PROBLEME DEONTOLOGICE ALE ASISTENTEI PSIHOLOGICE A

VICTEMELOR VIOLENTEI IN FAMILIE

REZUMAT

Violența domestică este un subiect căruia i se acordă o importanță semnificativă

înafara granițelor României. Chiar și în țările în care acest fenomen este
impregnat în cultura cetățenilor s-au cercetat cauzele pentru care, în secolul XXI
avem încă atâtea victime aleviolenței fizice. Cercetarea de față este printre
puținele realizate pe tema amintită din țara noastră și își propune să descopere
legătura dintre mediul familial al bărbaților și aparițiaviolenței fizice. Întrucât
bărbații sunt de cele mai multe ori agresorii în cazul apariției

unorastfel de cazuri, subiecții cercetării sunt exclusiv de gen masculin, cu vârsta

curpinsă între 30-60 de ani. În urma evaluării statistice realizate cu ajutorul
testului Chi- pătrat și a altor metodeanalitice, rezultatele au relevat faptul că

58,1%dintre subiecți prezintă un nivel ridicat alagresivității și, în același timp,

54,8% dintre aceștia provin din medii familiale disfunționale

Fiecare autor care abordează această temă are o contribuție foarte mare, prin
faptul căo readuce în actualitate. Este de responsabilitatea societății și a statului
să creeze un cadruoptim și securizant pentru persoanele care au fost victimele
violenței domestice, atât celeagresate, dar și cei care au asistat. Articolele de
specialitate din această arie încearcă săevidențieze principalele cauze și efecte
ale fenomenului, dar mai ales încearcă să transmităsocietății că este nevoie de o
acțiune colectivă ca să reducă numărul acestor probleme, nu prin blamarea
agresorilor, ci prin grupuri de suport social, programe și servicii gratuite
deasistență socială(Ga-Young Choi, 2012).

1.3 Statistici
În România, violența domestică este în continuare o problemă gravă.
StatisticilePoliției Capitalei arată că în primele 10 luni din 2010 au fost
semnalate, în medie, 4 cazuri pezi. În București, numărul unor astfel de cazuri a
crescut de la 44 în 2009, la 400 în anulurmător. La nivel național, tot în primele
10 luni din 2010, peste 100 de persoane au fost ucisede un membru al familiei.

În perioada 2004-2009, potrivit cifrelor Agenției Naționale pentru Protecția

Familiei,s-au înregistrat aproape 60 de mii de cazuri de violență în familie. În
fapt, numărul lor este mult, mult mai mare. Majoritatea femeilor abuzate nu-și
reclamă partenerul violent

Aproximativ 800 de persoane au murit din cauza violenței domestice, între 2004
și 2011, potrivit Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale (MMFPS).

MMFPS a lansat în dezbatere publică, la sfârșitul lunii Semptembrie 2012,

proiectulStrategiei naționale privind prevenirea și combaterea fenomenului
violenței în familie.

Dimensiunea fenomenului violenței în familie a cunoscut cote îngrijorătoare în

ultimii ani, concomitent cu creșterea graduală a gravității faptelor comise cu

violență

împotriva unormembri ai familiei, soldate nu de puține ori cu decesul acestora.

Statisticile oficiale ale autorităților publice centrale arată un număr de

aproximativ82.000de cazuri raportate de violență în familie în perioada 2004

-2011 și 800 decese.

Valorile sunt mult subestimate, se precizează, fie din cauza victimelor (care se
tem săraporteze bătăile), fie din cauza autorităților, care nu încadrează în
aceasta

categorie multe dintre cazurile clare de violență domestică.

Context social

Din punctul de vedere al reglementării legale, în România violența domestică a

ajunsun subiect de dezbatere publică la câțiva ani după revoluția din 1989, mai
exact după anul1995. Punctul de plecare l-a constat discuția privind subiectul
copilului abandonat, discuțieurmată de motivele abandonului, familia
confruntată cu problemele sociale. Prin identificareaacestor probleme s-a ajuns
la recunoașterea existenței fenomenului violenței în familie.În vreea aceea
Codul penal român nu prevedea violența în f amilie ca fiind oinfracțiune
distinctă deși articolele 23 si 24 din Constituția României prevedeau
dreptinviolabile atât libertatea individuală și siguranța persoanei cât și dreptul la
apărare al persoanei. Consacrarea prin Constituţie a acestor drepturi înseamnă,
implicit, şi respectarealibertăţilor şi drepturilor femeii şi interzicerea supunerii
acesteia la orice act de violenţă sautratament degradant de natură să atenteze la
siguranţa sa fizică sau psihică. În cazul încălcării unuia sau altuia dintre aceste
drepturi sau libertăţi, femeia poate şi trebuie să beneficieze de protecţia legii.

Din punct de vedere legislativ, violența domestică are mai multe reglementări
legale,dar cea mai importanta este Legea nr. 217/2003 cu privire la prevenirea și
combatereaviolenței în familie. Aceasta definește violența în familie ca fiind "
orice acțiune fizică sauverbală săvârșită cu intenție de către un membru de
familie împotriva altui membru alaceleiași familii, care provoacă o suferință
fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material"(Articolul 2, Legea 217,
2003). Este de asemenea precizat faptul că, înglobat în acestconcept de violență
în familie este și încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale alefemeii. În
acest fel conceptul de violență în familie de extinde și la alte forme de
violențădecât cea fizică.

Conform articolului 149 din Codul Penal prin membru de familie se întelege
soțul saurudă apropriată însă efectele acestei legi se aplică și în cazul
persoanelor ce au stabilit relații similare acelora dintre soț și soție sau
părinte/părinți-copil, motiv pentru care este utilizat cu precădere și termenul de
violență domestică.

Legea creează la nivel naţional o instituţie denumită Agenţia Naţională

pentruProtecţia Familiei, cu atribuţii în elaborarea, implementarea şi aplicarea
unei strategiinaţionale în domeniul violenţei în familie.

Avem legi ce reglementează separat dreptul egalității de șanse dintre femei și

bărbați,cadrul legal privind respectarea, promovarea și garantarea drepturilor

copilului, unele măsuride informare a victimelor infracţiunilor cu privire la

drepturile acestora precum şi deconsiliere psihologică, asistenţă juridică gratuită
şi compensaţie financiară acordată de cătrestat victimelor infracţiunilor.

Pentru informar ea publicului larg cu privire la posibilitățile de a evita sau

preveniapariția unor acte de violență domestică există în România un număr
considerabil de agenții,organizații de cult, neguvernamentale ce se implică activ
în stoparea acestei probleme. Pe lângă Agenția Națională pentru Protecția
Familiei, agenție aflată în subordinea MinisteruluiSănătății și Familiei, mai
există și asociația UNFPA, care luptă pentru oprirea violențeiimpotriva femeii,
Fundația No Abuse, Fundația Sinsiblu ce organizează "V-Days - 16 Zile de

Activism împotriva Violenței Domestice" și altele.