ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

DISCIPLINA: NURSING ÎN DERMATOLOGIE

Îngrijirea pacientului cu
afecţiuni dermatologice

Noţiuni introductive

CURS NR.1
 Competenţe specifice
1. Analizează semnele şi simptomele specifice din
afecţiunile dermatologice;

2. Identifică problemele de dependenţă şi stabileşte

diagnosticul de îngrijire la pacienţii cu afecţiuni
dermatologice;

3. Elaboreză planul de îngrijire-nursing;

4. Aplică intervenţii proprii şi delegate;

5. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.

 Elemente de anatomie :

Pielea:
înveliş membranos conjunctivo-
vascular;
acoperă corpul în întregime şi se
continuă cu semimucoasele şi
mucoasele cavităţilor naturale;
la adulţi are o suprafaţă de 1,5-2 m2,iar
masa se ridică, luând în considerare şi
hipodermul, la 18-20 kg.
 Elemente de anatomie :

Grosimea pielii variază în funcţie de:

 regiunea cutanată: 4 mm la palme şi plante,
şi între 0,2-0,5 mm la pleoape, prepuţ şi
gland;
 sexul şi vârsta, mai subţire la femei, copii şi
bătrâni.
Culoarea este dată de pigmentul melanic,
vascularizaţie şi variază în funcţie de regiune
şi vârstă.
 Elemente de anatomie :

Pielea se compune din trei straturi:

hipodermul (ţesutul subcutanat)
(subcutis);

dermul (pielea propriu-zisă)

(corium);

epidermul (epidermidis)
 Epidermul
stratul exterior al pielii;
format din rânduri de celule legate între
ele - keratinocite, aşezate unele peste
altele;
această organizare dă posibilitatea pielii
de a-şi modifica forma cu uşurinţă în
timpul mişcării;
celulele epidermului se unesc cu cele
ale dermului printr-o membrană bazală.
 Dermul:
 este o patură conjunctivă densă;
 în substanţa fundamentală, lângă ţesutul de
graniţă se află fibrocite (care dezvoltă fibre),
celule adipoase şi ale sistemului imunitar:
histiocite, limfocite;
 în reţeaua de fibre elastice şi colagene se
găsesc vase sanguine, limfatice şi numeroase
terminaţii nervoase;
 se găsesc glande sudoripare şi sebacee.
 Hipodermul:
 se compune din celule adipoase de mărimi diferite,
vase sanguine, limfatice şi centri nervoşi;
 îndeplineşte funcţia de sprijin a dermului,
protejează organismul de lovituri mecanice;
 este numit şi depozitul de energie;
 are grosime variabilă, în funcţie de zone
(inexistent pe pleoape)
Anexele pielii sunt:
Cornoase: părul şi unghiile,
Glandulare: glande sudoripare şi glande sebacee.

 
 1.Culegerea datelor în dermatologie

Informaţii amănunţite despre:

 manifestări de dependenţă;
 starea generală,
 sistemul nervos
condiţiile de viaţă şi de muncă.
 1. Culegerea datelor în dermatologie

Examinarea bolnavului se face:

 într-un mediu ambiental optim;

încăpere cu o temperatura de 18-20

grade;

factorii
termici, frigul sau căldura pot
masca simptomatologia;
 1. Culegerea datelor în dermatologie

 esteindicată lumina naturală , cea solara,

directă poate schimba aspectul leziunilor;

 se poate folosi şi lumina artificială;

 la
examinarea părului se va folosi lumina
Wood care, prin fluorescenţă, oferă detalii
importante în stabilirea alterărilor suferite de
perii infectaţi cu paraziti.
 1. Culegerea datelor în dermatologie

Prin interviul cu pacientul se vor aduna

date despre:
afecţiune;
antecedentele fiziologice şi patologice;
mediul în care trăieşte şi îşi exercită
profesia;
 1. Culegerea datelor în dermatologie

Anamneza va cuprinde:
 date generale despre pacient:
vârsta şi sexul bolnavului;
profesia;
condiţiile de muncă;
igiena locuinţei;
alimentaţia;
viaţa sexuală
 1. Culegerea datelor în dermatologie
 date despre boală:
circumstanţele în care a apărut;
dacă membrii familiei lui, atât pe ramura
ascendentă, cât şi descendentă au (avut)
aceleaşi manifestari;
dacă la locul de muncă există şi alţii care
suferă de aceeaşi boala.
evoluţia (sezonieră);
eventuale analize de laborator;
tratamentele făcute şi efectul acestora.
 1. Culegerea datelor în dermatologie

Examenul obiectiv:
 precizează particularităţile leziunilor
elementare;
 inspecţia vizuală permite identificarea
formei şi a culorii;
 palparea oferă date despre consistenţă,
profunzimea în straturile pielii şi
existenţa tulburărilor senzitive şi termice.
 1. Culegerea datelor în dermatologie
Distribuţia leziunilor elementare poate
fi:
generalizată (pe toata suprafata
corpului),
localizată pe anumite regiuni:
- simetrică (psoriazis) sau
- asimetrică
 1. Culegerea datelor în dermatologie

Leziunile cutanate pot fi expresia

manifestărilor morbide produse de
suferinţa:
 organelor digestive,
 sistemului circulator,
 organelor respiratorii,
aparatului uro- genital,
sistemului neurovegetativ si endocrin.
 1. Culegerea datelor în dermatologie

Examenul clinic este completat de:

examenul de laborator,
examenul citologic si
histopatologic,
reactivitatea cutanată
 Circumstanţe de apariţie a afecţiunilor
dermatologice

Infecţii virale (ex herpes) cu transmitere

prin contact direct cu leziunea sau cu
secreţii infectate;
Infecţii bacteriene cutanate (ex
piodermita, impetigo, erizipel) produse
frecvent de stafilococ şi streptococ;
Infecţii fungice (dermatofiţii, sau
dermatomicoze) favorizate de mediul
aerob, umed, şi temperaturi de 20-30
grade;
 Circumstanţe de apariţie a afecţiunilor
dermatologic

Prezenţa paraziţilor (scabia,

pediculoza);
Pot determina urticaria:
tratamente medicamentoase
(antibiotice)
consumul de alimente (ouă, lapte,
căpşuni)
alergeni inhalaţi (polen, praf );
 Circumstanţe de apariţie a afecţiunilor
dermatologic

 contactul cu: plante, medicamente, păr de

animale, cosmetice (dermatita de contact);
• Expunerea la factori care induc sau
întreţin unele leziuni ( soare, frig, vânt, în
cazul unui bolnav cu lupus eritematos);
Infecţii TBC;
Alţi factori (ex. alcoolul, fumatul pot
agrava psoriazisul).
 Manifestări de dependenţă

a. Leziuni dermatologice (elementare):

distribuţia anatomică a erupţiei;
forma, consistenţa, conţinutul;
data debutulului;
evoluţia leziunilor în timp;
caracterul acut, cronic, sau recidivant;
tratamente anterioare;
 Manifestări de dependenţă

b. Durerea:
intensitatea (variabilă);
localizarea (frecvent în aria afectată);
c. Pruritul:
localizat sau generalizat;
exacerbat nocturn (scabie);

d. Leziuni de grataj (scabie,pediculoză);

e. Febra;
 Manifestări de dependenţă

f. Frison (debutul erizipelului);

g. Leziuni ungheale;
i. Paraziţi adulţi sau ouă (pediculoză);
j. Alte manifestări:
greaţă;
vărsături;
cefalee;
edeme
 2. Analiza şi interpretarea datelor
Probleme:
Alterarea integrităţii pielii;
Risc crescut de suprainfectare a pielii;
Disconfort;
Risc crescut de alterare a imaginii de sine şi
a imaginii corporale;
Deficit de igienă
 3. Planificarea îngrijirilor:

Obiective:
Ameliorarea durerii;
Prevenirea extinderii leziunilor;
Prevenirea complicaţiilor,
Redobandirea unei imagini de sine
pozitivă;
Reintegrarea socio-profesională.
 4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea
îngrijirilor):
delegate:
- recoltarea de analize prescrise de medic;
- aplicarea tratamentul prescris de medic:
aplicarea de pudre (rol absorbant);
mixturi cu acţiune antiinflamatorie;
creme cu acţiune emolientă;
băi pentru îndepărtarea crustelor, scuamelor
şi pentru hidratare cutanată;
 Autonome:
asigurarea igienei tegumentelor;
igiena unghiilor, tăierea scurt, eventual manuşi
sterile;
schimbarea lenjeriei de pat şi de corp ori de câte
ori este nevoie;
monitorizarea funcţiilor vitale;
bazinete si urinare sterile în cazul leziunilor din
zonele genitală, perianală şi fesiera;
respectarea dietei;
prevenirea suprainfecţiilor leziunilor;
efectuarea de educaţie pentru sănătate;
 5. Evaluare

Se evaluează:
- rezultatul obţinut în urma aplicării
îngrijirilor autonome şi delegate;
- satisfacţia pacientului.
 Educaţia pentru sănătate în prevenirea afecţiunilor
dermatologice
 
Identificarea şi eliminarea factorilor favorizanţi
leziuni contagioase;
agenţi iritanţi;
microorganisme;
traumatisme;
expunerea prelungită la soare;
înţepăturile de insecte;
alimentaţie echilibrată, evitând alimentele
alergice;
 
Măsuri de igienă:
tegumentelor şi mucoaselor;
a anexelor pielii;
lenjeriei de corp;
a locuinţei
Măsuri de prevenire a transmiterii infecţiei:
prezentarea la medic imediat ce se observă o
leziune;
evitarea autotratării;
prevenirea leziunilor de grataj prin tăierea
scurtă a unghiilor