Simptomele bolilor aparatului

respirator

 Tusea
Expectoratia
Dispneea
Hemoptizia
Durerea toracica
Cianoza

Tusea
Este un act reflex ce urmeaza deschiderii
bruste a glotei si consta intr-o expiratie fortata
insotita de eliminare a secretiei intrabronsice si
uneori a corpilor straini.
Actul fiziologic al tusei= inspir profund in urma
stimularii receptorilor tusei, urmat de inchiderea
glotei, relaxarea diafragmului si contractia
muschilor expiratori, toate acestea determinand
cresterea presiunii intratoracice, dupa care
urmeaza o expiratie puternica. Sunt descrise
zonele tusigene, unde receptorii tusigeni mai
frecventi sunt: laringele, bifurcatia traheei si a
bronhiilor mari

 Poate fi:
seaca - iritanta, epuizanta, mai ales in cazul bolnavilor
cardiaci sau la cei cu stare generala alterata
-productiva - are drept urmare eliminarea secretiilor din
arborele intrabronsic
Seaca = combatuta pt ca duce la epuizarea
organismului, cu timbru sec, scurta, repetata;
Intalnita in afectiunile pleurale ca pneumotorax,
pleurite, pleurezii, in neoplaziile pulmonare, tumorile
mediastinale, viroze, mai rar tulburari psihice si emotii
Productiva = stimulata, curatirea arborelui traheobronsic
Intalnita in bronsiectazii, bronsite cronice, pneumonii,
TBC

Forme particulare de tuse

A) Latratoare (sonora) este zgomotoasa, de intensitate
mare cu timbru latrator;
-la adult: in tumori pulmonare cu compresie pe
trahee, tumori mediastinale, adenopatii, anevrisme de
aorta;
-la copil: laringita striduloasa;
B) Bitonala: pe doua tonuri intalnita in paralizia nervului
recurent din tumorile mediastinale, adenopatii si
anevrismul crosei aortice.
C) Tuse surda (stinsa, cu o intensitate din ce in ce mai
mica) intalnita in alterarea starii generale, casexie,
ulceratie ce afecteaza corzile vocale(TBC, neoplasme)

D) Tusea chintoasa: succesiune de sacade

expiratorii intrerupte de inspiratii profunde:
tusea convulsiva la copii.
E) Tusea emetizanta: accese de tuse urmate de
varsaturi (tusea convulsiva, TBC, viroze
respiratorii);
Din punctul de vedere al evolutiei se deosebesc
doua forme:
-acuta
-cronica

Tusea acuta
Semn de suferinta bronhopulmonara
recenta
Apare acut, paroxistic
Dispare odata cu indepartarea cauzei care
a declansat-o

Tusea cronica
Afectarea cronica a arborelui
traheobronsic si plamanilor (bronsite
tabagice, BPOC, boli cardiovasculare cu
staza pulmonara cronica, sau in cazul
urmarii unui tratament, si care este
administrata in continuare datorita
calitatilor importante in tratamentul
afectiunilor pentru care a fost recomandat.

Din punctul de vedere al momentului aparitiei:

-Matinala la pacientii cu bronsiectazii, apces
pulmonar, bronsite cronice;
- este umeda, productiva;
-Vesperala apare seara, in TBC pulmonar
-Nocturna insotita de o expectoratie mucoasa
in cantitate mica, in astmul bronsic, sau al
cardiaci, cu IVS si staza pulmonara;
Din punctul de vedere al aparitiei:
-Continua: TBC, bronsita cronica tabagica
-La efort: emfizem pulmonar, afectiuni Cvasc cu
staza pulmonara (primul semn al IVS)

Expectoratia

Secretiile si produsele patologice din arborele

traheobronsic si bronhopulmonar poarta denumirea de
expectoratie, iar produsul eliminat se numeste sputa.
Examinarea sputei se face din punct de vedere macro
si microscopic;
Sputa
-ruginie (hemoptoica) - semn patognomonic pentru
pneumonie franca lobara
-visinie (sanguinolenta) - neo pulmonar
-purulenta, caract. supuratiile pulmonare
(abcesul pulmonar, bronsiectazii suprainfectate)

SPUTA
Din punct de vedere cantitativ:
-extrem de redusa - boli pleurale, pneumopatiile
pulmonare interstitiale
-redusa - TBC, astm bronsic
-crescuta - bronsita cronica, abces pulmonar
-foarte crescuta - colectii ce se deschid in
arborele bronsic

 Examenul macroscopic al sputei orienteaza

catre un diagnostic
-ruginie
-perlata, in cantitate mica, la sf crizei de astm
bronsic (spiralele Curshmann, eozinofile,
cristale Charcot-Leyden)
-in peltea de coacaze, cu miros fetid-neo
pulmonar
-numulara rar intalnita, contine discuri de
marimea unei monede inglobate in mucina
(TBC pulmonar)

 Purulenta cu aspect cremos galbui, in

supuratiile pulmonare
Mucopurulenta - cronicizarea proceselor
supurative
Cu scoleci - chist hidatic fistulizat intr-o
bronhie
Bronholiti - concretiuni calcare TBC calcificat

 Ex microscopic - evidentiaza cel epiteliale,

hematii, leucocite, filamente, particule de
grasime, cristale de colesterina, scolecsi,
microparticule de carbune in caz de antracoza

Ex bacteriologic al sputei se recolteaza

produsul inainte de administrarea de
antibiotice, se fac insamantari pe medii
speciale si se evidentiaza diversi germeni =
pneumococ, stafilococ, strptococ, BK,
Klebsiella pneumonie, etc.

HEMOPTIZIA

Reprezinta eliminarea in urma tusei a unei

cantitati de sange provenita de la aparatul
respirator(arbore traheo-bronsic si parenchimul
pulmonar)
Trebuie facuta diferenta intre hemoptizia
adevarata si falsa hemoptizie (sange provenit
din rinofaringe, amigdale, sau la nivelul limbii,
aspirat si apoi eliminat in urma tusei)
Hemoptizia poate fi precedata si anuntata de
starea prodromala = caldura retrosternala, stare
generala alterata, gadilitura la nivelul laringelui
si al traheei, anxietate, cefalee, dispnee.

 Pacientul expectoreaza brutal, sange rosu,

aerat, ce nu coaguleaza, uneori amestecat cu
secretie.
Hemoptizia coexista cu stare generala foarte
alterata, paloare accentuata, anxietate,
transpiratie rece, dispnee cu tahipnee,
tahicardie, modificari ale tensiunii arteriale si
uneori febra.

 In functie de cantitatea de sange eliminata:

-mica: intre 50-100 ml
-mijlocie: 100-200 ml
-mare: pana la 500 ml
-foarte mare, cataclismice, uneori mortale, cu
eliminarea brusca a 1000 ml sange (insotite de
asfixie)
Micile hemoptizii (cateva spute hemoptoice),
adesea neglijate de bolnavi, pot reprezenta un
semn sigur de neoplasm pulmonar.

 Cauzele hemoptiziei:
-TBC pulmonar (cel mai frecvent)
-traheobronsite, bronsite acute/cronice
-apcesul pulmonar
-bronsiectaziile
-pneumonia de cauza pneumococica
-micoze pulmonare
-chist hidatic pulmonar
-neoplasm pulmonar (barbatii fumatori de peste
50 de ani)

DISPNEEA
Cea mai corecta definitie a dispneei este
constientizarea efortului de a respira;
Da o senzatie extrem de neplacuta, datorata
imposibilitatii de desfasurare a actului
respirator, si este insotita de modificari ale
frecventei respiratorii, ritmului respirator si
amplitudinii respiratorii;
Dpdv etiologic, poate sa apara in:
Aport scazut de oxigen
Afectarea musculaturii respiratorii
Amputarea suprafetei de schimb alveolocapilar
Afectarea SNC

 Forme clinice:
-polipneea: accelerarea miscarilor respiratorii
(40-50 / minut); respiratia devine superficiala si
ineficienta
-bradipneea inspiratorie: caracterizata prin inspir
dificil, suierat, numit cornaj; se intalneste in
corpi straini intralaringieni, difterie, edem
alergic la nivelul glotei;
-bradipnee expiratorie: obstacol in eliminearea
aerului din plamani in expir; are un caracter
acut in astmul bronsic si cronic in bronsita
cronica si in emfizemul pulmonar

stridor: trecerea cu viteza a aerului in

inspir si in expir printr-o portiune stenozata;
duce la aparitia unui zgomot
-dispneea acuta: instalata brutal, din cauza unui
corp strain intrabronsic;
-dispneea paroxistica: in astm bronsic in criza;
este expiratorie, insotita de wheezing; in
pneumotoraxul spontan este insotita de jung
violent toracic, cianoza intensa, dispnee cu
polipnee;
-dispneea cronica: continua, permanenta, uneori
cu acutizari, bronsite cronice, emfizem
pulmonar; se caract prin polipnee si dispnee de
tip inspirator.

 Respiratii de tip special:

-Cheyne-Stocks respiratie periodica, in care
amplitudinea respiratorii creste treptat, apoi descreste,
dupa care urmeaza apnee, cand pacientul devine
somnolent
-ex: meningite, hidrocefalee, AVC, degenerari
cerebrale
-Kussmaul cu ritm in patru timpi, profunda, foarte
zgomotoasa; este o forma de dispnee cu bradipnee,
pacientul ajungand la 8-9 respiratii/min
-ex: coma diabetica, uremica;
-Biot perioade de apnee care sunt intalnite din cand in
cand, intervenind in timpul normal;
-ex: agonie, procesele inlocuitoare de spatiu
cerebal

CIANOZA
coloratie albastruie a tegumentelor si
mucoaselor:
Centrala = aport mare de Hb redusa in marea
circulatie
Periferica = desaturarea in oxigen datorata
incetinirii circulatiei in vasele periferice
In unele sitautii, cianozele sunt permanente ca
in insuf resp cronica, scleroze pulmonare,
emfizem distructiv, compresii mediastinale
tumorale

DUREREA TORACICA
In abordarea unei dureri trebuie urmarite
urmatoarele caracteristici:
-sediu
-intensitate
-caracter
-evenimente declansatoare
-elmente de insotire
-ce calmeaza durerea

 Durerea toracica mai poate fi intalnita in

numeroase suferinte:
-nevralgia intercostala
-angina pectorala
-tumori mediastinale
-mastodinia
Pe noi ne intereseaza durerea provocata
de-o afectiunea pulmonara

JUNGHIUL TORACIC
Durere violenta, fulminanta, ca o lovitura de
pumnal, datorata iritatiei terminatiilor nervoase
din pleura parietala
Este insotit de dispnee (embolia pulmonara,
pneumotorax) si de febra in pneumonii

 In pneumonia franca lobara, junghiul este

submamelonar, violent, insotit de febra
frison, tuse cu expectoratie hemoptoica.
Este important de urmarit cronologia
simptomelor:
-in pneumonie apar intai febra, frisonul,
mialgiile si in final durerea
-in infarctul pulmonar apare intai junghiul
si apoi febra si frisonul

 In pleurita la inceput junghi violent

In pleureziile mediastinale durerea este
retrosternala violenta
In pleureziile diafragmatice durerea este
resimtita la baza toracelui
Dureri toracice difuze in viroze respiratorii
si traheobronsite

EXAMENUL OBIECTIV AL
APARATULUI RESPIRATOR
INSPECTIA
PALPAREA
PERCUTIA
ASCULTATIA