Tulburari de nutritie

Semiologie dermatologica
Asist. Univ. Dr. Simona Ioanitescu
• Tulburările de nutriţie
• Modificările staturale
• Semiologia dermatologică
• – cianoza
• – edemul
• – icterul
• – paloarea
• - leziuni elementare
• - fanere
 Aportul alimentar
• Produse alimentare – compuşi chimici care includ proteine, lipide, glucide, vitamine,
săruri minerale, apă.
• Consumul zilnic depinde de: compoziţie, gradul de asimilare şi valoarea energetică.
• Valoarea energetică:
1 gr. proteine – 4,1 kcal
1 gr. lipide – 9,3 kcal
1 gr. glucide - 4,1 kcal
Raportul proteine : lipide : glucide - 1:1:4, pentru persoana adultă sănătoasă în
timpul efortului fizic de intensitate medie: 120 gr. proteine, 60 gr. lipide, 460 gr.
glucide. (La efort maxim ↑ cu 30%).
• Gradul de asimilare: 95% - produse de origine animală; 80% - origine vegetală; 82-
90% - origine mixtă.
Reglarea aportului alimentar
• Aportul alimentar este reglat de sistemul nervos:
1. Hipotalamusul – centrul foamei (n. laterali); centrul saţietaţii (n. ventromediali).
2. Centrii din partea inferioară a trunchiului cerebral – salivaţia, masticaţia,
deglutiţia.
3. Amigdala şi ariile corticale ale sistemului limbic – controlează apetitul împreună
cu hipotalamusul.
4. Girus hipocampic şi girus cingulat – căutarea hranei; împreună cu amigdala şi
hipotalamusul asigură aprecierea calităţii hranei.
• Obezitatea – apare la dereglarea aportului alimentar; consumul excesiv de
alimente şi lipsa efortului fizic. La fiecare 9,3 kcal neutilizate se depozitează un
gram de grăsime.
Starea de nutriţie
• Se apreciază prin analiza dezvoltării ţesutului celular subcutanat şi a celui
muscular; se examinează prin efectuarea semnului pliului cutanat la nivelul
abdomenului şi prin raportul greutate- înălţime.

• Semnificaţiile patologice ale stării de nutriţie constau în aprecierea îngrăşării sau

slăbirii excesive.
Starea de nutritie
• Normala

• Slăbirea excesivă
• semn de gravitate a unei boli sau un simptom pentru boli endocrine,
stenoza pilorică, boli toxico-infecţioase grave, cancere, boli psihice, etc
• Aport caloric insuficient din diferite motive

Consecinte
• Dezechlibre endocrine
• Dezechilibre metabolice
• .
Stare de nutritie

• Denutritie

• Casexie
Starea de nutritie
• Obezitatea sau îngrăşarea excesivă
• supraalimentaţie
• dezechilibre endocrine
• Sedentarism
Consecinte
• Ateroscleroză
• HTA
• Boli cardiace
• Artroze
• Deficienţe respiratorii
• Steatoza hepatica
Tipul constituţional
• Se referă la structura corporală a pacientului şi la aspectul său general, în funcţie
de conformaţia dobândită prin ereditate sau prin factori fiziologici sau patologici.

• Pentru orientarea tipului constituţional se apreciază şi dezvoltarea staturală a

bolnavului, care poate fi determinată de factori ereditari, endocrini sau de mediu
şi este în corelaţie cu creşterea oaselor.
Tipurile constituţionale
• Tipul astenic – ectomorf - tip slab, este predispus la ulcere
gastro-duodenal, TBC, boli psihice.

• Tipul picnic – endomorf - mic de statură, cu dezvoltarea

ţesuturilor rezultate din transformarea endodermului, este
predispus la ateroscleroză, obezitate, HTA, diabet zaharat etc.

• Tipul stenic – mezomorf – intermediar între primele, este

predispus la boli osteo-articulare şi musculare.
Inaltimea
Inaltimea normala: 1,50-2,00 (1,90) m

T < 1,5 m = nanism

• hipofizar (deficit de STH)
• troidian (deficit de hormoni tiroidieni)
• din stenoza mitrală apare in cardita reumatismală
• alte boli endocrine, ereditare sau osoase: mixedem (hipotiroidism), rahitism,

T> 2,00 m (1,90 m) = gigantism

Din punct de vedere statural
• Gigantismul hipofizar – este o creştere staturală exagerată prin exces de hormon
somatotrop în copilărie

• Acromegalia – este o creştere exagerată a extremităţilor corpului, tot prin

hipersecreţia hormonului somatotrop, începând din copilărie

• Eunocoidismul – dezvoltarea normală a corpului dar cu deficit în dezvoltarea

organelor genitale şi a activităţii sexuale
• Tipuri de tulburari de nutritie (caracterizate toate printr-o relatie anormala cu
mancarea):

- Anorexia nervosa, in care o persoana de regula de sex feminin respinge

mancarea, deseori fiindca in mod fals se percepe pe ea insasi ca fiind
supraponderala, apare de obicei in primii ani de adolescenta.

- Bulimia, in care persoana afectata se indoapa uneori cu mancare si apoi isi

provoaca voma, este mai des intalnita intre 15 si 30 de ani.

- Mancatul compulsiv poate aparea la orice varsta.

• Anorexia nervosa: se caracterizeaza prin refuz de a manca adecvat si
uneori prin restrangerea gamei de alimente, pierdere severa in
greutate, care poate pune viata in pericol, agitatie, oboseala,
slabiciune, caderea parului. Unele persoane suferinde de anorexie isi
accelereaza scaderea in greutate prin exercitii fizice excesive si
obsesive.
• Bulimie: simptomele tipice bulimiei sunt excesele alimentare urmate
de voma autoprovocata sau folosirea laxativelor pentru a impiedica
digerarea si absorbtia alimentelor. Greutatea poate fi normala.
Episoadele repetate de vomismente pot provoca oboseala, stricarea
danturii, durere de gat persistenta, dureri abdominale, balonari,
perturbari ale digestiei si diferite tulburari metabolice. Laxativele
pot perturba actiunea muschilor intestinali ducand la constipatie
cronica sau la deficiente de lichide electrolitice si nutritionale
• Mancatul compulsiv: cei care sufera de aceasta tulburare, probabil
supraponderali, vor sa manance si atunci cand nu le e foame.
Mancatul de pofta este o tulburare compulsiva care implicit
ingerarea unei cantitati enorme de alimente la o singura masa,
deseori in timp foarte scurt. Cel suferind simte ca nu are nici un
control cata vreme mananca, si o face rapid, dar nu se simte satul.
Unele persoane care mananca compulsiv petrec mult timp
planificand mese si cumparand mancare. Cu toate acestea se simt
jenate si vinovate de lacomia lor, astfel ca de obicei mananca pe
furis.
Semiologia dermatologica
Cianoza
col. albăstruie a pielii şi tegumentelor (Hb redusă încărcată)
- generală
reală (centrală şi periferică)
falsă (Hemoglobinopatii=metHb)
intoxicaţie (cu fenacetină, nitriţi)
rece (SM, IC)
caldă (BPCO, AB, TBC)
- locală
obstrucţii (arteriale (AAO), venoase (VCI))
localizată (sdr. Raynaud, tromboflebite)
 Cianoza adevărată :în condiţii de creştere a cantităţii absolute de Hb. redusă în capilare (peste
nivelul de 5 g /100 ml sânge). Ea apare mai bine la extremităţi şi depinde de anumiţi factori:
- volumul capilarelor cutanate şi mucoase, grosimea şi transparenţa învelişului
cutaneo-mucos (cel mai bine se observă la lobul urechilor, pomeţi, buze şi patul unghial).
-pigmentaţia pielii (la rasa neagră sau alte hiperpigmentări cutanate) se caută mai bine
la palme sau mucoasa conjunctivală
-asocierea cu alţi pigmenţi în acelaşi timp, de ex. cu icterul
-concentraţia Hb. în sânge, ea apărând mai repede la cei cu poliglobulie decât la cei cu
anemie
 Cianoza falsă apare în :
-intoxicaţia cu oxid de carbon (carboxihemoglobinemie), care are o culoare albăstruie
cu tentă carminată
-policitemia vera, când cianoza are aspect roşu-vineţiu
-methemoglobinemie şi sulfhemoglobinemie (intoxicaţia cu nitriţi, nitrotoluen, benzen etc)
-argiria – depozitarea sărurilor de argint în tegumente, dând o coloraţie albastră-cenuşie
In apariţia cianozei are importanţă nivelul absolut al Hb. reduse. La anemici, mai ales la valori sub 5
g. /100 ml sg. cianoza nu poate fi evidenţiată
- trebuie diferentiata de pseudocianoza din crisiaza, argiroza, melanoza
arsenicala
se descriu cianoza hemoglobinica (↑ Hb reduse) si cianoza
hemiglobinica (derivati anormali de hemoglobina)
Cianoza hemoglobinica (cianoza propriu-
zisa)
Cianoza hemiglobinica
* cianoza generalizata
* prin exces de methemoglobina - prin tulburari in circulatia pulmonara
(methemoglobinemie): - consecutiv unui sunt dreapta-stanga
- idiopatica (caracter familial) intracardiac
deficit de reductaza eritrocitara - cianoza periferica de staza
- methemoglobinemia idiopatica
paroxistica nefamiliala * cianoza localizata
- methemoglobinemie toxica - acrocianoza
- livedo reticularis (aspect de cutis
* prin exces de sulfhemoglobina marmorata)
(cianoza enterogena autotoxica) - livedo racemosa
- aspect reticular la nivelul peretelui
abdominal
- phlegmatia coerulea dolens
• CIANOZA CENTRALĂ :este dată de saturarea insuficientă a sângelui
arterial cu oxigen, tradusă prin creşterea nivelului absolut al Hg.
reduse în sângele arterial peste valoare limită de 5 g/100 ml. Această
cianoză este generalizată şi interesează atât tegumentele cât şi
mucoasele, iar temperatura nu este scăzută, aşa zisa cianoză caldă
Cauzele cianozei de tip central :
1. Cauze respiratorii :
-afecţiuni care reduc patul de hematoză: pneumonii masive, bronhopneumonii, TBC miliar, fibroze pulmonare extinse,
pleurezii masive, pneumotorax, fibrotorax, toracele cifo-scoliotic, etc.
- afecţiuni care produc obstrucţia căilor respiratori: boli laringo-traheale, tumori care comprimă căile respiratorii,
astmul bronşic, BPCO, etc
2. Cauze cardiace:
- insuficienţa cardiacă stângă din cardiopatia ischemică, infarctul miocardic, HTA, valvulopatii mitro-aortice,
cardiomiopatii, tulburări de ritm şi conducere.
- cardiopatiile congenitale complexe care se pot instala de la naştere, persistând toată viaţa – boala albastră.
- persistenţa canalului arterial
- fistulele arterio-venoase pe vase mari şi mijlocii, cu şunt veno-arterial după anevrisme sau pe vase mici, în
telangiectazia ereditară.
3. Cauze mixte:cardiace şi respiratorii. Tipic este cordul pulmonar cronic în care apare suferinţa inimii drepte
consecutiv unei afecţiuni bronhopulmonare.
• CIANOZA PERIFERICĂ:este determinată de o vasoconstricţie urmată
de încetinirea vitezei circulaţiei sângelui într-o zonă periferică, ceea
ce duce la extracţia crescută a oxigenului de către ţesuturi, din sângele
arterial.
• Cianoza generalizată: apare după expunere la frig sau în insuficienţa
cardiacă congestivă, când se asociază şi o vasoconstricţie cutanată
compensatorie. Ea este mai pronunţată la extremităţi care sunt reci iar
în insuficienţa cardiacă dreaptă sau congestivă, apar şi edemele.
• Cianoza localizată – apare în obstrucţiile trunchiurilor venoase sau
arteriale şi este strict localizată la teritoriul corespunzător. Dacă
obstacolul este pe cava superioară apare cianoza extremităţii cefalice,
a membrelor superioare, a gâtului şi a părţii superioare a toracelui
(cianoza în pelerină cu sau fără edem).
Sindrom Raynaud
livedo reticularis
cianoza periferica
Cianoză
Cianoză
Anamneza
a)antecedente heredo colaterale
- existenţa de cardiopatii congenitale în familie
- boli genetice în familie
• b) antecedente prenatale
- infecţii virale în primele luni de sarcină
- consum de toxice (alcool) sau medicamente cu rol teratogen ( valproat, săruri de
litiu, hormoni, etc. )
• c) antecedente personale
- date în legatură cu naşterea (semne de hipoxie sau de insuficienţă respiratorie, scor
Apgar mai mic de 7 , greutatea la naştere )
- cercetarea factorilor declanşatori ai cianozei
- simptome asociate cianozei (tuse, dispnee, transpiraţii, somnolenţă)
Examenul clinic
inspecţia va evidenţia malformaţii extracardiace asociate (buza de
iepure, picior strâmb, anomalii toracice, omfalocel, etc)
- semne funcţionale: dispnee de efort, lipotimii, poziţia pe vine, retard
staturo-ponderal
- semne fizice:
• - cianoza
• - hipocratismul digital
• - examenul aparatului cardio-vascular: puls, AV, presiune sanguină,
zgomote cardiace, sufluri cardiace, semne de insuficienţă cardiacă
Examene paraclinice
a) ex hematologic :
policitemie cu creşterea vâscozitătţii sanguine şi risc de tromboze
vasculare
anomalii ale hemostazei cu tendinţa de producere a unor
manifestări hemoragice
b) ex radiologic:
- volumul cardiac şi al cavităţilor cardiace
aprecierea vascularizaţiei pulmonare
c) EKG: semne de hipertrofie uni sau biventriculară
( ‼ nici o modificare EKG nu este patognomonică pt o anumită
malformaţie cong.)
d) ecocardiografia ( unidimensională, bidimensională, Doppler ) permite
renunţarea la metodele invazive de dg. într-un nr. apreciabil de cazuri
e) RMN – preţul limitează folosirea extensivă
f) explorarea radioizotopică aduce date comparabile cu cele obţinute
prin cateterism cardiac
g) cateterismul cardiac şi angiocardiografia ( metode invazive de dg ) se
justifică dacă sunt urmate de act chirurgical
 Malformatii congenitale de cord

- 25% din totalul malformaţiilor

- 7,5 – 8 cazuri la 1000 de nn vii
- etiologie multifactorială prin intricarea dintre factorii
genetici si factorii de mediu
- dintre factorii de mediu: infectii ( rubeola ), toxice
( alcool ), medicamente ( anticonvulsivante, litiu,
tranchilizante, sa ), radiatii ionizante, diabetul matern.
- perioada vulnerabila este cuprinsa intre ziua 20 si a 34-a
de sarcina
 Criterii de clasificare

I. Clasificare patogenica, dupa Moss si Adams

- comunicare anormală între circulaţia sistemică şi cea
pulmonară ( DSA, DSV, CAV, PCA )
- anomalii ale tractului de ieşire din ventriculul stang ( SA,
coarctaţia de aortă )
- anomalii ale tractului de ieşire din ventriculul drept ( SP,
Tetralogia Fallot )
- originea anrmală a a marilor vase şi a arterelor coronare
( TVM, Trunchi arterial comun, Originea anormală a
arterelor coronare )
- anomalia de întoarcere a circulaţiei venoase pulmonare
 Criterii de clasificare

II. După prezenta sau nu a cianozei, existenta sau

absenta suntului si directia acestuia
A) Cardiopatii congenitale necianogene (cu şunt
stâng-drept ):
a) Defect septal atrial ( DSA )
b) Defect septal ventricular ( DSV )
c) Persistenţa canalului arterial ( PCA )
d) Canal atrio-ventricular ( CAV )
e) Întoarcerea venoasă pulmonară anormală
 Criterii de clasificare

II. După prezenta sau nu a cianozei, existenta sau

absenta suntului si directia acestuia
B) Cardiopatii congenitale cianogene (cu şunt drept-stâng):
a) Trilogia Fallot ( sept intact )
b) Tetralogia Fallot
c) Transpoziţia de vase mari ( TVM )
d) Trunchi arterial comun
e) Boala Ebstein
f) Atrezia de tricuspidă
g) Hipoplazia cordului stâng
 Criterii de clasificare

II. După prezenta sau nu a cianozei, existenta sau

absenta suntului si directia acestuia
C) Cardiopatii fără şunturi:
a) Coarctaţia de aortă
b) Stenoza aortică
c) Stenoza pulmonară
d) Anomalii ale arcului aortic şi ale ramurilor sale
e) Anomalii de poziţie ale cordului.
Edemele
Semiologia edemelor
Edemele= acumulare excesiva de fluid in spatiul interstitial/ cavitati ca
urmare a dezechilibrelor presionale sau a incapacitatii de preluare a
limfei
In functie de distributie pot fi
• Generalizate (Ex : insuficienta cardiaca, ciroza hepatica, sd nefrotic)-
anasarca (edem+revarsate lichidiene in cavitati)
• Localizate (Ex: edem inflamator, alergic, insuficienta venoasa
cronica/tromboflebita)
Semiologia edemelor
mecanisme fiziopatologice

Edeme
Presiune hidrostatica Presiune coloid-
osmotica
Presiune mecanica
tisulara
Capacitatea de
epurare a
limfaticelor
Presiunea hidrostatica arteriala depaseste presiunea tisulara si
determina transudarea apei si sodiului in tesuturi

Presiunea oncotica a proteinelor plasmatice atrage apa inapoi

in vas.

Fluidul care este transvazat prin capatul arterial al capilarului

este in cea mai mare masura reabsorbit la capatul sau venos.

Circa 15% din lichidul care se acumuleaza in spatial interstitial e

preluat de vasele limfatice care il retransfera in sistemul venos
 Semiologia edemelor
Cauza
Cresterea presiunii hidrostatice sanguine
- Obstructie vv (ex tromboflebita)
- Dilatare arteriolara (inflamatie/alergie)
Cresterea concentratiei proteinelor tisulare
- Lezarea peretelui capilar- inflamatie,
hipoxie
Scaderea concentratiei proteinelor
plasmatice (ex sd nefrotic, ciroza,
malnutritie)
Obstructia vaselor limfatice (ex filarioza,
tumori)
mecanism
Creste filtrarea transcapilara
Transudare de proteine in tesut – edem
inflamator localizat; + mixedem
Scaderea presiunii coloid-osmotice –
hipoproteinemii (hipoalbuminemii):
insuficienta hepatica, sd nefrotic,
malabsorbtie
Blocarea vaselor limfatice, invazie/ ablatie a
gg limfatici, compresii extrinseci ale vaselor
limfatice etc
Semiologia edemelor
fiziopatologie
Factorii care influenteaza presiunea hidrostatica
• Forta de contractie a miocardului
• Debitul cardiac
• Tensiunea arterial sistemica
• Volumul sanguine total
• Diametrul arteriolar
• Presiunea venoasa din ansa venoasa eferenta capilarului
Factorii care influenteaza presiunea coloid-osmotica = proteinele (albumina)
Factorii care influenteaza presiunea tisulara : concentratia locala a proteinelor
Rolul drenajului limfatic: preia albuminele filtrate prin capilar, preia excesul de fluid
interstitial
Semiologia edemelor
fiziopatologie : factori generali
• Scaderea fluxului plasmatic renal (ex ICC) activarea SRAA –
retentie de sodiu
• Aldosteronul – stimulat de scaderea fluxului renal (SRAA), de scaderea
volemiei – retentie de sodiu
• Peptide natriuretice atriale - efecte contrarii: scad angiotensina 2,
aldosteronul si renina – determina eliminarea Na
• Hormonul antidiuretic hipofizar – stimulat de scaderea aportului de
sodiu la nivel renal – creste reabsorbtia apei
• Alti hormoni cu rol in aparitia edemelor: mineralocorticoizi,
corticosteroizi, estrogeni, androgeni
Semiologia edemelor
inspectie
TBF

Limfedem

ICC
Semiologia edemelor
inspectie

Guta

Angioedem
Semiologia edemelor
inspectie

Edem in sindromul
nefrotic
Semiologia edemelor
palpare
• Semnul godeului
• Presiunea se aplica cca 15 secunde
(Macleod’s)

Lasa godeu usor: edemul hipoalbuminemic (renal, carential)

Lasa greu godeu : edemul cardiac, insuficienta venoasa
cronica
Semiologia edemelor
edeme fara godeu
Nu lasa godeu la presiunea digitala:

- Limfedem (presiune interstitiala mare datorita blocajului limfatic)

- Mixedem (presiune mare creata de acidul hiluronic in interstitiu)
- Edeme premenstruale sau preclimax
Semiologia edemelor
palpare
• Temperatura locala
-calde : inflamatorii (tromboflebita, artrite-guta, celulita/fasceita,
alergie )
-reci : insuficienta cardiac (vasoconstrictie periferica)
-normala : sindrom nefrotic, ciroza hepatica
Semiologia edemelor

• Percutia - utila in :
Edeme generalizate – anasarca:
- In insuficienta cardiaca : matitate decliva pleurala/abdominala = pleurezie/ascita
- Ciroza hepatica – mai frecvent ascita

• Auscultatia
- Insuficienta cardiaca:
Pulmonar : disparitia MV (pleurezie), raluri de staza- subcrepitante
Cardiac: sufluri sistolice/ galop al VS
Semiologia edemelor
semne si simptome asociate
Cauza Simptome , semne

Cresterea presiunii hidrostatice/supraincarcare cu lichide

Insuficienta cardiaca dreapta (staza in circulatia Edeme simetrice, depresibile, nedureroase, dispnee
venoasa sistemica) de efort, jugulare turgescente, reflux hepatojugular,
semn Kussmaul (accentuarea turgescentei in inspir),
hepatomegalie sensibila, variabila
Insuficienta cardiaca stanga Tuse nocturna ,dispnee de decubit cu
ortopnee/dispnee paroxistica nocturna, raluri
subcrepitante, galop VS

Sarcina /premenstrual (retentie hidrosalina) Anamneza

Medicamente (ex. minoxidil, AINS, Simetrice , nedureroase, greu depresibile
estrogeni, fludrocortisone, dihydropyridine, blocanti
de canale de calciu)
Iatrogenice (PEV excesive ) Anamneza/ documente medicale
Crestere presiunii hidrostatice- obstructie vv
Tromboza venoasa profunda Aparitie acuta, de obicei unilateral, localizat mai frecvent la
membrul inferior
Dureros (de obicei) – semn Homans pozitiv (uneori)
Semne de inflamatie acuta: roseate, caldura locala, sensibilitate
Anamneza: factori predispozanti : ACO, operatii/traumatisme
recente, cancer, imobilizare

Insuficienta venoasa cronica Aparitie cronica –uni-sau bilaterala, modificari de culoare a

tegumentelor- maronii (dermita ocra), uneori ulceratii cutanate,
discomfort local
Frecvent – vene dilatate - varice

Compresie venoasa extrinseca (sarcina, Evolutie cronica- lent progresiva, nedureroase sindrom de v cava
tumori abdominale, obezitate) superioara- edem “ ïn pelerina”: facies pletoric, dilatare a venelor
jugulare.

Absenta contractiilor musculare la nivelul Nedureroase, simetrice

MI (Imobilizare prelungita)
Cresterea permeabilitatii capilare
Angioedem (alergic, idiopatic sau ereditar)
Factori lezionali (ex, arsuri, contact cu substante
chimice, toxine, traumatism)
Septicemie (crester permeabilitatea prin leziuni
endoteliale)
Infectii ale tesuturilor moi (celulita, fasceita
necrotizanta)
Brusc, focal, asimetric , uneori roz
Anamneza
Stare generala alterata cu febra, tahicardie
Nedureroase, simetrice
Localizat , rosu, dureros
Simptome generale de infectie
Scarerea presiunii coloid osmotice

Sindrom nefrotic Edeme difuze, ascita, edeme periorbitare

Enteropatie cu pierdere de proteine Diaree
Scaderea sintezei de proteine (denutritie, ciroza Anamneza
hepatica) Ascita, icter, stelute vasculare, circulatie colaterala,
eritem palmar, ginecomastie, atrofie testiculara
Obstructie limfatica
Iatrogenica (eg, postiradiere/ dupa evidare gg in Anamneza
neoplasm mamar) Initial depresibile, apoi greu depresibile – fibroza
interstitiala
Congenital (rar) De obicei debuteaza in copilarie
Filarioza limfatica Anamneza- zone endemice (Africa, Asia, Pacific)
Edeme focale, uneori afectand si organele genitale
externe
 Insuficienta cardiaca
. stanga
Edemul in IVS
- Initial edem ↓ contractilitatea VS ↓scaderea debitului cardiac
pulmonar
(tuse,
Acumulare de fluid in VS
dispnee de ↓scaderea volumului sangin arterial
efort,
dispnee Congestia AS
paroxistica Activarea RAA ↑ADH
nocturna cu
↑congestia vv pulmonare
ortopnee,
tahicardie) Cresterea presiunii hidrostatice in Retentie de apa si sare
capilarele pulm
- Tardiv-
edeme
periferice
Edem pulmonar
 Insuficienta cardiaca
. dreapta

Edemul in IVD ↓scaderea umplerii si debitului VS

↓ contractilitatea VD

Localizat initial Dilatarea AD ↓TA

decliv:
-retromaleolar,
pretibial, Congestia sistemului venos sistemic Activarea SRAA ↑ADH
presacrat
Retentie de sare si apa
Caractere:
↑staza in venule si capilare
Rece
Cianotic
Mai dur
Edeme generalizate
Edemul in insuficienta
cardiaca
Edemul in sindromul Sindrom nefrotic

nefrotic
Proteinurie sustinuta>3.5 g/24 ore

hipoalbuminemie

Cresterea permeabilitatii
peretelui capilarului glomerular
↓presiunea coloid osmotica plasmatica

Edem generalizat

Retentie de lichide hipovolemie

.
Retentie de apa si sare RAA activat
 Edemul in ciroza
hepatica
ciroza hepatica

regenerare nodulara
Fibroza scaderea sintezei de proteine

HT sinusoidala ↓ presiunea oncotica

HT portala Edeme generalizate

ascita
Edemul din hipotiroidie
Mixedem
Localizare :
-membre inferioare
-fata – aspect buhait
Caractere:
Nedepresibil
Rece
Semiologia edemelor
Alte edeme generalizate
Edemul carential (hipoalbuminemie- in sd de Generalizat- membre inferioare, fata
malabsorbtie, pancreatita cronica, denutritie) Moale, pufos

Edemul de sarcina (compresia pe VCI/limfatice, Localizat la membrele inferioare

/estrogeni/ nefropatie gravidica) Alb, moale, moderat
Edemul catamenial (premenstrual- hiperestrogenemie ) Localizat la membrele inferioare
Moale, moderat
Edemul iatrogen (Corticosteroizi, AINS, blocanti de Membre inferioare/fata
canale lente de calciu, estrogeni/ACO) Simetrice
 Semiologia edemelor
edemele localizate
Edemul inflamator (infectie, trauma, arsura- cresc Cald, rosu, dureros
permeabilitatea capilara, cresterea presiunii oncotice tisulare)

Edemul alergic Quincke (cresterea permeabilitatii capilare) Localizare:

Palpebral, buza superioara (“tapir”)
Rozat, pruriginos, sensibil, recidivant

Limfedemul (congenital, filarioza, metastaze gg,ablatii gg, Localizare: membrele inferioare

compresii) Caractere: asimetric, in timp devine cartonat
Edemul gravitational Ortostatism prelungit
Edemul neurotrofic Membrul paralizat
 Semiologia edemelor
edemele localizate
Edemele venoase (cresterea presiunii hidrostatice- staza Localizare:
venoasa +/- inflamatie) - perivenos= tromboflebita superficiala
- Membre inferioare- tromboflebita profunda
- Membre superioare , ½ superioara a toracelui = edem in “pelerine”=
tromboza VCS
Caractere :
- cald, sensibil, eritem local – daca se asociaza flebita
- Cald, alb, sensibil – tromboze venoase profunde
Variante : phlegmatia alba dolens / caerulea dolens

Localizat la membrele inferioare – uni/bilateral

Edemele din insuficienta vv cronica Accentuat de ortostatism
Greu depresibil, tulburari trofice
Icterul
col. galbenă a pielii şi fanerelor (Bil>3 mg%)
- flavin (mai mult decât icter) = A. hemolitică (AH)
- rubin (roşcat) = HVA
- verdin (I. obstructiv)
- melas (negru) = cancer de pancreas / CB
- fals
- morcov (caroten )
- medicamente (ac. picric, atebrină)
- xantelasme (HLP)
- Bil. <1,5 = subicter (HCP, după colici în LB)
• - este determinat de cresterea valorilor bilirubinei serice (V.N = 0,3-1 mg% sau 10mg‰)
• - la valori de 20 mg‰: subicter conjunctival
• - valori > 30 mg‰: icter tegumentar

• Tipuri semiologice de icter

• icter flavinic
• icter rubinic
• icter verdinic
• icter melas (negru)

• Clasificarea etiologica a icterelor

• ictere hemolitice
• ictere hepatocelulare
• ictere mecanice

• Diagnostic diferential
• ingestia de atebrina
• carotinoza
Icterul
Simptome ce pot insoti icterul
• Dureri abdominale;
• Urină maronie sau închisă la culoare;
• Simptome asemănătoare gripei (fatigabilitate, febră, dureri în gât,
cefalee, tuse, dureri generalizate);
• Prurit (mâncărime) genralizat;
• Stare generală alterată, proastă;
• Greaţă, vărsături şi diaree;
• Scaune decolorate sau de culoarea lutului;
• Apetit scăzut;
• Pierdere inexplicabilă în greutate;
• Slăbiciune.
Paloarea
• - este principalul semn al anemiei la nivelul tegumentelor si mucoaselor (conjunctivala, bucala, labiala, linguala)

• - are diferite nuante, in functie de etiologia anemiei:

• paloarea marcata (alba ca varul)
• paloarea cu nuanta galbuie ca ceara
• paloarea cu nuanta cenusie
• paloarea cu nuanta galben-pai
• paloarea si icter scleral
• paloarea galben-murdar
• paloarea “cafea cu lapte”
• paloarea prin vasoconstrictie (↑ catecolaminelor plasmatice)
• paloarea prin infiltrarea tegumentelor
• paloarea prin hipodezvoltarea capilarelor dermice
Paloarea
 CULOAREA- Roşeaţă, Eritroză

Extinsă
- fiziologică
emoţii
pudoare
climax
eritem solar
- bb. febrile – pneumonii
- intox. CO (facies roz)
- S. carcinoid intestinal
- poliglobulii / leucoze
 CULOAREA- Roşeaţă, Eritroză

Localizată
DZ
etilism
LES
boli de piele (erizipel)
palme (hepatită cronică, ciroză hepatică)
 Eritemul cutanat

Eritemele generalizate
• eritemul rujeolic (morbiliform)
• in intoxicatii medicamentoase si lues secundar
• flush
• rash – in boli contagioase
• eritrodermia exfoliativa (“omul rosu” al lui Hallopeau)
• eritemele figurate – inele, arc de cerc (eritemul Leiner)

Eritemele localizate
• eritemul palmoplantar
• eritemul pelagros
• eritemul de menopauza
• eritemul fiziologic
Flush
Eritroză localizată
Lupus eritematos
sistemic
Lupus eritematos sistemic
Eritroză palmară
 Tulburări de pigmentare (discromiile)

- acromie (albinism)
- leucodermie
cicatrici
arsuri
dermatoze
Vitiligo
 Tulburări de pigmentare (discromiile)-
hipercromie (melanodermie)
- rasială
- constituţională (efelide locale)
- cloasma (gravide)
- b. Addison – faţă (b. bronzată, pliuri de flexie)
- nevi pigmentari
- hemocromatoză (diabet bronzat, depuneri Fe în ficat)
- porfirie (metabolismul porfirinelor)
- melanoze toxice (citostatice, tetraciclină, Ag, As, Au, Hg)
- uremică (dializă)
- acantozis nigricans (nevi faţă, torace) – stare precanceroasă
- polipoză (mucoase)
Modificari de pigmentare cutanata
 Hiperpigmentarile cutanate
1. Hiperpigmentarile cutanate cu caracter difuz
• melanodermia addisoniana (boala Addison)
• hemocromatoza (diabetul bronzat sau ciroza pigmentara)
• alte hiperpigmentari generalizate:
• acromegalie
• tratament cu ACTH
• denutritie, casexie
• boli renale
• boli hepatice
• amenoreea primara
• melanoza vagabonzilor
• cauze medicamentoase si toxice
Hiperpigmentarile cutanate - Hiperpigmentarile cutanate
cu caracter difuz

melanodermia addisoniana
(boala Addison)
Hemocromatoza
Boala Addison
Boala Addison
alte hiperpigmentari
generalizate -
acromegalie
2. Hiperpigmentarile regionale

• masca gravidica (cloasma

gravidica)
• hipertiroidia (semnul Jellineck)
• pelagra
• porfiria
• carente vitaminice si sindroame de
malabsorbtie (melanoza Riehl)
• cancerul de prostata tratat cu
estrogeni (hiperpigmentarea
areolelor mamare)
• insuficienta circulatorie venoasa
cronica (dermita ocra Favre-Chasse)
• acantosis nigricans

acantosis
nigricans
Cloasma gravidică
Acantosis Nigricans
Polipoză intestinală
3. Hiperpigmentarile circumscrise

• efelide (pistrui)
• nevi pigmentari – nevii plani, lentigouri (alunite), nevi verucosi
pigmentari, nevi pigmentari multipli (neurofibromatoza sau boala
Recklinghausen)
• scleroza tuberoasa (epiloia sau boala Bourneville) – macule
hipopigmentate in “frunza de artar” si hiperpigmentate “café-au-lait”
• sindromul Albright – pete pigmentare pe o jumatate de corp
• nevul fuscoceruleu oftalmo-maxilar Ota
• sindromul Peutz-Jeghers
• lentiginoza periorificiala sau sindromul LEOPARD (L – lentigouri, E –
tulburari de conducere pe ECG, O – ochi indepartati, P – stenoza arterei
pulmonare, A – anomalii genitale, R – retard al cresterii, D – surditate)
• melanomul malign
 Hiperpigmentarile circumscrise

sindromul Peutz-Jeghers
nevi pigmentari multipli
(neurofibromatoza sau boala
Recklinghausen)

nevi pigmentari
  Hipocromiile cutanate
1. Hipocromiile cutanate difuze
• albinismul

2. Hipocromiile cutanate cu caracter regional

• vitiligo (discromie cutanata) – poate fi asociat cu boala Basedow sau cu
boala Addison, este un element al sindromului Harada
• intoxicatia cu benzilhidrochinona (fotografi)

3.Depigmentarile circumscrise
• pe teritoriul eruptiei zosteriene
• in teritoriul unei cicatrici
albinism

vitiligo
Vitiligo
Albinism
Cicatrici
LEZIUNI ELEMENTARE
PRIMITIVE (proces initial++) : macule, papule-nodul-vegetatii, vezicule-bule, pustule

SECUNDARE (evolutia unui proces) : cruste, scuame, eroziuni, ulceratii, gangrena, cicatrice.
LEZIUNILE CUTANATE:
 Macula:o pată netedă, de culoare roz sau roşiatică, de dimensiuni mici (sub 1cm
diametru) care nu depăşeşte planul tegumentar şi apare în boli eruptive infecţioase ca
rujeola, rubeoola, febra tifoidă.
 Papula :o proeminenţă mică pe piele, rotundă cu diametru sub 0,5 cm palpabilă;
apare în scarlatină, urticarie
 Nodulul este o formaţiune dermică sau hipodermică de dimensiuni variate, palpabilă
ce apare în xantomatoză, lipomatoză, eritem nodos.
 Vezicula este o formaţiune în relief, cu diametrul sub 1cm, cu conţinut lichidian care
apare în varicelă, zona zoster, herpes.
 Bula este o veziculă cu conţinut purulent care apare în acnee, variolă, impetigo.
 Chistul este o colecţie încapsulată cu conţinut lichid sau semilichid.
Secundare:
 Crustele sunt depozite de exudate solidificate la suprafaţa tegumentului care apar în
evoluţia herpesului, zonei zoster sau ca urmare a unor eroziuni, ulceraţii sau la
nivelul eczemelor cutanate.
 Cicatricea apare prin vindecarea plăgilor cutanate unde se dezvoltă un ţesut fibros.
 Fisurile sunt soluţii de continuitate liniare care ajung până la nivelul dermului.
 Eroziunea este o pierdere de substanţă care interesează epidermul.
 Ulceraţia este o pierdere de substanţă mai profundă ce interesează şi dermul.
 Gangrena este o necroză a ţesutului şi straturilor subiacente care se poate suprainfecta
devenind fetidă.
 Escara este o gangrenă mai profundă circumscrisă, situată la nivelul zonelor supuse
presiunii externe (fese, regiunea sacrată, călcâie).
 Vergeturile sunt benzi de atrofie la nivelul cărora pielea este subţiată şi încreţită şi se
produc prin ruperea fibrelor elastice din derm. Apar în cazul creşterii în volum a
abdomenului (sarcină, ascită) sau a altor regiuni (obezitate, edeme) sau odată cu
slăbirea rapidă şi accentuată a pacientului.
Leziunile vasculare la nivelul pielii:
 Peteşiile:sunt pete hemoragice de dimensiuni mici (sub 1cm) de formă rotundă sau
ovală ce apar pe piele sau mucoase.
 Echimozele :sunt pete hemoragice dermo-hipodermice mai mari de 1cm.
 Telangiectaziile:sunt dilatări ale vaselor mici pe piele sau mucoase ce apar în
hipovitaminoze B, sarcină, ciroză, consum de anticoncepţionale.
 Tulburări trofice cutanate
noduli subcutanaţi (RAA)
gută (haluce) – roşu, dureros
artroze (nodul Heberden)
lipoame (lipomatoza Darkum)
neurofibromatoza (boala Recklinghausen)
atrofie - sclerodermie, ihtioză („piele de peşte”)
ulceraţii
- arteriopatie (gangrenă)
- mal perforant plantar (tabes, DZ, siringomielie)
- ulcer varicos
gangrenă = distrucţie (necroză) tisulară
uscată / umedă (b. Bürger, ASCL, DZ (picior), emboli arteriali)
escara (gangrena profundă) - piele/muşchi/os
- imobilizaţi
PETE FARA RELIEF : MACULE

MACULE : PETE FARA RELIEF/ FARA INFILTRARE,

SIMPLA MODIFICARE A CULORII PIELII
MACULE ERTEMATOASE
 DISPAR LA
VITROPRESIUNE
Generalizare eritem
la tot tegumentul :
ERITRODERMIE
MACULE PURPURICE

Nu se modifica la vitropresiune
MACULE HIPO/ACROMICE
MACULE PIGMENTATE
 LEZIUNI IN RELIEF

PAPULE; NODUL

VERUCOZITATI
PAPULA : LEZIUNE IN RELIEF, PLINA, FERMA LA
ATINGERE, < 1 CM

PAPULA EPIDERMICA PAPULA DERMICA

edem / Celule / Substanta
 Edematoasaaa (urticarie)

Epidermica (psoriasis)

Celulara / inflamatorie (lichen)

 > DE 1 CM

NODUL
NODUL : LEZIUNE IN RELIEF, +/- INCLUSA IN PIELE CU
DIMENSIUNI > 1 CM,
VEGETATII/VERUCOZITATI : LEZIUNI POLILOBATE « in
conopida » (hiperplazie epidermica)
LEZIUNI
LICHIDIENE

VEZICULE-BULE
SI
PUSTULE
VEZICULE / BULE: LEZIUNI TRANSLUCIDE IN RELIEF
CONTINAND UN LICHID CLAR SAU GALBEN CITRIN

1 la 3 mm
VEZICULA

BULA
> 5 mm
V/B EPIDERMICA V/B SUBEPIDERMICA
VEZICULE (epidermice >>>>>subepidermice)

Varicela Herpes

Eroziuni post veziculare

BULE EPIDERMCE

Bule flasce (pemphigus)

Eroziuni post-buloase (impetigo)

 BULA
SUB-EPIDERMICA

Bule care opun rezistenta pemfigoide

Intepatura insecte
PUSTULA : LEZIUNE ALBA LAPTOASA SAU GALBUIE
IN RELIEF CONTINAND PUROI (PMN/KERATINA
ALTERATA)
PUSTULA FOLICULARA >>> PUSTULA NON FOLICULARA
 PIRDERE DE SUBSTANTA

EROZIUNE / ULCERATIE / GANGRENA

PIERDERE DE SUBSTANTA : EROZIUNE-FISURA /
ULCERATIE / GANGRENA

Eroziune-fisura Ulceratie Gangrena

MODIFICARI
DE SUPRAFATA

CRUSTA

SCUAMA
MODIFICARE DE SUPRAFATA : CRUSTA (SE DETASEAZA
IN BLOC CU CHIURETA)
MODIFICARE DE SUPRAFATA : SCUAMA

Ingrosare strat cornean  pelicula

albicioasa care la gratajse poate
detasa
Scarlatiniforme Pytiriasiforme

Psoriasiforme Ichtyosiforme
 ALTE LEZIUNI

Ph. de KOEBNER

NODUL / NODOZITATE
 Erupţii- Boli infecţioase

exantem – rujeolă (pete roşii), S. Pastia (scarlatină)

enantem
S. Köplich erupţii fugace
rubeolă ± vezicule
varicelă
variolă
 Erupţii- Localizate

herpes (vezicule)
Zona Zoster (pe tract nervos)
erizipel (eritemato-violaceu)
 
Herpes labial
Zona zoster
Zona zoster
Erizipel
Erupţii-  Generale

alergice
eritem nodos (RAA)
dermografism (neurovegetative)
 Hemoragiile cutanate

Petesiile si vibices

Echimozele – aspecte particulare:

• “in ochelari” (fractura bazei craniului)
• pe fata interna a bratului (fractura de cap humeral)
• pe fata interna a coapsei (fractura de femur)

Hematomul
 Hemoragii (cutanate)
peteşii (punctiforme)
purpure (TCP, hemofilie, febră tifoidă)
echimoze (dermoepidermice) – traume, coagulopatii
efuziuni hemoragice (coagulopatii, leucemii)
Clasificare
gingivoragii
epistaxis (nas)
hemoptizie (căi respiratorii)
hematemeză (tub digestiv sup.)
rectoragie (tub digestiv inferior)
metroragie (uter)
hemartroză (articulaţii)
hemotorax (pleură)
 
Peteşii, purpură, echimoze
 Circulaţie colaterală

vene dilatate subcutanat

 torace  boli de mediastin
abdomen  CH, tumori
abdominale
Ciroză hepatică- ascită,
circulaţie colaterală
Ulcer varicos
Lipom
Neurofibromatoză
Gută
Ichtioză
gangrenoasă
Nodul
reumatoid
Gangrenă
Escare
 Eruptiile cutanate
1. Papula
• urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)
• dermografism (prin reflex de axon)
• micoze cutanate (placarde eritematoase acoperite
de scuame)
• pitiriazis versicolor
• verucile (negii)

urticarie (leziune eritemopapulopruriginoasa)

dermografism (prin reflex de axon)
pitiriazis versicolor
2. Cheratozele si cheratodermiile

 aspect generalizat
-ihtioza

 aspect localizat
- sediu palmo-plantar (tiloza)
- hipercheratoza foliculara (“piele de gaina”)

ihtioza

cheratoza solara
3. Telangiectaziile – aspecte particulare:

• in “desen de bancnota” (ciroza hepatica)

• interscapulovertebrale (semnul Turban) – adenopatii
mediastinale
• la nivelul primelor vertebre toracice (semnul
Francke) – tuberculoza pulmonara apicala
• cu caracter dendritic, la baza hemitoracelui
(ghirlanda Sahli)

telangectazii
4. Hemangioamele
- nevii rubini
- stelutele vasculare sau angioamele arahneiforme (“spider
nevi”)
- angioamele plane (* in teritoriul trigemenului - sindromul
Sturge-Weber )

sindromul Sturge-Weber
5. Angioamele cavernoase

6. Tuberculii

7. Nodulii
• noduli dermo-hipodermici (eritem
nodos)
• nodulii Ossler
• nodulii Meynet
• guta – tofi gutosi
• poliarterita nodoasa – noduli
subcutanati

noduli Osler noduli dermo-hipodermici

(eritem nodos)
Guta – tofi gutosi
 Tumorile cutanate

Tumorile cutanate benigne

• cisticercoza
• cancere (pulmonar, mamar, renal, gastric, uterin) – metastaze
cutanate
• hipercolesterolemie – xantelasma, xantoame eruptive
• chistul epidermoid (sebaceu)
• cheloidul
• dermatofibromul (fibromul in pastila)
• fibromul moale

chistul epidermoid (sebaceu) cheloidul

cancer mamar
Tumorile cutanate maligne
• carcinomul bazocelular
• carcinomul spinocelular

carconom bazo
celular
 Pierderi de substanta cutanata

• Ulceratiile – ulcerul perforant plantar, ulcerele arteriale, ulcerele

venoase
• Eroziunea
• Exulceratia
• Cicatricea ulcerele venoase
 ulcer neuropatic (spina bifida)
ulcer diabetic

ulcer post traumatic

(paraplegie)
Cicatricea
 Atrofiile cutanate
• Vergeturile
• Sclerozele cutanate, sclerodermia liniara

scleroderma

Vergeturile
 Modificarile secretiei sudorale

 Anhidroza
• Localizata – pe jumatate de fata (sindromul Claude Bernard-Horner)
• Generalizata – in atrofiile cutanate, sindromul Christ-Siemens

sindromul Claude Bernard-Horner

stanga – normal dreapta - patologic
 Hiperhidroza (hiperdiaforeza)

Localizata
• palmo-plantar (distonie neuro-vegetativa)
• extremitatile superioare (sindromul Raynaud)
• hemicraniu (migrena)
• teritoriul auriculo-temporal (sindromul Frey)
• la cap si fata, in timpul meselor (diabetici)

Generalizata
• septicemii, supuratii pulmonare cronice, tbc
pulmonara cavitara
• coma hipoglicemica, socul cardiogen, colapsul
 Părul
– distribuţie genetică / sex /culoare – pigment
Cantitate
- căderea (ereditară, citostatică)
calviţie (fronto – occipitată)
alopecie (parţială – totală)
peladă (zonală – exeme, parazitoze)
hipopilozitate (CH, hipotiroidie)
+ hipertricoza (porfirie)
hirsutism (SACHARD-THIERS „femeia cu barbă”, ereditar /
cancer ovar)
Calitativ
leucotrichia congenitală
încărunţire (DZ, psihoze)
Examenul părului:
Hipotrichoza reprezintă rărirea părului (hipotiroidism, boala Addison).
Calviţia este pierderea pilozităţii pe o arie determinată.
Alopecia este căderea părului de pe cap, dinrădăcina sa.
Hipertrichoza este creşterea densităţii părului în zonele cutanate
caracterizate prin pilozitate.
Hirsutismul reprezintă o hipertrichoză pe zone mai extinse
Modificările calitative ale părului se referă la grosimea firului, luciul şi
pigmentarea părului.
Calviţie
Peladă
Hirsutism
 Semiologia parului

Hipertricoza
• hipertricoza distrofica posterioara (“coada de faun”)
• hipertricoza pavilionului urechii si conductului auditiv extern
• hipertricozele dobandite

Hirsutismul (virilismul pilar)

Hipotricoza
•sindroame genetice ( Turner,
Klinefelter)
•boala Addison
•semnul Chwostek (ciroza hepatica
decompensata)

Alopecia
•calvitia
•alopeciile difuze
•alopeciile areolare (“in luminisuri”)

Albirea precoce

Perii cancerosi – sindrom

paraneoplazic calvitia
alopecie difuza

alopeciile areolare (“in luminisuri”)

 Unghiile
normal – roz sidefii
patologic
- leuconichia (ciroză, albinism)
- melanonichia (toxice – tetracicline)
- cianotice – cardiopatii
- cenuşii – EI, malarie
formă
- convexe / concave / platonichia
- koilonichia (anemia feriprivă)
- onichogrifoza (arsuri / degerături)
- hippocratice (S. SHAMROTH) („în băţ de tobă”, „în cioc
de papagal”) în cord pulmonar, bronşiectazie, colite, CBP
Examenul unghiilor:
Se analizează forma, grosimea, friabilitatea şi culoarea lor.
• Bombarea – accentuarea patologică a convexităţii unghiilor apare în cazul
degetelor hipocratice şi se caracterizează prin hipertrofia ţesuturilor moi ale
ultimei falange şi aspectul unghiei de sticlă de ceasornic. Aspectul apare în
diverse boli bronho-pulmonare (neoplasm, bronşiectazie, abces pulmonar,
empiem, fibroze interstiţiale), boli cardiace (angio-cardiopatii congenitale,
endocardita infecţioasă, insuficienţa cardiacă), boli digestive (ciroză
hepatică, polipoză intestinală, rectocolită ulcero-hemoragică), poliglobulii.
• Escavarea unghiilor (coilonikia) apare în anemii feriprive, mixedem,
acromegalie.
 Semiologia unghiilor

1. Modificari de forma si grosime

• onicogrifoza
• onicoosteodisplazia
• unghiile hipocratice (* hipocratismul digital) – osteoartropatia
hipertrofianta pneumica Pierre-Marie-Bamberger
• pahionichia
• onicoliza, onicomadeza
• santurile Reil si Bean
• platonichia, coilonichia, aspectul de “frunza vesteda”

unghii hipocratice
2. Modificari de culoare
• leuconichia
• culoare albastra
• culoare brun-neagra
• unghia pe jumatate alba, lipsita de lunula
• liniile Muehrcke
• lunule albastre (boala Wilson)
• culoare galbena (sindromul Milroy)
• culoare rosie-violacee
• hemoragii liniare (“in aschie”)