MINISTERUL EDUCAŢIEI

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

“CAROL DAVILA”, TÂRGOVIŞTE

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

CALIFICAREA PROFESIONALĂ: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICĂRII PROFESIONALE
ÎNGRIJIRI ACORDATE PACIENŢILOR CU
CANCER DE PIEL

COORDONATOR: DIRECTOR:
Dr. MILEA STOICA LIVIA MIRELA PROF. STOICA ANA

ABSOLVENT:

DINU ELENA

SESIUNEA AUGUST 2022

1
 CUPRINS

ARGUMENT...............................................................................................3

INTRODUCERE.........................................................................................3

CAPITOLUL I – Anatomia şi fiziologia analizatorului cutanat ..……..............4

1.1. Notiuni generale despre anatomia si fiziologia analizatorului cutanat…… 10
CAPITOLUL II. Cancerul de piele..........................................................................12
2.1 Tipuri de neoplazii cutanate...............................................................................13

2.2 Tratamente-substanțe antitumorale, medicamente radioterapie...................25

CAPITOLUL III Îngrijirea pacienţilor cu cancer de piele...................................25

3.1. Elaborarea planului de îngrijire.......................................................................25

3.2 Planuri de ingrijire pentru 3 cazuri..................................................................29

CONCLUZIE.............................................................................................44

BIBLIOGRAFIE........................................................................................48

2
 ARGUMENT

Cea mai frumoasă artă este de a îngriji omul. Ce frumos este să cunoști sufletul unui
om, ce mulțumire iți dă gestul de ajutor pentru cel care are nevoie de tine, ce optimism si putere
de viată prinzi după puținul de caldură oferit! Pentru a putea simți cu adevarat aceste sentimente
trebuie să-ți insușești temeinic cunoștințele de nursing care te apropie nu numai de oamenii
bolnavi, ci și de cei sănătoși. Prin această lucrare am incercat să arăt rolul asistentului medical in
îngrijirea bolnavului care se afla in legatură directă cu oml suferind, îngrijindu-l, ajutându-l sa
mănânce, administrându-i medicația, controlându-i temperatura și pulsul, tensiunea arteriala,
observând cantitatea de urină pe care o elimină, a scaunelor, felul cum se odihnește, cum
vorbește, cum reacționează, încercând să-și facă o imagine asupra evoluției bolii în vederea
recâștigării independenței aflate in suferintă. În concluzie actul medical implică un umanism
spontan, caracterizat prin dragoste, afectiune și fericirea pe care bolnavul ți-o afisează la sfarșitul
demersului de îngrijiri.

INTRODUCERE

Nursing-ul împletește aspectele tehnice cu cele privind percepția nevoilor pacientului si

familiei sale și asigurarea unor intervenții adecvate individualizate și specifice, fară a se uita
ființa umană în globalitatea sa. Plasând ființa umană în centrul preucopărilor nursing-ul
presupune implicarea acestuia în luarea deciziilor privind propria sănătate ceea ce înseamnă o
întelegere și o cunoastere a omului, miracol care este fiinta umană și mai ales a modului în care
se pot iniția și întreține relații interpersonale, cooperante bazate pe respect între toți membrii
echipei de sănătate și cel îngrijit. În patologia cancerului de piele, manifetarile clinice sunt relativ
limitate. Dar multitudinea și valoarea mijloacelor de investigatie ușurează foarte mult
diagnosticul, devenind cu atât mai realizabil cu cât este mai corectă selecționarea metodelor si
întreruperea rezultatelor ca urmare a unei discipline de gândire. Determinismul faptelor clinice,
deși imperfect la suprafată este acela care oferă posibilitatea organizării materialului intr-o
schemă accesibilă înțelegerii. Relațiile date de bolnavi asupra acestor simptome sunt de multe ori
imprecise sau inexacte de aceea este recomandabil ca interogatoriul să fie metodic si insistent
precizând debutul, condițiile de apariție, caracterele, variațiile și evoluția acestor simptome.

3
 Capitolul I
Anatomia si fiziologia analizatorului cutanat

1.1 Notiuni generale despre anatomia si fiziologia analizatorului cutanat

Pielea este cel mai mare organ al corpului. Rolul său este de a proteja corpul de diferiți
factori externi, inclusiv de agenți infecțioși (figura1). Infecțiile cutanate sunt cauzate de
microorganisme, iar simptomele pot varia de la ușoare la grave, chiar permanente. Infecțiile
ușoare pot fi tratate în general cu medicamente care se eliberează fără prescripție medicală și
diferite remedii aplicate la domiciliu, în timp ce alte infecții pot necesita asistență medicală
specializată (Sarah Taylor și colab., 2017).

Figura 1. Structura pielii

http://centrulmedical.com/wp-content/uploads/2017/09/structura-pielii.jpg

Pielea este o barieră care limitează invazia și creșterea bacteriilor patogene. Mecanismele
de apărare antimicrobiană cutanată includ : rigiditatea mecanică a stratului cornos și conținutul
scăzut de umiditate, lipidele stratului cornos, producția de lizozim, aciditatea (pH= 5) și

4
defensinele. În mod specific, cele mai multe zone ale pielii sunt uscate, creând un mediu
nefavorabil pentru replicarea bacteriană. Keratinocitele moarte se elimină și îndepărtează fizic
colonizarea bacteriilor. Pielea este mai rece decât temperatura normală a corpului și ușor acidă.
Majoritatea bacteriilor cresc cel mai bine la un pH neutru și la 37 ° C. Dacă organismele pot
evita apărarea cutanată a gazdei, următoarea linie de protecție implică sistemul inununitar sau
țesutul limfatic asociat pielii (SALT) (Katarina Chiller și colab., 2001).
Pielea este un habitat complex pentru multe bacterii. Deși pielea reprezintă un mediu steril
prenatal, ea devine gazda bacteriilor rezidente după naștere. Tipul și densitatea bacteriilor sunt
determinate de localizarea anatomică, umiditatea locală, cantitatea de sebum, producția de
transpirație, statutul și vârsta hormonală a gazdei.Colonizarea persistentă este rezultatul abilității
bacteriilor de a adera la epiteliul pielii, de a crește într-un mediu relativ uscat și acid și de a
readera rapid în timpul procesului normal de descuamare (Katarina Chiller și colab., 2001).
Pielea susține creșterea bacteriilor comensale, care protejează gazda de bacterii patogene
atât direct, cât și indirect. Efectele directe includ producerea de bacteriocine, producerea de
metaboliți toxici, inducerea unui potențial de oxido-reducere, epuizarea nutrienților esențiali,
prevenirea aderenței bacteriilor concurente, inhibarea translocării și degradarea toxinelor.
Bacteriile commensale concurează pentru nutrienți, nișe și receptori. Indirect, bacteriile pot
induce gazda să sporească producția de anticorpi, să stimuleze fagocitoza și mecanismele de
curățare, și să sporească producția de interferon și citokine(Katarina Chiller și colab., 2001).

Pielea are o suprafaţă de 1.5 – 2 m2 şi reprezintă 1/7 – 1/6 din greutatea corpului (Sterry,
W. et al. 2006).

Pielea este un organ complex care protejează gazda de factorii nocivi din mediu, în acelaşi
timp facilitând şi interacţiunea cu mediul extern. Este mai mult decât un simplu scut
impenetrabil, static, împotriva factorilor externi. Mai degrabă, pielea este un aranjament integrat,
complex şi dinamic de celule, ţesuturi şi elemente ale matricei care mediază un divers spectru de
funcţii: reprezintă o barieră fizică permeabilă, asigură protecţia de agenţii infecţioşi şi de
radiaţiile UV, intervine în procesele de termoreglare şi absorbţie/excreţie şi astfel contribuie la
menţinerea homeostaziei, are rol în percepţia senzorială, vindecarea rănilor, regenerare şi
metabolismul vitaminei D şi asigură aspectul fizic exterior (Chu, D.H., 2007).

5
 Arhitectural, pielea este constant remodelată, iar în structura sa se delimitează trei straturi –
epidermul, dermul şi ţesutul subcutanat (hipodermul). Anexele specializate ale pielii sunt
reprezentate de păr şi unghii (la suprafaţa pielii) şi glandele sebacee şi sudoripare (în
profunzimea pielii). Două structuri speciale – foliculii piloşi şi glandele mamare (derivate din
epiderm) ne caracterizează ca mamifere (Sterry, W. et al. 2006).

Cele 3 compartimente ale pielii sunt interdependente, formează unităţi funcţionale; fiecare
regiune a pielii este conectată cu ţesutul înconjurător pentru reglarea şi modularea structurii
normale şi a funcţiilor la nivel molecular, celular şi tisular (Chu, D.H., 2007).

Pielea este un înveliş neîntrerupt care se continuă la nivelul marilor orificii cu o semi-

mucoasă şi care, în interiorul cavităţilor respective, devine o mucoasă propriu-zisă.
Pielea reprezintă o suprafaţă receptorie extrem de vastă, care asigură o sensibilitate
diversă, protejează corpul de leziuni mecanice şi microorganisme, participă la secretarea unor
produse finale ale metabolismului și îndeplineşte de asemenea un important rol de
termoregulaţie, execută funcţiile de respiraţie, conţine rezerve energetice, leagă mediul
înconjurător cu tot organismul.
Functiile pielii:
 funcţia de apărare, împiedică pătrunderea unor agenţi patogeni în organism

 funcţia termoregulatoare la menţinerea unei temperaturi constante a corpului,

pentru evitarea supraîncălzirii reduce temperatura prin evaporarea apei din sudoare, la o
temperatură scăzută pentru reducerea pierderii temperaturii corporale, firele de păr
prin Musculus arrector pili se zbârlesc pielea având aspectul de piele de gâscă.
 funcţia de apărare faţă de razele ultraviolete la animale această funcţie e realizată
de blană sau pene, la om stratul cornos stratum corneum absoarbe şi reflectă cam 50% din
radiaţii, absorbirea radiaţiilor se realizează prin pigmentul din
piele melanină producând bronzarea pielii, la o expunere extremă la aceste radiaţii se poate
produce cancerul de piele.
 pielea ca rezervor de celule embrionare această funcţie este folosită de chirurgie
în transplanturi.
 funcţia imunologică a pielii este realizată de celulele Langerhans din piele.

6
  funcţia de organ de simţ este una din funcţiile de comunicare a pielii cu mediul
înconjurător, aceasta fiind îndeplinit de receptorii:
 de durere (fiind până la 200/cm2),
 de presiune (corpusculii Vater-Pacini),
 termoreceptorii (corpusculii Krause),
 receptorii la întindere (corpusculii Ruffini),
 receptorii tactili sunt mai deşi la buze, degete, limbă, mamelon, organele genitale
externe.

Structura microscopică

Pielea este constituită din 3 învelişuri: epidermul de origine ectodermică, dermul şi

hipodermul (stratul celular subcutanat) de origine mezodermică (mezenchimală).

Epidermul este alcătuit dintr-un epiteliu stratificat și pavimentos, cornificat, celulele sale
fiind în permanenţă regenerare. El este lipsit de vase sangvine, nutriţia celulelor are loc prin
difuzarea limfei interstiţiale din derm, prin intermediul membranei bazale şi prin spaţiile înguste
(de cca 10 milimicroni), care separă între ele celulele vitale ale acestui strat. Epidermul este un
protector mecanic contra pierderilor de apă din straturile profunde ale pielii şi împiedică
pătrunderea microbilor în ele. Celulele epidermului se împart, după origine, aspect microscopic
şi funcţii, în două linii distincte: keratinocitele, care constituie marea majoritate a masei celulare
și melanocitele mult mai puţin numeroase.

Keratinocitele provin din celulele stratului bazal, care se divid permanent, celulele fiice
fiind împinse spre suprafață. Se realizează astfel o mișcare celulară lentă-ascendentă, în cursul
căreia ele se încarcă progresiv cu keratină. Melanocitele elaborează pigmentul melanic, care,
eliberat din ele, este stocat atât în celulele epidermice (mai ales în stratul bazal) cât și în
macrofagele dermice, care astfel devin melanofore. Embriologic, ele provin din creasta neurală
sub forma de metaboliști care în cursul primelor luni de viață fetală migrează spre unele regiuni
din sistemul nervos central (tuber cinereum, locus niger etc.), în peritoneu și în piele. În piele se
așază între celulele bazale.

7
 Dermul

Dermul constituie scheletul nerezistent conjunctivo-fibros al pielii. El este separat de

epiderm prin membrana bazală.

Hipodermul

Hipodermul este stratul care separă pielea de straturile subiacente. El este alcătuit din
lobuli de celule grase (lipocite) conținând trigliceride, cu rol de rezervă nutritivă și de izolator
termic și mecanic. Acești lobuli sunt separați prin septe conjunctive, în care se găsesc vase și
nervi. O structură tegumentară mai deosebită este linia apocrină. Ea se întinde de la axilă, în
regiunea mamelonară și coboară convergent lateral spre perineu. Este alcătuită din aglomerări
celulare clare ce, structural, se apropie de celulele glandulare mamare. În această accepțiune
glanda mamară poate fi privită ca o glandă apocrină enormă cu o structură corelată cu funcția sa
secretorie. Între modalitatea secretorie a glandei mamare și glandele apocrine sunt relații
apropiate, în sensul că:

 celulele secretă un conținut bogat de proteine;

 tipul celular secretor se caracterizează prin „decapitarea" polului secretor al
celulelor glandulare.

8
9
 Capitolul II. Cancerul de piele

Cancerul de piele este cea mai comună formă de cancer. Peste un milion de cazuri noi sunt
estimate anual. Ratele de incidenţă raportate pentru toate tipurile de cancer de piele sunt în
continuă creştere; din acest motiv, cancerul de piele constituie o problemă de sănătate publică de
actualitate (http://www.medicinenet.com/skin cancer/article.htm).
Modificarea aspectului normal al pielii (spre exemplu, o iritaţie, o excrescenţă sau o rană
care nu se vindecă), ulceraţiile, depigmentarea, modificările de formă şi dimensiune a molelor
existente sunt simptome asociate cancerului de piele.
Radiaţia solară, infecţia virală (ex. infecţiile cu virusul papilloma uman - HPV), dieta,
imunosupresia posttransplant, carcinogenii chimici (arsenicul, cărbunele) şi mutaţiile genetice
induse sunt cauze posibile pentru cancerul de piele (Ahmed, A.H. et al. 2008). De asemenea,
trăsăturile constitutive, genetice şi pigmentare dobândite precum pielea albă, părul roşcat sau
blond, pistruii, asociate cu expunerea îndelungată la radiaţiile ultraviolete constituie factori de
risc pentru acest tip de cancer (Sturm, R.A., 2002). Kricker el al. au observat că incidenţa
cancerului de piele (în special a melanomului), este mai ridicată la persoanele cu fenotip deschis
(Kricker, A. et al. 1994).
Radiaţia ultravioletă penetrează tegumentul; în funcţie de lungimea de undă, razele UV
interacţionează cu variate tipuri celulare localizate la diferite niveluri (superficial sau profund) în
straturile pielii. Razele ultraviolete cu lungimi de undă cuprinse între 280-320 nm (UVB) sunt în
mare parte absorbite la nivelul epidermului şi afectează predominant celulele epidermice (ex.
keratinocitele), în timp ce razele UV cu lungimi de undă între 320-400 nm (UVA) pătrund în
profunzime şi pot interacţiona atât cu keratinocitele epidermice, cât şi cu fibroblastele dermice.
UVB interacţionează direct cu ADN şi induce leziuni la nivelul ADN, deşi poate genera, de
asemenea, şi specii reactive de oxigen care la rândul lor pot produce leziuni ADN. Spre
deosebire de UVB, UVA acţionează în special prin inducerea speciilor reactive de oxigen (ROS),
care ulterior pot exercita multiple efecte: peroxidarea lipidelor, activarea factorilor de transcripţie
şi generarea leziunilor la nivelul catenelor ADN (Berneburg, M. et al. 2000). Leziunea specifică
indusă de radiaţia UV la nivelul ADN constă în generarea de fotoproduşi - dimeri pirimidinici
(Giglia-Mari, G. & Sarasin, A., 2003). ADN absoarbe radiaţia UV şi induce modificări în unele

10
gene în celulele ţintă. Principalele ţinte ale radiaţiei UV sunt gena p53 şi gena PTCH (patched
gene) (Lacour, J.P., 2002).

Evitarea expunerii prelungite la radiaţia UV, în special în primii ani de viaţă poate reduce
semnificativ riscul de dezvoltare a cancerului de piele.

Cancerul de piele este definit de tipul celuleor care îl produc (Leventer, 2013)
-celulele pigmentare sau melanocitele, generează Melanoame maligne
-celule care provin din derm- generează tumori cutanate, epiteliale:
Carcinoame Bazocelulare– apar și „ se dezvoltă începând de la stratul bazal al epidermei și
se extind numai local”
-Carcinoame spinocelulare.(epidermoid , scuamocelular)- carcinomul spinocelular
epidermoid au în general o evoluție locală dar pot forma metastaze ganglionare sau osoase
deoarece infiltrează profund țesutul
În categoria leziunilor precanceroase, trebuie menționate : keratoza actinică și boala
Bowen
Evoluția cancerelor de piele este de durată, întinzându-se pe o perioadă mare de timp.
Această evoluție lentă.permite diagnosticarea precoce, în forme encipiente.Nu întotdeauna se
poate realiza un diagnostic precoce deoarece simptomele cancerului de piele sunt diverse și
greusesizabile, asimptomatice.
Simptomele care trebuie să alerteze o persoană sunt :
-modificarea culorii, formei,dimensiunilor , culoarea unei alunițe
-apariția unei leziuni pe piele care nu mai trece, se extinde chiar
-o ulcerație care nu răspunde la nici un tratament
O vizită la medicul dermatolog preîntâmpină o boală sau dacă este deja instalată, un
diagnostic precoce , oferă șanse suplimentare de vindecare.
Cea mai mare probabilitatea de apariție, localizare a leziunilor canceroase este la nivelul
tegumentelor expuse , pentru durate mari de timp, radiațiilor solare:
-fața, în special pe buze, în zona nasului,
-scalp-urechi, în special
-brațe
Tumori cutanate melanice –Melanoamele
-apar în general la persoanele cu antecedente , în familie

11
 -după expuneri solare
- în imunosupresii
Vârsta la care apar ,în general este sub 55 de ani, se dezvoltă în cca 80% din cazuri , pe
piele normală și provoacă cca 1300 decese anual
Melanomul este o tumoră malignă foarte agresivă, a cărei evoluție este influențată de
vârsta pacientului, sex, localizare, nivel Clark, grosime melanom, prezența sau absența
metastazelor ganglionare

2.1 Tipuri de neoplazii cutanate

Protecţia împotriva agenţilor nocivi este una dintre funcţiile principale ale pielii; în
consecinţă, pielea este expusă leziunilor. Urmare a acestei disfuncţionalităţi, la nivel cutanat pot
apărea cicatrice, arsuri, infecţii şi cancer. Factorul cel mai frecvent asociat cu dezvoltarea
cancerului de piele este radiaţia ultravioletă solară, un mutagen cunoscut. Acesta poate determina
mutaţii genetice la nivelul celulelor pielii responsabile de iniţierea tumorigenezei (Ashton, K.J.,
2002).

Cele mai frecvente forme de cancer de piele sunt carcinomul cu celule bazale (BCC),
carcinomul cu celule scuamoase (SCC) şi melanomul malign cutanat (CMM) (Ricotti, C. et al.
2009; Lee, P.K., 2004). Sarcoamele cutanate sunt leziuni rare ale ţesutului conjunctiv (Goldberg,
B.R., 2007).

BCC şi SCC constituie împreună grupul cunoscut sub denumirea de ”non-melanoma skin
cancer” (NMSC) (Ricotti, C. et al. 2009).

Carcinomul cu celule bazale (BCC) este tumora keratinocitelor epiteliale din stratul bazal
al pielii. BCC este cel mai comun cancer de piele şi are o rată foarte scăzută de metastazare, dar
este invaziv local. În general se dezvoltă la nivelul capului, gâtului, braţelor şi spatelui. Scalpul,
pleoapele, urechile, nasul şi buzele sunt cele mai frecvente situsuri de dezvoltare a BCC de la
nivelul capului. Studiile moleculare sunt esenţiale pentru clarificarea etiologiei şi respectiv,
prevenirea BCC, pentru această boală nefiind cunoscută o leziune ”precursor” (Nouri, K., 2008).

Carcinomul cu celule scuamoase (SCC) reprezintă, de asemenea, proliferarea malignă a

keratinocitelor epidermice (Schwartz, R.A., 2008). Anumite modificări patologice precum

12
keratoza actinică sau solară sunt considerate leziuni ”precursor” (Arora, A. & Attwood, J., 2009).
Frecvent, SCC se localizează la nivelul feţei, mâinilor şi antebraţelor şi apar predominant la
indivizii peste 40 de ani. Evoluţia SCC poate fi substanţial influenţată de starea imunologică a
pacientului (Rana Anadolu-Brasie, 2008).

Melanomul malign este tumora melanocitelor; în procent de aproximativ 40%, aceste

leziuni se asociază cu nevii comuni (mole) (Raymond L. Barnhill et al. 2008). Melanomul
malign este cel mai letal neoplasm cutanat (Califano, J. & Nance, M., 2009). În general,
melanoamele se caracterizează printr-un pattern de creştere bifazic în cadrul căruia faza de
creştere radială, lentă este succedată de faza de creştere verticală, invazivă (Clark, W.H. Jr. et al.
1986; Bani, M.R. et al. 1996). În cursul fazei de creştere radială, melanomul primar se dezvoltă
centrifug, pe orizontală. În această fază, melanomul poate prezenta margini neregulate, dar forma
generală este circulară/ovală. Perioada creşterii radiale poate persista mai mulţi ani, timp în care
dezvoltarea melanomului este lentă, intervenţia chirurgicală în acest caz fiind în general,
curativă. În cursul fazei de creştere verticală neoplasmul penetrează ţesutul conjunctiv subiacent
până la nivelul vaselor de sânge şi limfatice, rezultatul fiind iniţierea metastazei (Cohen, P.J. et
al. 2008; Gray-Schopfer, V. et al. 2007). Alte melanoame pot apărea rapid şi fără implicarea
nevilor. Indicele Breslow este un indicator al profunzimii melanomului şi este cel mai important
factor de prognostic al acestei leziuni, având în vedere că tumorile mai profunde metastazează
mai uşor (Raymond L. Barnhill et al. 2008).

2.2 Tratamente-substanțe antitumorale, medicamente radioterapie

Tratamentele tumorilor cutanate epiteliale de tipul carcinoma bazal epidermoid sunt

variate , determinate de localizarea lor gradul de afectare, suportabilitatea pacientului si constau
în :
1.-Excizia chirurgicală a leziunii. Marginea de siguranță este în acest caz 3-5 mm, este
necesară o plastie ulterioară
2-Radioterapia-RT-asigura vindecarea în cca 90 %. Se recomandă numai în cazurile în care
excizia / chirurgia ar produce desfigurare , tumora fiind o leziune cu risc scăzut sau maxim
mediu. Se folosecs energii variabile sau fascicule de electroni

13
 3.Criochirugia – utilizează nitrogen lichid – efectul este de distrugere și necrozare tisulară.
Are ca efect secundar –edemul tranzitoriu, eritem, durere. Este un procedeu eficient , cu risc
scăzut, folosit în localizări dificile- pleoape, nas. Nu se recomandă în cazul carcinoamelor
sclerozante
4. Tratment topic – se utilizează cînd sunt mai multe cancere ce nu pot fi complet rezecate.
Se folosește Chimioterapia topică în următoarele cazuri
-în Keratoze solare- se folosește o cremă cu
- 5 fluoracil- Cremă cu concentrația de substanță activă =1% sau 5%, aplicată de 2 ori/zi
timp de minim 6-8 săptămâni- rezultate în keratozele solare. Pot apare reactii alergice ,
fotosenzibilizarea. Uneori poate să fie un tratament în care leziunea sa pară vindecată în exterior
dar nu și în profunzime
-în Carcinom epidermoid in situ
- 5 fluoracil se asociază cu 2,4dinitroclorbenzen
După chirurgie ,sau radio terapie , în fazele recidivante ale carcinomului bazocelular, se
recomandă injectarea cu interferon intralezională
Chimioterapia adjuvantă nu a confirmat. Medicamentele folosite sunt pentru Carcinoame
bazocelulare si spinocelulare
Tratamentul tumorilor cutanate melanice- melanoamele-
-Excizie chirurgicală. Marginea de siguranță este data de valoarea indecelui Breslow
- în fazele encipiente nu se practică evidarea ganglionarămacroscopică(sub stadiul III) și
nici nu se recomanda chimioterapia adjuvantă
- în cazurile metastatice , se ezecută și rezecția chirurgicală a metastazelor
Tratamente sistemice recomandate
- medicamentele recomandate în tratamentul melanomului sunt:
1.Dacarbazina(Deticene)
-se utilizează[15] în tratarea sarcomului avansat la țesuturilor moi, la adulți , excepție
făcând Mezoteliomul, sarcomul Kaposi
-acțiunea sa constă în oprirea dezvoltării tumorii , a multiplicării ei.
-nu se recomandă utilizarea cu alte medicamente ca:Fenitoina, Metoxipsoralen, Citocrom
P450 sau alte medicamente care sunt aferente tratamentului de iradiere,deoarece utilizarea
simultană va produce variate efecte secundare ca : afectarea măduvei osoasă sau a ficatului sau

14
poate mări fotosensibilitatea. Utilizarea împreună cu Fotemustină poate duce la afectarea
plămânilor iar împreună cu Ciclosporina sau tacrolimus, efectele se resimt asupra sistemului
imunitar.
Toate aceste atenționări sunt pentru protecția pacientului , medicul curant interesându-se
anterior utilizării , decizia finală depinzând de analizele pe care le va recomanda pentru
cunoașterea stării de sănătate a organismului. Medicuol va stabili în final doza, durata și
frecvența, urmărind eventualele efecte secundare și rezultatele finale.
2. Fotemustina(Muphoran)
-este un medicament antitumoral (citostatic), imunosupresor
(http://omedicine.info/ro/fotemustine.html),recomandat în tratarea melanomului , în special al
celui cu metastaze cerbrale. Este necesară o evaluare a beneficiilor versus risc deoarece are
multiple contraindicații. Nu se recomandă în cazuri ca: suprimarea funcției măduvei osoase,
înainte sau după radiere, hipersensibilitate la nitrozuree, în sarcină, lactație
Efectele secundare sunt importante- trombocitopenie, leykopenie, tulburări ale simțului
gustativ, dureri abdominale, grețuri, vărsături, creșterea transaminazelor, a ureei fosfatazei
alcaline, hipertermie.
Se recomandă utilizarea sa sub strictă supraveghere medicală, datorită toxicitășii sale, doza
și graficul de administrare va fi stabilit de medicul curant ceurmărește evoluția bolii și a
analizelor pacientului , după administrare.
.- în prezent se recomandă imunoterapia, folosint anticorpi anti-CTLA4

Substanțe naturale pentru tratament, bisabolol, colagen, chitosan

-substanțe-teste, sisteme cu eliberare controlată,matrici

Cancerele de piele se tratează, în general prin metodele convenționale practicate pe scară

largă în cadrul medicinii clasice moderne , de tip european : îndepărtarea chirurgicală ,
cryoterapie topică, chimioterapie sau radiații iar în cazurile în care cancerul este situat aproape
de suprafață pielii, se utilizează și terapia laser (fotodinamică) .
Motivele care determină utilizarea metodelor convenționale sunt :rezultatele rapide, șanse
mai mari de vindecare, însă avantajele sunt însoțite de reacții adverse și efecte secundare
importante, dificil de suportat de pacient.

15
 Cancerul este o patologie complexa pentru a cărei eradicare sunt necesare studii complexe
și resurse, pentru descoperirea unor noi terapii , mai eficiente, cu mai puține efecte secundare , cu
rate de vindecare mărite.
Studiilor și eforturilor depuse de medicina în tratarea cancerului , li se adaugă cercetărilee
desfășurate de alte ramuri ale științei : biologia, chimia, farmacia.
Pentru reducerea efectelor secundare ale chimioterapiei au fost concepute tratamente
alternative , întâlnite în literatura medicală sub denumirea de C.A.M.(Complementary and
Alternative Therapies), tratamente ce urmăresc pe lângă ameliorarea stării pacienților, după
tratamentele convenționale și prevenirea apariției cancerului de piele.
Fiind terapii complementare, se recomandă folosirea lor cu prudență, în paralel cu cele
convenționaleși nu în mod singular, sub stricta supraveghere a medicului curant, care va
recomanda sau va interzice folosirea lor, când există pericolul de a interfera cu substanțele
administrate în tratamentul convențional, diminuând efectele necesare, așteptate ale
tratamentului. (Walker, 2016)
Terapiile complementare sunt formate din vitamine, dietele speciale, ierburi, uleiuri
esențíale, acupunctura, masajul.
Cauzele apariției cancerului de piele nu sunt complet cunoscute, așa încât, prin folosirea
trata mentelor complementare , sunt abordate alte aspecte ale vieții care pot influența, în timp,
apariția sa, cum este dieta de exemplu.
Dieta este considerată ca unul din pilonii principali, în lupta contra apariției cancerului de
piele, deși rolul său complex,încă nu este complet determinat . Există studii care asociază
creșterea protecției organismului, în general, a pielii ,în special , a imunității,pe scurt, după
utilizarea antioxidanților din: vitamine : A,C,E sau din betacaroten ori Zinc sau acid folicîn fața
factorilor oncologici.
Studii desfășurate pe animale au demonstrat că anumite substanțe din alimente, ca soia sau
semințele de in, sunt un real suport pentru organism , în lupta cu cancerul , rezultatele
demonstrând reducerea gradului de răspândirie a melanomului, în corpul animalelor ce au avut
dieta îmbunătățită cu aceste substanțe.
În tratarea Melanomul se folosesc uleiurile esențiale rezultate din Afrostyrax
lepidophyllus și Scorodophloeus zenkeri , care au prezentat un puternic efect inhibitor al

16
celulelor de melanom A375. Același efect inhibitor asupra celulei de melanom îl are și uleiul
esențial extras din Athanasia Brownii și Neolitsea.
Fie că au fost extrase prin hidrodistilarea florilor sau a frunzelor, uleiurile esențiale au avut
o activitate citotoxică puternică asupra celulor Melanomului.
Alt ulei esențial cu aceleași calități , proprietăți ,este cel extras din mușetel.(Matricaria
chamomilla) Prezența substanțelor alfa-bisabolol, luteolin, quercetin și apigenin asigură
proprietățile sale antimicrobiene.
Cercetările asupra uleiului esențial extras din mușețel, au evidențiat caracterul său
antiproliferativ și efectele apoptozice ,pe care le are asupra diferitelor forme de cancer uman.
Confirmarea efectelor anterior menționate a fost făcută în cadrul unui studiu preliminar
când s-a observat apariția apoptoozei la celulele canceroase la expunerea lor, in vitro la uleiul
esențial de mușețel.

Structura pielii

Cantitatea de colagen conținută de piele este în proporție de 70 %, din greutatea sa

uscată(a pielii)

17
 Colagenul este o component majoră a matricei extracelulare și joacă cun rol important în
procesele de vindecare ale rănilor, comportându-se ca un antioxidant pentru piele. O menține
sănătoasă, fină și delicată, încetinind efectele îmbătrânirii
Patologia cancerului necesită o permanentă cercetare științifică pentru a descoperinoi
compuși biologici activi, cu eficiență sporită în tratamente, care să devină, în timp alternative noi
de tratament.
Eficiența unui tratament este condiționată de activitatea biologică pe care o determină, în
lupta cu boala. Activitatea biologică este dependentă, la rândul său de - modul de administrare al
substanței și demodul de metabolizare al substanței în organism.
Există mai multe căi de administrare a unui tratament: calea orală, intravenoasă,
transdermică
Administratrea orală a substanțelor active.
Are o eficiență scăzutădatorită biodisponibilității scăzute a substanțelor active , a
necesității re-administării lor la un anumit interval de timp, ce creează disconfort pacientului,
posibilitatea apariției uneori și a supradozajului, toți acești factori impunând găsirea unor soluții
mai eficiente pentru schimbarea și eficientizarea tratamentului.
Noile substanțe active descoperite de industria farmaceutică au impus perfecționarea
modului de administrare, pentru maximizarea efectelor pozitive și reducerea celor negative
(secundare).
Cercetările efectuate , în industria farmaceutică, în biologie, au dus la descoperirea de noi
materiale care sunt capabile să încapsuleze substanța biologică activă, într-o rețea polimerică ,
livrând-o ulterior, în timp, în perioade îndelungate..
Noul sistem de livrare se numește:Sistem cu eliberare controlată a substanțelor
active(Controlled Drug Release) [26]
În fig.7, [27] este prezentată comparația celor două sisteme

18
 Fig.7
Sistemul de eliberare controlată a substanțelor active este o tehnologie ce s-a dovedit un
instrument puternic în tratamente.
Indexul terapeutic poate fi mărit prin creșterea stabilității , a solubilității și a
biodisponibilitâții. Polimerii, datorită stabilitâții și capacității lor, joacă un rol important,în acest
sistem, contribuindla eficientizarea lui.
Chitosanul , este un polimer natural, derivat din chitină, care a primit o atenție mărită
datorită proprietăților sale :
- este biodegradabil,
-biocompatibil,
-non-toxic,
- muco-adeziv, având abilitatea de a livra subsstanța activă chiar la țintă specificată.
Polimenr natural cationic, este el însuși un medicament,fiind recunoscute deja proprietățile
sale anti-microbiene, anti-oxidante. Imunogenitatea sa scăzută alături de celelalte proprietăți
enumerate anterior ,măresc potențialul său și aplicabilitatea sa biomedicală.
Valoarea medicală a chitosanului a determinat conceperea unor tehnici variate de
preparare.
Hidrogelul este un mod de preparare a chitosanului. Este o rețea reticulată de polimeri,
care , datorită numărului mare de grupări hidrofile, ce au o afinitate deosebită pentru apă, face ca
apa să „ intre” la propriu în rețea.
Gelul suferă fenomenul de expansiune și devine asemănător țesuturilor vii, prin
proprietățile sale(tensiune artificială scăzută, consistența moale)

19
 Proprietățile hidrogelurilor ca:funcționabilitatea, biodegrabilitate, permeabilitate,
biorecunoaștere, le plasează în clasa sistemelor cu eliberare controlată , iar cele pe bază de
chitosan, au rezultate speciale ca urmare a capacității organismului de a le degrada, prin
metabolism enzymatic.
Prezența compusului biologic activ determină formarea rețelelor polimerice , ce îl
încapsulează, ulterior.
În practica clinică sunt necesare bio-nanomateriale, noile „vehicule” ale sistemelor de
eliberare controlată.
Un tip de bio-nanomaterial este cel sintetizat de Roberio și colab.,în 2014, din chitosan,
ales din nou, datorită biofuncționabilității lui . de forma:
” (CHT) extras din carapace de crab cu pectină (PCT) extrasă din suculde fructe şi straturi
duble de hidroxizi (LDH, [Mg0,67Al0,33(OH)2]Cl0,33 × n H2O – obţinut după metodadescrisă
de Constantino şi Pinnava în 1998) obținând un bionanomaterial CHT/LDH-5ASA , cu funcţii
noi” [28]
. Un alt vehicul de eliberare controlată a substanței active în sistem sunt matricele
siloxanice
Matricea siloxanică sol – gel:- are la bază procesul sol-gel:
Prin procesarea apoasă a unor precursori hidrolabili se formează oxizi de metal sau
semimetal solizi.
Hidroliza unui precursor în mediul acid sau bazic determină obținerea unor unități
hidroxilate care , prin policondensare formează gelul poros. Se formează grupele de Si-OH
(silanol).
Condensarea lor formează siloxanii: Si-O-Si,matricea siloxanică, obținându-se prin uscare
și îmbătrânire.
Ca formă, matricea este o rețea rigidă, cu lanțuri polimerice de lungime medie –mai mari
de un micron și cu pori a căror dimensiune este sub un micron.
Proprietățile unei matrici siloxanice sunt:
- stabilitate mecanică, optică, termică,
- inerție chimică,
-porozitate reglabilă,
-expansiune normal.

20
 Datorită lor, substanța activă este direct imobilizată, încapsulată, fără alterarea structurii
inițiale a biomoleculelor,cavitățile matricei asigurând protecția necesară.
Procesul de sinteză al matricei este controlat cu atenție pentru a evita formarea unei
structuri cu o densitate mare de pori sau a obține pori cu o formă ce nu permite eliminarea
moleculelor din matrice, blocându-le și astfel punând în pericol funcționalitatea sistemului ,
alterând efectul terapeutic urmărit.
Sistemele de eliberare controlată a medicamentelor se pot clasifica după mai multe criterii :
1. după modul de control al eliberării medicamentelor , patru categorii :
a.controlate de difuzie, : sisteme membrane- rezervoare, sisteme monolitice, -matrice
b.controlate chimic, :sisteme bioerodibile, sisteme bidegradabile, sisteme cu catene
ramificate
c.activate de solvent: sisteme sontrolate osmotic, sisteme controlate prin îmbibare
d.cu eliberare modulară
2.după viteza de eliberare a medicamentului:
-tip 1-viteza scade exponențial, cu timpul
-tip2-viteza de eliberare este constantă, , cinetica este de ordin 0
-tip3-întârziere semnificativă, eliberare de ordin 0
-tip4-eliberare pulsatilă, cu întârziere
-tip5-eliberare multiplă, cu întârziere între eliberări, constantă

Scopul urmărit în tratamentele ce aplică mecanismele cu eliberare controlată a

medicamentelor este de a obține și menține în sânge o concentrație a substanțelor active
terapeutic cu fluctuații minime, pe o perioadă lungă de timp, optimizând terapia aplicată
pacienților .
Colagenul este proteina cea mai abundentă din corpul uman . Este responsabilă de
coeziunea țesuturilor, asigură elasticitatea, rezistența și stabilitatea lor mecanica.
Colagenul , poate fi definit din punct de vedere etimologic ca un cuvânt ce provine din
două cuvintele grecești kolla „clei” și gennao „a produce.”, însă din punct de veder medical
este o „ Proteină complexă, este componentul cel mai abundent -peste 70% , al tendoanelor și
dermului.” [38].

21
 ”. Ca substanță face parte din grupa scleroproteinelor”.[39]Este foarte rezistent la
acțiunea enzimelor și a factorilor chimici cu potențial de transformare a proteinelor.
Colagenul are o structură ´formată din molecule distincte genetic, a căror configurație este
unică, triplu helix, formată din subunități a trei polipeptide, cunoscute sub denumirea de lanțuri
alfa.
Fiecare lanț conține cca 1000 de amino acizi având o secvențăde aminoacizi constând în
glicină, prolină, hidroxiprolina
Unele studii certifică existența în corpul uman, a 16 tipuri de colagen, altele 28, dar cca
80-90 % reprezintă colagenul de tip I, II, III.
Principala funcție a colagenului este cea de a asigura integritatea țesuturilor cărora le
asigura rezistența.Forma sa generală este a unor fibrile alungite . Organele în care se întâlnește
sunt:
-cornee, intestine, vase de sânge, discurile intervertebrale, între discurile vertebrelor, în
piele
Pielea conține în structura sa sunt mai multe forme de collagen. aspectul lor fiind al unei
rețele de fibreColagenul este o component majoră a matricei extracelulare fiind pricipala proteină
a țesuturilor conjunctive
În organismul uman există 28 de tipuri de colagen necesare reparării țesuturilor sau a
construcției celulare. Concentrația colagenului în unele organe, comparată cu elastina din unele
organe, calculată la g/100 țesut uscat este descrisă în tabel.1[41]
Tabel 1
Organ Colagen Elastina
Oase (demineralizate) 88 0,8
Oase (în totalitate) 22,8 0,2
Tendonul lu Achile 86 0,5
Piele 71,9 -
Cornee 68,1 4,5
Cartilaj 46-64 20,4-37,1
Ligament 17 -
Aortă 12,24 5,9

22
 Plămân 10 -
Ficat 3,9 -

Cele 28 de tipuri de colagen cunoscute în prezent,se deosebesc prin structura lor, la nivel
molecular.
Aceste diferențe aparîn timpul biosintezei în timpul translației intra și extra celular sau în
timpul organizării structurilor supramoleculare.
Din cele 28 de tipuri de colagen necesar reparațiilor țesuturilor(răniri) sau construcției
celulare, colagenul de tip I, II, III, IV, reprezintă forme vitale pentru sănătatea organismului.
Colagenul este o proteină care se distruge în timp, cu o rată medie de cca 1,5% pe an.
Deteriorarea sa duce la ruperea sau desfacerea rețelei de fibre.

Aspect piele –piederea colagenului și efectele sale.

În dermis, colagenul formează o rețea de fibre în care cresc , se dezvoltă noile celule.
Colagenul are diverse funcții în cadrul organismului, de la înlocuirea și restaurarea celulele
moarte ale pielii, până la protejarea organelor delicate din organism, ca rinichii.
Producerea colagenului după vărsta de 40 de ani, se reduce puternic scăzândînsă
dramatic , după menopauză, cele mai vizibile efecte fiind vizibile la nivelul pielii, apariția
ridurilor, iar la nivelul încheieturilor cartilajele slăbesc.
” Rolul regenerativ al colagenului este evidențiat în vindecarea rănilor. În timpul
vindecării ,colagenul atrage noi celule ale pielii,spre locul rănii, asigurând regenerarea țesuturilor
și totodată suportul/platform necesară creșterii noului țesut.

23
 Folosit ca substanță de umplutura, Colagenul poate fi de natură umană sau bovina. Din
acest motiv, pacienții vor fi testați, înainte de folosirea lui, pentru vindecare
Colagenul, ca substanță regenerantă se folosește în diverse tipuri de răni:
 Răni cronice, nevindecabile

 Răni care supurează

 Răni necrozate

 Răni parțiale , profunde

 Răni provenite din arsuri de gradul II

 Grefe de piele

Nu se recomandă folosirea sa în rănile provenite din arsurile de gradul III, răni provenite din
escare uscate sau la pacienții cu alergie la bovine.

Datorită proprietăților de regenerare ,de promovare a creșterii a unui singur tip de celule,
colagenul s-a folosit în terapia implanturilor, în chirurgia orală,funcționând ca o barieră ce
previne creșterea celulelor epiteliului gingival, care poate migra în rana dintelui, împiedicând
regenerarea celulelor specifice dintelui.

Un alt motiv de folosire a colagenului este gradul său mare de absorbție, organismul
preluând proteina din rețeaua suport formată dincolagen, în timp. Acest lucru, scutește pacientul
de o nouă intervenție chirurgicală,

Țesuturi de colagen prelevate de la donator, au fost folosite în procesul de regenerare al

unui nerv periferic și în protezare vasculară-reconstrucția arterelor.

Unele proteze au fost descoperite ca fiind trombogenice, cauzând coagularea sângelui dar
în același timp , compatibile cu corpul gazdă .

În tratamentul osteoartrozei, colagenul a fost folosit pentru reducerea durerii. Nu

întotdeauna beneficiile au fost cele dorite .

24
 În 2006, un experiment în care s-a folosit colagen hidrolizat, pentru scăderea semnificativă
a simptomelor dureroase ale osteoartritei, îmbunătățind în același timp funcționarea încheieturii.

Suplimentul a fost bine absorbit și a condus la acumularea colagenului în cartilajul

articulației , ajutând la stimularea celulelor specializate (condrocite) de a crea matricea
extracelulară.

Multe produse ce conțin colagen , incluzând aici cremele și pudrele cosmetic, susțin ca
acestea revitalizează pielea. Deoarece moleculele de colagen sunt prea mari pentru a fi absorbite
prin piele , aceste afirmații sunt dificil de demonstrate, beneficiile reale asupra pielii datorându-
se , în general, datorită hidratării produse asupra pielii și datorită colagenului.

Stimularea producerii colagenului se face prin intermediul terapiei laser și prin dietă,
folosind ca suport pentru collagen: nutrienți ca :

vitamin C, din portocale, broccoli,

antocianidine, din cireșe, affine,

proline din ouă, carne, brânză, soia, varză

cupru, din nuci, carne roșie, crustacee

vitamina A, din beta-carotene

Ultimele cercetări, în domeniul medical , la Tufts University ,Medfort, MA, au dus la

creerea unui model de studiu, în 3D, pentru a analiza funcțiilor complexe ale creierului, modul
său de funcționare, model bazat pe o proteină fină și collagen, ca gel(baza).” [43]

„ Un alt experiment desfășurat la Universitatea din Iowa, USA, care are la bază
proprietățile de regenerare ale colagenului, este cel în care a fost creat un bioplasture care a
regenerat bucata de os lipsă, prin introducerea AND-ului într-o nanoparticulă care „spune”
instrucțiunile de recreere a celulelor.

25
 Kitul folosit pentru aceasta a fost o platformă de collagen în care au fost îincorporate
particolele conținând codul genetic de regenerare, creându-se astfel bioplasturele care a regenerat
osul.

Testarea a fost făcută pe animale. În laborator, același bioplasture a regenerat celulele

stroma ale măduvei.

Substanță regenerantă , Colagenul este și substanță suport, oferind noi posibilități de

tratament regenerativ în cazuri grave –răni, fracturi”. (Lewis, 2013)

26
 Capitolul III. îngrijirea pacienţilor cu cancer de piele

3.1. Elaborarea planului de îngrijire

Pregătirea pacientei pentru diagnostic:

 Impactul diagnosticului de cancer este foarte mare asupra psihicului pacientei;
 Asistenta medicală are un rol foarte important şi anume de a încuraja şi a face mai facilă
comunicarea dintre pacientă şi medicul curant;
 Este foarte important ca pacientei să i se câştige increderea, iar participarea afectivă şi
efectivă a pacientei să fie optimă;
 Ea trebuie să fie antrenată să se implice activ în tratamentul bolii sale;
 Pacientei trebuie să i se dea posibilitatea de decizie pentru a obţine rezultate mai bune şi
a-i creşte moralul;
Sunt foarte importante următoarele elemente:
 Încurajarea pacientei de a pune întrebări referitoare la boala ei;
 Se vor aduce la cunoştinţa pacientei acele informaţii pe care aceasta le solicită şi nu cele
pe care le crede necesare asistenta medicală;
 Asistenta medicală se va asigura că pacienta a înţeles corect informaţiile primite;
 parte esenţială din educaţia pacientei constă în obţinerea suportului familial;
 Familia – să fie direct implicată in această activitate deoarece membrii ei beneficiază de
o mai mare încredere din partea pacientei;
 Psihic pacienta percepe boala ca pe un fenomen organic, care îl scapă de sub control.
Aspecte benefice ale implicării pacientei în decizia terapeutică:
 Reinstaurează şi consolidează sentimentul de autonomie;
 Ameliorează confortul psihic;
 Încurajează complianţa la tratament;
 Creşte încrederea în eficacitatea tratamentului;
 Facilitează decizia clincă;
 Respectă principiile autonomiei individului;

27
 Inconvenienţe ale implicării pacientei în decizia terapeutică:
 Amplifică sentimentul de angoasă;
 Diminuă încrederea în echipa medicală;
 Declanşează un sentiment de regret, conducând la percepţia tratamentului ca pe o
„alegere gresită”;
 Este o atitudine solicitantă pentru pacientă;
 Ridică suspiciuni asupra profesionalismului personalului medical.
Pregătirea pacientei pentru intervenţia chirurgicală: asistenta se va asigura că pacienta a
înţeles natura intervenţiei chirurgicale şi importanţa ei pentru tratamentul şi evoluţia bolii;
pacienta va fi intrebată despre antecedentelei ei chirurgicale: ele pot fi folosite pentru acceptarea
acestei terapii; asistenta medicală îi va descrie toate manifestările evolutive şi subiective care pot
să apară inaintea şi după intervenţia chirurgicală; este indicat ca pacienta să fie prvenită despre
eventualele dureri şi localizarea acestora; de asemenea, pacientei i se vor expune toate posibilele
efecte secundare care pot să apară în perioada postoperatorie (disfagie, frison, durere, greaţă,
etc)
Diagnosticul de nursing preoperator are la bază anamneza ce include totalitatea
reacţiilor pacientei la diagnostic şi capacitatea sau modul de a le face faţă şi încercarea de a le
depăşi.
Are la bază următoarele cauze:
 Deficit de cunoştinţe despre cancerul de piele şi ce tratament are de urmat, posibilitatea
alegerii tratamentului;
 Anxietate, tristeţe, frica de moarte legată de diagnosticul de cancer;
 Frica legată de tratamentul specific, mai ales de chimioterapie şi intervenţie chirurgicală,
schimbarea imaginii de sine ori o posibilă moarte;
 Riscul pentru ineficacitatea de a face faţă (individual sau familiar) legat de diagnosticul
de cancer şi asociat cu tratamentul ales;
 Decizia de a se opune tratamentului ales, în primă fază negarea bolii şi mai apoi
posibilitatea de a renunţa sau continua lupta împotriva bolii.
Diagnosticul nursing postoperator se bazează pe următoarele cauze:
 Durere acută legată de actul chirurgical;

28
  Plagă (deteriorarea integrităţii pielii) datorată actului chirurgical;
 Riscul pentru infecţie legat de plaga chirurgicală şi prezenţa tubului de dren;
 Alterarea imaginii de sine legată de pierderea sau alterarea pielii după intervenţia
chirurgicală;
 Risc pentru scăderea adaptării legată de diagnosticul de cancer, tratament chirurgical,
frica de moarte;
 Deficit de autoîngrijire legată de imobilitatea parţială a membrului superior din partea
operată;
 Tulburări de percepţie senzorială legată de senzaţia în braţul afectat sau peretele toracic;
 Risc pentru disfuncţie sexuală legată de pierderea unei părţi a corpului, schimbarea
propriei imagini şi frica pentru răspunsul partenerului;
 Deficit de cunoştinţe: exerciţii cu braţul pentru redobândirea mobilităţii membrului
superior afectat;
 Deficit de cunoştinţe: îngrijirea mâinii şi braţului după limfadenectomie axilară;
 Potenţiale complicaţii: limfedemul; hematomul şi infecţia.
Obiective:
Obiectivul major pentru pacient este creşterea cunoştinţelor despre boală şi tratament,
reducerea pre şi postoperatorie a fricii, anxietăţii şi stresului emoţional, îmbunătăţirea aptitudinii
de a lua decizii, managementul durerii, menţinerea integrităţii pielii, îmbunătăţirea conceptului
de sine, îmbunătăţirea funcţiei sexuale şi lipsa complicaţiilor.

3.2 Planuri de ingrijire pentru 3 cazuri

Cazul 1

NUME  SI  PRENUME: A. V.
VARSTA: 52 ani
SEX: F
ÎNALŢIME:1,67 cm
GREUTATE: 71kg

29
 NAŢIONALITATE: română
RELIGIE: ortodoxă
OCUPAŢIE: casnică
STARE  CIVILĂ: căsătorită
MEDIUL DE PROVENIENŢĂ: urban
DOMICILIUL: Ilfov
CONDIŢII DE VIAŢĂ: corespunzătoare

CULEGEREA DATELOR DUPĂ CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE:

  
 1. A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE:
 toracele simetric, normal conformat; respiraţie de tip costal superior; frecvenţa  21
resp/minut; nefumătoare; ritm respirator regulat; puls 80 pulsaţii/ minut; TA 140/70 mmHg;
zgomote cardiace bine bătute; amplitudine respiratorie medie; coloraţia tegumentelor normală.
 2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA:
 serveşte masa de 3 ori pe zi; consumă lichide puţine (sucuri, ceaiuri); cafea, alcool  nu
consumă.  
3. NEVOIA DE A ELIMINA:
 diureză 1500/24 h; micţiuni 3-4/zi; pacienta are un scaun pe zi.
 4. NEVOIA DE A SE MIŞCA, A  MENŢINE O BUNĂ POSTURĂ:
 sistem osteoarticular integru, mobil; post-operator-limitarea mişcărilor braţului drept din
cauza durerilor cauzate de intervenţia chirurgicală; se deplasează singură, nu are nevoie de
ajutor.
 5. NEVOIA DE A DORMI:
 durata somnului 8h/ noapte (înainte de internare); o dată cu internarea prezintă insomnie
(doarme aproximativ 4h / noapte somn întrerupt); somnul de noapte este întrerupt din cauza
durerilor postoperatorii şi din cauza anxietăţii.
   6. NEVOIA DE A SE IMBRACA, A SE DEZBRĂCA:
 înainte de operaţie nu necesită ajutor la îmbrăcare
 din cauza operaţiei nu se poate îmbrăca/ dezbrăca singură, are nevoie de ajutor.
   7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE:

30
  temperatura obişnuită 36,8°C; după operaţie se constată o uşoară creştere a
temperaturii la 37,2°C.
  8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE:
 înainte de operaţie obişnuia să facă duş; prezintă cicatrici abdominle din cauza
intervenţiilor suferite;
 cavitatea bucală este bine îngrijită, se spală pe dinţi regulat;
 pacienta prezintă dificultate în efectuarea toaletei din cauza intervenţiei chirurgicale,
are  dureri axilare şi nu prezintă o buna mobilitate a membrului inferior drept. Din cauza
mastectomiei în bloc cu fascia marelui pectoral şi a evidării axilare drepte, pacienta este
dependentă de ajutorul asistentei medicale în efecuare toaletei personale.
   9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE:
 nelinişte şi suspiciune în legatură cu evoluţia bolii; voce tremurata din cauza anxietăţii;
sentiment de frustare în urma intervenţiei chirurgicale mutilante. 
10. NEVOIA DE A COMUNICA:
 în general este sociabilă şi comunicativă; comunică bine cu echipa de îngrijire 
11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINŢE ŞI VALORI:
 este de religie ortodoxă; participă la ritualuri religioase ortodoxe. 
12. NEVOIA DE A FI OCUPAT ŞI A SE REALIZA:
 înainte de operaţie îşi îndeplinea activităţile casnice şi gospodăreşti cu uşurinţă;
 o dată cu operaţia are sentimentul de incompetenţă şi nesiguranţă, cere ajutorul
      celor din jur ; acceptă ajutorul cadrelor medicale 
13. NEVOIA DE A SE RECREA:
 asculta radioul, urmăreşte programul TV.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA:
 nu are cunoştinte despre modul în care se poate realiza recuperarea funcţională a
membrului superior în urma intervenţiei chirurgicale;
 doreşte să ştie cât mai multe despre boala sa ii despre tratamentul ce trebuie efectuat
în continuare (radioterapie,chimioterapie) şii cere informaţii.

PLAN DE ÎNGRIJIRE pentru pacienta A.V. cu camcer de piele

31
 PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
1. ANXIETATE 1. Ameliorarea Intervenţii Pacienta a
MARCATĂ anxietăţii în 2 zile de la delegate început să comunice
DATORITĂ BOLII; internare. - administrarea mai uşor despre
FRICA DE MOARTE. medicaţiei temerile ei, ale căror
2. Pacienta să-şi anxiolitice şi rezultate au fost
exprime temerile şi să antidepresive la scăderea anxietăţii.
discute deschis. indicaţia medicului.
Interventii Pacienta înţelege
autonome: informaţiile despre
-  acordarea de controalele necesare şi
suport psihologic despre terapia pe care
pacientei şi familiei; trebuie să o urmeze în
- încurajez continuare.
pacienta şi familia să
discute despre teamă şi
anxietatea cu privire la
operatie si diagnostic;
- susţinerea morală
a pacientei şi familiei,
prezentarea unor cazuri cu
evoluţie favorabilă;
-  explicarea
necesitatăţii drenării
secreţiilor din plaga
operatorie cu ajutorul
tubului şi a pungii de dren.
2. ALTERAREA 1.  Pacienta să nu Intervenţii Dupa 2 zile
SOMNULUI mai prezinte dureri în 3- delegate pacienta reuşeşte să
DATORITĂ DURERII 4 zile de la operaţie. - administrarea doarmă 8 h/ noapte,
ŞI ANXIETĂŢII medicaţiei antialgice la somn neîntrerupt.
2.  Pacienta va fi nevoie;
capabilă să doarmă 8 h/ -  administrarea După 4 zile
noapte, somn de sedative cu ½ h pacienta se obisnuieşte

32
 neîntrerupt în înainte de culcare cu condiţiile din spital
următoarele 4 zile. (1 tb Diazepam), la şi are un somn mai
indicaţia medicului. liniştit.

Intervenţii
autonome
-  asigurarea unui
mediu corespunzător
pentru un somn liniştit,
odihnitor;
- aşezarea
bolnavei în poziţie de
decubit dorsal sau
cu toracele uşor ridicat
astfel încât cotul să fie
mai sus decât umărul,
mâna mai sus decat
cotul, relaxată;
-  reducerea
anxietăţii prin
explicarea unor
procedee ;
-  ajut pacienta să
pună braţul pe pernă.

3. ALTERAREA Pacienta nu va -    urmăresc Incizia nu este

INTEGRITĂŢII avea complicaţii semnele de infecţie şi roşie, nu este inflamată
TEGUMENTELOR LA infecţioase la nivelul inflamaţie prin şi nu este infectată.
NIVELUL CICATRICII tegumentelor. verificarea în
POSTOPERATORII permanenţă a
pansamentului;
- efectuez toaleta

33
 plăgii zilnic;
- se verifică
pansamentul să nu
strângă şi
controlez tubul de dren;
- evit măsurarea
TA, recoltarea de
sânge şi injecţiile
i.v pe braţul afectat;
- explic semnele
de infecţie ce cuprinde
roşeaţă, căldură,
inflamaţia şi scurgerea
de lichid din plagă;
- se va controla
contractura
muşchilor
bolnavei, prezenţa
tonusului şi a
sensibilităţii.
4. Pacienta să-şi -  explic necesitatea După 2
INCAPACITATEA DE redobândească efectuării de exerciţii săptâmani pacienta este
A MIŞCA BRAŢUL mobilitatea braţului în 2 fizice în limita capabilă să-şi
posibilităţilor;
DREPT DIN CAUZA săptămâni. folosească braţul pentru
- explic necesitatea evitării
INTERVENŢIEI efectuarea
mişcărilor bruşte pentru a
CHIRURGICALE autoîngrijirilor.
nu se deschide plaga.

5. DIMINUAREA Obiectiv pe - încurajez Pacienta se va

CAPACITĂŢII DE A-ŞI termen lung – pacienta
EFECTUA va reuşi să-şi
OBLIGAŢIILE îndeplnească obligaţiile
CASNICE ŞI SOCIALE. casnice în cel mult 2
luni.
pacienta în legatură cu reintegra în activităţile
evoluţia bolii şi sociale în decurs de 2
efectele benefice ale luni.
exerciţiilor braţului
pentru a putea fi
independentă în

34
 activităţile sale.

Cazul 2

NUME ŞI PRENUME: L.L.

 VÂRSTA: 42 ani
 SEX: feminin
 ÎNĂLŢIME: 62cm
GREUTATE: 62kg
NAŢIONALITATE: română
 RELIGIE: ortodoxă
OCUPAŢIE: avocată
STARE CIVILĂ: casatorită, 1 copil
MEDIU DE PROVENIENŢĂ: URBAN
DOMICILIUL: Bucureşti
CONDIŢII DE VIAŢĂ : corespunzătoare

CULEGEREA DATELOR DUPA CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE:

      
1. NEVOIA DE A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE:
 torace normal conformat; 18 resp/ min; respiratie de tip costal superior
 puls 80 p/ min
 TA 120/ 80 mmhg
 coloraţia feţei, tegumentelor, extremităţilor normale.    
 2. NEVOIA DE A BEA A MÂNCA:
 consumă lichide în cantitate de 1500-2000 ml pe zi;    
3. NEVOIA DE A ELIMINA:
 3-4 micţiuni pe zi;
 diureza 1800 ml/ zi;
 urina normal colorată, fără elemente patologice;

35
  un scaun pe zi de consistenţă normală.
4. NEVOIA DE A SE MIŞCA, A MENŢINE O BUNĂ POSTURĂ:
 pacienta nu prezintă dificultate în efectuarea mişcărilor;
 sistemul osteoarticular integru, mobil.
5. NEVOIA DE A DORMI, A SE ODIHNI:
 somnul este întrerupt din cauza mediului intraspitalicesc;
 somnul de noapte este întrerupt de apariţia durerii;
6. NEVOIA DE A SE IMBRACA ŞI DEZBRĂCA:
 face singură, nu necesită ajutor; îţi alege hainele în funcţie de ocazii şi anotimp.
7. NEVOIA DE A MENTINE TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE  NORMALE:
 temperatura obişnuită  36,5° C.
8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE:
 pielea este de culoare normală şi este integră; igiena corporală deosebită;
9. NEVOIA DE A EVTA PERICOLELE:
 nelinişte şi suspiciune în legătura cu evoluţia bolii;
 nelinişte în legatură cu aspectul fizic după efectuarea operaţiei şi integrarea în
  familie.
10. NEVOIA DE A COMUNICA:
 este sociabilă şi comunicativă;
 are un limbaj adecvat , vorbeşte în ritm moderat;
 este în bune relaţii cu familia.
11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINŢE ŞI VALORI:
 este o persoană religioasă; participă la slujbele religioase care au loc în capela
institutului. 
12. NEVOIA DE A SE REALIZA:
 este mulţumită de postul pe care îl are, de copilul său şi de familia sa.
13. NEVOIA DE A SE RECREA , A SE DESTINDE:
 este o plăcere să se plimbe şi să converseze;
 în timpul liber  citeşte foarte mult;
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA:

36
  solicită ajutorul asistentei medicale; nu se opune la propunerile cadrelor medicale;
 doreşte să fie informată despre boală;
 doreşte să ştie cât mai multe în legatură cu evoluţia bolii.

PLAN DE ÎNGRIJIRE pentru pacienta L.L. cu cancer de piele

PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

1. ALTERAREA 1. Combaterea Intervenţii Pacienta este
CONFORTULUI FIZIC durerii. delegate echilibrată fizic, nu
DIN CAUZA DURERII - administrez la prezintă dureri în decurs
ÎN URMA indicatia medicului de o săptămână de la
INTERVENŢIEI postoperator calmante, intervenţia chirurgicală.
CHIRURGICALE antialgice (Algocalmin,
Piafen, Fortral)
Intervenţii
autonome
- evaluez durerea
şi notez în foaia de
observaţie
caracteristicile şi
mijloacele folosite
pentru calmare.

2. ALTERAREA Pacienta să fie Intervenţii Pacienta este

CONFORTULUI echilibrată psihic şi să- delegate capabilă să-şi exprime
PSIHIC DIN CAUZA şi redobândească - administrez deschis sentimentele şi
FRICII DE MOARTE încrederea în sine şi în anxiolitice la emoţiile legate de
ŞI A EVOLUŢIEI efectele benefice ale indicaţia evoluţia bolii şi are
BOLII intervenţiilor aplicate de medicului; cunoştinţe suficiente

37
 către echipa de îngrijire. Intervenţii despre boală.
autonome
- am determinat
pacienta să-şi
exprime
nelinistea, teama cu
privire la operaţie şi
evoluţia bolii;
- acord suport
psihologic familiei
şi îi sfătuiesc să
fie în permanenţă alături
de bolnavă şi să o
încurajeze;
- încurajez
pacienta pentru a-şi
privi cicatricea.

3. SOMN Pacienta va avea Intervenţii După 3 zile

INSUFICIENT un somn liniştit fără delegate pacienta este capabilă
CANTITATIV ŞI întreruperi, timp de 7-8 - administrarea să doarmă 8 h/ pe
CALITATIV DIN h/ noapte în următoarele unui somnifer de tipul noapte, somn
CAUZA ANXIETĂŢII 3 zile. Ciclobarbitalului, neintrerupt.
ŞI A DURERII Fenobarbital la indicaţia
medicului
Intervenţii
autonome
- am asigurat un
microclimat
corespunzător,
salon aerisit,
temperatura potrivită,
lenjerie de pat curată;
- am recomandat

38
 pacientei să
consume înainte
de culcare un ceai sau
lapte cald, să citească o
carte relaxantă.

4. RISC DE Obiectiv - controlez Pacienta nu

COMPLICAŢII LA permanent – prevenirea drenajul, efectuez toaleta prezintă semne care să
NIVELUL PLĂGII: complicaţiilor. şi tratarea plăgii în demonstreze instalarea
HEMOGIE, INFECŢII condiţii de perfectă complicaţiilor.
asepsie  pentru
vindecarea cât mai
rapidă;
- urmăresc
aspectul
pansamentului,
apariţia durerii locale
sau a temperaturii;
- respect normele
de prevenire a infecţiilor
nosocomiale.

Cazul 3

NUME  SI  PRENUME: M. A.
VARSTA: 42 ani
SEX: F
ÎNALŢIME:1,72 cm
GREUTATE: 78kg

39
 NAŢIONALITATE: română
RELIGIE: ortodoxă
OCUPAŢIE: funcţionar public
STARE  CIVILĂ: căsătorită
MEDIUL DE PROVENIENŢĂ: urban
DOMICILIUL: Bucureşti
CONDIŢII DE VIAŢĂ: corespunzătoare

CULEGEREA DATELOR DUPĂ CELE 14 NEVOI FUNDAMENTALE:

  
 1. A RESPIRA ŞI A AVEA O BUNĂ CIRCULAŢIE:
 toracele simetric, normal conformat; respiraţie de tip costal superior; frecvenţa  21
resp/minut; nefumătoare; ritm respirator regulat; puls 80 pulsaţii/ minut; TA 140/70 mmHg;
zgomote cardiace bine bătute; amplitudine respiratorie medie; coloraţia tegumentelor normală.
 2. NEVOIA DE A BEA ŞI A MÂNCA:
 serveşte masa de 3 ori pe zi; consumă lichide puţine (sucuri, ceaiuri); cafea, alcool  nu
consumă.  
3. NEVOIA DE A ELIMINA:
 diureză 1500/24 h; micţiuni 3-4/zi; pacienta are un scaun pe zi.
 4. NEVOIA DE A SE MIŞCA, A  MENŢINE O BUNĂ POSTURĂ:
 sistem osteoarticular integru, mobil; post-operator-limitarea mişcărilor braţului drept din
cauza durerilor cauzate de intervenţia chirurgicală; se deplasează singură, nu are nevoie de
ajutor.
 5. NEVOIA DE A DORMI:
 durata somnului 8h/ noapte (înainte de internare); o dată cu internarea prezintă insomnie
(doarme aproximativ 4h / noapte somn întrerupt); somnul de noapte este întrerupt din cauza
durerilor postoperatorii şi din cauza anxietăţii.
   6. NEVOIA DE A SE IMBRACA, A SE DEZBRĂCA:
 înainte de operaţie nu necesită ajutor la îmbrăcare
 din cauza operaţiei nu se poate îmbrăca/ dezbrăca singură, are nevoie de ajutor.
   7. NEVOIA DE A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE:

40
  temperatura obişnuită 36,8°C; după operaţie se constată o uşoară creştere a
temperaturii la 37,2°C.
  8. NEVOIA DE A MENŢINE TEGUMENTELE CURATE ŞI INTEGRE:
 înainte de operaţie obişnuia să facă duş; prezintă cicatrici abdominle din cauza
intervenţiilor suferite;
 cavitatea bucală este bine îngrijită, se spală pe dinţi regulat;
 pacienta prezintă dificultate în efectuarea toaletei din cauza intervenţiei chirurgicale,
are  dureri axilare şi nu prezintă o buna mobilitate a membrului inferior drept. Din cauza
mastectomiei în bloc cu fascia marelui pectoral şi a evidării axilare drepte, pacienta este
dependentă de ajutorul asistentei medicale în efecuare toaletei personale.
   9. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE:
 nelinişte şi suspiciune în legatură cu evoluţia bolii; voce tremurata din cauza anxietăţii;
sentiment de frustare în urma intervenţiei chirurgicale mutilante. 
10. NEVOIA DE A COMUNICA:
 în general este sociabilă şi comunicativă; comunică bine cu echipa de îngrijire 
11. NEVOIA DE A ACŢIONA CONFORM PROPRIILOR CREDINŢE ŞI VALORI:
 este de religie ortodoxă; participă la ritualuri religioase ortodoxe. 
12. NEVOIA DE A SE REALIZA:
 înainte de operaţie îşi îndeplinea activităţile casnice şi gospodăreşti cu uşurinţă;
 o dată cu operaţia are sentimentul de incompetenţă şi nesiguranţă, cere ajutorul
      celor din jur ; acceptă ajutorul cadrelor medicale 
13. NEVOIA DE A SE RECREA:
 asculta radioul, urmăreşte programul TV.
14. NEVOIA DE A ÎNVĂŢA:
 nu are cunoştinte despre modul în care se poate realiza recuperarea funcţională a
membrului superior în urma intervenţiei chirurgicale;
 doreşte să ştie cât mai multe despre boala sa ii despre tratamentul ce trebuie efectuat
în continuare (radioterapie,chimioterapie) şii cere informaţii.

PLAN DE ÎNGRIJIRE pentru pacienta M.A. cu cancer de piele

41
 PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
1. ANXIETATE 1. Ameliorarea Intervenţii Pacienta a
MARCATĂ anxietăţii în 2 zile de la delegate început să comunice
DATORITĂ BOLII; internare. - administrarea mai uşor despre
FRICA DE MOARTE. medicaţiei temerile ei, ale căror
2. Pacienta să-şi anxiolitice şi rezultate au fost
exprime temerile şi să antidepresive la scăderea anxietăţii.
discute deschis. indicaţia medicului.
Interventii Pacienta înţelege
autonome: informaţiile despre
-  acordarea de controalele necesare şi
suport psihologic despre terapia pe care
pacientei şi familiei; trebuie să o urmeze în
- încurajez continuare.
pacienta şi familia să
discute despre teamă şi
anxietatea cu privire la
operatie si diagnostic;
- susţinerea
morală a pacientei şi
familiei, prezentarea
unor cazuri cu evoluţie
favorabilă;
-  explicarea
necesitatăţii drenării
secreţiilor din plaga
operatorie cu ajutorul
tubului şi a pungii de
dren.
2. ALTERAREA 1.  Pacienta să nu Intervenţii Dupa 2 zile
SOMNULUI mai prezinte dureri în 3- delegate pacienta reuşeşte să
DATORITĂ DURERII 4 zile de la operaţie. - administrarea doarmă 8 h/ noapte,
ŞI ANXIETĂŢII medicaţiei antialgice la

42

2.  Pacienta va fi
capabilă să doarmă 8 h/
noapte, somn
neîntrerupt în
următoarele 4 zile.
nevoie; somn neîntrerupt.
-  administrarea
de sedative cu ½ h După 4 zile
înainte de culcare pacienta se obisnuieşte
(1 tb Diazepam), la cu condiţiile din spital
indicaţia medicului. şi are un somn mai
liniştit.
Intervenţii
autonome
-  asigurarea unui
mediu corespunzător
pentru un somn liniştit,
odihnitor;
- aşezarea
bolnavei în poziţie de
decubit dorsal sau
cu toracele uşor ridicat
astfel încât cotul să fie
mai sus decât umărul,
mâna mai sus decat
cotul, relaxată;
-  reducerea
anxietăţii prin
explicarea unor
procedee ;
-  ajut pacienta să
pună braţul pe pernă.

3. ALTERAREA Pacienta nu va -    urmăresc Incizia nu este

INTEGRITĂŢII avea complicaţii semnele de infecţie şi roşie, nu este inflamată
TEGUMENTELOR LA infecţioase la nivelul inflamaţie prin şi nu este infectată.
NIVELUL CICATRICII tegumentelor. verificarea în
POSTOPERATORII permanenţă a
pansamentului;

43
 - efectuez toaleta
plăgii zilnic;
- se verifică
pansamentul să nu
strângă şi
controlez tubul de dren;
- evit măsurarea
TA, recoltarea de
sânge şi injecţiile
i.v pe braţul afectat;
- explic semnele
de infecţie ce cuprinde
roşeaţă, căldură,
inflamaţia şi scurgerea
de lichid din plagă;
- se va controla
contractura
muşchilor
bolnavei, prezenţa
tonusului şi a
sensibilităţii.

4. Pacienta să-şi -  explic După 2

INCAPACITATEA DE redobândească necesitatea efectuării de săptâmani pacienta este
A MIŞCA BRAŢUL mobilitatea braţului în 2 exerciţii fizice în limita capabilă să-şi
DREPT DIN CAUZA săptămâni. posibilităţilor; folosească braţul pentru
INTERVENŢIEI - explic efectuarea
CHIRURGICALE necesitatea evitării autoîngrijirilor.
mişcărilor bruşte pentru
a nu se deschide plaga.

5. DIMINUAREA Obiectiv pe - încurajez Pacienta se va

CAPACITĂŢII DE A-ŞI termen lung – pacienta pacienta în legatură cu reintegra în activităţile
EFECTUA va reuşi să-şi evoluţia bolii şi sociale în decurs de 2

44
OBLIGAŢIILE îndeplnească obligaţiile
CASNICE ŞI SOCIALE. casnice în cel mult 2
luni.
efectele benefice ale luni.
exerciţiilor braţului
pentru a putea fi
independentă în
activităţile sale.

Concluzii

Cancerul , nu este o boală nouă sau modernă însă din păcate este mai frecventă azi
decât în trecut. Originea cancerelor este diferită, ca și caracteristicile lor și factorii
determinanți.
În Europa, prezența cancerelor se regăsește , în proporție de 60% în țările cu nivel
economic scăzut sau mediu deoarece diagnosticarea precoce , este redusă, mijloacele
terapeutice existente ,sunt reduse și ineficiente , toate acestea determinând un indice de
mortalitate mai ridicat.
Cancerul este în prezent a doua cauză de mortalitate , pe plan mondial, cca 6 milioane
decedând anual cu acest diagnostic.
Cancerul de piele , nu este , ca incidență la fel de răspândit ca cel de colon sau de sân,
însă nu este un cancer rar , frecvența sa fiind de cca 13% , în neoplaziile umane.
Pielea este expusă permanent la diveși factori agresivi , de mediu, a căror acțiune
poate determina , în timp apariția carciogenezei.

45
 Unul din factorii de risc al cancerului de piele sunt radiațiile ultraviolete. (RUV) cu λ
cuprins între 190 și 230 nm[49], radiații care au fost asociate prima dată cu apariția
cancerului de către dermatologul W. Dibrewith (1907).
Razele ultraviolete sunt de energie joasă, cu o penetrație redusă de doar -,5-1 cm,
motiv pentru care se absorb, în principal la nivelul pielii. Apariția carcinogenezei este
determinată de :

-lungimea de undă
-durata expunerii
-intensitatea radiațiilor
-factori genetici
Motivația asocierii razelor ultraviolete cu apariția cancerului este determinată de argumentele :

-apariția cancerelor , în special la nivelul feței, al brațelor, la nivelul suprafețelor expuse

mai mult radiațiilor
-cancerele de piele un sunt la fel de frecvente la rasa neagră , comparativ cu celelate rase
-experimentele făcute pe animale, în laborator, au demonstrat că , la o expunere repetată și
îndelungată la radiațiile ultraviolete, a fost indus cancerul de piele
-leziunile apărute pe piele un mai pot fi reparatede către ADN.
Ceea ce este îmbucurător este faptul că leziunile sunt vizibile , pot fi diagnosticate în timp
util, timpuriu , tratamentele pot fi aplicate înainte de răspândire , metastazare.
Carcinomul bazocelular are o evoluție locală spre deosebire de cel epidermoid a cărui
evoluție este locală dar și metastatică, ganglionară, în general.

46
 Bibliografie

Anatomia si Fiziologia omului – Compendiu, Cezar Th. Niculescu & comp, Ed.
Corint,2007,
Biochimie Medicală-Veronica Dinu&all,Ed.Medicală, București, 2008
Dictionar Medical –Valeriu Rusu, Ed. Medicală, Bucuresti, 2007
Dictionar medical, Valeriu Rusu-Editura Medicală, București, 2007
Ev.Practica Farmaceutica-art-Dr.Mihaela Leventer- Expunerea excesivă la soare, pricipala
cauză a cancerului de piele
http://1.bp.blogspot.com/-KbQpX5A-wQU/VfDGDic2rSI/AAAAAAAAEnk/
m4975B4Q7f0/s640/Cele%2Bmai%2Bputernice%2B10%2Balimente%2Bdin%2Blume%2Bin
%2Bdistrugerea%2Bcelulelor%2Bcanceroase%2521.jpg

47
 http://omedicine.info/ro/fotemustine.html- Prospect prezentare și instructiuni de folosire
Medicament Fotemustina
http://phytomedica.co.uk/pdf/chamomile.pdf- Art. TradMatricaria chamomilla, (German
chamomile) Rev Alternative Medicine Review Volume 13, Number 1 2008, pg59
http://theoncologist.alphamedpress.org/content/9/1/80.full -Art. Trad Complementary And
Alternative Therapies for Cancer,-Barrie R. Cassileth and Gary Deng.din Rev.’’The Oncologist,
-The Official journal of the Society for Translation and Oncology”, -july.2003
http://www.healthline.com/health/melanoma-alternative-treatments#Overview1,
Melanoma Alternative Treatments, Rev. Healthline, Tyler Walker,MD, mart14,2016
http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1658077X16300224-Art. Trad
Art.Extraction of chitosan, characterisation and its use for water purification-World Health
Organization (WHO) (2007)

https://now.uiowa.edu/2013/11/bio-patch-can-regrow-bone,The University of Iowa, Rev.

Iowa Now, Art.-A bio patch that can regrow bone, Potential uses for dental, from implants to
craniofacial defects-by BY: RICHARD C. LEWIS  |  2013.11.06  |  11:06 AM-ART.TRAD.
https://www.cancer. understanding/what-is-cancer -Art-tradus-. What is Cancer/Ce este
cancerul - revista Revista National Cancer Institut-2015
https://www.cancer. understanding/what-is-cancer -Art tradus –-Revista National Cancer
Institut- revizuit în 2015
https://www.cancer. understanding/what-is-cancer --Revista National Cancer Institut
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2805166/ Art. Trad Effect of chitosan
acetate bandage on wound healing in infected and noninfected wounds in mice, by Marina
Burkatovskaya, BS Ana P. Castano, MD, Tatiana N. Demidova-Rice, BS, George P. Tegos,
PhD, and Michael R. Hamblin, PhD Wound Repair Regen. 2008 May–Jun; 16(3): 425–
431.doi:  10.1111/j.1524-475X.2008.00382.x

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4266698/-Art.trad-’’ Anticancer activity

of essential oils and their chemical components - a review” , by Bagora Bayala,Imaël HN
Bassole,  Riccardo Scifo,  Charlemagne Gnoula, Laurent Morel, Jean-Marc A
Lobaccaro,and Jacques Simpore, Rev American Journal of Cancer Research, Nov.19,2014

Oncologie Generală- Etiopatologia cancerului, Factori de risc

48
 Oncologie Generală, ed.III,—Lucian Miron, Ed. Gr. T. Popa, Iasi,2016
Oncologie Generală, ed.III,—Lucian Miron, Ed. Gr. T. Popa, Iasi,2016
Oncologie Generală, ed.III,—Lucian Miron, Ed. Gr. T. Popa, Iasi,2016
Revista National Cancer Institut, disponibil la adresa: https://www.cancer.
understanding/what-is-cancer, 2015

49