee, administrata pe cale parenterala (Penicilina
G sub forma de injectie i.m., in doza de 50.000U/kg/zila copii si in jur de 1.200.000 -;
2.400.000 UI la tineri si adulti, fractionat la 8-12 ore) sau pe cale orala -; Penicilina V.
S-a demonstrat cum tratamentul timpuriu cu penicilina reduce febra, odinofagia si
negativeaza culturile bacteriene in decurs de 24 de ore, reduce contagiozitatea si permite
reducerea timpului de absenta de la scoala sau de la lucru. Durata tratamentului este de
10 zile, iar apoi se recomanda administrarea i.m. a unui flacon de 1.2 mil UI de
penicilina retard (Moldamin). La persoane alergice la penicilina se recomanda
tratamentul cu macrolide -; eritromicina (in doze de 30 mg/kg/zi la copii si 1.6-2.4 g/zi
la adult) sau cu azitromicina sau claritromicina.
Exista totusi situatii cand tratamentul corect condus cu penicilina nu produce

ameliorarea tabloului clinic al unei angine acute eritemato-pultacee. In aceste cazuri


trebuie facut diagnosticul diferential cu alte tipuri de angine:
Pacientul prezinta mononucleoza infectioasa
Desi streptococul este agentul etiologic al anginei, penicilina este ineficienta datorita
infectiei concomitente cu agenti producatori de -lactamaza (anaerobi si stafilococi). In
aceste situatii tratamentul cu clindamicina sau amoxicilina-clavulanat (Augmentin) este
in masura sa vindece pacientul.
Mycoplasma pneumoniae si chlamidia determina aproximativ 30% din anginele
pultacee ale adultului, iar acesti germeni sunt rezistenti la penicilina dar sensibili la
macrolide.
Angina gonococica, existenta la 2% din adultii din SUA, este tratata cu ceftriaxona sau
ciprofloxacina.
Adenoidita acuta reprezinta inflamatia tonsilei faringiene si este o inflamatie intalnita
frecvent la grupa de varsta pediatrica. Etiologia este microbiana reprezentata de flora
locala (streptococi, pneumococi, Haemophilus influenzae) care isi exacerbeza virulenta
in urma unei viroze respiratorii. La sugar tabloul clinic cuprinde febra pana la 40C,
insotita uneori de convulsii, polipnee, refuzul alimentatiei (datorate obstructiei nazale),
tulburari digestive datorita piofagiei. Examenul obiectiv depisteaza secretii mucopurulente in fosele nazale, iar la bucofaringoscopie se evidentiaza aceste secretii care se
scurg pe peretele posterior faringian. Complicatiile, mai frecvente la aceasta categorie de
bolnavi sunt otite medii acute, laringita acuta striduloasa si adenoflegmonul
retrofaringian. La copilul cu varsta peste un an simptomatologia cuprinde un sindrom
febril brusc aparut asociat sindromului de obstructie nazala. Examenul local descopera
secretiile muco-purulente care se scurg pe peretele posterior al faringelui. Daca se poate
efectua, rinoscopia posterioara evidentiaza tumefierea si congestia tonsilei faringiene,
acoperita de depozite pultacee. Fiind o inflamatie acuta, tuseul rinofaringelui este
contraindicat. Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe sindromul febril asociat sindromului de

obstructie nazala dezvoltate brusc la un copil si pe secretiile muco-purulente de pe


peretele posterior orofaringian. Diagnosticul diferential se face cu rinitele acute
(tumefactia si congestia mucoasei nazale), anginele acute. Tratamentul cuprinde pe
langa masurile de ordin general (regim alimentar bogat in lichide, repaus relativ la
domiciliu) si prescrierea de antitermice (paracetamol), vitamine, antibiotice cu spectru
larg (amoxicilina sau asociatia amoxicilina-clavulanat in prezenta tulpinilor secretoare
de -lactamaza), dezinfectante nazale (colargol, protargol si vibrocil picaturi sau gel
nazal), vasoconstrictoare nazale (efedrina 0.5-1%, oximetazolina si xilometazolina).
Aceste vasoconstrictoare sunt contraindicate la copiii sub 3 ani datorita vasoconstrictiei
cerebrale pe care o pot determina la acesti pacienti.
Anginele acute specifice.
Angina difterica. Difteria, afectiune contagioasa in curs de eradicare este produsa de
Corynebacterium Diphtheriae. Tabloul clinic in perioada de stare include febra moderata
(38 pana la 39C), astenie marcata, fatigabilitate, inapetenta, paloare cu ochi incercanati,
tahicardie importanta, iar pacientul acuza disfagie, odinofagie. Caracteristica este starea
mai mult toxica decat inflamatorie. Pacientul are o halena caracteristica asemanatoare
acetonei. Examenul local releva tonsile palatine moderat congestionate si tumefiate
acoperite de un exudat galben sau alb-cenusiu care devine confluent pentru a forme asa
numitele false membrane. Se numesc false deoarece sunt foarte aderente de
suprafata tonsilei, se desprind cu dificultate si lasa in urma o suprafata sangeranda.
Falsele membrane sunt constituite din mucoasa faringelui necrozata sub actiunea toxinei
difterice. Aceste membrane se extind dincolo de limitele tonsilei palatine si cuprind
pilierii, valul palatin, peretii laterali faringieni. Se constata adenopatie laterocervicala
masiva, sensibila la palpare, care deformeaza aspectul regiunii cervicale (gat
proconsular). Desi in majoritatea cazurilor afectiunea este localizata la nivelul
faringelui, in 8% din cazuri se constata expansiunea membranelor spre laringe,
rinofaringe sau chiar urechea medie. Examinari paraclinice includ frotiul din secretia

faringiana (coloratia Gram identifica germenul in decurs de o ora), izolarea in cultura a


bacteriei responsabile (confirmarea se obtine in 2 zile). Complicatiile includ asfixia prin
extensia spre laringe a membranelor, miocardita are poate produce insuficienta cardiaca
si colaps circulator, glomerulonefrita hemoragica, polinevrita cu paralizia valului palatin
(valoare diagnostica retroactiva). Diagnosticul pozitiv se face pe baza anginei cu false
membrane aderente si care se extind dincolo de limitele tonsilelor palatine si pe
confirmarea bacteriologica. In caz de suspiciune clinica si inainte de confirmarea
bacteriologica, pacientul este obligatoriu trimis intr-un serviciu de specialitate (Boli
Infectioase) pentru a fi internat, izolat si tratat cu ser antidifteric si antibiotice.
Angina din scarlatina. Scarlatina este produsa de streptococul -hemolitic de tip A.
Pacientul acuza odinofagie, disfagie, iar local se remarca congestia si tumefactia
tonsilelor palatine, congestia valului palatin si existenta unei linii precise de demarcatie
intre zona congestionata si restul valului palatin de aspect normal. Diagnosticul se face
pa baza tabloului descris al anginei, existenta ciclului lingual (initial apare limba de
portelan, ulterior prin depapilare se recunoaste limba zmeurie si in convalescenta
aspectul este de limba lacuita), a exantemului caracteristic. Pacientul este obligatoriu
trimis spre un serviciu de Boli Infectioase pentru a fi izolat si tratat cu penicilina.
Alte angine din boli eruptive: angina eritematoasa intra in tabloul clinic al rubeolei
(alaturi de exantem si poliadenopatie cervicala, inclusiv nodurile limfatice cervicale),
varicelei (apar si vezicule la nivel faringian), rujeolei (insoteste catarul oculo-nazal). In
rujeola diagnosticul pozitiv se poate face pe baza enantemului care precede cu 24 de ore
exantemul specific: semnul lui Kplik reprezentat de pete albe pe fond congestiv
localizate pe mucoasa jugala in dreptul celul de al doilea molar superior.
Angina din mononucleoza infectioasa. Afectiunea este cauzata de infectia cu virusul
Epstein-Barr, afecteaza copiii si adolescentii (numita boala logodnicilor sau boala
indragostitilor) si se raspandeste prin picaturile de saliva. Simptomatologia este
dominata de febra (38 sau 39C), stare generala alterata, astenie si inapetenta, odinofagie

marcata, disfagie. Clinic se remarca adenopatia laterocervicala, nedureroasa, nodurile


limfatice sunt atat palpabile cat si vizibile. Adenopatia ulterior se generalizeaza si este
insotita de hepato-splenomegalie. Bucofaringoscopia descopera angina care poate lipsi
sau sa ia forma anginei eritematoase, necaracteristice; totusi in 40% din cazuri tonsilele
palatine sunt mult marite in volum si acoperite de un depozit purulent confluent.
Administrarea accidentala de ampicilina determina aparitia unui exantem maculopapulos
cu aspect rujeoliform. Tabloul sanguin descopera leucocitoza produsa de numeroase
celule mononucleare si limfocite atipice. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza
tabloului clinic, al tabloului sanguin si al reactiei serologice Paul-Bunnell. Tratamentul
este simptomatic si include antitermice si antiseptice orale; antibioticele pot fi
admnistrate pentru profilaxia suprainfectiei bacteriene.
Herpangina este produsa de virusul Coxsackie tip A, iar perioada de incubatie este de 46 zile. Angina apare la copiii sub 15 ani iar simptomatologia este marcata de febra
ridicata, cefalee, dureri la nivel cervical. Bucofaringoscopia descopera tonsile discret
congestionate si tumefiate; veziculele mici de culoare alba apar initial pe pilierii
anteriori, se extind pe suprafata tonsilei luand aspectul unui sirag de perle. Aceste
vezicule se sparg si lasa in urma ulceratii superficiale de dimensiuni reduse. Tratamentul
consta in antiseptice locale.
Angina si stomatita herpetica este produsa de infectia cu virusul herpes simplex.
Infectia este extrem de contagioasa, se presupune ca 90% din populatie este purtatoare a
virusuluui, dar manifestarea clinica apare numai la 1%. Factori favorizanti sunt
expunerea solara indelungata sau afectiuni febrile sistemice. Herpesul extins intra in
tabloul clinic al pacientilor cu SIDA. Simptomatologia debuteaza cu senzatie de
usturime la nivel bucal, febra, odinofagie, stare generala alterata. Examenul local
descopera vezicule cu continut clar pe fond congestiv localizate atat pe buze la
jonctiunea muco-cutanata cat si la nivelul orofaringelui. Veziculele se transforma in
ulceratii superficiale ovale sau circulare. Pacientul prezinta sialoree, halena si adenopatie

regionala dureroasa. Diagnosticul diferential se face cu herpes zoster si aftele cronice


recurente. Tratamentul include pe langa dezinfectante bucale si antivirale (acyclovir)
administrate pe cale generala sau locala.
Alte angine cu vezicule: herpes zoster, veziculele sunt unilaterale, extrem de dureroase
si insotesc eruptia cutanata de-a lungul ramurilor II sau III din trigemen. Afte bucale
cronice recidivante apar sub forma unei vezicule unice de 1-5 mm, dureroasa, situata pe
mucoasa bucala, limba sau palat. Nu se constata febra, halena si sialoree. Afte bucale
apar si in sindromul Behet (definit prin artrita, iridociclita, afte bucale si genitale,
flebita).
Bule la nivelul orofaringelui se intalnesc in afectiuni dermatologice precum pemfigus si
eritemul multiform.
Edemul Quincke este o manifestare alergica si determina la nivel faringian un edem alb,
pufos, cu lipsa eritemului; poate evolua spre asfixie si din acest motiv tratamentul de
urgenta implica administrarea de adrenalina 1/1000 subcutanat, hemisuccinat de
hidrocortizon intravenos, intubatie orotraheala sau traheostomie daca dispneea se
agraveaza. Edemul angio-neurotic familiar este determinat de insuficienta sinteza a
inhibitorului de C1-esteraza iar tabloul clinic este identic cu cel expus anterior.
Angine din afectiuni hematologice.
Angina din leucemia acuta este ulcero-necrotica bilaterala, insotita de adenopatie
laterocervicala si generalizata, hepatosplenomegalie, gingivita ulcero-necrotica,
epistaxis. Diagnosticul se stabileste pe baza tabloului sanguin si al punctiei medulare.
Bolnavul va fi trimis pentru investigatii si tratament intr-o clinica de hematologie.
Angina va fi tratata cu antibiotice si antiseptice faringiene.
Angina din agranulocitoza apare de obicei la subiecti varstnici, iar local se constata
ulceratii si necroze bilaterale la nivelul tonsilelor palatine care se extind spre valul
palatin. Lipsesc puroiul, hemoragiile, adenopatiile si hepatosplenomegalia. Daca

examenul clinic ridica suspiciunea unei astfel de suferinte, pacientul este trimis intr-o
clinica de hematologie.
Complicatiile anginelor acute.
Abcesul peritonsilar sau flegmonul peritonsilar reprezinta o supuratie a tesutului lax
existent intre capsula tonsilei palatine si peretele orofaringelui.
Patogeneza. Inflamatia se extinde dinspre parenchimul tonsilei spre tesuturile
inconjuratoare, se formeza initial o inflamtie difuza care evolueaza spre abces in decurs
de cateva zile. Muschiul constrictor faringian formeaza o bariera naturala care limiteza
extinderea procesului septic.
Simptomatologie. In cursul evolutiei unei angine acute, dupa un interval liber de cateva
zile se instaleaza disfagie semnificativa, odinofagie unilaterala cu iradiere spre ureche,
cu evolutie progresiva. Vorbirea este dificila, neinteligibila (asa numita voce
amigdaliana) datorita edemului valului palatin. Pacientul nu indeparteaza maxilarele
datorita trismusului, apare febra ridicata (39C pana la 40C), starea generala se
deterioreaza rapid. Durerea devine atroce incat pacientul refuza alimentatia, capul este
aplecat spre partea bolnava, miscarile rapide sunt evitate. Se remarca sialoree, bolnavul
nu inghite saliva, halena fetida, adenopatie jugulo-digastrica dureroasa la palpare.
Bucofaringoscopia se executa cu dificultate datorita trismusului. Examenul local
descopera edem important si congestie la nivelul pilierului anterior, tonsila palatina
bombeaza in directie mediala. Edemul luetei este semn de colectare al abcesului.
Examenele de laborator desopera VSH accelerat si tabloul sanguin cu leucocitoza
caracteristica unei inflamatii acute. Ecografia stabileste cu precizie existenta si
localizarea abcesului.
Evolutia este spre deschidere spontana sau spre complicatii: estinderea edemului spre
laringe cu asfixie, ruptura abcesului in spatiul parafaringian. Diagnosticul poztiv se pune
pe baza tabloului clinic descris si este confirmat prin punctionarea abcesului.
Diagnosticul diferential se face cu tumori infectate ale tonsilei palatine, cu abces

periapical al ultimului molar, cu anevrism al carotidei interne (apar pulsatii). Lipsa


semnelor de infectie acuta locala si a febrei sugereaza ca diagnosticul de abces
peritonsilar este gresit.
Tratamentul consta in drenajul de urgenta al abcesului: dupa anestezie topica cu xilina
10%, se inflitreaza regiunea cu xilina 1%. De multe ori puroiul se scurge in timpul
infiltratiei. Locul inciziei este situat in punctul de maxima protruzie, de regula intre lueta
si al doilea molar superior. Se punctioneaza peretele lojei tonsilare cu un ac gros si lung,
se aspira iar aparitia in seringa a puroiului confirma diagnosticul. Nu se aspira tot
continutul abcesului. Colectia se dreneaza cu ajutorul unei pense cu brate lungi si
manerul situat inferior care pe locul punctiei se introduce inchisa pe o distanta de 1 cm
pana in cavitatea abcesului. Odata patrunsa in cavitate, pensa se deschide in plan
vertical, paralel cu ramura ascendenta a mandibulei, nu se deplaseaza in directie externa
pentru a evita leziunea pachetului vascular aflat in vecinatate. In acest moment puroiul
este expulzat, pensa se retrage deschisa, se aspira puroiul sau bolnavul scuipa intr-o
tavita renala. Manopera de drenaj se repeta zilnic pana nu se mai dreneaza puroi din
abces. In unele centre medicale se practica drenajul si evacuarea abcesului sub control
ecografic. Tratamentul este completat cu masuri de ordin general, antitermice si
antibiotice (vezi tratamentul anginei eritemato-pultacee).
Adenoidite acute
Adenoidita acuta sau angina acuta retronazala este inflamatia acuta a amigdalei
faringiene Luschka (care la copil constituie asa-zisele vegetatii adenoide).
Clinic, afectiunea mbraca forme diferite, n functie de varsta copilului la care ea
survine.
Adenoidita acuta simpla a sugarului se manifesta prin febra ridicata, pna la 41, nsotita
uneori de convulsii, obstructie nazala (sugarul respira pe gura, sforaie n somn, nu
poate suge, datorita faptului ca respira pe gura), nsotita uneori de crize de
laringoispasm. La examenul obiectiv, se constata secretii nazale mucopurulente

abundente. La orofaringoscopie, se observa aceleasi secretii abundente ce coboara din


cavum pe peretele posterior al orofaringelui, fiind nghitite de copil. Otoscopic se
constata usoara congestie a timpanului, marturie a procesului inflamator din cavum
(ceea ce justifica vechiul aforism ca timpanul este oglinda rinofaringelui). La palpare se
constata prezenta adenopatiei subangulomandibulare dureroase. Uneori sugarul tine
capul usor nclinat pe o parte datorita torticolisului reflex.
Boala evolueaza n cateva zile, pana la o saptamana, interval n care sugarul pierde n
greutate, datorita dificultatii n alimentatie, dispepsiei parenterale si enterale (prin
piofagia continua a secretiilor din rinofaringe), care uneori nsoteste afectiunea.
Complicatiile pot fi multiple: otite acute supurate, adenoflegmon retrofaringian,
laringotraheobronsite acute, bronhopneumonii etc.
Adenoidita acuta simpla a copilului ncepe, ca si la sugar, cu febra mare, obstructie
nazala completa (respiratie bucala, voce nazonata), nsotita deseori de laringospasm,
otalgie violenta si chiar de fenomene meningeale. La examenul fizic, prin rinoscopia
anterioara, se constata prezenta secretiilor nazale abundente, dupa nlaturarea carora se
pot observa n fundul fosei nazale vegetatiile adenoide congestionate, acoperite de
secretii mucopurulente. La inspectia orofarinigelui se observa secretiile mucopurulente
pe peretele sau posterior, ce coboara din cavum. Amigdalele sunt congestionate, marite
de volum, cu un depozit fibrinos sau uneori chiar pultaceu la suprafata lor, realizand
tabloul clinic al unei amigdaloadenoidite acute. Lai palparea reginii cervicale se constata
prezenta, adenopatiei dureroase subangulomandibulare bilaterale.
Afectiunea evolueaza n puseuri repetate, mai frecvent nsa n sezonul umed si rece,
conducand la o hipertrofie a amigdalei faringiene cu obstructia mecanica consecutiva a
cavumului.
Complicatiile ca si la sugar, sunt reprezentate de otite medii acute ce au tendinta la
cronicizare (datorita focarului rinofaringian care le alimenteaza), rinosinuzite trenante,
dacriocistite supurate, adenite supurate, infectii respiratorii descendente, septicopioemii,

afectiuni la distanta de tipul bolii reumatismale sau nefropatiilor prin mecanism infectoalergic, generate de focarul adenoidian ce se comporta ca un adevarat focar de infectie.
Diagnosticul diferential se face n primele zile cu toate bolile infectocontagioase care au
un debut rinofaringian: rujeola, scarlatina, difteria, tusea convulsiva, meningita
cerebrospinala etc.
Adenoidita acuta prelungita se deosebeste de cea simpla prin durata neobisnuit de lunga
n timp a simptomelor si predominanta unora dintre ele, cum ar fi un sindrom febril
prelungit cu o stare generala relativ buna, sau un sindrom dispeptic, msotit de paloare si
scadere progresiva n greutate. La examenul fizic se constata congestia mucoasei nazale
si orofaringiene, cu prezenta secretiilor mucopurulente n fosele nazale si pe peretele
posterior al faringelui, cu obstructie nazala partiala, usoara congestie a timpanelor si
discreta adenopatie subangulomandibulara.
Acest sindrom febril prelungit trebuie diferentiat de o adenoidita difterica (examenul
bacteriologic prin nsamantarea secretiilor pe mediu cu ser de bou coagulat si mediu cu
telurit, evidentiaza prezenta bacilului Loeffler, iar clinic astenia, paloarea si adenopatia
sunt mai accentuate ca n adenoidita prelungita banala). Otita latenta se elimina prin
examenul clinic atent, coroborat cu examenele de laborator (radiografia comparata a
mastoidelor, incidenta transorbitara), la nevoie timpanotomia exploratorie, totalul
datelor obtinute fiind filtrat prin experienta clinica a specialistului otopediatru. De
asemenea, trebuie eliminate tuberculoza pulmonara (examenul radiologie pulmonar,
IDR sau PPD), infectiile intestinale sau renale cu bac ili coli.
Tratamentul adenoiditelor acute vizeaza permeabilizarea foselor nazale, folosind
substanta vasoconstrictoare si usor dezinfectante (solutii de ser fiziologic slab efedrinat
(sol. 0,51%) n instilatii repetate, precedate si urmate de aspiratia secretiilor nazale si
instilare de colargol sol. 1%). Acestui tratament de dezobstructie nazala i se asociaza
terapia antiinfectioasa cu antibiotice, penicilina fiind antibioticul de electie, cu evitarea
asocierii stroptomicinei, prea cu usurinta recomandata de pediatri si soldata uneori cu

dezastre pe plan functional auditiv, ce transforma micii pacienti n candidati la


surdomutitate, infirmi sociali.
Dupa stingerea fenomenelor acute inflamatorii adenoidiene se recomanda operatia de
ndepartare a lor, respectiv adenoidectomia. Practicarea ei la "cald" sub protectie de
antibiotice, este o conduita de exceptie, adoptata n situatiile n care nu se obtine o
redresare a starii generale a copilului prin mijloacele de tratament medical.
Laringite acute
Laringita acuta simpla este de tip cataral (raguseala, tuse iritativa, usor latratoare, fara
dispnee), se insoteste de o congestie difuza a coroanei laringiene, precum si a corzilor
vocale cu stare generala neafectata.
Laringitele acute sufocante sunt insa intens dispneizante, au o evolutie dramatica,
constituie urgente O.R.L. si necesita interventii terapeutice rapide.
Laringita striduloasa (falsul crup difteric) se caracterizeaza printr-o inflamatie intensa
insotita de edem la coroana laringiana si in hipofaringe. Spasmul laringian (glotic) este
determinat de inflamatia accentuata si determina dispnee intensa. Criza apare brusc, in
plina noapte, cu sufocare, respiratie sacadata, zgomotoasa, siflanta, voce ragusita, stinsa,
tuse latratoare si tiraj suprasternal. Criza poate ceda spontan in 20-30 minute, dar se
poate repeta.
Laringita supraglotica se caracterizeaza prin congestie, inflamatie si edem, localizate pe
epiglota care se tumefiaza, determinand obstructie. Debutul se manifesta in contextul
unei viroze respiratorii. Dispneea - simptom dominant - se instaleaza progresiv si relativ
rapid si este acompaniata de tiraj suprasternal si cornaj. Copilul este agitat, anxios, cu
voce voalata (infundata), examinarea indirecta a laringelui se face cu dificultate,
laringofibroscopia arata o epiglota ingrosata, tumefiata, albicioasa, cu un edem alb,
moale, difuz.
Laringita acuta subglotica a copilului are de asemenea etiologie virala. Edemul
inflamator viral se localizeaza insa sub corzile vocale (subglotic) determinand obstructia

lumenului traheal. Debutul este brusc, starea generala este intens afectata, evolutia este
rapida si grava. Apar complicatii bronho-pulmonare care nece sita intubarea copilului
sau traheostomia si aspirarea permanenta a secretiilor. In lipsa unei interventii rapide,
moartea survine in cateva minute.
Diagnosticul diferential al dispneei copilului este extrem de importanta. Dispneea acuta
provocata de o laringita subglotica trebuie diferentiata de:
- Dispneea supralaringiana (hipo faringiana);
- Dispneea sublaringiana (adenopatii traheo- bronsice, bronhopneumopatii);
- Dispneea cardiaca, sau de alte cauze. Tratamentul tuturor formelor de laringita acuta la
copil se bazeaza pe urmatoarele principii:
- tratamentul trebuie instituit rapid, in timp util
- copilul trebuie monitorizat permanent
- oxigenoterapie
- corticoterapie si vasoconstrictoare administrate inhalator (aerosoli)
- corticoterapie pe cale generala
- administrare de mucolitice
- antibioterapie (in laringitele de etiologie bacteriana dar si pentru prevenirea
suprainfectiei in cele virale)
- antialergice;
- intubatie sau traheostomie;
- aspirarea continua a secretiilor laringotraheo- bronsice
Laringitele acute din bolile infectioase
Bolile infectioase care se complica frecvent cu laringo-traheite sunt: gripa, rujeola,
rubeola, scarlatina si, foarte rar, datorita vaccinarii obligatorii astazi, difteria. Sunt forme
catarale, iar tratamentul lor este cel al bolii de fond. In crupul difteric, exsudatul de
culoare cenusiu-albicioasa obstrueaza rapid lumenul laringian, producand asfixia.

Tratamentul crupului difteric este o mare urgenta, necesitand traheostomie, inlaturarea


prin aspiratie a falselor membrane si intubatie prelungita pentru asigurarea respiratiei.
Laringite acute la adult
- Laringita catarala
- Edemul laringian acut
- Laringita flegmonoasa
- Laringo-traheita acuta cu pericon drita
- Laringitele acute ale unor boli generale
Laringita catarala este o inflamatie acuta a mucoasei laringiene, mai frecventa la:
- indivizi cu teren imunologic modificat (neuroartritici, persoane care lucreaza la
temperaturi scazute, in umiditate, praf, fum),
- persoane care au profesii in care isi solicita laringele (avocati, cantareti)
- persoane cu suferinte rino-sinusale sau rino-faringiene.
Clinic, pacientii prezinta:
- voce voalata sau ragusita (disfonie)
- tuse seaca, iritativa
- dureri laringiene sub forma de intepaturi
La examinare, laringele apare intens congestiv, corzile vocale congestive si tumefiate
(miopatie submucoasa)
Tratamentul:
- repaus profesional intr-o camera curata, bine aerisita, cu minimizarea alergenilor
- suprimarea fumatului
- comprese calde pe gat, bauturi caldute
- repaus vocal, total in primele 24 de ore
- calmante ale tusei
- antiinflamatorii
- inhalatii au aerosoli cu corticoizi (pentru efectul calmant local).

Edemul laringian acut


Edemul laringian acut (numit anterior edem glotic) afecteaza mucoasa si peretii
laringieni din jurul spatiului glotic. Dupa etiologie se poate clasifica in:
- Edemul laringian acuta frigore (pe fondul unui surmenaj, efort si suprasolicitare locala,
umezeala si frig);
- Edemul laringian acuttraumatic
- Edemul laringian acutinfectios
- Edemul laringian acutsecundar unei cauze locale (rino-sinuzita, rino-faringita);
- Edemul laringian acutsecundar unei cauze generale (gripa, tiroidita acuta, boli
infectocontagioase, chimice)
- Edemul laringian acutde cauza circulatorie sau renala (cardiopatii decompensate,
nefropatii)
- neurohormonal (alergii, tulburari endocrine, tulburari metabolice) laringian instalat
brusc si extins rapid, cu localizare supra si subglotica: dispnee, cornaj, durere si tensiune
la nivelul laringelui si la baza gatului, anxietate, agitatie, sete de aer. Important pentru
diagnostic: vocea ramane nemodificata.
Examenul obiectiv: tiraj inspirator suprasternal; cracment laringian absent, palpare
dureroasa. La examinare se evidentiaza edem rosu (de cauza infectioasa) sau alb
(alergic) supra sau subglotic.
Tratamentul:
- In caz de dispnee foarte intensa se impune trahectomia;
- In caz de dispnee moderata se administreaza initial in perfuzie HHC 200-300mg, la
care se asociaza calciu, vitamina C si antibioterapie parenterala;
- Antiinflamatorii
- Antihistaminice
- Sedative
- Se recomanda restrictionarea aportului de sare.

Laringita flegmonoasa (abcesul laringian) este secundara unei laringite edematoase


suprainfectate cu stafilococ sau germeni anaerobi si apare extrem de rar. Initial apare
celulita supurata difuza (stadiul flegmonos) cu tendinta la localizarea infectiei,
determinand ulterior colectii purulente bine izolate (abcese).
Simptomatologie:
- tulburari respiratorii intense,
- sindromul infectios toxico-septic;
- tumefactia gatului in regiunea laringiana
- cracment laringian absent (semnul Moure), palparea laringelui fiind extrem de
dureroasa;
Examenul laringoscopic evidentiaza abcesul si localizarea lui.
Tratamentul se instituie in urgenta:
- Trahectomie
- Antibioterapie pe cale generala
- Corticoterapie
- Deschiderea pe cale endoscopica a colectiilor purulente si aspirarea continutului.
Laringita acuta cu pericondrita este secundara
- unui traumatism laringian care se suprainfecteaza cu streptococ sau stafilococ.
- unor boli infectioase generate.
Infectia se propaga prin contiguitate de la mucoasa la cartilajul tiroid sau la cartilajul
aritenoid, apoi mai departe la zonele celulare cervicale. Examenul endoscopic
evidentiaza o inflamatie ingustata a comisurii anterioare.
Tratamentul consta in antibioterapie si corticoterapie, oxigenoterapie, supraveghere
permanenta si, la nevoie, traheotomie.
Laringitele din unele boli generale
- Laringita reumatismala (apare la nivelul articulatiilor cartilajelor laringiene in
reumatismul articular acut, astazi foarte rar).

- Laringita gutoasa se caracterizeaza printr-o congestie moderata, difuza, partiala a


mucoasei laringiene, mai ales in regiunea aritenoidiana unde articulatia
cricoaritenoidiana prezinta fenomene de artrita.
Afectiunea retrocedeaza la tratamentul antigutos sau spontan, odata cu disparitia atacului
gutos.
Tratament : reprezinta o urgenta majora:
*-profilactic
*-non-medicamentoas
*-medicamentos:
-tratament etiologic
-tratament patogenetic
-tratament simptomatic
-tratament al complicatiilor
-tratamentul se individualizeaza
-tratamentul trebuie sa fie potrivit: -etiologiei, localizarii, stadiilor evolutive, gravitatii
tabloului clinic
Schema terapeutica:
-Penicilina G inj.1-2 mil.UI la 12 ore timp de 7-10 zile (pana la 2 zile de afebrilitate +
normalizarea datelor de laborator)
-alergici->Eritromicina 1-2 g/zi 10 zile
-antiinflamatoare local sau sistemic->Diclofenac,Aulin
+/- amigdalectomie->in consult cu medicul ORL
-Amoxicilina 2-4 g/zi
-apoi Moldamin 3 * 1 flac. (1.2 mil.UI penicilina G) la 2 saptamani

Rolul asistenei medicale n administrarea medicamentelor


Administrarea medicamentelor la copii este o munc de rspundere i cere o mare
contiinciozitate din partea asistentei. Sugarul i copilul mic nu tiu s vorbeasc, deci
nu pot reclama neprimirea la timp a medicamentelor prescrise.la vrsta precolara
copilul refuza de multe ori luarea medicamentelor, nenelegnd nc rostul lor. Pentru a
combate rezistenta acestor copii asistenta trebuie s intervin hotrt, dar calm i cu
mult rbdare. Copii mai mari pot fi uor convini despre necesitatea medicaiei.
Administrarea medicamentelor trebuie fcut n mod obligatoriu de ctre asistent
personal. Nu se admite sub nici un motiv antrenarea nsoitorilor sau a copiilor mai mari
n aceast munc.
Administrarea medicamentelor pe cale bucal la sugari se face sub form lichid.

Medicamentele solide se dizolv ntr-un lichid cldu: lapte, ceai etc i se administreaz
cu linguria. Medicamentul se d n mai multe reprize, avnd grij ca linguria s nu fie
plin, pentru a preveni pierderea de substane medicamentoase. Dac copilul refuza
luarea medicamentului sau nu vrea s deschid gura, I se vor fixa minile i se vor apsa
uor obrajii cu degetele; n felul acesta se obine deschiderea gurii. Se introduce linguria
n cavitatea bucal a copilului, unde se menine pan ace acesta nghite substana

introdus. La sugarii care vomita medicamentele n repetate rnduri, introducerea lor se


va face prin sond.
Medicamentele cu gust neplcut, dac component lor chimic o permite, se vor corecta
cu zahr, lmie, sirop de fructe etc. Dup ce copilul a nghiit lichidul respective I se
mai administreaz cteva lingurie de ceai ndulcit sau lapte de mama, pentru ca s
dispar complet gustul dezagreabil din gur. Este i mai important s se cunoasc modul
n care se poate masca gustul sau mirosul neplcut al medicamentelor la copii de vrsta
precolara. Cea mai bun metod de administrare la aceast vrst este includerea
medicamentelor ntr-un aliment, spre exemplu, lapte, ceai, sirop de fructe sau pireu de
legume, miere, dulcea, ciocolata etc.
Pn la vrsta de 8-10 ani nu se vor administra tablete, pilule, drajeuri sau casete, pe
care copii nu le pot nghii ntregi. Acestea se sfrma n mojar sau ntre dou linguri i
se dau sub form de praf, suspensii sau soluii.
Administrarea substanelor uleioase se face ca i la adult, ns se va evita administrarea
lor cu buturi alcoolice i cafea.uleiul de ricin se poate bea i n sup de chimen, faina
pentru sup prjindu-se n loc de untura n uleiul de ricin.
Administrarea medicamentelor pe cale rectal, percutanata, pe suprafaa tegumentelor i
mucoaselor, precum ip e cale respiratorie, se face la fel ca i la adult. Pentru
administrarea oxigenului exista izolatoare - clopot din material plastic sau corturi
speciale pentru copii.
Administrarea medicamentelor pe cale parenteral se bazeaz pe acelai principii ca i la
adult.
a) Injecia pe cale intradermic la sugarii mici se face la nivelul suprafeei anterioare
a antebraului, iar de la vrsta de un an, n regiunea interscapulovertebrala. n
timpul injeciei, copilul se aeaz pe masa de nfat, fiind inut de un ajutor.

b) Injecia subcutanat se efectueaz de preferin n partea extern a braului su


coapsei; dac se injecteaz o cantitate mai mare de substan medicamentoas,
locurile de predilecie vor fi flancurile peretelui abdominal.
c) Injecia pe cale intramuscular se administreaz la sugari i copii mici, totdeauna
n muchii fesieri, copilul fiind aezat n decubit ventral. Pentru a mpiedica
micrile sugarului n timpul injeciei, persoana care ajuta asistentafixeaza cu o
mn membrele inferioare la nivelul genunchilor, iar cu cealalt mn exercita o
presiune la nivelul regiunii lombare, asigurnd astfel imobilitatea n decubit
ventral. Dac asistenta efectueaz singura tratamentul, ea va fixa regiunea
lombar a copilului cu mna stng.
d) Injecia pe cale intravenoas se efectueaz n regiunile unde se pot pune n evident
vene mai superficial. La sugari ea se face la nivelul venelor epicraniene. Riscul
infiltrrii paravenoase cu substanele injectate la sugari i copii mici este mai
mare, ei fiind nelinitii n cursul tratamentelor cu injecii. Din acest motiv, se
obinuiete s se intercaleze intre acul de injective i tubul perfuzorului sau
seringa un tub moale de material plastic, care amortizeaz micrile copilului. La
una din extremitile tubului, este fixat acul, care este prevzut cu dou aripioare
n form de fluture cu care se fixeaz acul din ven de suprafaa cutanat a
copilului cu ajutorul unor fii de benzi adezive. De extremitatea cealalt a tubului
se fixeaz amboul seringii sau al perfuzorului. Ritmul de administrare al soluiilor
perfuzabile este stabilit n funcie de vrst i greutatea corporal a copilului. Pe
baza acestor date medicul stabilete viteza de perfuzare a soluiilor.

mpachetrile
Prin mpachetri se nelege nvelirea complet a corpului n cearafuri umede, peste
care se aplic unul uscat de flanela. mpachetrile reci au un efect hipotermizant,
rcoritor, calmant, stimulant i reglator al circulaiei. Datorit acestor efecte,
mpachetrile reci se indica n caz de stri fibrile, hiperexcitabilitate nervoas, tulburri
uoare de respiraie i de circulaie. Nu se vor aplica mpachetri la bolnavi n stare
grav, debili, astenici, nici la bolnavi cardiaci sau pulmonari crinici decompensai.
Tehnica. Patul bolnavului se acoper cu o muama, pentru a feri saltelele de umezeal,
peste care se ntinde o flanel dubl, care acoper complet muamaua, iar peste flanela,
un cearaf umed. Acesta din urm trebuie s fie destul de mare pentru a nveli complet
bolnavul ns mai mic dect flanela.
Dac tratamentul se face n salon, atunci se izoleaz patul de restul bolnavilor, cu un
paravan. Bolnavul este dezbrcat complet i culcat pe patul pregtit cu cearaful umed.
Bolnavul ridic minile i asistenta nvelete trunchiul dedesubtul axilelor cu jumtatea
stnga a cearafului umed, introducnd partea rmas n plus sub spate. Rugm apoi
bolnavul s ridice membrul inferior drept i asistenta acoper cu partea inferioar a aripii
stngi a cearafului aplicat pe trunchi, membrul inferior stng, care rmne pe loc pe
suprafaa patului. Ceea ce mai rmne pe aceast parte a cearafului se aplic pe
suprafaa patului, sub membrul inferior drept, pe care bolnavul l aeaz la loc, ntre cele
dou membre rmnnd poriunea din cearaful umed. Cerem bolnavului s aeze
braele ridicate napoi de-a lungul trunchiului i apoi se acoper n ntregime pn la gt
cu aripa dreapt a cearafului. Astfel, suprafeele de jonciune dintre membrele
inferioare, precum i cele dintre membrele superioare i trunchi vor fi izolate cu cte un

strat al cearafului umed. Peste stratul umed se aplic strns nvelitura de flanela, avnd
grij s fie bine aderenta n jurul gtului. Dac nvelitura este mai aspr i nu se
modeleaz n suficient msur, n jurul gtului, se poate aplica un prosop subire. Partea
de jos a nvelitorii, care depete bolnavul, se introduce sub picioare, eventual sub
regiunea fesier a bolnavului.
Pentru c mpachetarea s fie corect executat, stratul umed trebuie s se lipeasc bine
de corp, s nu existe spaii de aer intre cearaf i suprafaa corpului, iar cearaful umed
s nu fie cutat nicieri. n special partea de sub bolnav i de la locurile de jonciune a
suprafeelor membrelor trebuie s fie bine ntins, cci pielea macerat de umiditate face
mult mai uor escare.
n caz de hiperpirexie, mpachetarea trebuie schimbat din cinci n cinci minute. n
cazurile grave, pentru a menaja bolnavul, se vor utiliza doua cearafuri umede: unul, pe
care se culca bolnavul, i al doilea, cu care se face nvelirea bolnavului. Cearaful de
deasupra se va schimba din cinci n cinci minute, iar cel de dedesubtul bolnavului numai
la 20 de minute. Repetarea mpachetrilor se va face conform indicaiilor medicului.
Dup terminarea mpachetrii, bolnavul va fi ters cu prosoape uscate. Scderea
temperaturii continua cteva minute dup uscarea bolnavului. Temperatura minim se
poate obine circa 10 minute dup despachetarea bolnavului i poate fi cu 2 sau chiar cu
3 grade mai mic dect cea anterioar mpachetrii reci.
mpachetarea rece poate fi completat cu o compres rece pe cap. n cursul mpachetrii,
bolnavul poate consuma lichide reci sau calde, dup indicaia medicului.

Recoltarea exudatului faringian

Tehnica de recoltare
- se aeaz pacientul pe scaun cu faa spre sursa de lumin, gtul n uoara extensie i
ceafa sprijinit de sptar sau perete
- se deprima baza limbii cu apstorul i n timp ce pacientul pronuna vocal a , se
terg ferm cu tamponul amigdalele i peretele posterior al faringelui, insistnd asupra
zonelor inflamate, ulcerate sau depozite purulente; dac exista false membrane, acestea
se desprind uor, tamponadu-se mucoasa subiacent; att la introducerea ct i la
scoaterea tamponului, se evita atingerea bazei limbii i a palatului moale
- se introduce tamponul n tubul protector simplu sau prevzut cu mediu de transport
( Amies sau Stuart), care se eticheteaz corespunztor
- se preleva:
* un tampon simplu fr mediu de transport din care se va efectua testul rapid pentru
detectare antigenului streptococic de grup A
* un tampon simplu de la nivelul onei ulcerate, din care se vor efectua exteporaneu doua
frontiuri pentru examenul microscopic, n vederea diagnosticrii anginei Vicent

*un tampon prevzut cu mediu de transport pentru efectuarea culturii.


Transportul probelor ctre laborator se face n maxim 2h de la prelevare. Dei probele
prelevate pe tampoane n tuburi ce conin mediu de transport pot fi pstrate pn la 24h,
este recomandat ca nsemnrile pe mediile de cultura sa se fac imediat ce probele ajung
la laborator, pentru o mai sigur recuperare a microorganismelor urmrite.

CAZ I
Nume C. P.
Vrsta 4 ani
Sex masculin
Domiciliu 23 August, jud. Constana
Religie ortodox
Greutate 21 k
MOTIVELE INTERNRII:
Disfonie
Tuse ltrtoare
Rinoree
ISTORICUL BOLII:
Debut brusc n cursul nopii cu disfonie, tuse ltrtoare .
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE I PATOLOGICE:
Primul copil, natere normal n Maternitatea Mangalia, GN =3400gr
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Neag TBC i sifilis n familie.
CONDIII DE VIA I MUNC:
n prezent locuiete cu prinii n condiii bune.
EXAMEN OBIECTIV:
Stare general medie
Stare de nutriie bun
Stare de contien pstrat
Facies ncercnat
Tegumente normal colorate, hidratate fr erupii

Mucoase faringe hiperemic


Fanere normale
esut conjunctiv adipos normal reprezentat
Sistem ganglionar nepalpabil
Sistem muscular normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular intergru morfofuncional
Aparat respirator:
Obstrucie nazal
Disfonie
Stridor laringian
Tuse ltrtoare
FR 20/min
Sonoritate pulmonar normal
Aparat cardio-vascular:
oc apexian n spaiul V intercostal
Zgomote cardiace ritmice, normale
Puls 96b/min regulat
Aparat digestiv:
Cavitate bucal normal
Faringe - hiperemic
Ficat, splin, ci biliare, pancreas n limite normale
Abdomen suplu, mobil cu respiraia
Tranzitul i frecvena scaunelor normale.
Aparat uro-genital:
Loje renale nedureroase

Miciuni fiziologice
S.N., endocrin, organe de sim:
- sensibilitate normal
- motilitate normal
- reflexe cutanate prezente
Analize de laborator:
DAT

FELUL ANALIZEI

MOD

DE

VALORI BOLNAV

VALORI NORMALE

PRELEVARE

10.02.2007 Hematologie
H.B.

Prin puncie venoas 13,02%

11-6 gr./dl

Leucocite

se recolteaz 2 ml de 7800/mm

4-10/10/l

P.N.

snge

50-70%

Eozinofile

anticoagulant EDTA 0%

c 1%

cu 64%
28%

8%
recolteaz Recie PH-neutru

Sumar de urin Se
dimineaa

prima Albumin-ab.

urin

igiena Pigmeni biliari ab.

dup

organelor genitale 10 Urobilinogen normal


ml de urin

Sediment urinar celule


epiteliale rare
Leucocite-rare

20-40%
4-8%

TABEL CU NEVOILE FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON


NR.
CR
T.

NEVOI
FUNDAMENTAL
E

MANIFESTARI
DE
DEPENDENTA

1
2

A respira si a
avea o buna
circulatie
A manca si a bea

A elimina

A se misca si a
avea o buna
postura
A dormi si a se
odihni

5
6
7

10

A se imbraca si a
se dezbraca
A-si mentine
temperatura
corpului in limite
normale
A fi curat,
ingrijit,a-si
proteja
tegumentele si
mucoasele
A evita
pericolele

A comunica

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEME
DE
DEPENDENTA

GRADUL DE
DEPENDENTA

-tuse latratoare -procesul


-rinoree
inflamator

-tahicardie

-dependent

-inapetenta

-afectiunea

-dependent

-transpiratii

-febra

-incapacitatea
de a se
alimenta
-diminuarea
eliminarii

-dependent
-independent

-oboseala
-neliniste
-durere

-procesul
inflamator

-perturbarea
somnului

-dependent
-independent

-febra
-frison

-afectiunea

-alterarea
temperaturii

-dependent

-deficit de a-si -slabiciune


asigura propria -varsta
igiena

-deficit de
autoingrijire

-dependent

-teama si
neliniste

-incapacitatea
de a-si pastra
sanatatea

-dependent

-lipsa
cunoasterii
obiceiurilor
sanatoase
-varsta

-independent

11
12
13
14

A actiona
propriilor
convingeri
A fi preocupat in
vederea realizarii
A se recreea
A invata cum sa- -lipsa de
si pastreze
informare
sanatatea

Diagnostic

de Obiective

nursing
Respiraie i
circulaie
inadecvate datorita
procesului inflamator
manifestata prin
tuselatratoare,obstructia
cailor nazale

-independent
-independent
-dezinteres
-varsta

Intervenii

-deficit de
cunostinte

autonome

-independent
-dependent

i Evaluare

delegate
Pacientul s
prezinte tuse
diminuat n
intensitate n
aproximativ 8h i
s dispar n 3-4
zile;
Pacientul s
prezinte respiraie
i circulaie n
limite fiziologice .
s prezinte stare de
confort psihic

.-am asigurat condiii de mediu


favorabile
strii pacientului (salon aerisit,
curat,temperatura de 20-22C);
-am umidificat aerul din
ncpere pentru favorizarea
respiraiei;
-am instruit pacienta cu privire la
faptul ctrebuie s pstreze
repaus vocal absolut;
-am aplicat comprese alcoolizate
peregiunea sternal i pe gt;
-nv pacientul s evite
schimbrile
brute de temperatur i de
asemenea s evite aglomeraiile;
-am sftuit pacientul s
efectueze gargarisme cu ceai de
mueel;
-am instruit pacienta s nu
consume ceaiuri prea fierbini
sau prea reci;
-asigur poziia eznd, care-i
favorizeaz respiraia.
-educ pacientul pentru a folosi
batista deunica folosinta
-s-a pregtit pacientul i
materialele necesare recoltrii
produselor biologice
pentru examenul de laborator,
La indicaia medicului i s-a

Persist paloarea,tusea
ltrtoare,disfonia.
Dup 3 zile detratament
intensiv pacientul
serestabilete
respirator icirculator

administrat tratament de urgen


pentru scoaterea pacientului
dincriz.HHC 50 mg IV,
ampicilin 2 g,gentamicina 2 fizi-S-a administrat ambroxol,
soluie
3X20 picturi/zi, inhalaii cu
soluii sedative i balsamice,
aerosoli i instalaii cu soluie de
efedrin 1-2% de 2-3 ori/zi
,-Pentru restabilirea
permeabilitii
nazale pun picaturi de 3-4 ori pe
zi cu ser fiziologic efedrinat 0,5
cte4-5 picturi pe nar.
*-am recoltat analize de sange
pentru laborator
*-s-a administrat
ampicilina2g,gentamicina 2 fi-zi
*Pacientul prezint respiraie i
circulaie
inadecvate. Dup administrarea
tratamentului de urgen cu
HHC 50
mg IV i n urma interveniilor
autonome pacientuli-a reluat
treptat respiraia.
Comunicare ineficienta
datorit disfoniei
manifestat prin
anxietate

Linitirea
pacientului

linitesc pacientul cu privire la


starea sa,explicndu-i scopul i
natura interveniilor, ncercnd
s-i redau
increderea i s fie sigur pe el;
-asigur legtura pacientului cu
familia prin vizite repetate;
-i sugerez c ori de cte ori are
nevoie sapeleze cu ncredere la
ajutorul personalului medical de
ngrijire;
-am contientizat pacientul
asupra faptuluic trebuie s
comunice cu cei din jur pentru ai exprima nevoile,
gndurile,sentimentele;
-ajut pacientul s identifice

Starea de anxietate se
amelioreaz, ncepe s
vorbeasc cu copii din
salon

posibilitile
sale de a asculta, de schimba idei
cu alii,de a crea legturi
semnificative;
-antrenez pacientul n diferite
activiti, care s-i dea
sentimentul de utilitate;
-manifest toleran fa de
pacient;
-il aprob cnd spune lucruri
importante;
-il ascult fr s -l ntrerup;
-asigur linitea in comunicarea
cu pacientul;
-dovedesc c sunt gata s o
ascult cu rbdare;-am creat un
climat de ncredere i cooperare
ntre pacient i echipa de
ingrijire
Imposibilitatea de a se
odihni datorat tusei,
obstruciei nazale,
manifestat prin agitaie,
anxietate, insomnie

Tegumente cianotice din


cauza dispneei
manifestat prin cianoz
perioral i perinazal

Pacientul s
prezinte un somn
linitit

Pacientul s
diminueze cianoza

-Asigur un climat de calm


sisecuritate,diminuand stimulii
auditivi sivizuali
Planific ingrijirile si
interventiiledelegate , astfel incat
sa evit trezirea pacientei intre
orele 22-6
Evaluez si notez calitatea si
orarul somnului, raportul intre
stare desomn/veghe
Asigur o ambianta
corespunzatoare insalon (aer
curat ,temperature si
umiditateadecvate).
Invat pacientul sa execute
tehnici derelaxare
Administrez peritol sirop 10
ml(8mg) /zi

*Pacientul are somn


superficial cu treziri
frecvente in timpul
noptii

-nv mama exerciii de


respiraie
-adm. medicaia prescris de
medic

Diminuarea cianozei

*Pacientul prezinta un
somn linitit

Diaforeza din cauza


procesului inflamator
manifestat prin
transpiraie

Deficit decunostinte
datorita
dezinteresului,manifestat
a prin lipsa deinformatie

- asigur un
microclimat
corespunztor
- ajut pacientul la
meninerea
tegumentelor
uscate i curate
- monitorizez
funciile vitale i
bilanul hidric pe
24h
- asigur un aport
suficient de lichide
- colaborez cu
familia i
infirmiera
Pacientul sa fie
bine informat

-adm. oxigen
- asigur pacientului lichide
cldue pentru fluidificarea
secreiilor
-adm. la indicaia medicului
expectorante, bronhodilatatoare,
decongestionante ale mucoasei
traheo bronice

Stimulez dorinta de cunoastere


Motivez inportanta acumularii
de noicunostinte
Constientizez bolnavul asupra
propriei responsabilitati privind
sanatatea
Invat pacientul deprinderi
deigiena,alimentatie
echilibrata,mod de viata
echilibrat
Explic familiei modul de
administrare a tratamentului

Diureza :1000ml
-1500ml
Pacientul resimpte
imbunatatirea
confortului prezentand
tegumente curate si
uscate

Atat familia cat si


pacientul au inteles
necesitatea informatiilor
asupra bolii si modului
deviata

CAZ II
Nume M. M.
Vrsta 2 ani
Sex Feminin
Domiciliu Mangalia, jud. Constana
Religie ortodox
Greutate 10 kg
MOTIVELE INTERNRII:
Tuse laringian
Dispnee expiratorie
Stare febril
ISTORICUL BOLII:
Debut brusc n cursul nopii cu tuse laringian, dispnee respiratorie, stare febril.
Vine n cursul nopii unde se hotrte internarea.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE I PATOLOGICE:
Al 2-lea copil, nscut la Spit. Constanta, natere prin cezarian, G-2500g, alimentat
la sn pn la 10 luni.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Neag boli cronice n familie.
EXAMEN OBIECTIV:
Stare general medie
Stare de nutriie bun
Stare de contien pstrat
Facies simetric

Tegumente normal colorate, hidratate fr erupii


Mucoase faringe hiperemic
Fanere normal implantate
esut conjunctiv adipos normal reprezentat
Sistem ganglionar nepalpabil
Sistem muscular normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular intergru morfofuncional
Aparat respirator:
CRS libere
Tuse laringian
Dispnee expiratorie FR 25/min
Torace conformat
Expir prelungit
Aparat cardio-vascular:
oc apexian n spaiul V intercostal
Zgomote cardiace ritmice, normale
Puls 100b/min.
Aparat digestiv:
Apetit fr vrsturi
Cavitate bucal normal
Faringe - hiperemic
Ficat, splin, ci biliare, pancreas nepalpabile
Abdomen suplu, mobil cu respiraia
Tranzitul i frecvena scaunelor normale.
Aparat uro-genital:

Loje renale nedureroase


Miciuni fiziologice
S.N., endocrin, organe de sim:
- sensibilitate normal
- motilitate normal
- reflexe cutanate prezente
- reflexe osteotendinoase prezente bilateral
- tulburri sfincteriene absente
- nervi cranieni normali clinic.
Analize de laborator:
DAT

FELUL ANALIZEI

MOD

DE

VALORI BOLNAV

PRELEVARE

VALORI
NORMALE

15.01.2013 Hematologie
H.B.
Leucocite
P.N.
Eozinofile
L
M

Prin puncie venoas


se recolteaz 2 ml de
snge cu
anticoagulant EDTA
c 1%

Sumar de urin Se recolteaz

dimineaa prima
urin dup igiena
organelor genitale 10
ml de urin

10.51%
6000/mm
65.8%
0%
28.2%
6%
Recie PH-neutru
Albumin-ab.
Pigmeni biliari
ab.
Urobilinogen
normal
Sediment urinar
celule epiteliale
rare
Leucocite-rare

11-16 gr./dl
4-10/10/l
50-70%
20-40%
4-8%

TABEL CU NEVOILE FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON


NR.
CRT

NEVOI
FUNDAMENTALE

MANIFESTARI DE
DEPENDENTA

SURSE DE
DIFICULTATE

PROBLEME
DE

GRADUL DE
DEPENDENTA

DEPENDENTA

A respira si a avea o -tuse latratoare


buna circulatie
-rinoree
A manca si a bea
-inapetenta

-procesul
inflamator
-afectiunea

A elimina

-febra

A se misca si a avea
o buna postura
A dormi si a se
-oboseala
odihni
-neliniste
-durere
A se imbraca si a se
dezbraca
A-si mentine
-febra
temperatura
-frison
corpului in limite
normale
A fi curat, ingrijit,a- -deficit de a
si proteja
asigura propria
tegumentele si
igiena
mucoasele
A evita pericolele
-teama si neliniste

5
6
7

10
11
12
13
14

A comunica
A actiona propriilor
convingeri
A fi preocupat in
vederea realizarii
A se recreea
A invata cum sa-si
pastreze sanatatea

-transpiratii

-procesul
inflamator

-tahicardie

-dependent

incapacitatea -dependent
de a se
alimenta
-diminuarea -dependent
eliminarii
-independent
-perturbarea
somnului

-dependent
-independent

-afectiunea

-alterarea
temperaturii

-dependent

-slabiciune
-varsta

-deficit de
autoingrijire

-dependent

-lipsa
cunoasterii
obiceiurilor
sanatoase
-varsta

-dependent
incapacitatea
de a-si pastra
sanatatea
-independent
-independent
-independent

-lipsa de
informare

-dezinteres
-varsta

-deficit de
cunostinte

-independent
-dependent

Diagnostic

de Obiective

nursing

Intervenii autonome i Evaluare


delegate

Respiraie i circulaie
inadecvat datorat
procesului inflamator
manifestat prin tuse
faringian i obstrucia
cailor nazale

Pacientul s
prezinte o
respiraie bun i
ci respiratorii
permeabile

- aerisesc salonul i asigur


temperatura optim de 19 0
- umidific aerul din ncpere
pentru a favoriza respiraia
- recoltez probe pentru analize
- la indicaia medicului i-am
administrat medicaia

Stare general uor


ameliorata

Alterarea temperaturii
datorit afeciunii
manifestat prin febr,
frison

Pacientul s
prezinte
temperatura n
limite normale

T dim =38.3
T seara=37.5
Obiectiv realizat

Imposibilitatea de a se
odihni datorat tusei,
obstruciei nazale,
manifestat prin agitaie,
anxietate, insomnie
Comunicare ineficienta
datorit disfoniei
manifestat prin
anxietate

Pacientul s
prezinte un somn
linitit

- monitorizez temperatura i o
notez n foaia de observaie
- aplic comprese
hipotermizante de 2-3 ori pe
zi pe frunte, torace
- calculez bilanul hidric pe
24h
- administrez medicaia
prescris de medic
- explic mamei c un program
de odihn este benefic,
pstrm condiii de mediu cu
linite
- administrez medicaia
linitesc pacientul cu privire la
starea sa, explicndmamei si
copilului scopul i natura
interveniilor
- am contientizat pacientul
asupra faptului c trebuie s
comunice cu cei din jur pentru
a-i exprima nevoile,
gndurile, sentimentele
- antrenez pacientul n diferite
activiti
-administrez medicatia

S comunice cu
alte persoane n
mod eficient

favorabil

Pacientul accepta i se
adapteaz comunicrii
nonverbale pe timpul
repausului vocal

Incapacitatea de a se
alimenta datorit
afeciunii manifestat
prin inapetenta

Pacientul s se
alimenteze
corespunztor n 3
zile

Deficit decunostinte
Pacientul sa fie
datorita
bine informat
dezinteresului,manifestat
a prin lipsa deinformatie

indicate de medic
-am contientizat pacienta
asupra importanei
alimentaiei n meninerea
sntii;
-explorez gusturile i
obiceiurile alimentare ale
pacientei;
-explic pacientei s nu
consume alimente prea
fierbini sau prea reci;
-observ dac pacienta a
consumat alimentele n
ntregime, n caz contrar
solicit motivul i iau msuri
de nlocuire;
-ndeprtez tot ce ar putea
influena negativ apetitul
pacientei;
fac bilanul lichidelor ingerate
i
eliminate/24 ore;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatur moderat, la
ore regulate i acestea vot fi
prezentate atrgtor
-Am administrat glucoza 5%
-Administrez Vitamina C
3tb/zi
Am administrat glucoza 5%Administrez Vitamina C
3tb/zi
-Administrez Vitamina C
3tb/zi
Stimulez dorinta de
cunoastere
Motivez inportanta acumularii
de noicunostinte
Constientizez bolnavul asupra
propriei responsabilitati
privind sanatatea
Invat pacientul deprinderi
deigiena,alimentatie
echilibrata,mod de viata
echilibrat

Pacientul consuma
lichide, supe, obiectiv
realizat

Atat familia cat si


pacientul au inteles
necesitatea informatiilor
asupra bolii si modului
deviata

Explic familiei modul de


administrare a tratamentului

CAZ III
Nume J. A.
Vrsta 8 ani
Sex masculin
Domiciliu Mangalia, jud. Constana
Religie ortodox
Greutate 30 kg
MOTIVELE INTERNRII:
Tuse ltrtoare
Febra ridicat
Dispnee inspiratorie
Agitaie
Inapetenta
Rinoree
ISTORICUL BOLII:
Pacientul se prezint cu febra ridicat, tuse ltrtoare, dispnee inspiratorie cu
bradipnee, agitaie, inapetenta, rinoree, anxietate unde este internat pentru investigaii
i tratament de specialitate.
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE I PATOLOGICE:
Al 2-lea copil, natere normal, gr. 3400gr. n maternitatea Mangalia.

ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:
Neag TBC i sifilis n familie.
EXAMEN OBIECTIV:
Stare general medie
Stare de nutriie bun
Stare de contien pstrat
Facies simetric
Tegumente normal colorate, hidratate fr erupii
Mucoase faringe moderat hiperemic
Fanere normal implantate
esut conjunctiv adipos normal reprezentat
Sistem ganglionar nepalpabil
Sistem muscular normoton, normokinetic
Sistem osteo-articular intergru morfofuncional
Aparat respirator:
CRS libere
Tuse spastic
FR 28/min
Torace conformat
Aparat cardio-vascular:
oc apexian n spaiul V intercostal
Zgomote cardiace ritmice, normale
Puls 100b/min.
Aparat digestiv:
Apetit fr vrsturi

Cavitate bucal normal


Faringe - hiperemic
Ficat, splin, ci biliare, pancreas nepalpabile
Abdomen suplu, mobil cu respiraia
Tranzitul i frecvena scaunelor normale.
Aparat uro-genital:
Loje renale nedureroase
Miciuni fiziologice
S.N., endocrin, organe de sim:
- sensibilitate normal
- motilitate normal
- reflexe cutanate prezente
- reflexe osteotendinoase prezente bilateral
- tulburri sfincteriene absente
- nervi cranieni normali clinic
Analize de laborator:
DAT

FELUL

MOD

DE VALORI

VALORI

ANALIZEI

PRELEVARE

BOLNAV

NORMALE

Prin puncie venoas


se recolteaz 2 ml de
snge cu
anticoagulant EDTA
c 1%

13%
8800/mm
65,3%
0%
31.2%
6%
Recie PH-neutru
Albumin-ab.
Pigmeni biliari
ab.
Urobilinogen

11-16 gr./dl
4-10/10/l
50-70%

21.11.2012 Hematologie
H.B.
Leucocite
P.N.
Eozinofile
L
M

Sumar de urin Se recolteaz

dimineaa prima
urin dup igiena
organelor genitale 10
ml de urin

20-40%
4-8%

normal
Sediment urinar
celule epiteliale
rare
Leucocite-rare

TABEL CU NEVOILE FUNDAMENTALE DUP VIRGINIA HENDERSON


NR.
CR
T.

NEVOI
FUNDAMENTALE

SURSE DE
DIFICULTAT
E

PROBLEME
DE
DEPENDENT
A

GRADUL DE
DEPENDENTA

-procesul
inflamator

-tahicardie

-dependent

A respira si a avea o -tuse


buna circulatie
latratoare
-rinoree
A manca si a bea
-inapetenta

-afectiunea

A elimina

-febra

A se misca si a avea
o buna postura
A dormi si a se
-oboseala
odihni
-neliniste
-durere
A se imbraca si a se
dezbraca
A-si mentine
-febra
temperature
-frison
corpului in limite
normale
A fi curat, ingrijit,a- -deficit de a
si proteja
asigura
tegumentele si
propria igiena
mucoasele
A evita pericolele
-teama si

-dependent
incapacitatea
de a se
alimenta
-diminuarea -dependent
eliminarii
-independent

5
6
7

MANIFESTAR
I DE
DEPENDENTA

-transpiratii

-procesul
inflamator

-perturbarea
somnului

-dependent
-independent

-afectiunea

-alterarea
temperaturii

-dependent

-slabiciune
-varsta

-deficit de
autoingrijire

-dependent

-lipsa

-dependent

neliniste

10
11
12
13
14

A comunica
A actiona propriilor
convingeri
A fi preocupat in
vederea realizarii
A se recreea
A invata cum sa-si
pastreze sanatatea

cunoasterii
obiceiurilor
sanatoase
-varsta

incapacitatea
de a-si pastra
sanatatea
-independent
-independent
-independent

-lipsa de
informare

-dezinteres
-varsta

-deficit de
cunostinte

-independent
-dependent

TABEL CU MEDICAIA PRIMIT


Medicament

Mod de
prezentare

Mod de
administrare

Doza
adm./zi

Mod de adm.
la pacient

1.ampicilin
2.gentamicin
3.ambroxol
4.vitamina C
5.peritol
6.paracetamol
7.algocalmin

flacoane
fiole
picturi
cp
cp
cp
fiole

Injectabil i.v.
Injectabil i.v.
p.o
p.o.
p.o.
p.o
Injectabil i.m

2g/24 h
80mg/24h
60pic/24h
3tb/24h
8mg/24h
1000mg.
1fl/24h

1g/12h
40mg/12h
20pic/8h
1tb/8h
4mg/12h
500mg/12h

Diagnostic de nursing
Respiraie i circulaie
inadecvate datorit
procesului inflamator
manifestat prin tuse
ltrtoare, obstrucia
cailor nazale

Obiective

Intervenii

autonome

Efecte
secundare

i Evaluare

delegate
Pacientul s
- am asigurat condiii de
prezinte tuse
mediu favorabile pacientului
diminuat.
- am umidificat aerul din
Pacientul s
ncpere pentru favorizarea
prezinte respiraie
respiraiei
i circulaie n
- am instruit pacientul cu
limite fiziologice.
privire la faptul c trebuie s
S prezinte stare de pstreze repaus vocal
confort psihic
- am sftuit pacientul s
execute gargarisme cu ceai de
mueel
- la indicaia medicului i-am
administrat medicaia

Pacientul prezint o stare


ameliorat; persist
paloarea, tusea ltrtoare,
disfonia

- am recoltat analize de snge


pentru laborator

Incapacitatea de a se
alimenta datorit
afeciunii manifestat
prin inapetenta

Pacientul s se
alimenteze
corespunztor n 3
zile

-am contientizat pacienta


asupra importanei
alimentaiei n meninerea
sntii;
-explorez gusturile i
obiceiurile alimentare ale
pacientei;
-explic pacientei s nu
consume alimente prea
fierbini sau prea reci;
-observ dac pacienta a
consumat alimentele n
ntregime, n caz contrar
solicit motivul i iau msuri
de nlocuire;
-ndeprtez tot ce ar putea
influena negativ apetitul
pacientei;
fac bilanul lichidelor ingerate
i
eliminate/24 ore;
-servesc pacienta cu alimente
la o temperatur moderat, la
ore regulate i acestea vot fi
prezentate atrgtor
-Am administrat glucoza 5%
-Administrez Vitamina C
3tb/zi
Am administrat glucoza 5%Administrez Vitamina C
3tb/zi
-Administrez Vitamina C
3tb/zi

Pacientul consuma lichide,


supe, obiectiv realizat

Diaforeza din cauza


procesului inflamator
manifestat prin
transpiraie

- asigur un
microclimat
corespunztor
- ajut pacientul la
meninerea
tegumentelor

- asigur pacientului lichide


cldue pentru fluidificarea
secreiilor
-adm. la indicaia medicului
expectorante,
bronhodilatatoare,

Diureza :1000ml
-1500ml
Pacientul resimpte
imbunatatirea confortului
prezentand tegumente
curate si uscate

Deficit decunostinte
datorita
dezinteresului,manifesta
ta prin lipsa
deinformatie

Comunicare ineficienta
datorit disfoniei
manifestat prin
anxietate

uscate i curate
- monitorizez
funciile vitale i
bilanul hidric pe
24h
- asigur un aport
suficient de lichide
- colaborez cu
familia i
infirmiera
Pacientul sa fie
bine informat

S comunice cu
alte persoane n
mod eficient

decongestionante ale
mucoasei traheo bronice

Stimulez dorinta de
cunoastere
Motivez inportanta acumularii
de noicunostinte
Constientizez bolnavul asupra
propriei responsabilitati
privind sanatatea
Invat pacientul deprinderi
deigiena,alimentatie
echilibrata,mod de viata
echilibrat
Explic familiei modul de
administrare a tratamentului
linitesc pacientul cu privire la
starea sa, explicndu-i scopul
i natura interveniilor
- am contientizat pacientul
asupra faptului c trebuie s
comunice cu cei din jur pentru
a-i exprima nevoile,
gndurile, sentimentele
- antrenez pacientul n diferite
activiti

Atat familia cat si


pacientul au inteles
necesitatea informatiilor
asupra bolii si modului
deviata

Pacientul accepta i se
adapteaz comunicrii
nonverbale pe timpul
repausului vocal

BIBLIOGRAFIE:
Ciofu E, Ciofu C Pediatria. Tratat ediia I. Editura Medical Bucureti 2001.
Ion A. Urgene n Pediatrie, Bucureti, 1996
V. Popescu. Patologia aparatului respirator la copil , Bucureti, 1999
Popescu V. Algoritm diagnostic i terapeutic n pediatrie, Vol.1, Bucureti, 1999
Manual-Sinteza pentru asistentele medicale.Editura RCR Print,Bucuresti, 2003
Indreptar pentru asistentele medicale. Bucuresti,2004
Mozes,C. Tehnica ingrijirii bolnavului.