Societatea de consum ne pune la dispoziţie o gamă variată de

alimente, unele mai nocive decât altele, care adesea atentează grav la
sănătatea noastră. Obiceiurile alimentare defectuoase precum şi lipsa
mişcării pot conduce în timp la obezitate şi de ce nu la boli grave.
Pornind de la ideea că un stil de viaţă sănătos înseamnă un regim
alimentar echilibrat dar şi mişcare, educarea tinerei generaţii pentru
formarea unui comportament alimentar raţional precum şi
conştientizarea importanţei acesteia constituie factori importanţi în
asigurarea succesului şcolar.

Dacă în primii ani de viaţă alimentaţia este controlată de pă rinţi sau

de persoanele  care îngrijesc copiii şi/sau adolescenţii, dar cu
menţiunea că în adolescenţă , câ nd nevoile fiziologice necesare
nutriţiei cresc şi consumul alimentar cu valoare ridicată este
important, acest control este preluat de „consumator” în mare
mă sură .

OMS recunoaşte că acei copii şi tineri/adolescenţi care îşi însuşesc

obiceiuri alimentare să nă toase în prima parte a copilă riei şi le
pă strează în cea mai mare mă sură şi la maturitate au un risc mai
scă zut de a face boli cronice, cum sunt bolile cardiovasculare,
cancerul, diabetul de tip II, osteoporoză .

Un regim echilibrat în timpul copilă riei şi adolescenţei pare să

reducă riscul problemelor imediate de să nă tate, cum sunt de
exemplu: cariile dentare, anemia, întâ rzierea constituţională a
creşterii, supragreutatea, obezitatea. Obicieiurile alimentare sunt
foarte importante. De exemplu cei care nu mă nâ ncă dimineaţă
obosesc repede că tre prâ nz şi aceasta interferează cu capacitatea de
cunoaştere şi învă ţare într-o mă sură mai mare decâ t cei care se
alimentează în mod corect. Studiile efectuate în această categorie de
elevi arată că aceaştia mă nâ ncă mai multe gustă ri bogate în gră simi
şi să race în fibre alimentare în restul zilei. În plus cei care mă nâ ncă
dimineaţa, în special cei care mă nâ ncă cereale fortificate au o stare
de nutriţie generală mai bună , comparativ cu cei care consumă doar
două mese pe zi cu sau fă ră gustare care au o dietă mai densă în
trofine.

Factorii economico-sociali influenţează aportul alimentar în special

în perioada critică a adolescenţei. Obiceiurile alimentare ale
adolescenţilor reflectă vizibil slă birea influenţei familiei şi creşterea
influenţei colegilor, antujarului în alegerea alimentaţiei.

Schimbă rile obiceiurilor alimentare la aceste vâ rste pot fi asociate

cu nevoia de exprimare a libertă ţii, de controlul pă rinţilor şi de
construire a propriei personalită ţi. Aceste accese de independenţă
se pot manifesta printr-un consum exagerat de alimente în afara
că minului pă rintesc sau la şcoală , care de cele mai multe ori sunt
formate din gustă ri de tip fast-food. Nu trebuie exclus nici faptul că
adolescenţii sunt puternic influenţati de excesivă publicitate
desfă şurată de activită ţile de marketing care sunt adresate tocmai
acestei categorii de vâ rstă .

O altă influenţă ce se exercită asupra obiceiurilor alimentare este

determinată de vâ rstă .

Obiceiurile alimentare şi alimentele preferate pot compromite

conţinutul raţiei alimentare în perioada adolescenţei.

În acest sens adolescenţii pot reduce consumul de vegetale şi fructe

proaspete, care asigură necesarul de vitamine şi minerale, substanţe
(principii alimentare) care conţin o sursă importantă de glucide şi
suport energetic. Un consum abundent şi regulat de fructe şi legume
poate reduce riscul dezvoltă rii bolilor cronice degenerative.

Consumul bă uturilor ră coritoare, fabricate din siropuri au conţinut

crescut de zahă r sau glucoză , al dulciurilor ce conţin multe calorii,
compromit aportul celorlalte principii nutritive, dezechilibrează
alimentaţia şi o îndepă rtează de recomandă rile dietetice actuale.
Acest fel de bă uturi cu conţinut mare de dulciuri rafinate sunt legate
semnificativ de creşterea obezită ţii.

Mă surarea obiceiurilor alimentare în râ ndul copiilor şi

tinerilor/adolescenţilor este dificilă mai ales câ nd investigaţiile se
adresează unor medii culturale diferite. Se folosesc diferite
instrumente de mă sură standard ca de exemplu: anchetă
alimentelor consumate în ultimele 24 de ore, anchetă statistică
privind consumul de alimente pe persoană primă vara şi toamna,
anchetă chimică a alimentelor care compun meniul. Toate aceste
metode nu pot identifica aspectele specifice ale comportamentului
alimentar al copiilor şi tinerilor (adolescenţilor).

Trebuie subliniat de la început că asigurarea unei alimentaţii corecte

pentru copii şi/sau adolescenţi (tineri) este o sarcină dificilă pentru
pă rinţi cel puţin pentru că ea presupune cunoştinţe serioase de
nutriţie, existenţa posibilită ţilor materiale pentru a pune în practică
aceste cunoştinţe şi asigurarea unei aprovizionă ri ritmice cu
alimentele necesare cantitativ şi calitativ, ceea ce nu se poate realiza
în prezent. Orice intervenţie trebuie să ţină seama de aceste aspecte
dar, deosebit de important este nivelul cunoştinţelor necesare
alcă tuirii unui meniu care să acopere nevoile energetice şi trofice ale
copiilor şi/sau adolescenţilor care se află în plin proces de creştere
şi dezvoltare din toate punctele de vedere.

Este nevoie să se instruiască o generaţie nouă în aşa mă sură ca

aceasta să poată aplica nutriţia modernă a copiilor şi tinerilor, astfel
că aceştia să se obişnuiască din copilă rie tocmai cu alimentaţia care
promovează să nă tatea şi contribuie prin consumul lor echilibrat la
prevenirea îmbolnă virilor. Numai atunci câ nd numă rul acestor
persoane atinge punctul critic în populaţie se vor putea culege
roadele unor schimbă ri radicale ale stă rii de să nă tate.