MINISTERUL EDUCAŢIEI

Şcoala Postliceală Sanitară “Carol Davila”

Localitatea Tg-Jiu Judeţul Gorj

PROIECT DE CERTIFICARE

CALIFICAREA PROFESIONALĂ
ASISTENT MEDICAL GENERALIST

COORDONATOR
DR. TÎLVESCU GHEORGHE MIHAELA
ÎNDRUMĂTOR
AS.MED. RICHTER LIGIOARA
ABSOLVENT
PĂSĂRIN CONSTANTINA IULIANA

2023
 MINISTERUL EDUCAŢIEI
Şcoala Postliceală Sanitară “Carol Davila”
Localitatea Tg-Jiu Judeţul Gorj

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU
ARTRITĂ PSORIAZICĂ

COORDONATOR
DR. TÎLVESCU GHEORGHE MIHAELA
ÎNDRUMĂTOR
AS.MED. RICHTER LIGIOARA
ABSOLVENT
PĂSĂRIN CONSTANTINA IULIANA

2023
 CUPRINS

ARGUMENT........................................................................................................................4
ISTORIC...............................................................................................................................5
CAPITOLUL I. DATE GENERALE DESPRE BOALĂ.................................................6
1.1. Prezentarea noțiunilor de anatomie şi fiziologie a pielii si a sistemului articular.......6
1.1.1. Pielea....................................................................................................................6
1.1.2. Sistemul articular.................................................................................................9
1.2. Prezentarea teoretică a artritei psoriazice..................................................................12
1.2.1. Definiţie.............................................................................................................12
1.2.2. Etiologie.............................................................................................................13
1.2.3. Patogenie............................................................................................................14
1.2.4. Diagnostic clinic (simptomatologia)..................................................................15
1.2.5. Diagnostic paraclinic..........................................................................................17
1.2.6. Diagnostic diferenţial.........................................................................................18
1.2.7. Evoluţie. Prognostic...........................................................................................18
1.2.8. Tratament...........................................................................................................19
CAPITOUL II. ÎNGRIJIRI SPECIFICE........................................................................21
Cazul 1 – Plan de îngrijire................................................................................................21
Cazul 2 – Plan de îngrijire................................................................................................34
Cazul 3 – Plan de îngrijire................................................................................................46
CONCLUZII.......................................................................................................................58
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................59
ANEXE................................................................................................................................60
 ARGUMENT

Artrita psoriazică este o afecțiune inflamatorie articulară cronică asociată

psoriazisului cutanat. Face parte din familia spondilartritelor, acestea fiind boli care
împărtășesc caracteristici clinice comune precum artrita (inflamație articulară), entezita
(inflamația tendonului la inserție), dactilita (inflamația unui deget în întregime), spondilita
(inflamația coloanei vertebrale) sau manifestări extra-articulare (uveita, psoriazisul și boala
inflamatorie intestinală). Sub umbrela termenului de spondilartrită intră pe lângă artrita
psoriazică, spondilita anchilozantă, artrita reactivă și bolile inflamatorii intestinale.
Lucrarea îşi propune descrierea artitei psoriazice ca o entitate distinctă în cadrul
bolii psoriazice, considerată în prezent o bolă inflamatorie sistemică.
Elementele de diagnostic clinc și imagistic sunt reliefate, dovedindu-şi utilitatea
pentru clinician, în scopul recunoaşterii timpurii a acestei entităţi nosologice.
Arsenalul terapeutic bogat, actual, este detaliat, cu evidenţierea tratamentului
specific diverselor forme clinice ale artritei psoriazice.
Cunoaşterea simptomatologiei, stabilirea precoce a diagnosticului, iniţierea terapiei
adecvate la momentul optim previn disfuncţia articulară și dezinserția socială a pacientului.
Scopul tratamentului este creşterea calităţii vieţii pacientului, care acoperă toate aspectele
comune incluzând starea de sănătate, contactul cu mediu înconjurător, aspectele financiare
şi drepturile fiinţei umane. Componenta calităţii vieţii care se referă strict la starea de
sănătate implică o subdiviziune care însumează starea de bine fizică, emoţională şi socială.
Tratamentul corect determină îmbunătăţirea expectaţiei de viaţă ajustă la calitate,
pe termen scurt şi lung.
Nu există până în prezent un consens între medicul de familie, medicul
dermatolog, medicul reumatolog, medicul ortoped şi medicul specialist în recuperare
medicală, privind algoritmul de diagnostic şi tratament în artrita psoriazică.
 ISTORIC

Artrita psoriazică este o artrită inflamatorie cronică, progresivă, care este frecventă
la pacienţii cu psoriazis și poate determina leziuni permanente ale articulaţiilor, cu
dizabilitate.
În trecut, artrita psoriazică era considerată o boală relativ uşoară. Cu toate acestea,
studiile din ultimii 20 ani au schimbat semnificativ această noțiune. Acum se cunoaşte că
artrita psoriazică este o boală inflamatorie sistemică, care dincolo de afectarea funcţiei
articulaţiilor poate avea consecinţe asupra sănătăţii cum ar fi creșterea riscului de
hipertensiune arterială, boala arterialǎ coronariană sau diabet și poate avea efecte pe
termen lung similare cu cele ale poliartritei reumatoide, inclusiv cu distrugerea și
deformarea articulaţiilor.
Boala se manifestă heterogen de la un pacient la altul, putând afecta orice
articulaţie, inclusiv de la nivelul degetelor sau coloana vertebrală și are manifestări de la
uşoare până la severe. Cel mai frecvent, artrita este asimetrică și implică în special
articulaţiile interfalangiene distale ale degetelor de la mâini și de la picioare. Diagnosticul
se bazează pe examenul clinic. Boala are o evoluţie cu exacerbări care alternează cu
perioade de remisie.
Deşi nu există un tratament care să vindece artrita psoriazică, există o gamă tot mai
mare de medicamente disponibile care pot opri evoluţia bolii, care diminuează durerea și
menţin gama de mişcare a articulaţiei respective. Tratamentul se face cu antiinflamatoare
non-steroidiene și steroidiene, medicamente anti-reumatice care modifică boala și cu agenţi
biologici. Pentru a găsi planul de tratament cel mai adecvat, este important ca pacientul cu
artrită psoriazică să fie îngrijit de un medic specialist reumatolog. Diagnosticul și
tratamentul precoce al artritei psoriazice pot preveni sau limita afectarea articulară extinsă,
care poate apărea dacă boala progresează.
Artrita psoriazică poate să apară la orice vârstă, chiar și la copii, deşi este mai puţin
frecventă la aceştia. La adult, boala apare frecvent între 30-50 ani. Bărbaţii și femeile sunt
afectaţi în mod egal. Prevalența (% din populaţie) variază mult între studii și populaţia
studiată și se estimează că este de 0.05-0.25% în populaţia generală și de 6-41% la
pacienţii cu psoriazis. În cazul majorităţii pacienţilor, artrita psoriazică apare după
aproximativ 10 ani de la debutul afectării cutanate, însǎ poate să se dezvolte și fără
existența psoriazisului.
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ

1.1. Prezentarea noțiunilor de anatomie şi fiziologie a pielii si a sistemului

articular
1.1.1. Pielea
Pielea este învelişul protector al corpului. Aceasta are rolul de a acoperi şi proteja
corpul împotriva agresiunilor, de a împiedica pierderea apei. Ea creează o peliculă
protectoare prin secreţia de sebum şi permite reglarea temperaturii prin transpiraţie. Pielea
este organul sensibilităţii care ne permite să percepem tot ce atingem.

Fig.1 Pielea
Anatomia şi structura pielii
La exterior se găseşte epidermul care este compus din mai multe tipuri celulare:
1. Keratinocitele sunt eliminate din trei în trei săptămâni, la suprafaţă pielii – prin
fenomenul numit descuamare – eliberând keratina în stratul cornos, foarte rezistent;
2. Melanocitele care produc melanina, pigment al cărui rol e acela de a asigura
colorarea pielii (pigmentarea) şi de a proteja omul contra razelor de soare;
3. Celule Langerhans sunt capabile să recunoască şi să elimine organismele străine.
Dermul este partea centrală a ţesutului de susţinere a pielii. Este formată din
numeroase fibre de colagen, vase sanguine care permit cicatrizarea, terminaţii nervoase,
foliculi piloşi, glande sebacee şi glande sudoripare.
 Hipodermul este partea cea mai profundă a pielii şi este formată din celule
adipoase, care fabrică grăsimea. Acesta este bogat în vene şi artere. Hipoderma ne
protejează de şocuri şi de presiune.
Pielea conţine de asemenea şi foliculi piloşi: aceştia produc firele de păr. Baza lor
este în formă de sac şi se află în derm. El conţine orificiile glandelor sebacee şi poate fi
ridicat de muşchiul erector.
Pielea mai conţine glande sebacee care se deschid în foliculul pilos. Ele secretă
sebum, care lubrifiază pielea şi o protejează.

Fig.2 Structura pielii

Terminaţiile nervoase ale pielii:
- Corpusculii Meissner: aceştia percep mişcările obiectelor pe piele (reacţie la
începutul şi sfârşitul stimulării);
- Corpusculii Ruffini: percep întinderea pielii;
- Corpusculii Pacini: discern vibraţiile fine de la suprafaţa pielii;
- Discurile Merkel detectează deformările pielii atâta timp cât stimularea persistă,
precum şi forma obiectelor;
- Terminaţiile nervoase libere: percep temperatura (termorecepţia) şi percepţia
durerii (nocicepţia).
 Fig.3 Terminațiile nervoase ale pielii
Funcţiile pielii:
Rolul protector: pielea este o barieră de apărare a organismului împotriva agenţilor
patogeni. Atâta timp cât este integră, protecţia oferită de piele este foarte eficientă.
Sensibilitatea tactilă: simţul pipăitului este un simţ complex, care permite omului
să recunoască căldura şi frigul, să analizeze aproximativ sau cu fineţe, ceea ce atinge şi să
reacţioneze la durere. El corespunde percepţiei stimulilor mecanici (stimuli funcţionali).
Receptorii simţului pipăitului: informaţiile care ajung la creier sunt colectate de
mecanoreceptori, corpusculi sensibili la presiune şi de fibrele nervoase ale receptorilor
durerii, receptori nociceptivi.
Producerea vitaminei D: sintetizată datorită razelor UV ale soarelui, vitamina D
permite absorbţia de către intestin a calciului şi a fosforului, care participă la calitatea
dezvoltării osoase.
Secreţia de sebum: sebumul este o secreţie grasă produsă de glandele sebacee ale
pielii. Datorită secreţiei de sebum, pielea este protejată şi îşi menţine supleţea. Secreţia în
exces de sebum se numeşte seboree şi duce la apariţia acneei şi a părului gras. Principalii
responsabili ai acestei dereglări sunt hormonii, produşi în cantitate mare în perioada
adolescenţei. Aceştia măresc secreţia de sebum. Foliculul pilosebaceu se poate înfunda,
permiţând acumularea de sebum. La suprafaţa pielii apar comedoame. În interiorul glandei,
bacteria Propionibacterium acnes, care este prezentă în mod normal pe pielea noastră,
poate infecta sebumul blocat. Atunci se declanşează reacţia inflamatorie care duce la
apariţia acneei vulgare.
 Fig.4 Pielea
Producerea melaninei: de către melanocite este influenţată de razele soarelui.
Acestea stimulează secreţia melaninei prin fenomenul de bronzare şi se vor proteja astfel
nucleii keratinocitelor.
Cantitatea de melanină este diferită de la individ la individ şi în funcţie de această
variază şi capacitatea de apărare în fața acţiunii soarelui. Cu cât pielea este mai albă, cu
atât sensibilitatea este mai mare. Această protecţie oferită de producţia de melanină scade
de-a lungul vieţii, motiv pentru care trebuie să limităm expunerea la soare.

1.1.2. Sistemul articular

Articulaţiile sunt zone de joncţiune formate din totalitatea elementelor care
participă la unirea a două sau mai multe oase adiacente sau la distanță. Prin intermediul lor
se permite mişcarea fără frecarea suprafeţelor osoase, distribuţia forţelor și amortizarea
presiunilor aplicate la acest nivel. De studiul articulaţiilor se ocupă artrologia sau
syndesmologia.
Clasificarea articulaţiilor:
1. Diartroze (articulații sinoviale);
2. Sinartroze: sinostoza, sincondroza, sindesmoza;
3. Gomfoze: localizate la nivelul dinților – alveolele dentare.
Sinartrozele
Sunt articulaţii imobile ale căror suprafeţe osoase sunt aproape în contact, iar între
elementele scheletice există un ţesut conjunctiv fibros sau cartilaginos:
- Articulații fibroase – între suprafețele articulare există țesut conjunctiv bogat în
fibre de colagen și țesut fibro-elastic (suturi, gomfoze, sindesmoze);
 - Articulații cartilaginoase – în acest caz elementele osoase sunt unite de un cartilaj
hialin sau de un disc fibrocartilaginos (sincondroze, simfize).
Sinostoza: oasele sunt unite prin ţesut osos. Din cauza acestui aspect, articulaţiile de
acest tip sunt imobile. Acest tip de articulaţie este întâlnitǎ la adult la oasele craniului.
Sincondroza: oasele sunt unite prin cartilaj hialin. Astfel de exemple sunt cartilajele
epifizare ale oaselor în creștere și între prima pereche de coaste și stern.
Sindesmoza: oasele sunt unite prin ligament interosos format din ţesut conjunctiv
dens. Un astfel de exemplu este simfiza pubiană.
Diartrozele
Sunt articulaţii cu mobilitate crescută. Acestea unesc oasele lungi (articulaţia
genunchiului, a cotului).
Structura capsulei diartrozelor este diferită în funcţie de articulație, dar în
majoritatea cazurilor, acesteia i se descrie un strat extern fibros și un strat intern sinovial.
O particularitate a diartrozelor este că legătura dintre capetele osoase se realizează
prin intermediul unor ligamente și a unei capsule de ţesut conjunctiv. Această capsulă
cuprinde cavitatea articulară care la rândul ei conţine lichid sinovial. Acesta are rolul de a
facilita glisarea suprafeţelor articulare acoperite de cartilaj hialin dar și de a hrăni cartilajul
articular.
Cartilajul articular conţine fibre de colagen care sunt aşezate în formă de arcadă
ogivală, această dispoziție având rolul de a distribui uniform forţele generate prin aplicarea
unei presiuni, asupra masei tisulare. Un element important care contribuie la elasticitatea
cartilajului este respingerea electrostatică reciprocă a grupărilor SH (sulfat) și COOH
(carboxil), ambele electronegative, din cadrul moleculei de glicozaminoglicani.
Șocurile mecanice intermitente la care sunt supuse permanent articulaţiile sunt
atenuate de cartilajul articular elastic. La nivel molecular, responsabili sunt proteoglicanii
care reţin cantităţi mari de apă, funcţionând astfel ca un amortizor biomecanic. În
momentul aplicării unei presiuni, apa din matrice este deplasată în lichidul sinovial.
Clasificarea diartrozelor:
1. Diartrozele sunt clasificate din punct de vedere morfologic în:
- Diartroze simple (acestea au o pereche de suprafețe articulare);
- Diartroze compuse (au mai mult de o pereche de suprafețe articulare);
- Diartroze complexe (sunt prevazute cu meniscuri/discuri articulare).
2. Clasificarea diartrozelor în funcție de tipul suprafețelor articulare:
 - Plane (artrodii) – situate între două oase care au suprafețe articulare plane;
- Sferoidale;
- De tip balama;
- Elipsoide (condilare);
- Bicondiliene;
- Selare;
- Trohoide (de tip pivot).
3. Diartrozele sunt clasificate după numărul de axe pe care le produce mișcarea în:
- Diartroze uniaxiale;
- Diartroze biaxiale;
- Diartroze triaxiale;
- Diartroze poliaxiale.
Structura diartrozelor:
- Suprafețe articulare;
- Cartilaj articular;
- Structuri intra-articulare (discuri articulare, meniscuri articulare, labrumuri,
ligamente);
- Capsula articulară: este alcatuită dintr-o membrană fibroasă și una sinovială.
Toate articulaţiile sinoviale sunt articulaţii mobile, care permit, în funcţie de
morfologia lor, următoarele mişcări:
- Alunecare: mișcarea prin care o suprafață osoasă plată se deplasează față de o altă
suprafață osoasă, din față în spate, dintr-o parte în alta fără ca unghiul dintre aceste
două oase să se modifice semnificativ.
- Mișcări unghiulare (flexie, extensie, abducție, adducție, circumducție): aceste
mișcări maresc unghiul dintre cele două oase care formează articulația.
- Rotația: mișcarea unui os în jurul axei sale longitudinale.
- Miăcări speciale (protracția, retracția, dorsiflexiunea, inversiunea, eversiunea).
Exemple de articulaţii sinoviale: articulația atlanto-axoidiană; articulaţia
intervertebrală; articulaţie temporo-mandibulară; articulaţia scapulo-humerală; articulaţia
cotului; articulaţia radio-carpiană; articulaţia coxo-femurală; articulaţia genunchiului;
articulaţia gleznei.
Bursele și tecile tendinoase:
Sunt învelişuri protectoare localizate la punctele de frecare, în mod special la nivelul
articulaţiilor. Rolul acestora este de a amortiza mişcările corpului care se articulează.
Exemple de burse: bursa seroasă a șoldului (articulaţia coxo-femurală); bursa
suprapatelară (articulaţia genunchiului).
Bursele sunt situate pe piele și pe oase, între tendoane și oase, între muşchi și oase
sau între ligamente și oase, bursele nefăcând parte propriu-zis din articulaţii. Ele seamănă
cu capsulele articulare și sunt ca nişte săculeţi aplatizați cu pereţii alcătuiți din ţesut
conjunctiv fibros și sunt înveliți de o membrană sinovială și conţin o cantitate redusă de
lichid sinovial. Rolul acestor burse este de a reduce frecarea între articulaţii dar și între
structurile vecine, când o parte a corpului se află în mişcare.
Lichidul sinovial:
Este conţinut și de burse și tecile tendinoase (un fel de burse cu aspect tubular care
înconjoară tendoanele supuse frecării intense) și are rolul de a absorbi șocurile, de a
asigura oxigenul și nutrienţii necesari celulelor cartilajului dar și de a elimina dioxidul de
carbon și deşeurile metabolice din cartilaj. Datorită faptului că lichidul sinovial conţine și
fagocite, acesta are și rolul de a elimina microorganismele și deşeurile rezultate din uzura
fiziologică sau patologică a articulaţiei.
Semne și simptome asociate unei articulaţii:
- Artralgia;
- Mărirea de volum a articulației – umflarea zonei respective;
- Roșeață locală;
- Limitarea mișcării în articulația respectivă.

1.2. Prezentarea teoretică a artritei psoriazice

1.2.1. Definiţie
Artrita psoriazică este o boală inflamatorie, autoimună, musculo-scheletală ce se
asociază cu psoriazisul și este încadrată în grupul spondilartritelor. Aceasta afectează
ligamente, tendoane, articulaţii și poate să apară chiar și în lipsa componenței tegumentare
(psoriazisul clasic).
 Fig.5 Artrita psoriazică
Aproximativ 65-70% dintre pacienţi prezintă afectare dermatologică de tip
psoriazis cu mult timp înaintea afectării articulare (un timp mediu fiind de 6 până la 8 ani);
în mod concomitent cele 2 boli apar în aproximativ 15% din cazuri, iar afectarea articulară
poate precede pe cea dermatologică într-un procent de aproximativ 15%. Iniţial a fost
considerată un subtip de artrită reumatoidă, însă în ultimul timp s-a evidenţiat ca fiind o
entitate de sine stătătoare.

Fig.6 Artrita psoriazică

1.2.2. Etiologie
Până la 90% dintre pacienții cu artrită psoriazică prezintă psoriazis cutanat (sau
unul dintre membrii familiei de gradul 1 este efectat de această boală). Cu toate acestea nu
există paralelism între manifestările cutanate și articulare, acestea evoluând independent
una față de cealaltă.
Cauzele bolii sunt multifactoriale, incomplet definite și înțelese până în momentul
de față. Există un fond genetic predispozant la care se adaugă influența factorilor de mediu,
infecțioși sau metabolici.
Factorii de risc pentru apariția artritei psoriazice:
 Gradul de afectare cutanată: apariția manifestărilor articulare este cu atât mai
probabilă cu cât există o suprafață mai mare de corp afectată de psoriazis. Studiile arată că
psoriazisul extins este mult mai frecvent la pacienții cu artrită psoriazică.
Zona afectată de psoriazis: pe lângă gradul de extensie la nivel cutanat este
importantă și zona afectată. Artrita apare mai frecvent în asociație cu psoriazisul de la
nivelul scalpului sau unghiilor. Debutul psoriazisului la o vârstă tânără (mai devreme de 40
de ani) expune pacientul la risc pentru manifestări musculoscheletale.
Factori metabolici: obezitatea este un factor de risc important pentru apariția artritei
psoriazice din motive incomplet înțelese, probabil legate de un status inflamator
generalizat ca urmare a excesului de țesut adipos. Altă ipoteză este supraîncărcarea
mecanică a articulațiilor care la fel ca și în cazul artrozei duce la degenerarea cartilajului.
Factori de mediu (traumă, stres, infecție) sunt corelați în studii cu debutul
afecțiunilor cronice inflamatorii articulare.

Fig.7 Artrita psoriazică

1.2.3. Patogenie
Artrita psoriazică este o artrită de tip seronegativă (absența factorului reumatoid în
ser), însǎ, aproximativ 10% dintre pacienţii cu psoriazis necomplicat prezintă factor
reumatoid în ser. Boala poate avea o evoluţie gravă, impunând chiar intervenţie
chirurgicală musculo-scheletală pentru rezolvarea complicaţiilor și redarea independenței
și mobilității pacienților. Artrita psoriazică are anumite caracteristici care o aseamănă și
altor tipuri de artrite: tumefacție locală articulară, durere, redoarea articulară, evoluţie cu
distrucția și deformarea zonei.
 Psoriazisul afectează aproximativ 10% din populaţie, iar dintre aceşti pacienţi
aproximativ o treime vor dezvolta boala articulară. Spre deosebire de alte afecţiuni
auotimune, bărbaţii și femeile sunt afectaţi aproximativ în mod egal.
Artrita psoriazică apare cel mai frecvent între 30-50 de ani, însǎ poate la fel de bine
să afecteze pacienţi mai tineri sau mai în vârstă.
Artrita apare pe un teren favorizat de psoriazis, chiar dacă acesta este mai slab
exprimat sau dacă acesta apare ca afectare tegumentară după debutul artritei. Diagnosticul
poate fi stabilit destul de târziu, deoarece boala este asimptomatică pentru o perioadă
lungă, chiar dacă procesul patogen evoluează la nivel de articulaţie.
Tratamentul poate să stopeze sau cel puţin să încetinească progresia boli, să înlăture
durerea și să crească per ansamblu, calitatea vieții pacientului.

Fig.8 Artrita psoriazică

1.2.4. Diagnostic clinic (simptomatologia)

Manifestări periferice (articulații și tendoane)
Simptomele articulare tipice ale artritei psoriazice apar de obicei insidios. Inițial,
doar un număr mic de articulații sunt afectate și abia în etapele ulterioare ale bolii
inflamația ajunge la mai multe articulații.
Artrita reprezintă inflamaţia membranei sinoviale tradusă clinic prin durere și
limitare funcțională. Pot fi afectate toate articulațiile sinoviale inclusiv interfalangienele
distale.
Artrita psoriazică este reputată ca fiind extrem de heterogenă în manifestări.
Pacienții pot avea manifestări extrem de diferite de la afectarea câtorva articulații la forme
severe mutilante sau afectare exclusiv axială. Din aceste prezentări clinice variate derivă de
multe ori și dificultățile de diagnostic. Oligoartrita psoriazică reprezintă afectarea a mai
puțin de cinci articulații ale membrelor superioare și inferioare frecvent asimetric, adică
ambele părți ale corpului nu sunt afectate uniform (spre deosebire de afectarea simetrică a
articulațiilor observată în artrita reumatoidă). Poliartrita reprezintă afectarea a mai mult de
cinci articulații. Există o formă de afectare exclusiv la nivelul articulațiilor interfalangiene
distale și o formă foarte agresivă mai puțin întâlnită, artrita mutilantă.
Enteza reprezintă uniunea dintre tendon și os fiind una dintre structurile cel mai
frecvent afectate în cadrul tuturor spondilartritelor. Apare predominant la nivelul membrele
inferioare: inserția tendonului Ahile pe calcaneu, inserția tendonului cvadricipital pe polul
superior al rotulei sau tendonului patelar pe tuberozitatea tibială. Există forme de artrită
psoriazică pur entezopatice adică fără inflamație articulară, forme care răspund destul de
greu la tratament.
Dactilita reprezintă tumefierea unui deget în întregime, fiind rezultatul combinației
între artrită, tenosinovită și inflamația țesuturilor moi învecinate. Apare predominant la
nivelul membrelor inferioare. Este foarte important de consemnat prezența dactilitei,
pentru că reprezintă un criteriu diagnostic și un factor de risc pentru o evoluție mai proastă.
Manifestări axiale (coloana vertebrală)
Durerea lombară de tip inflamator este caracterizată prin exacerbarea durerii în
momente de repaus sau nocturn și ameliorare cu efectuarea activității fizice/sportului. Pe
lângă trezirea în a doua parte a nopții din cauza durerii, altă caracteristică tipică a
lombalgiei de tip inflamator este reprezentată de rigiditatea matinală (înțepenire) care
durează peste 30 de minute, deseori câteva ore. Simptomele apar progresiv, insidios,
durerea fiind de multe ori etichetată ca având o cauza mecanică sau degenerativă.
Inflamația cronică la nivelul coloanei poate conduce la osificarea ligamentelor și inserțiilor
tendinoase acest lucru traducându-se implicit printr-o lipsă de mobilitate severă. Anchiloza
nu reprezintă o evoluție obligatorie, fiecare pacient fiind diferit. Există cazuri la care
anchiloza se limitează doar la nivelul sacroiliacelor, altele în care cuprinde întreaga
coloana vertebrală. Spre deosebire de Spondilita anchilozantă afectarea coloanei vertebrale
din artrită psoriazică poate fi asimetrică. Radiografia arată deseori o sacroileită unilaterală
sau sindesmofite grosolane care afectează anumite spații intervertebrale, în vreme ce altele
sunt cruțate.
Au fost definiți factori de prognostic prost, care semnalează posibilitatea dezvoltării
unei anchiloze mai rapide sau mai severe. Ei sunt reprezentați de debutul bolii la o vârstă
tânără, prezența sindromului inflamator (PCR- proteina C reactivă crescută), prezența
coxitei (inflamația articulațiilor coxofemurale), lipsa de răspuns la tratamentul
antiinflamator, limitarea severă a mobilității coloanei lombare, prezența oligo-artritei
asociate sau dactilitei (deget inflamat).
Manifestări „invizibile”
Pacienții cu Artrită psoriazică prezintă deseori oboseală marcată care contribuie la
degradarea importantă a calității de viață. Aceste manifestări sunt efectul inflamației
sistemice severe și trec neobservate de cele mai multe ori neputând fi cuantificate prin
probe de laborator sau imagistice.

Fig.9 Artrita psoriazică

1.2.5. Diagnostic paraclinic

- Teste de laborator ce pot identifica anemie de tip inflamator, sindrom inflamator,
nivel de acid uric crescut care poate favoriza un atac de gută, Factor Reumatoid
prezent în aproximativ 10% din cazuri, prezența de IgA, examenul lichidului
sinovial etc.;
- Radiografia articulațiilor afectate ce observă modificări tipice: afectarea
interfalangială distală, eroziuni și formare de os nesistematizată, ingustarea sau
largirea spațiului articular, modificare în „toc de calimară”, absența osteopeniei
juxtarticulare, iar axial este descrisă sacroiliita, cu sindesmofite mari etc.
- Ecografia musculo-scheletală;
- Imagistica prin rezonanță magnetică – reprezintă cea mai optimă investigatie pentru
depistarea modificărilor.
Diagnostic pozitiv
Criteriile CASPAR – Studiul CASPAR relatează faptul că un pacient cu o boală
musculo-scheletală inflamatorie poate fi considerat ca având artrită psoriazică dacă se
acumulează un total de cel puţin trei puncte din următoarele:
- Psoriazisul pielii: prezent – două puncte sau prezentat anterior în antecedente – un
punct sau un istoric familial de psoriazis, dacă pacientul nu este afectat – un punct;
- Manifestari unghiale – un punct;
- Dactilita (prezentă sau în antecedente, documentată de un reumatolog) – un punct;
- Factorul reumatoid negativ – un punct;
- Formarea osoasă juxtaarticular pe radiografii (distinctă de osteofite) – un punct.

Fig.10 Artrita psoriazică

1.2.6. Diagnostic diferenţial

Cele mai frecvente afecţiuni care intră în diagnosticul diferenţial sunt:
- Guta;
- Artrita asociată bolilor inflamatorii intestinale;
- Osteoartrita;
- Spondilita anchilozantă;
- Artrita reactivă;
- Artrita reumatoidă – cel mai important diagnostic diferențial.

1.2.7. Evoluţie. Prognostic

Factori de prognostic negativi:
- Număr mare de articulații afectate;
- Sindrom inflamator accentuat;
- Raspuns ineficient la tratament;
- Manifestări extraarticulare renale, oculare etc.
 Persoanele ce prezintă artrită psoriazică prezintă un risc mai mare de a dezvolta
diverse complicaţii precum obezitate, dislipidemie, hipertensiune arterială, diabet zaharat
de tip 2, evenimente cardiovasculare etc. Comparativ cu pacienţii afectați doar de psoriazis
și de asemenea, un risc de mai mare de a dezvolta boli respiratorii cu risc letal, dar și
afectare cardiovasculară comparativ cu populaţia generală.

1.2.8. Tratament
Artrita psoriazică nu se vindecă, așadar se utilizează o multitudine de metode
pentru a încerca controlul simptomelor. Scopurile acestora sunt:
- Reducerea durerii și a tumefacției;
- Reducerea inflamației;
- Încetinirea distrucțiilor articulare;
- Îmbunătățirea calității vieții bolnavilor;
Tratamentele pentru artrita psoriazică includ o combinație între schimbarea stilului
de viață, medicație și monitorizare și îngrijire permanentă.
Schimbarea stilului de viață
Include anumite activități care dau bolnavului o atitudine pozitivă:
- Kinetoterapie – pentru a întări mușchii și a prezerva flexibilitatea articulațiilor;
- Fizioterapia are ca scop să mențină sau să îmbunătățească condiția articulațiilor, a
tendoanelor și a mușchilor și să asigure o postură corectă;
- Reducerea stresului, fizic și psihic;
- Dietă sănătoasă, reducerea greutății corporale, dacă este necesar;
- Un climat fără variații ale temperaturii.
Medicația
Poate fi folosită pentru a reduce durerea sau scăderea inflamației. Clasele de
medicamente folosite sunt:
- Analgezicele – AINS: aspirina, diclofenac, ibuprofen, indometacin, ketoprofen,
meloxicam, sulindac.
- Corticosteroizi: prednison, metilprednison.
- DMARDs: mehotrexat, azatioprina, cyclosporina, leflunomide (Arava),
sulfasalazina.
 Cea mai nouă clasă de droguri sunt modulatorii răspunsului biologic, aceștia
blochează sistemul imun: etanercept, infliximab, adalimumab.
Monitorizarea continuă a pacienților
Monitorizarea continuă a pacienților cu artrită psoriazică este necesară pentru a
preveni efectele adverse ale tratamentului și complicațiile afecțiunii, de exemplu
osteoporoza: suplimentarea dietei cu Ca, vitamina D, terapie hormonală. Pentru ca boala să
fie ținută cu succes sub control este nevoie de o echipă de specialiști: oftalmolog,
dermatolog, reumatolog.
 CAPITOUL II
ÎNGRIJIRI SPECIFICE

Cazul 1 – Plan de îngrijire

Date generale:
- Iniţiale: D.M
- Vârsta: 43 ani
- Sex: masculin
- Stare civilă: căsătorit
- Domiciliul: Tg. Jiu
- Număr copii: 1
- Naţionalitate: romană
- Limbă vorbită: romană
- Religie: ortodoxă
- Nivel de instruire: 10 clase
- Ocupaţia: muncitor constructor
- Data internării: 04.01.2023
- Data externării: 08.01.2023
- Diagnostic medical: Artrită psoriazică
- Motivele internării: limitarea mobilităţii prin anchiloză, dureri articulare, redoare
matinală, limitarea mişcărilor, durere la mers, anxietate, insomnie
- A.H.C: tată cu psoriazis, mamă HTA stadiul IV
- A.P.F: -
- A.P.P: Rectocolită ulcero-necrotică din 2012, Iridociclită la ochiul stâng din 2016
- Condiții de viață: satisfăcătoare, locuieşte împreună cu familia
- Condiții de muncă: curenţi de aer rece
- Grup sanguin: OI Rh (+)
- Alergii: nu declară
- Obișnuinte de viață: consumator de tutun, cafea
- Istoricul bolii: pacientul se prezintă la camera de gardă prezentând limitarea
mobilităţii prin anchiloză, dureri articulare și lombare, redoare matinală, limitarea
 mişcărilor cutiei toracice, durere la mers, anxietate, insomnie.

S-au efectuat următoarele explorări paraclinice:

Examene de laborator
Analize recoltate Valori obţinute Valori normale
Hemoglobină 13,6 g/dl 11 – 14 g/dl
Leucocite 8100/ mm3 5000 – 7000/ mm3
Creatinină 1,5 mg % 0,7 – 1,4 mg %
Proteine totale 8,3 g% 6 – 9 g%
Trombocite 276000/ mm 15000 – 460000/mm
ASLO 190 U 200 U
Ig A 40 mg% 300 mg%
Ig G 1509 mg% 1000 mg%
TGO 23 U 8 – 40 U
TGP 36 U 3 – 35 U
Urocultură Escherichia Coli (peste absentă
100000 /ml)

Tratament instituit:
- Agocalmin 2 ml – 1 f/zi i.m., dimineaţa şi seara (în primele 3 zile)
- Miofilin 100 mg – 2 tb/zi p.o., dimineaţa şi seara
- Indometacin 50 mg – 2 cps/zi p.o., dimineaţa şi seara
- Diazepam 10 mg – 1 tb/zi p.o., seara înainte de culcare
- Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o. dimineaţa
 Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
bolnavului vizate proprii delegate
04.01.202 Durere Pacientul să -Am comunicat -Am În urma
3 datorită prezinte o cu bolnavul recoltat îngrijirilor
procesului ameliorare a pentru a descrie sânge acordate cu
bolii durerii. corect durerea: pentru rol propriu şi
manifestat Pacientul să intensitate, analizele de cu rol
ă prin nu dezvolte durată, laborator delegat,
agitație, complicaţii localizare şi (cu ajutorul pacientul
plânsete. pe perioada factorii care cărora s-a declară că în
spitalizării. cresc sau putut urmări primele
diminuează evoluţia două zile
intensitatea; procesului durerea a
-Am ajutat inflamator, persistat dar
bolnavul să diagnosticul a diminuat
adopte o poziţie clinic); din
antalgică pe Diclofenac intensitate;
plan semidur, la 50 mg – începând cu
pat, fără pernă; 1tb/zi p.o., ziua a treia
-Am explicat dimineaţa; pacientul nu
bolnavului Mydocalm a mai acuzat
necesitatea 150 mg – 2 dureri la
păstrării igienei tb.zi p.o., nivelul
riguroase a dimineaţa şi coloanei
corpului şi seara. vertebrale;
spălarea evoluţia a
mâinilor; fost
-Am respectat favorabilă,
regulile de fără
asepsie şi complicaţii,
antisepsie în anxietatea s-
efectuarea a ameliorat
tehnicilor de începând cu
 îngrijire; a doua zi.
-Am explicat în
ce constau
investigaţiile
(radiografie,
recoltarea
sângelui pentru
analizele de
laborator),
tratamentul,
regimul igieno-
dietetic;
-Am creat un
mediu optim
pentru ca
bolnavul să-şi
poată exprima
emoţiile şi
nevoile;
-Am sfătuit şi l-
am încurajat să
citească pentru a
înlătura starea
de anxietate;
-Am încurajat
bolnavul să
comunice cu cei
din jur, să-şi
exprime
emoţiile,
nevoile,
dorinţele;
-Am încurajat

24
 pacientul şi l-am
determinat să
gândească
pozitiv în ce
priveşte evoluţia
bolii.

04.01.202 Dificultate Bolnavul să -Am acordat -Am În urma

3 de a se prezinte ajutor administrat intervenţiilor
mişca mobilitate pacientului în medicaţia proprii şi
datorită normală, să- satisfacerea notată în delegate,
procesului şi menţină nevoilor de F.O: durerea s-a
inflamator integritatea dependenţă; Salazopirina ameliorat,
la nivelul psihică. -Am explicat 500 mg – 1 bolnavul
articulaţiil bolnavului tb/zi p.o., prezintă o
or coloanei importanța după masa mobilitate
lombare efectuării de seara; mai bună şi
manifestat exerciţiilor de -Am o postură
ă prin respiraţie şi explicat adecvată.
repaos fizice la sala de bolnavului
prelungit la kinetoterapie, importanţa
pat. efectuarea efectuării
masajului, de tratamentulu
către personalul i
calificat în electroterapi
serviciile c
specializate ale recomandat
Spitalului; de medic
-Am arătat (US –
pacientului cum ultrasunete,
se execută DD –
exerciţiile diadinamice
fizice: în poziţii .

25
 de ortostatism,
decubit dorsal şi
ventral pentru
întărirea
musculaturii
paravertebrale,
cu centuri şi
creşterea
amplitudinii
articulare;
-I-am indicat
bolnavului şi l-
am ajutat să-şi
schimbe poziţia
la aproximativ
30 min.;
-Am asigurat un
confort
ambiental prin
eliminarea
curenţilor de
aer, a frigului,
am sfătuit
bolnavul să
folosească
îmbrăcăminte şi
încălțăminte
lejeră.

05.01.202 Insomnie Pacientul să -Am asigurat -Am În urma

3 datorită prezinte un aer curat prin administrat îngrijirilor
durerii, somn aerisirea medicaţia acordate,
mediului odihnitor. salonului şi prescrisă de bolnavul

26
 spitalicesc liniştea necesară medic şi prezintă un
manifestat odihnei notată în somn
ă prin pacientului; FO: corespunzăt
treziri -Observ somnul Diazepam or
frecvente, calitatea 10 mg – 1 (7-8h/noapte
oboseală, acestuia, tb/zi p.o., ) începând
ochi raportul între seara înainte cu a doua zi.
încercănați starea de veghe de culcare.
. şi somn;
-Am învăţat
pacientul să
practice tehnici
de relaxare,
exerciţii fizice şi
respiratorii, 10
minute înainte
de culcare, să
lectureze o
carte;
-L-am sfătuit să
doarmă pe pat
tare şi neted fără
pernă;
-Am asigurat
pacientului o
stare de igienă
corespunzătoare
: lenjerie de pat
şi de corp
curată;
-Am
recomandat
pacientului să

27
 bea un ceai
călduţ (de tei),
înainte de
culcare.

05.01.202 Comunicar Pacientul să -Am stimulat Pacientul sa

3 e comunice bolnavul să acomodat
ineficientă eficient cu comunice, să se - repede cu
la nivel echipa de exteriorizeze, să atmosfera de
afectiv îngrijire, cu stabilească spital, a
datorită colegii de relaţii de înţeles în ce
mediului salon şi comunicare cu constă
spitalicesc, aparţinătorii. ceilalţi bolnavi; tratamentul,
preocupării -Am încercat să eventualele
pentru reduc impactul complicaţii.
prognostic psihic produs de
manifestat starea de boală,
ă prin explicându-i
apatie, necesitatea
retragere în internării, în ce
sine, constau
anxietate. investigaţiile,
intervenţiile
clinice şi
paraclinice, în
ce constă
tratamentul şi
posibilele
complicaţii ce
pot apărea;
-Am adus la
cunoştinţă
regulamentul de

28
 ordine
interioară,
drepturile
pacientului;
-Am încercat să-
i câștig
încrederea
pentru a-i fi mai
uşor să
comunice,
stabilind astfel o
relaţie cât mai
bună pentru a-
mi permite să
ating obiectivele
propuse: am
obţinut
semnarea
consimţământul
ui pentru
investigaţii,
tratament.

05.01.202 Cunoştinţe Pacientul să -Am răspuns După

3 insuficient acumuleze pacientului la discuţiile cu
e datorită cunoştinţe întrebările pacientul,
ignoranței suficiente adresate, i-am acesta şi-a
manifestat despre boală, explicat în ce îmbunătăţit
ă prin să înveţe constă boala, cunoştinţele
solicitarea exerciţii de investigaţiile, despre boală
de gimnastică, tehnicile, - şi evoluţia
informații respiraţie şi măsurile acesteia.
privind măsurile de preventive şi

29
 starea sa prevenire a curative, modul
de complicaţiilo de participare la
sănătate. r. intervenţii şi la
procesul de
recuperare;
-Am explicat
pacientului în ce
constă
electroterapia ca
tratament de
recuperare
pentru
corectarea
deformărilor,
anchilozei
coloanei
vertebrale,
ameliorarea
funcţiei
respiratorii şi
corectarea
deformărilor
articulare;
-Am învăţat
pacientul cum
trebuie să
efectueze
exerciţiile de
gimnastică
medicală şi
gimnastică
respiratorie;
-Am învăţat

30
 pacientul să se
spele cu apă
curată zilnic; să
nu ducă mâna
murdară la ochi;
să folosească
obiecte
individuale
pentru toaleta
feţei;
-Am
recomandat un
regim de viaţă
raţional prin:
evitarea frigului
şi a umezelii; să
evite poziţiile
incorecte ale
coloanei
vertebrale, care
poate duce la
blocarea
articulaţiilor; să
respecte
programul de
recuperare
funcţională;
tratamentul
prescris de
medic în reţetă
şi regimul
igieno-dietetic;
-Am

31
 recomandat
regim sărac în
fibre vegetale,
tratament în
staţiuni balneo-
climaterice
(Felix, Govora,
litoral).

32
 Evaluare finală
Pe timpul spitalizării, pacientul a fost mulţumit de îngrijirile acordate de cadrele
medicale şi de tratamentul instituit.
Recomandări la externare:
a) Evitarea efortului fizic intens, a frigului, umezelii.
b) Continuarea tratamentului medicamentos la domiciliu cu:
- Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o., dimineaţa;
- Indometacin 50 mg – 2 cps/zi p.o., dimineaţa şi seara;
c) Pacientul trebuie să evite curenţii de aer, frigul, umezeala, să doarmă pe plan
semidur, fără pernă, să aibă un regim echilibrat pentru îmbunătăţirea imunităţii
bazat pe fructe, legume în stare proaspătă, abandonarea fumatului;
d) Regim de viaţă (odihnă, evitarea efortului fizic intens, trebuie să evite staţionarea la
pat, să facă mişcare şi exerciţii fizice pentru evitarea anchilozei şi pentru
îmbunătăţirea confortului fizic şi psihic, a încrederii în sine);
e) Control medical periodic la medicul de familie şi medicul reumatolog.

33
 Cazul 2 – Plan de îngrijire
Date generale:
- Iniţiale: G.I
- Vârsta: 40 ani
- Sex: masculin
- Stare civilă: căsătorit
- Domiciliul: Tg. Jiu
- Număr copii: 1
- Naţionalitate: romană
- Limbă vorbită: romană
- Religie: ortodoxă
- Nivel de instruire: studii medii
- Ocupaţia: șomer
- Data internării: 21.02.2023
- Data externării: 28.02.2023
- Diagnostic medical: Artrită Psoriazică mutilantă, Psoriazis, HTA stadiul II
- Motivele internării: durere, rigiditatea degetelor membrelor superioare, anchiloză,
limitarea mişcărilor, insomnie, anxietate
- A.H.C: fără importanță patologică
- A.P.F: -
- A.P.P: HTA stadiul II, Obezitate
- Condiții de viață: bune, pacientul locuieşte împreună cu familia sa într-un
apartament cu 3 camere
- Condiții de muncă: mediu cu umiditate crescută
- Grup sanguin: ABIV Rh (+)
- Alergii: nu declară
- Obișnuințe de viață: pacientul declară că nu consumă alcool, tutun; cafea
consumând doar ocazional
- Istoricul bolii: pacientul declară că simptomele au apărut în urmă cu două luni cu
accentuare progresivă

34
 S-au efectuat următoarele explorări paraclinice:
Examene de laborator
Analize recoltate Valori obţinute Valori normale
Hemoglobină 12,6 g/dl 11 – 14 g/dl
Leucocite 8600/ mm3 5000 – 7000/ mm3
Creatinină 0,91 mg % 0,7 – 1,4 mg %
Proteine totale 7,9 g% 6 – 9 g%
Trombocite 300000/ mm 15000 – 460000/mm
ASLO 160 U 200 U
Ig A 36 mg% 300 mg%
Ig G 1307 mg% 1000 mg%
TGO 18 U 8 – 40 U
TGP 25 U 3 – 35 U
Urocultură absentă absentă

Tratament instituit:
- Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o., dimineaţa
- Miofilin 100 mg – 2 tb/zi p.o., dimineaţa, seara
- Indometacin 50 mg – 2 cps/zi p.o., dimineaţa şi seara
- Diazepam 10 mg – 1 tb/zi p.o., seara înainte de culcare
- Ser glucozat 5%, 250 ml – 1 fl/zi, PEV, dimineaţa
- Vit. B1 2 ml – 1 f/zi, PEV, dimineaţa
- Vit. B6 2 ml – 1 f/zi, PEV, dimineaţa

35
 Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
bolnavului vizate proprii delegate
21.02.202 Risc de Pacientul să -Asigur - În urma
3. complicaţii prezinte risc microclimat Monitorizez intervenţiilor
şi infecţii minim de optim: salon funcţiile cu rol
nosocomial complicaţii aerisit, lenjerie vitale şi propriu
e datorită şi infecţii curată; vegetative şi pacientul nu
mediului nosocomiale -Izolez le notez în a dezvoltat
spitalicesc pe toată pacientul de foaia de complicaţii
manifestată durata restul observaţie. şi infecţii
prin risc de spitalizării. pacienţilor cu nosocomiale
cronicizare, potenţial pe toată
manifestări infecţios; durata
nosocomial -Respect spitalizării.
e. regulile de
asepsie şi
antisepsie în
acordarea
oricărei
îngrijiri;
-Educ şi ajut
pacientul la
efectuarea băii
generale pentru
menţinerea
unei igiene
riguroase şi
evitarea
complicaţiilor;
-Ajut pacientul
în satisfacerea
oricărei nevoi
de care este

36
 dependent;
-Comunic şi
supraveghez în
permanenţă
pacientul.
21.02.202 Dificultate Pacientul să -Am comunicat -Am În urma
3. de a se se cu pacientul administrat îngrijirilor
mobiliza mobilizeze explicându-i medicaţia acordate şi a
datorită corespunzăt care sunt notată în tratamentulu
procesului or nevoilor metodele în F.O: i instituit
inflamator, sale zilnice. mobilizare Indometacin recomandat
artritei pentru 50 mg – 2 de medic,
psoriazice schimbarea cps/zi p.o. – mobilizarea
prin repaos posturii dimineaţa şi este mai
prelungit la (poziţiei); seara; puţin
pat, agitație, -Am explicat -Am însoţit dureroasă.
durere, bolnavului pacientul la
rigiditate importanța sala de
osoasă. efectuării kinetoterapi
exerciţiilor de e pentru
respiraţie şi efectuarea
fizice la sala de masajului şi
kinetoterapie, a
efectuarea tratamentulu
masajului; i
-Am explicat electroterapi
necesitatea c (U.S.,
unui program D.D.,
de exerciţii ionizări)
posturale şi recomandat
respiratorii în de medic.
funcţie de
capacitatea şi

37
 preferinţele
pacientului
(exerciţii ale
coloanei
vertebrale):
flexie, extensie,
rotaţie, 3-4
exerciţii pe zi
cu repaus de 5-
10 min., în
decubit dorsal;
de câteva ori pe
zi, în
ortostatism cu
spatele lipit de
perete şi ceafa
şi umerii şi
călcâiele în
contact cu
peretele;
exerciţii
respiratorii
dimineaţa şi
seara în faţa
ferestrei
deschise,
explicând care
este tehnica
pentru a-şi
diminua
durerile (cel
puţin de 2 ori
pe zi);

38
 -Am asigurat
un confort
ambiental prin
eliminarea
curenţilor de
aer, a frigului,
am sfătuit
bolnavul să
folosească
îmbrăcăminte
şi încălțăminte
lejeră.
21.02.202 Alterarea Bolnavul să -Am -Am În urma
3. respirației respire supravegheat şi administrat îngrijirilor
datorită, eficient. monitorizat medicaţia acordate şi a
durerilor funcţiile vitale notată în tratamentulu
persistente şi vegetative: FO: i instituit la
manifestată TA, AV, R; Miofilin recomandare
prin -Am notat 100 mg – 2 a medicului,
dispnee. valorile tb/zi p.o., respiraţia s-a
obţinute în FO dimineaţa şi redus ca
şi am prezentat seara. frecvenţă 18
medicului orice R/min.
modificare sau
complicaţie
care a
intervenit în
starea de
evoluţie a bolii;
-Am asigurat
repaus la pat şi
o poziţie
adecvată;

39
 -Am explicat
bolnavului
necesitatea
folosirii cât
mai mult a
respiraţiei
toracice şi i-am
arătat cum să
facă exerciţii
de respiraţie;
-Informez
bolnavul
asupra gradului
de efort pe care
trebuie să-l
depună;
-Am
supravegheat
permanent
pacientul şi l-
am suplinit în
satisfacerea
nevoilor sale.
22.02.202 Ore Pacientul să -Am creat un -Am În urma
3. insuficiente doarmă un microclimat administrat îngrijirilor
de odihnă număr adecvat: salon medicaţia acordate,
datorită suficient de curat, aerisit, prescrisă de bolnavul
mediului ore (7-8h). pat cu lenjerie medic şi prezintă un
spitalicesc, curată; notată în somn
durere -Am asigurat FO: corespunzăt
manifestată pacientului Diazepam or chiar
prin ochi confort fizic şi 10 mg – 1 după a doua
încercănați, psihic; tb/zi p.o., noapte de la

40
 oboseală. -Am asigurat seara înainte internare, în
pacientului o de culcare. a treia zi
stare de igienă pacientul are
corespunzătoar un somn
e: lenjerie de normal cu
corp curată, program de
toaletă odihnă
efectuată; adecvat (7-
-Am ajutat 8h).
bolnavul să
adopte o
poziţie
antalgică
pentru odihnă
pe plan
semidur (cu o
scândură sub
saltea), fără
pernă;
-Am sfătuit
pacientul ca
înainte de
culcare să
lectureze o
carte;
-Observ
somnul,
calitatea
acestuia,
raportul între
starea de veghe
şi somn.
23.02.202 Cunoştinţe Pacientul să -Am explorat După

41
3. insuficiente acumuleze nivelul de discuţiile cu
datorită cunoştinţe cunoştinţe al pacientul,
lipsei suficiente pacientului - am constat
surselor de despre privind boala, îmbunătăţire
informare, boală. modul de a
mediului manifestare, cunoştinţelor
spitalicesc modul de despre boală
manifestată participare la şi evoluţia
prin intervenţii şi acesteia, a
solicitarea procesul de tratamentulu
de recuperare; i, a
informații -Am stimulat posibilelor
privind dorinţa de complicaţii
starea sa de cunoaştere; şi noţiuni de
sănătate. -Am respectare a
conştientizat dietei sunt
pacientul clare şi
asupra propriei concrete.
responsabilităţi
privind
sănătatea;
-Am
recomandat un
regim de viaţă
care să-i
amelioreze
calitatea vieţii:
să evite
expunerile al
frig, umezeala,
să respecte
programul de
recuperare

42
 funcţională,
evitarea şi
eliminarea
factorilor
poluanţi din
mediu (praf,
insecticide,
pulberi);
-Am sugerat
continuarea
tratamentului
în staţiuni
balneo-
climaterice
(Felix, Slănic
Moldova);
-Am instruit
pacientul cu
privire la:
evitarea
sedentarismulu
i (am
recomandat
plimbări în aer
liber cel puţin 1
h/zi);
-Control
medical
periodic, la
medicul de
familie şi
medicul
reumatolog (la

43
 o lună sau ori
de câte ori este
nevoie);
-Urmărea
tratamentului
medicamentos
prescris de
medic,
respectarea
dozelor şi a
orarului;
-Am explicat
bolnavului şi
familiei
acestuia,
importanța
continuării
tratamentului şi
continuării
exerciţiilor
fizice la
domiciliu.

44
 Evaluare finală
Pe timpul spitalizării, pacientul a fost mulţumit de îngrijirile acordate de cadrele
medicale şi de tratamentul instituit. Evoluţia bolii a fost favorabilă, simptomele s-au remis
şi pacientul s-a externat ameliorat la data de 28.02.2023 ora 13:30, cu următoarele
recomandări:
a) Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o., dimineaţa;
b) Indometacin 50 mg – 2 cps/zi p.o., dimineaţa şi seara.
c) Pacientul trebuie să evite curenţii de aer, frigul, umezeala, să doarmă pe plan
semidur, fără pernă, să aibă un regim echilibrat pentru îmbunătăţirea imunităţii
bazat pe fructe, legume în stare proaspătă, abandonarea fumatului;
d) Regim de viaţă (odihnă, evitarea efortului fizic intens, trebuie să evite staţionarea la
pat, să facă mişcare şi exerciţii fizice pentru evitarea anchilozei şi pentru
îmbunătăţirea confortului fizic şi psihic, a încrederii în sine;
e) Control medical periodic la medicul de familie şi medicul reumatolog.

45
 Cazul 3 – Plan de îngrijire
Date generale:
- Iniţiale: T.A
- Vârsta: 38 ani
- Sex: masculin
- Stare civilă: căsătorit
- Domiciliul: Tg. Jiu
- Număr copii: 3
- Naţionalitate: romană
- Limbă vorbită: romană
- Religie: ortodoxă
- Nivel de instruire: 12 clase
- Ocupaţia: acţionar unic S.R.L
- Data internării: 13.03.2023
- Data externării: 18.03.2023
- Diagnostic medical: Artrita simetrica psoriazică, Spondiloză lombară, discopatie
anchilopoietică, Obezitate gradul II
- Motivele internării: anchiloza coloanei dorso-lombare, cervicale, dureri articulare
la nivelul coloanei dorso-lomabre, cervicale, limitarea mişcărilor cutiei toracice,
redoare matinală, disurie, subfebrilitate (T = 37,5oC), insomnie, dispnee, anxietate
- A.H.C: mamă cu insuficiență renală acută
- A.P.F: -
- A.P.P: litiază renală dreaptă din 2015, Discopatie anchilopoietică 2017, Obezitate,
Spondiloză lombară, discopatie anchilopoietică
- Condiții de viață: satisfăcătoare, locuieşte împreună cu părinţii
- Condiții de muncă: curenţi de aer, frig
- Grup sanguin: OI Rh (+)
- Alergii: nu declară
- Obișnuințe de viață: consumator de cafea – 2 ceşti/zi; tutun (10 ţigări/zi), alcool
ocazional
- Istoricul bolii: pacientul este în evidenţă cu Discopatie anchilopoietică din 2017, s-
a prezentat la Secţia Reumatologie şi relatează că de trei zile prezintă dureri

46
 articulare la nivel dorso-lombar, cervical, redoare matinală, limitarea mişcărilor
coloanei cervico-dorso-lombare, a cutiei toracice, iradierea durerii artero-lateral
dreaptă, dispnee, disurie, anxietate, insomnie, subfebrilitate (T = 37,5oC).
S-au efectuat următoarele explorări paraclinice:
Examene de laborator
Analize recoltate Valori obţinute Valori normale
Hemoglobină 13,9 g/dl 12 – 15 g/dl
Leucocite 8200/ mm3 5000 – 8000/ mm3
Creatinină 1,4 mg % 0,7 – 1,5 mg %
Proteine totale 8,5 g% 6 – 8 g%
Trombocite 278000/ mm 15000 – 450000/mm
ASLO 180 U 200 U
Ig A 50 mg% 200 mg%
Ig G 1605 mg% 1000 mg%
TGO 23 U 8 – 40 U
TGP 36 U 3 – 35 U
Sumar urină Rare leucocite, absente
urme fine albumină absente
Urocultură Escherichia Coli (peste absentă
100000/ml)

Tratament instituit:
- Agocalmin 2 ml – 1 f/zi i.m., dimineaţa şi seara (în primele 3 zile)
- Indometacin 50 mg – 2 cps/zi p.o., dimineaţa şi seara
- Miofinin 100 mg – 2 tb/zi p.o., dimineaţa şi seara
- Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o. dimineaţa
- Diazepam 10 mg – 1 tb/zi p.o., seara înainte de culcare
- Ampicilină 1g – 1 fl/12h, în PEV
- Ser glucozat 5%, 250 ml – 1 fl/zi, PEV, dimineaţa
- Vit. B1 2 ml – 1 f/zi, PEV, dimineaţa
- Vit. B6 2 ml – 1 f/zi, PEV, dimineaţa
- Urinex 200 mg – 2 tb/zi p.o, dimineaţa şi seara

47
 - Biotics 20 mg – 1 tb/zi p.o, dimineaţa şi seara

48
 Data Problema Obiective Intervenții Intervenții Evaluare
bolnavului vizate proprii delegate
13.03.202 Durere Pacientul să -Am comunicat -Am În urma
3 datorită prezinte o cu bolnavul recoltat îngrijirilor
inflamaţiei ameliorare a pentru a descrie sânge acordate cu
articulaţiilo durerii. corect durerea: pentru rol propriu şi
r coloanei Pacientul să intensitate, analizele cu rol delegat,
cervico- beneficieze durată, localizare de pacientul
dorso- de un mediu şi intensitatea laborator; declară că în
lombare, de siguranţă acesteia; -Am primele două
proces fără -Am pregătit administrat zile durerea a
inflamator accidente, psihic pacientul, medicaţia persistat dar a
articular căderi. înaintea notată în diminuat din
vertebral Pacientul să efectuării tuturor FO: intensitate;
manifestată nu mai procedurilor de Ampicilină începând cu
prin prezinte intervenţie şi 1g – 1 ziua a treia
agitație, anxietate. tratament; fl/12h, în pacientul nu a
plânsete -Am respectat PEV; mai acuzat
frecvente. regulile de Indometaci dureri la
asepsie şi n 50 mg – nivelul
antisepsie în 2 cps/zi coloanei
efectuarea p.o., vertebrale;
îngrijirilor, dimineaţa evoluţia a fost
investigaţiilor şi şi seara; favorabilă,
tratament; Omeran 20 fără
-Am explicat mg – 1 complicaţii,
bolnavului tb/zi p.o., anxietatea s-a
necesitatea dimineaţa ameliorat
păstrării igienei şi seara începând cu a
riguroase a doua zi.
corpului şi
spălarea
mâinilor după

49
 folosirea toaletei
şi înainte de
fiecare masă;
-Am încurajat
pacientul şi l-am
determinat să
gândească
pozitiv în ce
priveşte evoluţia
bolii, am
explicat
importanța
gândirii pozitive
în menţinerea
sănătăţii;
-Am ajutat
pacientul să-şi
recunoască
anxietatea:
manifestări
fizice şi psihice;
-Am ajutat
bolnavul să
adopte o poziţie
antalgică pe plan
semidur, la pat,
fără pernă;
-Am încurajat
bolnavul să
comunice cu cei
din jur, să-şi
exprime
emoţiile,

50
 nevoile,
dorinţele;
-Am sfătuit şi l-
am încurajat să
lectureze o carte
pentru a înlătura
starea de
anxietate;
-Am monitorizat
funcţiile vitale şi
vegetative de
două ori pe zi şi
le-am notat în
FO: T.A =
140/70 mmHg,
AV = 80 b/min.,
R = 20 r/min., T
= 37,5oC.
13.03.202 Anchiloza Pacientul să -Am asigurat -Am În urma
3 coloanei se repaus administrat intervenţiilor
vertebrale mobilizeze pacientului pe un medicaţia acordate şi a
datorată corespunzăt pat tare şi neted notată în tratamentului
procesului or nevoilor în poziţie de F.O: instituit
inflamator sale zilnice. decubit dorsal Diclofenac (medicamento
manifestată sau ventral, fără 50 mg – 1 s,
prin repaos pernă sub cap; tb/zi p.o., kinetoterapie,
prelungit la -Am explicat dimineaţa; electroterapie
pat. necesitatea unui -Am însoţit şi masaj),
program de pacientul recomandat
exerciţii în în sala de de medic,
funcţie de kimioterap mobilizarea
capacitatea şi ie (US, este mai puţin
preferinţele DD, dureroasă.

51
 pacientului (de ionizări),
ridicare, aşezare, recomanda
mers, exerciţii t de medic.
ale coloanei
vertebrale:
flexie, extensie,
rotaţie);
-Am ajutat
pacientul în
efectuarea
exerciţiilor de
gimnastică
medicală în
poziţii de
ortostatism,
decubit dorsal şi
ventral pentru:
întărirea
musculaturii
paravertebrale,
prevenirea
cifozei,
deformărilor
articulare,
diminuarea
redorii;
-Am indicat
pacientului şi l-
am ajutat să-şi
schimbe poziţia
la aproximativ 2
ore;
-Am

52
 supravegheat în
permanenţă
pacientul şi l-am
suplinit în
satisfacerea
nevoilor sale.
13.03.202 Dificultate Pacientul să -Manifest În urma
3 se a se dobândească înţelegere faţă de intervenţiilor
îmbrăca şi un minim de suferința cu rol propriu
dezbrăca autonomie pacientului; dar şi delegat
datorită în -Ajut pacientul pacientul se
durerii, satisfacerea în satisfacerea - poate îmbrăca
impotenţei nevoii. nevoi; şi dezbrăca cu
funcţionale -Identific minim de
manifestată capacitatea şi dificultate.
prin limitele fizice
solicitarea ale pacientului;
de ajutor în -Acord
satisfacerea pacientului
nevoii. suficient timp
pentru a se
îmbrăca şi
dezbrăca;
-Sugerez
aparţinătorilor
să-i procure
pacientului haine
largi, uşor de
îmbrăcat;
-Efectuez
împreună cu
pacientul zilnic
exerciţii de

53
 motricitate fină
şi îi explic
gestica necesară
îmbrăcării.
14.03.202 Comunicar Pacientul să -Câştig În urma
3 e nu mai încrederea intervenţiilor
ineficientă prezinte pacientului prin cu rol propriu
la nivel anxietate şi discuţii libere dar şi delegat
afectiv să comunice purtate; - pacientul nu
datorită eficient cu -Descopăr şi mai prezintă
durerii echipa înlătur cauza anxietate şi
manifestată medicală şi anxietății; comunică cu
prin familia. -Ofer echipa
anxietate, posibilitatea medicală.
refuz de a pacientului să-şi
comunica exprime liber
cu cei din gândurile şi
jur. sentimentele;
-Păstrez
confidenţiale
temerile
pacientului;
-Liniştesc
pacientul cu
privire la starea
sa şi îi explic
scopul şi natura
intervenţiilor;
-Antrenez
pacientul în
diferite activități,
care să-i dea
sentimentul de

54
 utilitate.
14.03.202 Alterarea Pacientul să -Ajut pacientul În urma
3 mobilităţii resimtă o să adopte o intervenţiilor
fizice ameliorare a poziţie care să-i cu rol propriu
datorită durerii şi să amelioreze dar și delegat
procesului se poată durerea; pacientul
bolii mobiliza -Asigur pat resimte o
manifestată fără confortabil, - ameliorare a
prin repaos dificultate. lenjerie curată; durerii şi se
prelungit la -Solicit şi poate
pat. încurajez mobiliza.
pacientul să
coopereze la
schimbările de
poziție;
-Efectuez
mişcări pasive
ale membrelor
prin mişcări de
flexie, extensie
şi rotire de 3 ori
e zi câte 5
minute;
-Felicit pacientul
pentru fiecare
progres făcut.

15.03.202 Alimentaţi Pacientul să -Aerisesc În urma

3 e prezinte o salonul înaintea intervenţiilor
inadecvată alimentaţie servirii mesei; cu rol propriu
prin deficit atât -Prezint meniul dar și delegat
datorită calitativa cât atractiv pe o tavă pacientul a
durerii, şi protejată cu un prezentat o

55
 imobilității cantitativă, şervet curat; alimentaţie
manifestată pe toată -Ajut pacientul echilibrată.
prin refuz durata să adopte o -
de a se spitalizării. poziţie comodă
alimenta și cu partea
hidrata, cefalică a patului
ușoară ridicată;
deshidratar -Educ pacientul
e. privind
importanţa
alimentaţiei pent
ru reuşita
tratamentului;
-Ajut pacientul
să se alimenteze;
-Măsor greutatea
corporală.
15.03.202 Ore Pacientul să -Asigur liniştea În urma
3 insuficiente prezinte un nocturnă şi intervenţiilor
de odihnă somn condiţii de cu rol propriu
datorită odihnitor pe confort termic; dar şi delegat
durerii, toată durata -Asigur pacientul a
luminii din spitalizării. microclimat prezentat un
salon corespunzător somn
manifestată nevoilor sale; odihnitor.
prin -Aerisesc
perturbarea salonul;
somnului, -Rog ceilalţi -
oboseală. pacienţi să
păstreze liniștea
în salon;
-Rog familia să
respecte orele de

56
 vizită;
-Ofer pacientului
un pahar de lapte
cald înainte de
culcare;
-Educ, pacientul
să evite factorii
perturbatori:
alcool, tutun
cafea, înainte de
culcare;
-Aplic măsurile
prevăzute la
nevoia de a se
alimenta, a
respira, a avea o
bună circulaţie şi
a elimina care
vor satisface
implicit şi
nevoia de a se
odihni.
16.03.202 Deficit de Pacientul să -Explorez În urma
3 cunoştinţe dobândească nivelul de intervenţiilor
datorită cunoştinţe cunoştinţe al cu rol propriu
ignoranței noi privind pacientului; pacientul a
manifestată starea sa de -Elaborez dobândit
prin sănătate. obiective de cunoştinţe noi
necesitatea studiu cu - privind starea
dobândirii pacientul; sa de sănătate.
de noi -Pun la
cunoștințe dispoziția
privind pacientului

57
 starea sa de broşuri, cărţi,
sănătate. pliante pentru
aprofundarea
cunoștințelor;
-Susţin
motivarea
pacientului faţă
de cunoştinţele
care urmează să
le dobândească;
-Conştientizez
pacientul asupra
propriei
responsabilități
privind
sănătatea;
-Stimulez şi
motivez
importanța
acumulării de
noi cunoştinţe.

58
 Evaluare finală
Pe timpul spitalizării, pacientul a fost mulţumit de îngrijirile acordate de cadrele
medicale şi de tratamentul instituit, (medicamentos, Kinetoterapie, electroterapie, masaj).
Evoluţia bolii a fost favorabilă, simptomele s-au remis, pacientul internându-se pe
18.03.2023.
Se recomandă tratamentul la domiciliu cu:
a) Indometacin 50 mg – 2 cps/zi, dimineaţa şi seara, după mese (3 săptămâni);
Diclofenac 50 mg – 1 tb/zi p.o., dimineaţa;
b) Examen urologic recomandat pacientului pentru rezolvarea problemei Litiazei
renale în Secţia Urologie, pentru evitarea infecţiilor repetate ale aparatului urinar;
c) Evitarea efortului fizic intens, extremele de temperatură, vânt şi umiditate, ridicarea
de greutăţi pentru protecţia coloanei lombare şi cervicale; va respecta regimul de
protecţie hepatică, uşor hiposodat, regim hidric, odihnă şi somnul recuperator;
d) Revine la control pentru examenul de specialitate la medicul reumatolog, peste o
lună sau ori de câte ori este nevoie, în ambulatoriu.

59
 CONCLUZII

Artrita psoriazică este o boală cronică, iar prevenirea sau profilaxia sa nu este
posibilă în sensul propriu al cuvântului. Cu toate acestea, există anumite măsuri care se pot
lua pentru a ajuta la menținerea stării de sănătate cât mai bună posibil și pentru a reduce
riscul de apariție sau agravare a simptomelor.
Iată câteva sfaturi utile:
- Adoptarea unui stil de viață sănătos: o alimentație echilibrată, activitatea fizică
regulată și renunțarea la fumat pot ajuta la menținerea sănătății în general.
- Gestionarea stresului: stresul poate agrava simptomele artritei psoriazice.
Încercarea reducerii stresului prin practicarea de tehnici de relaxare, cum ar fi
meditația sau yoga.
- Respectarea programului de tratament: este importantă urmărirea tratamentul
prescris de medic și instrucțiunile acestuia.
- Monitorizarea simptomelor și efectelor secundare ale medicamentelor: informarea
medicului despre orice simptom sau efect secundar neașteptat asociat cu
medicamentele prescrise.
- Efectuarea de controale regulate: programarea la controale regulate la medic pentru
a urmări progresul bolii și pentru a ajusta tratamentul, dacă este necesar.
În general, încercarea menținerii sănătății și luarea măsurilor de precauție pentru a
preveni infecțiile, deoarece acestea pot agrava simptomele artritei psoriazice. Discutarea cu
medicul despre cele mai bune modalități de a proteja sănătatea și de a reduce riscul de
agravare a simptomelor.

60
 BIBLIOGRAFIE

1. Philip J. Mease – Psoriatic Arthritis: An Issue of Rheumatic Disease Clinics,

Editura Elsevier, 2016.
2. Domenico Giuseppe Romeo – Living with Psoriatic Arthritis, Editura Springer,
2018.
3. WenChieh Chen – Psoriatic Arthritis and Psoriasis: Pathology and Clinical
Aspects, Editura Springer, 2018.
4. Dafna D. Gladman și Vinod Chandran – Psoriatic Arthritis: The Facts, Editura
Oxford University Press, 2014.
5. WenChieh Chen – Psoriatic Arthritis and Psoriasis: Pathology and Clinical
Aspects, Editura Springer, 2018.
6. Carol Taylor, Pamela Lynn și Jennifer Bartlett – Fundamentals of Nursing: The Art
and Science of Person-Centered Care, Editura Wolters Kluwer, 2018.
7. Carol Taylor, Pamela Lynn și Jennifer Bartlett – Nursing Diagnosis Handbook: An
Evidence-Based Guide to Planning Care, Editura Mosby, 2019.
8. "Nursing Care Plans: Diagnoses, Interventions, and Outcomes" de Meg Gulanick și
Judith L. Myers - Editura Elsevier, 2016.
9. American Nurses Association – Nursing: Scope and Standards of Practice, Editura
American Nurses Association, 2015.
10. Denise F. Polit și Cheryl Tatano Beck – Nursing Research: Generating and
Assessing Evidence for Nursing Practice, Editura Wolters Kluwer, 2017.
11. Daniel Lighezan și colaboratorii – Îngrijirea pacientului în medicina internă,
Editura Medicală Universitară Iuliu Hațieganu, 2018.
12. Anne Grinyer și colaboratorii – Nursing – Teorie și practică, Editura Polirom,
2011.
13. Liliana Rogozea – Nursing medical și chirurgical, Editura Medicală Universitară
Iuliu Hațieganu, 2014.
14. http://www.medicinenet.com/psoriatic_arthritis/article.htm
15. www.romedic.ro
16. www.csid.ro
17. www.sfatulmedicului.ro

61
 ANEXE

62