UNIVERSITATEA “TITU MAIORESCU”, BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

VIOLENTA IMPOTRIVA FEMEILOR SI VIOLENTA

DOMESTICA

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

STUDENT (Ă):

BUCUREȘTI
2022
 CUPRINS

INTRODUCERE 3
1.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND VIOLENŢA DOMESTICĂ 4
2. FORME DE VIOLENTA 5
CONCLUZII 7
BIBLIOGRAFIE 7

2
 INTRODUCERE

Violențaîmpotrivafemeilorşi a fetelorsauviolențabazată pe gen este o

pandemieglobală care afectează nu numaivictimeleacesteia,
darșidezvoltareasocietățilorșițărilorîntregi. Violențaafectează un număr mare de
femeiși fete, manifestându-se sub maimulteforme,inclusivviolențafizică, sexuală,
psihologicășieconomică. Violențaîntr-o
relațiesauviolențaîncupluriesteceamaifrecventăformă de violență cu care se
confruntăfemeile. Cele maimultevictimeșisupraviețuitoare se confruntă cu maimult
de o formă de violență. Femeileșifetele sunt expusecelmaimultriscului de
violențăsexualăînfazeleincipiente ale unui conflict, atuncicândcomunitățile sunt
perturbate, cândpopulațiile sunt mobile, iarsistemele de protecție nu sunt pe
deplinfuncționale. Înfazeleulterioare ale unui conflict
șiîntimpulreabilităriișirecuperării, femeiledevinadeseavictime ale altorforme de
violență, cum ar fi traficul de ființeumane, crimele de onoaresaudiferiteforme de
violențaconjugală. Din totdeaunaviolența a fostparte a
existențeiumaneiarimpactulacesteiapoate fi văzutpeste tot înlume. Conform
estimărilorOrganizaţiei Mondiale a Sănătăţiiînfiecare an maimult de un milion de
persoaneîşipierdviaţaînurmaactelor de violență1.
Primul document obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel European
pentruprevenirea, investigareașipedepsireaactelor de
violențăîmpotrivafemeiloreste“Convenţiaprivindprevenireaşicombatereaviolențeiî
mpotrivafemeilor”adoptată la Istanbul la 11 mai 2011 2. Fiind un obiectiv strategic
important al comunitățiiinternaționale,
subiectuleliminăriiviolențeiîmpotrivafemeilor s-a regăsitşiîn agenda reuniunii din
2013 a Consiliului Economic și Social al OrganizațieiNațiunilor
Unite.Convențiaobligăstatelemembresăinstituiemecanismeeficiente de prevenire,
eliminaresaucelpuținreducere a violențeifață de femeișiviolențeidomestice. Astfel,
statelemembre sunt obligate
săadoptemăsurinecesarepentruelaborareapoliticilornaționale de
prevenireșicombatere a violențeifață de femeiși a violențeidomestice,
alocândresursefinanciareșiumanenecesareimplementăriiadecvate a acestorpolitici.

1. Convenţiaprivindprevenireaşicombatereaviolenţeiîmpotrivafemeilor, adoptată la Istanbul la 11

mai2011, semnată de Republica Moldova la 6 februarie 2017, ratificată 01.10. 2021;

3
 2. Legea cu privire la asigurareaegalităţii de şanseîntrefemeişibărbaţi, nr.5 din 09.02.2006, Publicat:
24.03.2006 înMonitorulOficial Nr. 47-50.
1.CADRUL LEGISLATIV PRIVIND VIOLENŢA
DOMESTICĂ

Legislaţiaromânească se circumscriecadruluilegislativgenerosinspiratşiimpus de
tratate, acordurişiconvenţiiinternaţionale pe aceastăproblematică, principalulact
normativfiindLegea nr. 217/2003 pentruprevenireaşicombatereaviolenţeiînfamilie,
înbazacăreia a fostînfiinţatăAgenţiaNaţionalăpentruProtecţiaFamiliei(A.N.P.F.).
Agenţiaeste un organ de specialitate aladministraţieipublice centrale din
subordineaMinisteruluiMuncii, FamilieişiEgalităţii de Şanse,
coordonândpunereaînaplicare a măsurilor de prevenireşicombatere a
violenţeiînfamilie, măsuri reunite încadruluneiStrategii naţionale 3.
Amploareafenomenului de violenţăînfamilieînRomâniareiese din
4
datelestatisticecolectate de Agenţie înperioada2004 – 2007:
− 2004: 8.104 cazuri de violenţăînfamilieşi 84 decazurisoldate cu decesulvictimei;
− 2005: 9.537 de cazurişi 69 de decese;
− 2006: 9.372 de cazurişi 151 decese;
− 2007: 4.097 cazurişi 69 de decese.
Se estimeazăcănumărul real al cazurilor deviolenţăînfamilieestemultmai mare
datorităfaptuluicămultevictime nu se prezintă la instituţiilecompetentesau
nu declarăproblemareală cu care se confruntă. Deasemenea, multeinstituţii nu
încadreazăfaptele de violenţăînfamilie ca ataresau nu
raporteazăAgenţieiacestecazuri.
Regretatulpsiholog Constantin Păunescu a observatcă : „Relaţiile de familieascund
un paradox. Consideratăspaţiulcelormaiprofunderelaţiiafective, refugiu din
calea”adversităţilor”, familiaesteşicelmaiactivcentru deagresivitate,
poateşipentrufaptulcă, înfamilie, fiecareîşipoatedezveliadevăratafaţă a
personalităţii sale. Se pare căaiciagresivitateaesteextrem de puternică,
maiputernicădecâtînoricealtăcomunitate. Dar, spredeosebire de altesituaţii,
violenţaintrafamilialăconstituie un secret de grup,foarte bine păzitşi, de
foartemulteorimistificat din cauzasolidarităţiiînpăstrareauneiimaginisacrosancte
ainstituţiei”5.

3. H.G. nr. 686/2005 din 12/07/2005, publicatînMonitorulOficial,Partea I nr. 678 din 28/07/2005
pentruaprobareaStrategieinaţionaleîndomeniulpreveniriişicombateriifenomenuluiviolenţeiînfamili
e.

4
 4. http://www.anpf.ro/
5. Constantin Păunescu– “Agresivitateaşicondiţiaumană”,EdituraTehnică,Bucureşti, 1994, pg.90.
Începând cu anul 2018, GuvernulimplementeazăProgramulNațional de
Implementare a Rezoluției 1325 a Consiliului de Securitate al ONU
privindFemeile, PaceașiSecuritateapentruanii 2018-2021. Înultimiicinci ani, cu
sprijinulsocietății civile și alpartenerilor de dezvoltareexternă, au fost operate
maimultemodificări legislative importate, menitesăpromovezeegalitatea de gen.
Încadrulcelei de-a IV- a Conferințe Mondiale a Femeilor din 1995 , ONU a
recunoscutfaptulcăviolențaasuprafemeiloreste un obstacolpentruatingereaegalității,
a dezvoltăriiși a păciişicăaduceatingeridrepturiloromuluișilibertățilorfundamentale.
ONU defineștefenomenul ca o manifestare a relațiilor de
puteredintrefemeișibărbați care, așa cum ne aratăistoria, au fostîntotdeauna
inegale6. Violența de gen fiindmanifestareaceamaibrutală a inegalitățiiexistente la
nivelulsocietățiinoastre. Victimeleacestuifenomenfiindfemeile,
pentrusimplulfaptcăagresorii lor nu le recunoscdrepturileminime de libertate,
respect șicapacitatea de decizie.
Necesitateapromovăriipoliticilor respective înțaranoastrăesteconfirmată de
faptulcăsocietateacontinuăsărămânăunapatriarhală,
femeilefiindceleexpusestereotipurilor de gen,
iarrelațiiletradiționaledintregenurireduceforturilestatuluiînpromovareașiimplementa
reapoliticilor de combatere a oricărui tip de violențăfață de femei,
afecteazăimpactulpoliticilor de abordarecomplexă a egalitățiiîntrefemeișibărbați.

2. FORME DE VIOLENTA

Analizândacestfenomendistingemdiferiteforme de violență,
printrecelemaiimportante sunt:
1. Violențapsihologică/psihică (include violențaemoționalăşiceaverbală): insulte,
jigniri (referitoare la aspectulfizic, la capacitățileintelectualesau la
îndeplinirearesponsabilităților pe care le are victimaîncadrulfamiliei), amenințări,
intimidare, șantajemoțional, inducereafricii, presiunecontinuă, teroare, privare de
alimentesau de somn, discreditareînfațacelorlalți. Denumităşi „abuzemoțional”,
violențapsihologicăestefolosităpentru a manipulaşicontrolaefectulcumulativîntimp,
cu consecințe grave pe termen lung pentruvictim.
Încazulviolențeipsihologice, consecințele sunt pe termen lung, fiind generate de
stresul post-traumatic.

5
 6. http://cdf.md/rom/12ce-este-violenta-in-familie
2. Violențafizicăconstăînatingerisaucontactefizicedureroase,
inclusivintimidareafizică a victimei. Abuzulfizic se
poatemanifestaprincomportamente precum celeceurmează, dar nu se limitează la
acestea: lovire cu palma, cu piciorul, cu pumnul, îmbrâncire, tras de haine, de păr,
zgâriere, plesnire, desfigurare, provocarea de hematoame, contuzii, fracturi, arsuri,
bătăi, izbireavictimei de perețisau de mobilă, aruncarea de
obiecteşifolosireaarmeloralbesau de foc, imobilizarea, legarea, reținereavictimei,
lăsareavictimeiîntr-un loc periculos. Violențafizică include şidistrugereabunurilor
care aparținvictimeisau pe care ceidoiparteneri le stăpânescşi le
utilizeazăîmpreună. Cele maimulteexperiențe ale violențeifizice severe pe
parcursulvieții au fostînregistrateînrândulfemeilordivorțatesau separate (72,9%)
șiceloraflateînrelații de concubinaj (72,4%),
7
iarcelemaireduce,înrândulfemeilorcăsătorite (46,3%) .
3. Violențasexuală/abuzul sexual constăînorice contact sexual nedorit de
cătrepartenersau cu privire la care partenerul nu poatesă-
șiexprimeconsimțământulvalabil format. Înjurisprudențăcontactul sexual
fărăconsimțământesteconsiderat viol.
4. Violenţaeconomicăreprezintăscăderearesurselorşiautonomieivictimeiprin control
asupraresurselorfinanciareşi a accesuluiacesteia la bani, obiectepersonale, hrană,
mijloace de transport, telefonşialtesurse de protecțiesauîngrijire de care arputea
beneficia. Violențaeconomică se manifestăprincomportamente precum interdicţia
din parteaagresorului ca victimasă se angajezesausă-șipăstrezelocul de muncă,
refuzulagresorului de a da banivictimeipentrunecesitățile de
bazăşineimplicareaînnici un fel a victimeiîndeciziile legate de
administrareabugetuluifamiliei. Victimaestemenținutăîntr-o stare de
dependențăfață de agressor.
5. Violenţasocialăreprezintă o formă de violenţăpsihologicăpasivă, care
constăîncontrolulvictimei, izolareaacesteia de familiesau de
prietenisaumonitorizareaactivitățiloracesteiaşi care are
dreptrezultatîntrerupereasauinsuficienţarelațiilorsociale, precum
şirestrângereaaccesului la informațiesauasistență.

6
 7. Combatereaviolenţeiîmpotrivafemeilor, https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/
home/projects/addressing-violence-against-women-exploring-and-learning.html
CONCLUZII

Dimensiunilefenomenuluiviolențeiasuprafemeilorîn general, şiînfamilieîn

particular, rămân a fi subestimate. În mare parteaceasta se datoreazăgraduluidestul
de ridicat al sub raportăriicazurilorproduse, cauzate de factori precum: convingerile
stereo-tipizate, stigmatizante ale societății, rușinea; efectelestresului post-
traumatic; dependențamaterială de agresorşifrica de provocare a
creșteriiintensitățiiabuzurilor; subdezvoltareaserviciilorspecializate, în special
încomunitățilerurale, şicunoștințeleinsuficientedespremăsurile de
protecțieexistentecâtşicredibilitatearedusăîncapacitățileinstituțiilorşiorganizațiilor
cu funcții de protecție.
Pentrureducereaintensitățiiacestuifenomenînconștiințapopulației, sunt
necesarediferiteacțiuni de informare, de promovare a egalității de gen şi non-
toleranțeiviolenței, care săajute la educareapopulațieiîndepășireaviziunilor stereo
tipizate. Înacest context, un rol important pe
parcursuldezvoltăriiomeniriiarurmeazăsărevinăsistemului de educație, mass-
medieişisocietății civile.

BIBLIOGRAFIE

1. Irimescu, G., Asistenţăsocială, studiişiaplicaţii, cap.

Violenţaînfamilieşimetodologiaintervenţiei,Ed. Polirom, Iaşi, 2005.
2. Diana Loredana Hogas, Patriarhatul, subordonareafemeiisiviolenta
domestica, Ed. Lumen, Iasi, 2010.
3. PALADI, G., TABUICA, U., GAGAUZ, O. şi al. Familia: problemesociale,
demograficeşipsihologice. Chişinău,2005, p.198.
4. PAUNESCU, C. Agresivitateaşicondiţiaumană. Bucureşti: EdituraTehnică,
1994, p.90.