Anestezicele generale

- Sunt subst care produc o deprimare nespecifica si intensa a functiilor SNC

- Produc hipnoza, analgezie, suprimarea reflexelor viscerale, relaxarea musculaturii
striate
Instalarea anesteziei generale se produce trecand prin cateva perioade si faze
1.
-

Perioada de analgezie: incepe inainte de pierderea cunostintei si se mentine si post

operator
Avem respiratie regulata si diametru pupilar normal

2.
-

Perioada de excitatie doar daca se folosesc agenti inhalatori, nu si iv

Asociata cu reactii adverse la anestezia generala: respiratie neregulata/ apnee,
midriaza, laringospasm, miscari involuntare, poate tusi sau vomita

3.

Anestezia generala propriu zisa: avem somn anestezic bonavul nu poate fi trezit
prin stimuli externi
Nu avem perceptii senzoriale
Respiratie regulata; TA scade

- Aceasta perioada are 3 faze (somn superficial, somn profund, faza de alarma)
Somn superficial
Somn profund
dispare reflex de clipire la atingerea genelor
dispar reflexele
daca nu se administreaza curarizante care sa previna
relaxare musculara
laringospasm, intubarea poate duce la tuse, voma,
scade frecv si creste
spasm
amplitudinea respiratiei
incizia pielii poate provoca tahicardie sau cresterea TA TA poate scadea

Faza de alarma
deprimare a
respiratiei si
circulatiei

!! putem avea perioada toxica = stop cardiorespirator sau colaps

Respiratia
Circulatia

reflexele
pupila
globii oculari
tonusul
muscular
metabolism
EEG

rapida si neregulata in perioada de excitatie

in faza de anestezie generala avem deprimare a centrului respirator deprimarea respiratiei
manevrele chirurgicale pot determina o stimulare a circulatiei prin reactie adrenergica
anestezicele generale vor deprima circulatia: TA scade
uneori reflexele vagale din fazele initiale ale anesteziei pot duce la ritm nodal sau stop cardiac
scade fluxul sanguin hepatic si renal
hiperactive in perioada de excitatie
dispar in faza de anestezie profunda
reflexele peritoneale sunt abolite tarziu, in somn profund
midriatica in faza de excitatie
devine normala/ miotica in faza de somn superficial/ profund
miscari automate in faza de excitatie
raman cu privirea fixa, in faza de somn profund
contractati in faza de somn superficial; se vor relaxa in smn profund
musculatura neteda a TD se va relaxa relaxarea persista si dupa operatie staza & meteorism
se relaxeaza musculaturaneteda a uterului
scade metabolismul
se deprima mecanismul termoreglator pierdere de caldura din cauza vasodilatatiei
se trece de la unde cu frecv mare si voltaj mic la unde cu frecventa mica si voltaj mare
in caz de doze toxice vom avea frecventa foarte mica tacere electrica traseu izoelectric

Baza neurofiziologica a anesteziei generale:

- Este deprimat SNC
- Anestezia chirurgicala are loc in urma deprimarii SRAA si a maduvei abolire reflexe si relaxarea musculaturii netede
- Anestezicele deschid canalele de Cl si K; tin mai putin deschise canalele de Na provoaca hiperpolarizarea neuronilor
scade excitabilitatea e inhibata transmiterea sinaptica
Reactii adverse:
- Pot creste excesiv secretiile traheobronsice (din cauza iritarii mucoasei la anestezicele inhalatorii) se pot obstrua caile

Limba poate cadea in fundul gatului obstructie

Spasm laringian
Voma poate fi aspirata in plamani bronhopneumonie de aspiratie + detresa respiratorie
Risc de aritmii si fibrilatie ventriculara prin mecanism catecolaminergic
In urma supradozei colaps + stop cardiac
La femeile insarcinate creste riscul de avort
!! precautii la: gravide, pacienti cu miastenie gravis, afectiuni cardiovasculare, hepatice, renale

Substante folosite in preanestezie:

- Benzodiazepine sedare, tranchilizant, amnezic, miorelaxant
- Fenotiazine & butirofene sedare + combat voma
- Atropina (anticolinergice) scad secretia bronsica & salivara produsa de intubatie previn obstrucia
- Ketamina (anestezice) reduce bradicardia si riscul de hipoTA
- Scopolamina sedare + amnezie
- Petidina, morfina (opioidele) sedare + scade necesarul de anestezice + analgezie postoperatorie
- Barbituricele, benzodiazepine (diazpam/ midazolam), ketamina pierdere rapida a cunostintei
- Curarizante impiedica reflexele (in special cele laringiene si faringiene)
Anestezicele generale inhalatorii
- Concentratiile folosite sunt in functie de concentratia alveolara minima = MAC = concentratia unui anestezic gazos, la
presiunea de 1 atm care suprima reflexele si permite proceduri chirurgicale ma 50% din pacienti. MAC e un parametru ce
indica potenta anestezicului
- Anest inhalatorii sunt liposolubile si se absorb bine la nivelul mb alveolocapilare
De ce depinde absorbita anestezicelor:
- Presiunea partiala sau conc anestezicului in aerul inspirat
- De difuziunea prin mb
- De ventilatia pulmonara si de fluxul sanguin de la plaman
- De solubilitatea in sange a anestezicului si gradientul arteriovenos (cat anestezic e lasat la tesuturi)
Coeficient de partitie = raport intre concentratia anestezicului in sange si cea in amestecul gazos inspirat.
- Cu cat coeficientul e mai mic anestezia se produce mai rapid pt ca anestezicul e mai putin solubil in sange, deci va tinde sa
se raspandeasca mai repede la tesuturi
- La anestezicele foarte solubile(metoxifluran, eter), presiunea partiala a gazului in sange va creste lent coeficientul de
partitie va vi mare anestezia se va produce mai greu
- Cresterea concentratiei anestezicului in aerul inspirat mareste viteza inductiei
Distributia anestezicelor depinde de fluxul de sange si de solubilitatea gazului la nivelul tesuturilor.
- Creierul are continut mare de lipide si flux sanguin bogat distributia se va face rapid la creier
- Se distribuie cantitati mari si la miocard, rinichi, ficat, teritoriu splanhnic
- In tesutul adipos, desi exista multe lipide, anestezicele se distribuie mai greu, deoarece aici fluxul de sange e mic
- Cand se opreste administrarea anestezicelor inhalatorii, acestea se vor elimina repede prin plamani. Presiunea partiala va
scadea initial in tesuturile bogat vascularizate (creier, viscere), apoi muschi si cel mai tarziu din tesutul adipos
- Revenirea din anestezie se face mai rapid pt anestezicele mai putin solubile

HALOTANUL
Coef de partitie sange/gaz = 2.3
Putin stabil; trebuie conservat in sticle colorate
Potenta medie (MAC=0.78%); induce somn anestezic in 10 minute
Produce analgezie slaba si relaxare musculara incompleta
Reflexele viscerale sunt pastrate in mare parte; este necesara asocierea cu
opioide si curarizante
Scade tonus simpatic cardiostimulator deprima cordul hipoTA
Produce vasodilatatie (inclusiv cerebrala) pierdere de caldura/ frisoane din
cauza vasodilatatiei
Scade sensibilitatea centrului respirator la CO2 + deprima respiratia
Nu e iritant traheobronsic nu creste secretiile si relaxeaza musculatura
neteda previne bronhospasm
Relaxeaza musculatura uter util in travaliu
Revenirea din anestezie e rapida, placuta. Rar varsaturi, cefalee, frison
Halotanul e epurat pe cale respiratorie
Contraindicatii:
La cardiaci; uneori poate produce aritmii; nu trebuie asociat cu simpatomimetice
La cei cu afectare hepatica si cei cu febra (hipertermie maligna) la administrari
anterioare de halotan
Halotanul potenteaza si creste efectul curarizantelor antidepolarizante (tubocurarina,
galamina, pancuroniu)

ENFLURAN stabil, neinflamabil

Coef de partitie sg/gaz= 1.8; potenta mai mica; MAC = 1.68%
Provoaca somn anestezic superficial mai repede ca halotanul
Relaxare musculara mai buna decat la halotan
Potenteaza efectul curarizantelor antidepolarizante inhiba reflexe laringiene
intubatie mai usoara
Nu creste secretia traheobr si salivara
Revenirea din anestezie e mai rapida ca la halotan
Deprima respiratia mai rapid
Deprima cordul mai putin; provoaca mai rar aritmii
Are toxicitate hepatica mica
Uneori poate da excitatie motorie/ convulsii

ISOFLURAN coef partitie sg/gaz=1.4; MAC= 1.15%

Anestezic inhalator mai avantajos decat halotan si enfluran
Toxicitate mica si revenire rapida din anestezie
Are miros neplacut si iritant e nevoie de injectarea iv a unui barbituric pt inductie
Slab analgezic se asociaza cu un opioid
Se asociaza la nevoie cu un curarizant
Deprima respiratia
Produce vasodilatatie scade TA
Deprima contractilitate cord, dar nu va produce aritmii
Nu modifica flux sanguin cerebral avantajos pt neurochirurgie

DESFLURAN coef de partitie mic; MAC=7% inductia&revenirea din anestezie

sunt mai rapide decat la isofluran
- Deprima respiratia & vasodilatatie cu hipoTA indiferent de doza
- Nu produce aritmii
- Relaxeaza musculatura suficient pt a permite intubarea
- Toxicitate neglijabila
-

SEVOFLURANUL (MAC=2%) ASEMANATOR DESFLURANULUI

Toxicitate mica ; e folosit in majoritatea spitalelor
Nu irita caile respiratorii
Trezire din anestezie rapida
Nu produce aritmii/ tahicardie
METOXIFLURAN e un eter halogenat; fotosensibi

Coef de partitie mare = 12; foarte liposolubil

MAC = 0.16% potenta foarte mare, dar inductia se realizeaza
lent pt ca e foarte solubil in sange + trezire lenta din anestezie
Analgezie buna si se mentine postoperator + relaxare
musculara buna
Deprima cord + bradicardie + scade debit hipoTA
Deprima respiratia
Toxicitate pt rinichi deficit de concentrare a urinii poliurie,
deshdratare, hipernatriemie, cresc ureea si creatinina din sange
!! contraindicat la cei cu afectiuni renale

ETERUL f volatil; miros iritant provoaca secretie

traheobronsica, greata, varsaturi
Toxicitate mica; inflamabil; explozibil
Produce stimulare simpatoadrenergice suprasolicita inima

PROTOXIDUL DE AZOT
Gaz anorganic, incolor, inodor, neinflamabil, neexplozibil
Putin solubil in sange; solubilitate mica in grasimi
Potenta anestezica mica (MAC=105%) pierderea cunostintei
se produce la doze mari
Inductie si trezire din anestezie rapide
Protoxidul de azot inhalat nu trebuie sa depaseasca o
concentratie de 70% la aceasta doza nu se relaxeaza
musculatura e un anestezic ineficient. E folosit mai mult pt

suplimentarea altor anestezice

Nu irita mucoasa traheobronsica
Deprima slab respiratia
Deprima cordul dar are tendinta de tahicardie mascheaza hipoTA
Produce relativ frecvent greata si voma
Poate duce la intoxicatii acute din cauza oxizilor de azot methb + cianoza rapida. Poate evolua spre edem pulmonar

CICLOPROPANUL
Anestezic activ; putin toxic
Produce stimulare simpatocatecolaminergica risc aritmii/ greata/ voma

ANESTEZICE GENERALE INTRAVENOASE: barbiturice (actiune scurta), benzodiazepine

- Produc repede anestezie superficiala & revenirea e rapida
- Se distribuie repede la creier
- Epurare prin metabolizare hepatica
- Se folosesc pt a induce anestezia
- Se completeaza cu: analgezice, curarizante, neuroleptice sau anestezice inhalatorii
-

BARBITURICELE efect de scurta durata; usor de controlat

Sunt liposolubile
Sarurile de Na ale barbituricelor sunt solubile in apa se pot administra ~iv
Induc repede somn anestezic (10-30sec)
Nu au efect analgezic
Relaxare musculara slaba reflexe laringeale/ traheobr tuse, stranut, spasm, bronhospasm
Deprima SNC, reflex palpebral si tendinoase
Doze mari deprima respiratia
!! trec prin placenta risc sa deprime respiratia la fat
Deprima sist cardio + vasodilatatie scade TA
Deprima SRAA (faciliteaza rasp la GABA inhiba neurotransmitatorii excitatori)
Dupa administrare, se fixeaza de proteine plasmatice; difuzeaza repede la organele bogat vascularizate se va redistribui
apoi la muschi + adipos se termina efectul anestezic

Reactii adverse la barbiturice:

- Laringospasm
- Aritmii
- Extrasistole
- Tahicardie
- Risc fibrilatie ventriculara
Contraindicatii:
- La cei cu insuficienta hepatica/ renala
- La astmatici
Tiopentalul sodic pierdere cunostinta in 10-20 sec; trezire dupa 5 min
- ~iv 3-5mg/kg corp
- Pt combatere convulsii: 75-125 mg
Metohexital sodic actiune de durata foarte scurta ; are potenta mare
Hexobarbital sodic are potenta mai mica
BENZODIAZEPINELE
- Eficiente; putin toxice
- Administrate oral sau IM
- Produc amnezie frecvent
- Diazepam, lorazepam, midazolam sunt mai eficiente cand sunt administrate ~ iv
- Faciliteaza GABA deschide canale de Cl hiperpolarizare inhibitie postsinaptica
- Iv - Sunt folosite pt sedare intraoperatorie
DIAZEPAMUL injectat iv (0.5 mg/kg corp) provoaca somnolenta in 1 min si apoi pierderea cunostintei
- Relaxeaza musculatura striata
- Nu influenteaza cordul
- Poate produce vasodilatatie usoara scadere a TA
- Deprima usor respiratia (scade vol resp & creste frecv)
- Scade sensibilitatea centrului resp la CO2 proportional cu doza
- !! traverseaza bariera placentara
- Solutia de diazepam e iritanta si poate provoca iritatie la locul de injectare
MIDAZOLAMUL
- Potenta mare si efect rapid
- Sedare brusca; produce amnezie
- Nu e analgezic
FLUMAZENIL
- Actiune ca antagonist competitiv cu benzodiazepinele, la nivelul receptorilor GABA
- Folosit pt revenirea din anestezia produsa de diazepam
- Efectul se instaleaza in 13 min dupa injectare
KETAMINA
- Derivat de fenciclidina; se administreaza iv
- In primele 10 sec produce obnubilare, detasare de mediu, perturba perceptii audio si vizuale
- Dupa 30 sec pierdere cunostinta, somn superficial, analgezie intensa
- Daca se inj IM are efect mai lent
- Se mai numeste si anestezie disociativa din cauza ca produce detasarea de mediu
- Are si efecte de tip opioid
- E antagonist al recep NMDA (pe care actioneaza acidul glutamic = neurotransm excitator)
- Stimuleaza circulatia tahicardie + creste debit creste TA
- Creste presiunea intracraniana + intraoculara
- Nu deprima respiratia + se pastreaza reflexele cailor aeriene superioare + dilatare bronsii
- Creste secr salivara si traheobronsica
- E folosita ca anestezic in interventii scurte sau pt inducere anestezie
- Se distribuie initial la creier
- Norketamina e metabolitul ei, responsabil de efectele psihice si analgezice
- Ca efect nedorit produce tulburari psihice/ de comportament, halucinatii
- Contraindicat la cei cu HTA, anevrism aortic, IMA, traumatisme craniene
ETOMIDAT derivat de imidazol

Folosit ca anestezic provoaca repede somn superficial; durata anesteziei e scurta

Nu produce analgezie; e necesara asocierea unui opioid
Produce usoara hipoTA
Nu deprima respiratia
Produce des greata si voma
Scade producerea de corticosteroizi din CSR nu se foloseste la bolnavii din ATI
PROPOFOL
Alchilfenol;
proprietati asemanatoare barbituricelor iv
Induce anestezia f repede (30sec)
Vasodilatatie + deprimare cardiaca hipoTA
Scade flux sanguin cerebral
Deprima respiratia scade sensibilitatea centrului
respirator la CO2
Nu afecteaza functiile hepatica si renala
Se distribuie repede
E metabolizat hepatic
Poate fi folosit pt sedare in cadrul unor proceduri
diagnostice (endoscopie)
Pt anestezie: 40 mg la fiecare 10 sec sau 2mg/kg
corp

OPIOIDELE folosite des pt suplimentarea

analgeziei
Morfina analgezie puternica + pierdere
cunostinta
- Deprimare circulatorie mica avantaj in operatii
pe cord
- Deprima respiratia trebuie asistare respiratie
Fentanylul sedare, euforie, analgezie (timp de 30
minute)
- Ca si morfina poate da dependenta
- Are potenta mai mare de 100 ori decat morfina
- Poate da bradicardie si hipoTA dependente de doza
- Ca alti opioizi poate da greata, voma se pot antagoniza prin droperidol
- Fentanylul se leaga de proteinele plasmatice; se distribuie repede la creier
- Se asociaza cu droperidolul si produl NEUROLEPTANALGEZIA = sedare (data de neuroleptic) si analgezie (data de opioid)
- Daca se asociaza cu tiopental NARCO-NEUROLEPT-ANALGEZIA
- Daca se asociaza protoxid de azot si un curarizant NEUROLEPT-ANESTEZIA
SUFENTANYL inrudit cu fentanyl
- Efect mai scurt
- Produce analgezie; dz mari produc anestezie
- Deprima repede respiratia trebuie ventilatie mecanica
- Rar varsaturi
- Alfentanyl actioneaza si mai repede, dar si mai scurt
- Se foloseste pt suplimentarea analgeziei in anestezia cu protoxid de azot
Droperidol inrudit cu haloperidol
- Efect neuroleptic se dezvolta in 3-10 minute
- Poate scadea TA
- Efect antiaritmic, antivomitiv = antiemetic, anticonvulsivant
- Droperidol + fentanyl stare de liniste, indiferenta, relaxare musculara, analgezie, somn, bradicardie
- Deprima functia respiratorie
- E necesara prudenta la cei cu afectiuni renale, hepatice