ANESTEZICELE
GENERALE

(NARCOTICELE)
 

Caracteristici

 Definitie – substante care provoaca deprimarea functiilor

SNC manifestata, la dozele terapeutice, prin:
 Somn
 Analgezie

 Suprimarea reflexelor viscerale

 Relaxarea musculaturii striate

  ANALGEZIA consta in lipsa receptionarii durerii ca si in

blocarea reactiilor motorii si vegetative la stimulii durerosi.
De asemenea, se produce diminuarea activitatii reflexe si
relaxarea musculaturii striate – necesare pentru majoritatea
interventiilor chirurgicale
 

Caracteristicile anestezicului general ideal:

 sa produca toate aceste efecte la concentratii

care sa permita o oxigenare buna a tesuturilor
 sa fie stabil clinic, neinflamabil, netoxic si usor

administrabil
 perioada de inductie scurta, fara fenomene

motorii si cardiovasculare
 revenire rapida, fara efecte adverse.
 

ISTORIC
1844  prima anestezie generala cu protoxid de azot –  Horace Wells –  
 pentru extractie dentara 
1846  Eterul dietilic primul anestezic utilizat cu succes de William 
Morton, Boston –  dentist, pentru extractie dentara 
1930 Tiopentalul sodic 
1875 Cocaina –  prima substanta de anestezie locala cunoscuta –  
 preparata de Mac Lagan din frunzele arborelui Eritroxilon Coca.
1884 chirurgul Halsted este primul care foloseste anestezia locala cu 
cocaina in cavitatea orala, pentru extractia unui molar de minte 
1905 Einhorn raporteaza sinteza procainei, primul anestezic local din 
 grupa esterilor 
1943 Lofgren sintetizeaza lidocaina  –  primul anestezic modern 
1957 mepivacaina 
1960 prilocaina 
1963 bupivacaina 
1969 articaina de catre chimistul Muschaweck si aprobata ca 
anestezic local in 1975. Astazi este unul din cele mai folosite 
anestezice locale in medicina dentara si chirurgia OMF 
 

 
Stadiile anesteziei generale:
Instalarea si dezvoltarea anesteziei generale se face
printr-o succesiune de perioade si faze, consecinta a
deprimarii combinate a unor formatiuni centrale si a
cailor ascendente si descendente, cu respectarea
bulbului cand dozele nu sunt prea mari.
1. stadiul de inductie
2. stadiul de excitatie
3. faza toxica (bulbara)
 

I. PERIOADA DE INDUCTIE 
 Se caracterizeaza prin fenomene de excitatie, datorita inlaturarii unor mecanisme
frenatoare. Ca urmare:
 Deprimarea centrala este slaba
 Circulatia si respiratia nu sunt afectate negativ 
 Reflexul de clipire este prezent
 Bolnavul poate inghiti
 Pot fi separate 2 faze:
1. Faza de betie sau analgezie initiala  – deprimarea progresiva a constientei,
bolnavul ramanand prezent in mediu  – raspunde la intrebari. Pot apare euforie,
stari onirice, halucinatii de care bolnavul ulterior nu-si aminteste. Perceptia
senzoriala este pastrata dar sensibilitatea dureroasa este mult redusa.
2. Faza de excitatie sau delir  – incepe odata cu pierderea constientei. Apar
fenomene delirante si agitatie motorie automata. Se datoreaza accentuarii
dezinhibarii subcorticale.
- Respiratia este neregulata
-  TA usor crescuta
- Puls frecvent
- Pupilele pot fi dilatate
Pregătirea preoperatorie prin hipnotice şi sedative scurteaza perioada de excitatie.
 

II. PERIOADA DE ANESTEZIE

GENERALA PROPRIU-ZISA
 Este caracterizata de SOMNUL ANESTEZIC din care bolnavul nu poate fi
trezit prin stimuli externi.
  Analgezia este de buna calitate
 Perceptiile senzoriale sunt abolite
 In fazele avansate:

 Respiratia este deprimata

  TA scade

 Simptomele perioadei de anestezie generala evolueaza in 3 faze:

1. faza de somn superficial – se manifesta prin somn linistit, analgezie,
reflexe spinale prezente, tonus normal al musculaturii. La inceputul acestei faze
maseterii sunt contractati, impiedicand manevra de intubare
2. faza de somn profund – disparitia treptata a reflexelor spinale si relaxare
musculara
3. faza de alarma  – deprimarea progresiva si marcata a respiratiei si circulatiei
 

III. PERIOADA TOXICA

(DE APNEE)

 Deprimarea puternica pana la oprirea respiratiei,

colaps, oprirea inimii
 

Metode si tehnici de anestezie generala :

 Anestezia echilibrata

 Neuroleptanalgezia

 Neuroleptanestezia

 Anestezia i.v. totala

 Anestezia disociativa
 

  
 Anestezia echilibrata

 Iniţial, anestezia a fost realizata cu un singur agent anestezic (eterul dietilic).

Pentru a suprima reflexele de apărare, o astfel de "mono-anestezie" necesită o
doză în exces pentru a putea produce pierderea conştienţei, crescând astfel
riscul de paralizie a funcţiilor vitale, cum ar fi homeostazia cardiovasculara.
 Metodele moderne de anestezie folosesc o combinaţie de diferite
medicamente pentru a atinge obiectivele chirurgicale ale anesteziei.
 

 Neuroleptanalgezia

  poate fi considerata o formă specială de anestezie combinata, în care

opioidul analgezic de scurtă durata (fentanil, alfentanil, remifentanil )
este combinat cu un puternic sedativ (droperidol). Această procedură 
este utilizată în cazul pacienţilor cu risc crescut (de exemplu, vârsta
înaintată, afectare hepatica).

 Neuroleptanestezia
  se referă la utilizarea unui analgezic de scurta durata de acţiune, un
anestezic injectabil, un relaxant muscular cu actiune de scurta durata şi o
doză redusa de neuroleptic.

 Anestezia regionala

 in anestezia spinala cu un anestezic local , nociceptia este eliminată, în

timp ce constiinta este conservata. Această procedură, prin urmare, nu
intră sub incidenţa definirii unei anestezii generale.
 

Clasificare dupa calea de administrare:

 A.  Anestezice generale intravenoase

B.  Anestezice generale inhalatorii
 

 
Anestezice generale intravenoase

Caracteristici generale:
 actiune rapida, dar scurta;
 relaxare musculara incompleta;
 hipotensiune arteriala, apnee.
 

 Anestezice intravenoase
 Nebarbiturice 
 Barbiturice

 KETAMINA 
 ETOMIDATE
  TIOPENTAL SODIC
 MIDAZOLAM
 METOHEXITAL SODIC
 PROPOFOL
 

 
Anestezice generale i.v. barbiturice:

 Barbituricele utilizate pentru anestezia iv au efecte de scurta

durata, usor controlabile.
 Chimic sunt derivati ai acidului barbituric, avand caracteristic un
atom de sulf la C2, in locul atomului de oxigen, de unde
denumirea de TIOBARBITURICE
 Induc repede, in 10-30 sec o stare de somn anestezic superficial
 Nu produc analgezie initiala
 Relaxarea musculara este slaba si trecatoare
 In faza de somn anestezic superficial:
 Reflexul palpebral si ROT sunt diminuate
  Tonusul muschilor este pastrat

 Pupilele sunt normale sau usor miotice

 Respiratia si circulatia sunt moderat deprimate

  Trezirea este foarte rapida

 

Farmacocinetica
 Se fixeaza repede si in proportie mare de proteine plasmatice
 Moleculele ramase libere difuzeaza repede in tesuturi bine vascularizate-creier, ficat,
rinichi, cord.
 Creierul fiind foarte bine vascularizat si bogat in lipide capteaza in primele 30-
40secunde peste 10% din cantitatea injectata, ceea ce explica deprimarea rapida centrala
 Redistribuirea ulterioara, rapida, de la creier la muschi si tesut adipos explica disparitia
efectelor anestezice
 Repetarea administrarii de barbiturice iv duce la acumularea progresiva a anestezicului
cu saturarea tesuturilor de depozit, in special a tesutului adipos, in consecinta la
prelungirea si intensificarea efectului deprimant central.
 

 
TIOPENTAL SODIC

Actiune farmacodinamica:
 anestezic de scurta durata;

 inductie foarte scurta; efect maxim in 40 s;

 somn anestezic superficial;

 trezire dupa circa 20 minute

 NU produce analgezie;

 relaxarea musculara este slaba.

 

Administrare: i.v. lent

Efecte adverse:
o risc de deprimare respiratorie si circulatorie
 

 
METOHEXITALUL SODIC

Actiune farmacodinamica:
 anestezic cu potenta mai mare decat Tiopental;
 durata de actiune foarte scurta.
 

Anestezice generale i.v. nebarbiturice

1. KETAMINA 
Inrudita chimic cu Petidina(Mialgin)
Actiune farmacodinamica:
-  Anestezie disociativa: - desprindere de mediu
- somn superficial
- analgezie puternica
Avantaj: - nu deprima respiratia
- actiune bronhodilatatoare
 

Ketamina
Utilizari terapeutice:
 anestezii de scurta durata;
 inductia anesteziei;

 suplimentarea altor AG;

 obtinerea narcozei la bolnavi cu risc crescut;

Efecte adverse:
 halucinatii;

 tulburari de comportament

Administrare: i.v.
 

2. PROPOFOLUL

Farmacocinetica:
 AG foarte liposolubil;
 metabolizare hepatica in proportie mare → efect scurt; 

Actiune farmacodinamica:
 efecte farmacologice similare cu Tiopental;

 efecte sedative reziduale mai reduse.

Administrare: i.v.
 

 
3. BENZODIAZEPINELE

 AGONIST ANTAGONIST

DIAZEPAM FLUMAZENIL

MIDAZOLAM

LORAZEPAM
 

 
 Diazepamul şi Midazolamul determină o deprimare
centrală lentă şi de intensitate mai mică decât
barbituricele administrate i.v.
 Au şi efecte miorelaxante.
 Benzodiazepinele intravenoase sunt folosite in special
pentru sedarea intraoperatorie si reprezinta o
componenta a ’’ anesteziei echilibrate’’ 
 Postoperator, pentru grabirea revenirii din deprimarea
produsa de benzodiazepinele intravenoase, atunci cand
acest lucru este necesar, se foloseste Flumazenil
 

ANESTEZICELE GENERALE INHALATORII

 A.  Anestezice generale gazoase 

B.  Anestezice generale lichide 

A. Anestezice generale gazoase  

PROTOXIDUL DE AZOT (oxidul nitros) 
- gaz incolor, neiritant, neinflamabil
Anestezic general slab:
- inductie si revenire din narcoza rapide;
- relaxare musculara incompleta;
- analgezic si anxiolitic.
 

B. Anestezice generale lichide

Reprezentanti:
1. HALOTAN
2. ENFLURAN
3. IZOFLURAN
4. DESFLURAN SI SEVOFLURAN
5. METOXIFLURAN
 

1. HALOTAN
- lichid, volatil, incolor, neinflamabil
 Anestezic general puternic:
- inductia si revenirea din narcoza rapide;
- analgezie slaba;
- relaxarea musculara incompleta.
NU are actiune iritanta locala
 Avantaje NU provoaca bronhospasm
scade secretiile salivare si bronsice

Efecte adverse:
deprima centrii respiratori si vasomotori;
aritmii ectopice;
icter cu necroza hepatica (rar);
hepatita tardiva.

NU se asociaza cu medicamente aritmogene (Adrenalina) !

 

ENFLURAN
Anestezic general ca si Halotan
Avantaje :
 inductia si revenirea din narcoza foarte rapide;

 relaxarea musculara mai buna;

 risc de aritmii ventriculare mai redus;

 bronhodilatator.

Dezavantaj :
 deprima puternic respiratia.
 

IZOFLURAN
izomer al Enfluran
Actiune farmacodinamica:
 inductie rapida, revenire lenta din narcoza;
 relaxare musculara mai buna decat Halotan;

 analgezie slaba.

Efecte adverse:
 deprimarea respiratiei, tuse, laringospasm;

 hTA, tahicardie (nesemnificativa);

 hepatotoxicitate redusa.
 

 ANESTEZICELE LOCALE
 

 Definitie – sunt substante care, care prin actiunea locala

asupra formatiunilor nervoase, determina pierderea
reversibila a senzatiei dureroase, delimitat, corespunzator
locului aplicarii
 Utilizarea AL:
Realizarea de interventii mici, de scurta durata
 Calmarea temporara a unor dureri localizate

 Blocarea nervoasa in unele afectiuni medicale

  NU influenteaza  – starea de constienta

- functiile vitale
 

Clasificarea anesteziei locale

dupa locul de administrare

1.  Anestezie de suprafata sau de contact

2.  Anestezie prin infiltratie

3.  Anestezie de conducere sau regionala

 

1. Anestezia de suprafata sau de contact 

 Presupune aplicarea anestezicului local pe piele sau pe

mucoase
 Pe pielea intacta substantele anestezice sunt ineficiente,
neputand difuza pana la terminatiile nervoase – in caz
de leziuni cutanate (dermatoze acute sau cronice) devin
eficiente
 Pe mucoase insa difuzeaza rapid pana la nivelul
terminatiilor nervoase senzitive – astfel, poate fi
anesteziata orice mucoasa: bucala , faringiana,
esofagiana etc
 

2. Anestezia prin infiltratie 

 Presupune injectarea solutiei anestezice in tesut,

strat cu strat
 

3. Anestezia de conducere (regionala) 

 Consta in injectarea anestezicului in imediata apropiere a

unei formatiuni nervoase:
 Nerv periferic – ANESTEZIE TRONCULARA 
 Plex nervos – ANESTEZIE PLEXALA 
 In acest caz anestezicele realizeaza BLOC NERVOS cu
insensibilizarea regiunii distale la locul administrarii.
 La doze mari poate apare si paralizia motorie

  Tot anestezie de conducere este si:

 Anestezia spinala (rahidiana) – introducerea

anestezicului in LCR prin spatiul subarahnoidian

 Anestezia epidurala – injectarea anestezicului in

spatiul epidural
 

Proprietatile anestezicelor locale

1. Puterea (potenta) depinde de liposolubilitatea lor:
- Putere mare: bupivacaina si etidocaina(extrem de liposolubile)
- Putere medie: lidocaina, mepivacaina, prilocaina, clorprocaina
- Putere mica: procaina
2. Intensitatea efectului depinde de concentratia anestezicului
3.  Timpul de instalare a anesteziei depinde de liposolubilitatea anestezicului.
4. Durata actiunii AL 
-  depinde de capacitatea substantei de a se lega de proteine.
- fractiunea libera determina intensitatea si durata actiunii anestezice.
- acesta fractiune libera creste cu cat concentratia anestezicului este mai mare,
dar creste astfel si riscul accidentelor generale.

Structural, substanţele anestezice locale sunt fie aminoesteri ( derivaţi 

aminici terţiari ai acizilor aromatici) fie amide. Radicalul aromatic conferă 
substanţelor anestezice locale caracterul lipofil, care face posibilă traversarea
membranei perinervoase axonale, pentru acţiunea directă asupra celulelor şi 
fibrelor nervoase.
 

Clasificare (dupa potenta si durata de actiune):

1. Bupivacaina, Cincocaina, Etidocaina

2. Lidocaina, Mepivacaina, Prilocaina,
 Articaina
3. Procaina, Cloroprocaina
 

Calitatile unui anestezic local eficient

si sigur
 Efect anestezic puternic, care sa asigure o anestezie
completa pentru toate tipurile de tratamente
stomatologice
 Inductie suficient de scurta

 Durata adecvata a anesteziei, ce trebuie sa varieze intre

30-60 minute pentru tratamentele stomatologice

standard
  Toxicitate sistemica redusa

 Sa nu produca iritatii locale

 Raport bun eficienta-toxicitate

 Incidenta scazuta a efectelor adverse

 

Principalele anestezice locale

 Amide Esteri

Lidocaina  Prilocaina Procaina

Mepivacaina Etidocaina  Tetracaina

Bupivacaina   Articaina Benzocaina

 

Farmacocinetica AL:
 Absorbtia :
 se absorb mai bine prin mucoasele inflamate; nu se absorb
prin pielea intacta;
 injectate in tesuturi patrund in circulatia sistemica.

Distributia :
 se fixeaza pe proteinele plasmatice;

 ajung in primul rand in tesuturile vascularizate, se redistribuie

apoi spre muschi si tesutul adipos

 traverseaza bariera hemato-encefalica si placenta

Metabolizarea :
 in ficat (tip amida)

 in plasma (tip ester)

Eliminarea : renala
 

 
Actiunea farmacodinamica a AL:

1.  Anestezica locala
2. Relaxeaza musculatura neteda
- vasodilatatie (majoritatea AL)
- vasoconstrictie ( Cocaina )
3. Antiaritmica:
Xilina (i.v.)
 

Factorii care influenteaza actiunea AL:

o tipul de AL
o concentratia si volumul solutiei de anestezic;
o calea de administrare (tipul anesteziei locale);
o starea tesutului anesteziat (vascularizatia,
integritatea).
 

Efecte adverse AL:

a. Reactii alergice Procaina

b. Reactii toxice:
 injectare i.v. (accidental);
 administrarea AL in zone intens vascularizate;
 supradozaj.
 

ADJUVANTI VASOCONSTRICTORI
 Majoritatea anestezicelor locale au un oarecare efect VASODILATATOR , ce are
ca rezultat o absorbtie rapida a anestezicului in circulatie, diminuand durata
efectului anestezic local si crescand concentratia plasmatica a substantei anestezice
 Ca urmare, majoritatea preparatelor anestezice locale contin un agent
 vasoconstrictor, care permite:
 O resorbtie mai lenta a anestezicului in circulatie

 Efect anestezic local cu potenta si durata semnificativ crescute

 Risc mai scazut de toxicitate sistemica

 Diminuarea sangerarii locale

  Agentii vasoconstrictori din anestezicele locale sunt in marea majoritate a cazurilor

CATECOLAMINE – adrenalina si noradrenalina
 Mai rar sunt folosite:
- FELIPRESINA   – analog sintetic al vasopresinei; contraindicat la
gravide (efect ocitocic). De obicei in combinatie cu PRILOCAINA
3%
- LEVONORDEFRINUL (NEO-CORBEFRIN SAU
NORDEFRIN) - se regaseste ca adjuvant vasoconstrictor pentru
produsele anestezice pe baza de MEPIVACAINA
 

 Adrenalina
  este cel mai eficient vasoconstrictor folosit în soluţiile anestezice locale
 se prezintă sub formă de sare hidrosolubilă, în concentraţii de 1:50.000
 pȃnă la 1:200.000
 induce o hemostază rapidă şi eficientă 
 induce o putere anestezică mai mare şi un efect mai îndelungat
 efectul sistemic al adrenalinei este în primul rȃnd asupra aparatului
cardiovascular: hipertensiune şi tahicardie

Contraindicaţii:
 astm bronşic ( datorită conservanţilor de tip sulfit)
 diabet zaharat( efect hiperglicemiant)
 pacienţi alergici
 gravide → risc teratogen şi risc de declanşare a travaliului
 

LIDOCAINA (XILINA)
Efect anestezic
- Puterea anestezica este de doua ori mai mare decat cea a
procainei
PROCAINA  a fost considerata etalon pentru toate celelalte
anestezice locale, in ceea ce priveste potenta anestezica si
toxicitatea – procaina =1;
- In prezent, lidocaina se considera etalon pentru celelalte
anestezice – lidocaina=1

 Actiune farmacodinamica:
 anestezica locala, mai rapida decat procaina (2-5 min) iar durata
anesteziei eficiente pentru actul terapeutic este variabila, dar
relativ redusa (20-45 minute);
  AL de suprafata si profunzime;

 antiaritmic;

 antispastic.
 

LIDOCAINA (XILINA)
FARMACOLOGIE
 Mecanism de actiune – efect anestezic local prin stabilizarea
membranei neurale datorita inhibarii fluxurilor ionice
responsabile de initierea si conducerea impulsurilor
nervoase
 Farmacocinetica si metabolism
 – clorhidratul de lidocaina este complet absorbit dupa
administrarea parenterala
- rata de absorbtie in fluxul sanguin este dependenta de
prezenta sau absenta agentului vasoconstrictor
- trece bariera hematoencefalica prin difuziune pasiva
- este metabolizata rapid la nivelul ficatului (90%) iar
metabolitii si restul de 10% din substanta nemetabolizata se
elimina renal
 

LIDOCAINA (XILINA)
FORME FARMACEUTICE:
Xilina fiole 1%, 2%, 4%
Xilina si Adrenalina, fiole 2%
Xilina, gel 2% si 4%
Xilina de uz cardiologic, fiole 1%
Lidocain spray 10% →pentru anestezie topică 
POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE
- se recomanda administrarea unei doze minime de anestezic care sa
permita obtinerea unei anestezii eficiente
- Doza uzuala pentru anestezia locala –  20 -100 mg lidocaina 
(deci, 1-5 ml solutie 2%)
- !!! Sa nu se depaseasca DOZA MAXIMA pentru o
sedinta la adultii sanatosi:
- Doza maxima fara adrenalina 4,5 mg/kgc, fara a depasi 300 mg 
- Doza maxima cu adrenalina 7 mg/kgc, fara a depasi 500 mg 
- la copii peste 3 ani doza maxima de lidocaina fara adrenalina –  
3-4 mg/kgc
 

LIDOCAINA (XILINA)
CONTRAINDICATII SI PRECAUTII
 hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic
 se evită injectarea intravasculară( se aspiră înainte de
injectare)
 se monitorizează permanent după anestezie ritmul cardiac,
respirator şi starea de conştienţă 
 semnele de neurotoxicitate centrala: agitaţia,
anxietatea,tinitusul, ameţeala, tremurăturile, tulburările de
 vedere, somnolenţa 
 administrarea cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni hepatice
severe
 risc teratogen(risc în primul trimestru de sarcină )

 hipotensiune de sarcină 

 monitorizare cardiacă fetală( lidocaina penetreaza bariera

feto-placentara)
 

Reacţii adverse 
 Manifestări SNC : senzaţie de căldură sau frig,
parestezii, fotofobie, ameţeală, confuzie, tinitus,
somnolenţă, tremurături, convulsii, comă, stop
cardiorespirator
 Manifestări cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune,
colaps, stop cardiorespirator
 Manifestări alergice: urticarie, edem, reacţii anafilactoide
 

LIDOCAINA (XILINA)

  ATITUDINEA TERAPEUTICA IN
SUPRADOZAJ

 In primul rand o atitudine preventiva –  

limitarea cantitatii de substanta injectata
 Monitorizare cardiorespiratorie si a starii de
constienta
 La aparitia oricaror semne de supradozaj -
oxigenoterapie, monotorizare semne clinice si
apelarea serviciului de urgenta de specialitate
 

  Anestezic local amidic

 EFECT ANESTEZIC MEPIVACAINA
 Potenta – 2 in comparatie cu procaina

  Toxicitate 1,5 – 2 vs procaina

 Durata instalare anestezie scurta: 2-3 minute

 Durata anesteziei eficiente este crescuta: 2-3 ore

 FARMACOLOGIE
Mecanism de acţiune : 
 blocarea potenţialului de acţiune membranar la nivel neuronal 
Hemodinamică : 
 efecte minore asupra aparatului cardiovascular şi SNC
  poate fi administrată eficient şi fără vasoconstrictor 
Farmacocinetică : 
 se leagă în proporţie de 75% de proteinele plasmatice
 rapid metabolizată în ficat
 5-10% eliminată renal
 cea mai mare parte a anestezicului şi metaboliţilor săi sunt eliminaţi în ≈ 30
de ore
 traversează uşor bariera hemato-encefalică şi feto- placentară 
 

MEPIVACAINA
 POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE
 Mepivastesin 3% →carpule 1,7 ml (30 mg/ml clorhidrat de mepivacaină )
 Scandonest 3% → carpule 1,8 ml (30 mg/ml clorhidrat de
mepivacaină )
 Scandonest 2% Noradrenaline → carpule 1,8 ml (20 mg/ml clorhidrat
de mepivacaină + 36µg noradrenalină )
 Polocaine 3% → carpule 1,8 ml( 20mg/ml clorhidrat de mepivacaină )
 se administrează în doze reduse la pacienţii în v ȃrstă sau/şi cu afecţiuni 
cardiace, hepatice sau renale
 se evită injectarea rapidă a unui volum mare de anestezic, preferȃndu-se
fracţionarea dozei
 doza maximă pentru o administrare este de 400 mg 
 o administrare suplimentară este permisă după cel puţin 90 minute 
 la copii doza se calculează astfel:
Greutatea copilului(Kg) x doza maximă recomandată 
75 pentru adult(400mg)
 

MEPIVACAINA
 CONTRAINDICATII SI PRECAUTII
 Pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic sau
alte componente ale solutiei anestezice
  Aceleasi precautii ca in cazul lidocainei:

 Risc alergen

 Risc de a induce aritmii cardiace

 Risc de neurotoxicitate centrala

  Administrare prudenta la pacientii cu afectare hepatica si renala avand

in vedere metabolizarea hepatica si eliminarea renala
 La sportivi poate pozitiva testul antidoping 

 In sarcina si lactatie;

 Efect teratogen  – nu se utilizeaza in primul trimestru de

sarcina (70% se leaga de proteinele plasmatice si 30%
traverseaza bariera feto-placentara)
 Eliminarea mepivacainei in laptele matern este incerta  – se
recomanda inlocuirea alimentatiei la san pentru 24 de ore in
caz de anestezie locala cu mepivacaina cu sau fara adrenalina
 

MEPIVACAINA

 REACTII ADVERSE

 Manifestări SNC : nervozitate, agitaţie, tremor, nistagmus,

cefalee, logoree, tahipnee urmată de apnee, convulsii
 Manifestări cardiovasculare: bradicardie, aritmii ventriculare,
hipotensiune, colaps
 Manifestări alergice: urticarie, edem, reacţii anafilactoide
 În caz de convulsii se administrează i.v. Diazepam 5-10 mg 
!!! 
 

ARTICAINA

 Este anestezic local amidic, dar care contine atat o grupare amidica
cat si una esterica

 Indicata numai pentru anestezia locoregionala in medicina dentara si

OMF

  Efect anestezic
 Potenta de 4-5 vs procaina (2 vs lidocaina)

  Toxicitate 1-1,5 vs procaina

 Durata de instalare a anesteziei este scurta 2-3 minute

 Durata anesteziei eficiente este aproximativ 60-75 min.pentru cele

cu vasoconstrictor
 

ARTICAINA

 FARMACOLOGIE
 Mecanism de actiune  – blocarea potentialului de actiune
membranar la nivel neuronal
 Farmacocinetica si metabolism:

 Dupa anestezia la nivelul partilor moi orale, peak plasmatic  –  

30 minute
 Hidrolizata rapid de colinesterazele plasmatice in proportie de
90%
 Metabolizare hepatica

 Eliminare renala
 

ARTICAINA
 POSOLOGIE SI MOD DE ADMINISTRARE

 Ubistesin 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articaină + adrenalină  

1:200.000 sau 1:100.000)
 Septocaine 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articaină +
adrenalină 1:100.000)
  Astracaine 4% carpule a 1,7ml (40mg/ml clorhidrat de articaină + adrenalină  
1:200.000 sau 1:100.000)
 doza este de o carpulă de 1,7-1,8 de soluţie anestezică pentru anestezia
 plexală şi 1-2 carpule pentru anestezia tronculară 
 se recomandă injectarea lentă 
 se evită injectarea intravasculară( se aspiră înainte de injectare)
 se administrează în doze reduse la pacienţii în v ȃrstă sau/şi cu afecţiuni 
cardiace, hepatice sau renale
 este contraindicată administrarea articainei la copii sub 4 ani
 

ARTICAINA
 CONTRAINDICATII SI PRECAUTII
 Pacientii cu hipersensibilitate la anestezice locale de tip amidic sau alte
componente ale solutiei anestezice
 Se evita administrarea la pacientii cu bronhospasm in antecedente, deoarece
anestezicele locale cu articaina contin in general conservanti de tip sulfit
(pentru adrenalina)
 Contraindicata la:
 Pacienti cu tulburari de conducere atrioventriculara severe

 Pacientii epileptici fara tratament

 Porfirie acuta recurenta

  Administrare cu precautie la pacienti cu suferinte hepatice sau renale –  

avand in vedere metabolizarea hepatica si eliminarea renala
 Rezultate fals pozitive la testele antidoping
 In sarcina si lactatie:
 Efect teratogen – nu se utilizeaza in primul trimestru de sarcina
(90% se leaga de proteinele plasmatice si 10% traverseaza bariera
feto-placentara)
 Eliminarea articainei in laptele matern este incerta – se recomanda
inlocuirea alimentatiei la san pentru 24 de ore in caz de anestezie
locala cu articaina cu sau fara adrenalina
 

Reacţii adverse 
 Manifestări SNC : nervozitate, agitaţie, tremor, nistagmus,
cefalee, logoree
 Manifestări cardiovasculare: bradicardie, hipotensiune, colaps
 Manifestării respiratorii: tahipnee→bradipnee→apnee 
 Manifestări alergice: urticarie, edem, reacţii anafilactoide
 Efecte adverse tardive: necroză locală la injectarea rapidă şi în
cantitate mare a anestezicului, tulburări de sensibilitate pe
traiectul nervului anesteziat care se remit în ≈ 8 săptămȃni
 

PROCAINA
Actiune farmacodinamica:
1.  Anestezic local de profunzime;
2.  Analgezic eficace;
3.  Trofic tisular;
4.  Vasodilatator.

Utilizari terapeutice:
 anestezic local in chirurgie;
 boala Raynaud, degeraturi;
 pentru calmarea durerilor postoperatorii;
 in tratamente geriatrice
 

Procaina
Efecte adverse:
 reactii alergice

Contraindicatii:
o copii sub 3 ani;
o alergie la Procaina;
o nu se asociaza cu sulfamidele

Forme farmaceutice:
Clorhidrat de Procaina, fiole 1%, 4%, 8%
Aslavital H3, dj., fiole
Gerovital H3, dj., fiole
 

ALTE SUBSTANTE ANESTEZICE UTILIZATE IN

ANESTEZIA LOCALA
 PRILOCAINA
  Anestezic local amino-amidic

 Folosit rar in medicina dentara si chirurgia OMF

 Instalarea anesteziei este rapida

 Efect de durata medie

 Efecte asupra sistemului cardiovascular – minime

 In caz de supradozaj – risc minim de methemoglobinemie

 Doza maxima – 6 mg/kgc, maximum 400 mg

 Produs comercial – CITANEST – prilocaina 3% cu felipresina

 BUPIVACAINA
  Anestezic local amino-amidic, folosit mai ales in anestezia epidurala dar
uneori si in teritoriul OMF
  Anestezia se instaleaza in 2-10 minute

 Eficienta timp de 90 minute, dar o relativa anestezie si chiar akinezie se

 poate mentine mai multe ore
 Cardiotoxicitate, neurotoxicitate, efect teratogen

 Doza maxima admisa 9-18 mg/sedinta

 Pentru chirurgia OMF – bupivacaina 0.5% cu sau fara adrenalina

  produsul comercial este Marcain, Vivacaine, Sensorcaine