Curs 1. Tehnologia materialelor .

Notiuni introductive

Tehne = gr. arta, mestesug, pricepere

Logos = cuvant, stiinta
Tehnolgoia este o stiinta aplicata care studiaza transformarile pe care le sufera
materia prima si semifrabircatele in procesul de productie cu scopul obtinerii unor
produse finale. Tehnologia la inceput a fost empirca si descriptiva, apoi a devenit
stiinta. Tehnologia este o stiinta pentru ca foloseste legi ale altor domenii (fizica,
matematica, chimie) dar si legi proprii.

Notiuni tehnologice:
Procesul de productie = este o notiune tehnico-economica ce reprezinta totalitatea
activitatilor dintr-o intreprindere ce au ca scop transofrmarea materiilor prime si
semifabricatelor in produse finite
1

Produsul = este un bun material realizat intr-un proces de productie. Orice produs este
format din repere (piese). Produs = repere

Clasificare:
-

simple: bara, teava, surub, piulita, rulment, saiba;

complexe: cutie de viteze, tren de aterizare, rotorul principal, motor, televizor,

masina, elicopter, avion

1) Fiecare reper este caracterizat de proprietati ( date de material prin structura si

compozitie chimica) si caracteristici constructive ( forma si dimensiune).
2) Fiecare reper are un rol functional.
Proprietatile sunt determinate de materialul din care se realizeaza reperul prin
compozitie chimica si structura. Forma se stabileste pe baza rolului functionalla
care este supus reperul in timpul exploatarii.
Materia prima = este un produs natural sau material semifabricat destinat
transformarii intr-un produs finit.
Semifabricatul = este un produs cu un anumit grad de prelucrare care se
livreaza unei alte sectii sau altei intreprinderi pentru continuarea prelucrarii in
vederea obtinerii produsului final.
Ex: Bara este produsul final. Pentru fabrica de suruburi bara este semifabricat,
produsul final fiind surubul.
Pentru realizarea proceselor de productie se desfasoara activitati:
1) Activitati de baza
-

Transformarea dimensiunilor

Modificarea formei

Modificarea proprietatilor mecanice

Controlul calitatii produsului

2) Activitatile auxiliare
-

Sunt desfasurate cu scopul de a crea conditii pentru realizarea activitatilor de

baza

ex: alimentarea cu semifabricate, alimentarea cu energie, alimentarea cu aur sub

presiune, intretinerea utilajelor, repararea acestora

Activitatile se realizeaza in :

Atelierul mecanicului sef- se repara masinile

Atelierul pt transport intern
Fiecare atelier are mai multe locuri de munca
Locul de munca este un spatiu bine delimitat in cadrul atelierului, inzestrat cu
echipamentul necesar realizarii operatiei pentru care este destinat.
Procesul de productie are mai multe elemente:
-

Activitati de conducere

Activitati pentru pregatirea proceselor de baza si auxiliare

Procesul de baza

Procese auxiliare si de deservire

Curs 2. Conditia economica a procesului tehnologic

Orice produs tehnologic trebuie sa se realizeze in conditii tehnologice
avantajoase, adica sa ofere eficienta maxima .Costul de productie reprezinta
principalul indicator al eficientei. Fabricatia industriala se realizeaza in loturi (grupe
de mai multe produse) pentru o mai mare operativitate. Prima operatie a procesului
tehnologic se realizeaza doar pentru primele produse, apoi in loturi deoarece conditiile
tehnice si tehnologice o impun, in sensul ca fiecare utilaj instalatie se regleaza o
singura data pentru intreg lotul (opreatiile de pregatire care sunt realizate de o alta
persoana decat operatorul vor fi realizate o singura data pt tot lotul). Costul de
productie realizat la nivel de lot are dou componente:
-

Cheltuielile fixe : F [ lei/lot]

Cheltuieli variabile: V [lei/buc]

CL = F + v
= numar de produse din lot (marimea lotului)
In categoria cheltuielilor fixe trebuie prevazute urmatoarele :
-

salariile personalului indirect productiv

cheltuieli de intretinere si functionare a utilajului

cheltuieli cu activitatea de proiectare

cheltuieli cu energia si materialele auxiliare

Cheltuielile variabile depind de numarul de produse din lotul de fabricatie:

-

costul cu materialul semifabricatului

salariile personalului direct productiv

Salariile personalului neproductiv sunt obtinute din cheltuielile de regie procent

care se aplica costului de productie la nivel de sectie
T.C Evaluati costurile pentru fiecare etapa a procesului tehnologic determinati
care este cea mai avantajoasa

Conditia de respectare in procesul tehnologic a conditiilor tehnice de calitate

impuse produsului. Conditiile tehnice impuse produsului trebuie respectate cu
strictete pentru ca acesta sa-si poata indeplini rolul functional. In categoria conditiilor
tehnice intra:
-

precizia dimensionala

precizia formei geometrice a suprafetelor

precizia pozitiei relative a suprafetelor

gradul de netezire a suprafetelor (rugozitate)

6

Acestea sunt stabilite de proiectantul produsului si vor fi respectate in procesul de

proiectare tehnologica si de executie a acestuia. Stabilirea lor trebuie realizata cu
responsabilitate. Stabilirea lor le implica marirea costurilor produsului. Cu cat
conditiile de precizie sunt mai severe produsul costa din ce in ce mai mult
Precizia dimensionala se refera la obtinerea dimensiunilor produsului in anumite
limite care pot fi mai largi sau mai reduse . Se definesc
DIMENSIUNEA NOMINALA (N) = dimensiunea exprimata printr-o valoare numerica,
exprimata prin calcul sau adoptata constructiv de catre proiectant
DIMENSIUNE EFECTIVA (E) = dimensiunea reala a produsului determinata prin
masurare . Ea variaza in functie de precizia mijlocului de masurare
Produsul se considera de calitate daca dimensiunea efectiva se incadreaza intre o
valoare maxima si una minima (Dmax si Dmin / d max si d min). Se defineste abaterea
superioara a dimensiunii diferenta dintre D max si N ( As = Dmax N ). Abaterea
inferioara este diferenta dintre Dmin si N ( Ai = Dmin N)
Dmax = As + N
Dmin = Ai + N
Campurile de toleranta se pot reprezenta grafic cu ajutorul liniei de 0 . Deasupra liniei
sunt abaterile pozitive iar dedesubtul acesteia sunt abaterile negative.

Curs 3. Reprezentarea toleranta

Campurile de toleranta se noteaza cu litere mari pentru alezaje si cu litere mici pentru
arbore.
Alezaj = dimensiune cuprinzatoare
Arbore = dimensiune cuprinsa
Tolerantele se noteaza simplificat fata de linia de 0 (corespunzatoare dimensiunii
nominale). Toleranta se reprezinta in micrometrii. Campurile de toleranta se noteaza
cu literele alfabetului.

Exista trei zone :

1) As>0 si Ai >0
2) As>0 si Ai = 0
3) As>0 si Ai<0
4) As= 0 si Ai<0
5) As<0 si Ai<0
H sistemul de baza = sistemul alezaj unitar
h in anumite conditii se foloseste sistemul arbore unitar
Sistemul de tolerante este standardizat si se refera la doua game de dimensiuni
0.......500 mm

(11 intervale)

500.....3150 mm (8 intervale)

Ajustaje
Prin ajustaje intelegem caracterul asamblarii in perechi a doua piese tip arborealezaj.
Sunt trei tipuri de ajustaje
-

cu joc

cu strangere

intermediare

Ajustajul cu joc este ajustajul la care diametrul efectiv al alezajului este mai mare
decat diametrul efectiv al arborelui . Indiferent ce piese am luat din lotul fabricat
acest tip de ajustaj garanteaza existenta unui joc.

10

Cand diametrul arborelui este mai mare decat diametrul alezajului se realizeaza
un ajustaj cu strangere. Introducerea arborelui in alezaj se poate realiza numai prin
aplicarea unei forte. Ajustajul cu strangere garanteaza o strangere minima,
indiferent ce pereche de piese arbore- alezaj se asambleaza din lotul fabricat.

11

Proprietile materialelor i aliajelor metalice

Proprietile acestor materiale depinde de compoyiia chimic, structur i
numrul de defecte. Proprietile teoretice ideale (cele care ar rezulta dac
materialul nu ar avea defecte) sunt de sute de ori mai mari dect proprietile reale
ale materialelor care prezint defecte.
Structura materialelor metalice este o structur ionic. n nodurile reelei se afl
ioni pozitivi i n interior se afl un nor de electroni care sunt folosii n comun de
ionii respectivi.

12

ntre dou particule aflate la distana r este o for rezultant notat cu R. Aceasta
are dou componente: componenta de atracie ( B/rM ) i cea de respingere ( A/rM ).
Distana la care fora rezultant este 0 r0 este numit parametrul reelei.
A, N, B, M sunt constante de material.
r distana dintre cele 2 particule.
r0 paramentrul reelei ionice.

Elasticitatea este capacitatea materialelor de a suporta deformaii care dispar

cnd au fost ndeprtate forele care le-au generat. Dac solicitm la traciune o
epruvet de lungime l0 ea se va ntinde ajungnd la rupere, la lungimea l.

13

AR: poriunea de deformare plastic n care tensiunea nu mai este proporional

cu deformaia.
!!!!! Nu exist corpuri ideal elastice.
Rigiditatea este capacitatea unor materiale de a se opune deformaiilor elastice
(proprietate invers elasticitii).
Plasticitatea este capacitatea materialelor de a suporta deformaii ireversibile
sub aciunea forelor exterioare.
Fragiditatea este proprietatea materialelor de a nu avea deformaii plastice pn
la rupere.
!!!!!! Modulul de elasticitate este o msur a rigiditii.
E=elasticitate mic, rigiditate mare.

Curs 4.

14

PROPRIETILE MATERIALELOR I ALIAJELOR METALICE (CONTINUARE)

Fluajul este proprietatea materialelor de a se deforma lent i continuu sub

aciunea unei sarcini constante.
Tenacitatea este proprietatea materialelor de a nmagazina energie plastic de
deformare nainte de rupere.
Duritatea este proprietatea materialelor de ase opune ptrunderii n suprafaa
lor a altor materiale (sau capacitatea materialelor de a rezista la frecare).
PROPRIET TEHNOLOGICE
Turnabilitatea este proprietatea materialelor de a fi uor fuzibile (de a fi
prelucrate prin turnare) de a putea fi introduse n cavitatea unei forme de turnare
i la solidificare de a prelua forma i dimensiunea cavitii.
Deformabilitatea este capacitatea materialelor de a suporta deformaii plastice
mari sub aciunea unor fore exterioare.
Uzinabilitatea este proprietatea tehnologic a materialelor de a fi aduse la forma
i dimensiunile dorite prin ndeprtarea de achii i microachii a unor straturi de
material.
Sudabilitatea este proprietatea materialelor de ase mbina nedemontabil prin
aducerea atomilor marginali la distane mai mici dect distanele atomice.
Clibilitatea este capacitatea materialelor de a-i crete proprietile mecanice,
n special duritatea prin nclziri i rciri repetate.
METODOLOGIA ALEGERII MATERIALULUI OPTIM PENTRU O APLICAIE
DAT
1. Se stabilesc care din proprietile mecanice sunt necesare pentru ca piesa si ndeplineasc rolul funcional.
2. Se stabilesc proprietile tehnologice care s permit realizarea piesei.
3. Se stabilesc proprietile economice i estetice necesare piesei pentru a-i
15

ndeplini rolul funcional.

4. Se aleg materialele care la o analiz sumar par a ndeplini proprietile
stabilite la punctele anterioare.
5. Se acord note pentru fiecare material i fiecare proprietate n sistemele (110),(1-20),(1-50),(1-100) folosind analiz obiectiv.
350 Gpa - 20

valoarea se rotunjeste

300 Gpa - x
6. Pentru fiecare proprietate se stabilete o pondere care s reflecte importana
proprietatii pentru ca piesa sa-si poata indeplini rolul functional.
Ponderile sunt subunitare, iar suma ponderilor subunitilor trebuie s fie egal
cu 1.
qi = 1

0<qi < 1

7. Se realizeaz urmtoarea matrice:

16

PRECIZIA FORMEI SUPRAFEELOR

Piesele sunt formate din suprafee reale. Suprafeele reale au abateri fa de
suprafeele ideale, teoretice. Limitele acestor abateri d precizia formei.
Principalele precizii de form sunt:
1. Abaterea de la rectilinitate:
-

abaterea de la planeitate (concavitate i convexitate)

abaterea de la conicitate

abaterea de la cilindricitate (form conic, form de butoi, form de a)

abaterea de la forma dat a profilului

abaterea suprafeei
2. Abateri de la poziia reciproc a suprafeelor:
Suprafeele unei piese trebuie s aib o anumit poziie unele fa de altele.
Abaterile acceptate dau poziia de la poziia reciproc.

abaterea de la perpendicularitate

abaterea de la paralelism

abaterea de la simetrie

abaterea de la intersectare

Rugozitatea suprafetelor

17

TURNAREA MATERIALELOR I ALIAJELOR METALICE

Turnarea e procedeul tehnologic ce consta in topirea materialului si introducerea
metalului lichid in cavitatea unei forme. Dupa solidificare metalul ia forma si
dimensiunile cavitatii.
Forma de turnare se poate realiza n funcie de complexitatea piesei. Elementele
principale pe care le conine o form sunt:
1. CAVITATEA
18

2. un ansamblu de canale prin care se introduce metalul n cavitate care se

numete REEA DE TURNARE
3. RSUFLTORI iese aerul din cavitate
Principala proprietate este turnabilitatea. Implic ca materialul s aib anumite
proprieti fizice i chimice.
1. Fuzibilitatea (material topit la o temperatur ct mai mic)
-

metalul solid prezint ordine la mic i mare distan

metalul lichid are ordine la mic distan i nu are ordine la mare distan
(volum propriu dar nu i form). Este format din gruni sau grupe de gruni
foarte mici numite REGIUNI CIBOTACTICE nconjurate de un strat subire de
material amorf.
Trecerea din starea solid n starea lichid se explic prin deplasarea
vacanelor n interiorul cristalelor. Astfel, legturile interatomice se rup.
Temperatura la care apare materialul lichid se numete temperatur de topire.
Pentru a trece din starea solid n starea lichid materialul absoarbe o cantitate
de cldur numit CLDUR LATENT. Materialele pure i aliajele eutectice au
temperatura de topire constant. Cldura latent de topire este dat de relaia:
Q=S ori T
S=2,2=entropia sistemului
T=temperature de topire
Aliajele neeutectice se topesc ntr-un interval de temperatur ntruct n
timpul topirii au loc i transformri de faz n stare lichid care consum o
cantitate suplimentar de cldur.
Temperatura de turnare trebuie s fie cu 50 pn la 100 grade
2. Vscozitatea arat frecarea care are loc ntre cristalele lichidului n timpul

curgerii. Fluiditatea este inversul vscozitii.

Vscozitatea determin timpul necesar ridicrii la suprafa a impuritilor din
metal, deci influeneaz posibilitatea de ndeprtare a impuritilor n interiorul reelei
de turnare.

19

Fluiditatea este influenat i de compoziia chimic. La fonte cu ct

procentul de carbon este mai mare cu att fluiditatea este mai mic.
Impuritile solide micoreaz fluiditatea, iar cele gazoase sau lichide
mresc fluiditatea. O fluiditate mare ajut la realizarea pieselor cu perei subiri
(metalul poate s ptrund n spaii mici).
Fluiditate mare nseamn curgere turbulent a metalului n reeaua de
turnare ceea ce poate antrena n interiorul cavitii a unor impuriti
nemetalice: gaze i particule din forme.
TENSIUNE SUPERFICIAL
Atomii din interiorul lichidului sunt atrai de atomii vecini cu fore care se
anuleaz reciproc; rezultanta acestor fore fiind zero. n cazul atomilor de
suprafa, rezultanta forelor exercitat de atomii materialului este nul. In
cazul atomilor de suprafata rezultanta fortelor exercitata de atomii materialului
este nenula, de regula orientata spre interiorul materialului. De asemenea
20

asupra atomilor marginali mai actioneaza si atomii mediului inconjurator, peretii

vasului, aerul. Rezultanta acestor forte formeaza tensiunea superficiala.

Curs 5

3.Tensiunea superficial la turnare e de 5 pn la 10 ori mai mare dect

tensiunea superficial a apei. De aceea metalul lichid nu ud pereii cavitii de
turnare i de asemenea nu ptrunde n porii din pereii cavitii de turnare
(pereii cavitii de turnare fiind din nisip cuaros).
O tensiune superficial prea mare mpiedic metalul s ptrund n spaii
nguste. Astfel nu se pot realiza perei subiri, nervuri etc. Tensiunea superficial
este influenat de:
a) temperatur
Tensiunea superficial scade cu creterea temperaturilor la majoritatea metalelor
turnabile. Excepie: fonta i cuprul.
b) compoziia chimic
c) prezena incluziunilor
Incluziunile

metalice

solide

mresc

tensiunea

superficial,

timp

ce

incluziunile lichide sau gazoase o micoreaz.

4.Contracia
Datorit existenei contraciei este posibil extragerea piesei turnate din
formele de turnare, fr distrugerea acestora. n cazul n care ar aprea
anomalie dilatometric (metalul s se dilate la rcire) atunci odat cu
solidificarea metalului s-ar distruge i forma de turnare, fcnd astfel
imposibilitatea turnrii.
Contractia totala:
CT = CL +CLS + CS + sau - Cf
CL

contractia in faza lichida la racirea piesei de la temperatura de turnare la

temperatura de topire
21

CLS = contractia intre temperatura lichidus si temperatura solidus

CS = contractia in stare solida la racirea piesei de la temperatura de solidificare, la
temperatura mediului ambiant
Cf = contractia sau dilatarea cauzata de transformarile de faza in procesul de formare
Contracia este influenat de temperatur. Cu ct temperatura de turnare este mai
mare, contracia scade; de compoziia chimic (crete cu creterea coninutului de
carbon). La fontele cenuii grafitizarea produce dilatare care micoreaz parial sau
aproape total contracia. Contracia are i efecte negative:
-

duce la apariia retasurilor i microretasurilor

duce la apariia deformaiilor

duce la apariia tensiunilor interne

duce la apariia fisurilor sau chiar crpturilor.

Procedee de turnare Clasificare

1) Turnarea in forme temporare
-

amestecuri obisnuite

amestecuri speciale amestecuri termoreactive

-amestecuri autointarire
- amestecuri cu modele usor fuzibile

2) Turnarea in forme semipermanente

22

3) Turnarea in forme permanente

- statice cu suprapresiune
- fara suprapresiune
- in miscare T centrifugala
Formele temporare sunt forme obtinute din nisipuri si lianti. Ele se distrug de
fiecare data cand scoatem din forma.
Formele semipermanente se realizeaza din ciment, ipsos si se folosesc la un
numar limitat de turnari dar dupa fiecare turnare necesita operatii de reparare.
Formele permanente sunt din materiale metalice (fonta, otel, aliaje de cupru) si
se utilizeaza la un numar mare de turnari (zeci de mii).
Procedeu de turnare in forme temporare:
Procesul tehnologic de turnare percurge operatiile din schema de mai jos:

23

Amestecuri de formare = materiale din care se realizeaza forma

Modelele materializeaza cavitatea de turnare; dupa realizarea formelor modelele
se extrag.
Miezul este elementul care materializeaza golurile (gaurile) din piesa.
Cutia de miez = locul in care se realizeaza miezul

24

Amestecuri de formare (materiale de formare)

Formele temporare se realizeaza din amestecuri formate din constituenti
principali (nisip cuartos si liant) si constituenti auxiliari care au rolul de a
imbunatati anumite proprietati ale amestecurilor.
Amestec de formare = nisip cuartos + liant+ mat. auxiliar
Nisipul folosit in turnatorie este nisipul cuartos de cariera care poate sa fie nisip de
cariera: brut( 2-50% argila) si spalat ( 0,2 2% argila). Nisipul are diverse
granulatii. Amestecul de formare se concepe pe baza unei diagrame granulometrice
(din mai multe dimensiuni de granule)
Liantii sunt naturali, artificiali sau anorganici.
Liantii naturali:
1) argila (caolin) este un silicat de Al hidratat care are granulatie foarte fina, de
aceea poate imbraca granulele de nisip cu un strat subtire. Prin absorbtia apei,
argila se umfla determinand

aderenta dintre granule (devine lipicioasa). Se

foloseste 5% apa.
2) bentonita un liant argilos provenit din cenusi vulcanice. Are o granulatie mai
fina decat argila ( 0,1 m) si o putere de liere mai mare de doua trei ori
3) cimentul este un material rezistent folosit la realizarea formelor pentru realizarea
pieselor mari din fonta
4) sticla solubila este un silicat de sodiu. silicatul de sodiu disociaza, elimina apa si
formeaza un gel de siliciu ce constituie un liant foarte puternic
Liantii artificiali:
1) dextrina
2) melasa
3) colofoniu
4) ulei de in
5) ulei sintetic
Amestecurile de formare sunt de trei feluri:
a) amestecuri de model: se pune in jurul modelului. El la turnare vine in contact
cu metalul. Trebuie sa fie din amestec proaspat, nerefolosit si cu granulatie mai
fina

25

b) amestec de umplere: dupa presarea amestecului de model rama de formare se

umple cu acest amestec realizandu-se forma
c) amestec unic: folosit atat ca amestec de model ct i de umplere

STRUCTURA AMESTECULUI DE FORMARE

Amestecurile de formare au anumite proprieti:
1) PLATICITATEA: este capacitatea amestecurilor de a se modela.
2) COMPRESIBILITATEA: este capacitatea amestecului de a permite contracia
metalului la rcire, comprimndu-se i el odat cu acesta.

26

3) PERMEABILITATEA (POROZITATEA) este proprietatea amestecului de a

permite eliminarea gazelor n procesul de turnare. Cu ct granulaia e mai
mare, cantitatea de liant mai mic i gradul de compactare mai mic cu att
porozitatea e mai mare.
4) REFRACTARITATEA: este capacitatea amestecurilor de a rezista aciunii
termice exercitate de metal. Amestecurile cu refractaritate sczut ader la
pereii piesei.
5) REZIDTENA MECANIC: este capacitatea amestecului de a rezista la
manipulrile formei.
6) DURABILITATEA: este proprietatea amestecurilor de a rezista la mai multe
turnri.

AMESTEC PENTRU MIEZ

E un amestec realizat exclusiv din nisip cuaros splat cu liani puternici:

leia sulfitic i sticla solubil.
Miezirile materializeaz forma golurilor din pies i trebuie s reziste aciunii
metalului n procesul de turnare. Miezurile sunt mai solicitate dect pereii
cavitii.

MODELE I CUTII DE MIEZURI

Modelele sunt folosite pentru a realiza cavitatea de turnare la configuraia
piesei. Modelele sunt: simple sau propriu-zise i acestea se folosesc la
formarea manual i complex, ele utilizndu-se la formarea mecanizat.
Acestea conin placa de model, modelul propriu-zis, anexe pentru reeaua de
turnare, maselote i rsufltori. MASELOTELE sunt adaosuri de material
prevzute de proiectant, amplasate nafara piesei n care s se realizeze
retasura.

27

Pentru realizarea modelelor i cutiilor de miez sunt necesare desene de

execuie ale acestora. La realizarea desenelor de model se pleac de la
desenul piesei finite dup prelucrare, dup schema urmtoare:

28

Planul de separaie este planul dup care se mbin bucile din care sunt
realizate formele. n mod uzual piesele sunt din dou buci. Marca e locul n
care se amplaseaz miezul n form.

CURS 6

PROIECTAREA MODELELOR I CUTIILOR DE MIEZ

1) Se stabilete procedeul i metoda de turnare.
2) Se stabilete poziia de turnare, n funcie de configuraia piesei.
3) Stabilirea planurilor de separaie. Se ine cont de:
a) planul de separaie trebuie s fie pe ct posibil orizontal sau
vertical
b) se va evita planul de separaie n trepte
c) suprafeele importante trebuie s fie n partea de jos
d) se stabilete astfel nct modelele s se extrag foarte uor
e) s se foloseasc ct mai puine miezuri
4) Se stabilesc adaosurile tehnologice i pentru prelucrri ulterioare. Acestea
sunt standardizate.
5) Se stabilesc adaosurile pentru contracie.

6) Se stabilesc nclinaii i racordri. nclinaiile sunt ntre 1 o - 10o, cu scopul de a

putea extrage modelul fr a se surpa muchia sau pereii cavitii.
7) Stabilirea mrcilor.
29

Modelele simple, cele pentru formarea manual se realizeaz din lemn moale (in,
brad, tei) sau lemn tare (arin, pr).
Modelele din lemn rezist ntre 100 i 2000 de formri. Lemnul are urmtoare
avantaje: e uor de prelucrat, e ieftin, are densitate mic, se pot face modificri
fr costuri mari.
MASOLETELE sunt adaosuri de material cu scopul de a determina formarea
retasurii n exteriorul piesei.
Dezavantajele lemnului: absoarbe apa i i modific dimensiunile.
nainte de prelucrare lemnul se usuc s aib umiditate sub 8% apoi dup
prelucrare se vopsete.
Alte materiale pentru model sun materialele metalice. n general sunt
destinate realizarii modelelor complexe pentru formarea mecanizat. Se folosete
aluminiul, fonta, alama i plumbul.
Alte materiale: ipsos i ciment - modele pentru piese de dimensiuni mari;
sunt greu de manevrat i sunt higroscopice. Alte materiale: rini sintetice.

relativ ieftine

contracie redus

nu sunt higroscopice

se prelucreaz uor

nu necesit vopsiri

rezist la 30.000 50.000 formri.

REEAUA DE TURNARE
Are rolul:

de a conduce metalul spre cavitatea formei

de a asigura umplerea complet i corect a cavitii

de a determina linitit a cavitii: curgere laminar fr turbulene.

de a reine zgura (impuritile) din metalul topit

30

Plnia preia metalul la turnare din oala de turnare i trebuie s reziste

cderii libere a metalului lichid.

cea mai utilizat este forma de cup

plnia simpl se utilizeaz la piese de importan redus puin

pretenioase

plnia cu filtru ceramic este utilizat la separarea, aproape n

totalitate, a zgurii

pentru piese de dimensiuni mari, plnia are forma bazinului

piciorul plniei are form tronconic, cu baza mare spre plnie i

baza mic spre colectorul de zgur. Are rolul de a separa impuritile
la partea superioar a lui, astfel ca acestea s nu ptrund n
alimentatori. Lungimea lui trebuie astfel calculat nct la viteza de
curgere i fluiditatea metalului, impuritile s aib timpul necesar
ridicrii la suprafa.

31

Reeaua de ternare trebuie s fie tot timpul plin pentru ca zgura s fie
reinut n colectorul de zgur. Aceast observaie este valabil pentru marea
majoritate a materialelor cu excepia magneziului i titaniului.
Pentru ca metalul s rmn tot timpul n cavitatea de turnare trebuie ca
seciunile elementelor componente reelei s scad dinspre plnie spre alimentator.
Alimentatorul:

are form trapezoidal sau triunghiular la turnarea: fontei, alamei,

plumbullui i oelului

form dreptunghiular la turnarea aluminiului

32

33

METODE DE TURNARE
1) Metoda direct ( pe sus)
fig.1.a pe sus
fig.1.b n ploaie
La turnarea pieselor puin pretenioase, mari, dar la nlime mic.
Avantaje:

consum redus de metal

reea de turnare simpl, uor de realiozat

favorizeaz solidificarea controlat de jos n sus

Dezavantaje:
Metalul cade in cavitatea formei provocand stropi si turbulente
Caderea metalului poate sa duca la corodarea peretilor formei. Particulele de amestec
dislocate raman captive in piese.
2) Turnarea in sifon (pe jos) sau (indirecta)
Avantaje
-

Inlatura dezavantajele metodei directe

se foloseste pentru piese mari si mijlocii

umplerea cavitatii este lina, fara turbulente

34

Dezavantaje:
-

consum mare de material in reteaua de turnare

reteaua de turnare ampla, mare, lunga

fig.2
3) Turnarea cu atac lateral (fig.3)
a) cu atac in planul de separatie
-

este destinata pieselor mici si mijlocii cu planul de separatie in partea inferioara,

pe inaltime.

b) cu atacuri multiple
-

este destinata pieselor cu inaltime mare si/sau de forma complexa

c) cu atac tip fanta

-

are avantajul alimentarii pe o zona mai mare a cavitatii.

METODE DE FORMARE
1) In rame

Din punctele 1) si 2) cu model

-cu sablon de translatie
- de rotatie

2) In solul turnatoriei

3) in miezuri
4) fara rame
1) Formarea in rame poate sa fie cu o rama, cu doua rame, sau mai multe rame.

35

36

CURS 7

FORMAREA RAMEI
Pentru realizarea formelor in rame se parcurg urmatoarele etape:
1) Pe o placa plana se asaza rama inferioara si semimodelul inferior
2) Se pudreaza modelul si placa cu pudra de separatie (pudra de
licopodium sau praf de cuart)
3) Se introduce si se preseaza amestecul de model 30-40 mm.
4) Se introduce amestec si se preseaza amestecul de umplere.
5) Se intoarce semiforma inferioara la 180o.
6) Peste rama inferioara se asaza rama superioara apoi se pozitioneaza
semimodelul superior.
7) Se pozitioneaza modelele pentru elementele retelei de turnare si pentru
rasuflatori
8) Se pudreaza suprafata cu pudra de separatie
9) Se introduce si se indeasa amestec de model 30-40 mm.
10) Se introduce ;i se indeasa ameste de umplere
11) Se separa cele doua semiforme si se aseaza cu semimodelele in sus
12) Se extrag modelele
13) Se realizeaza alimentatorii in semiforma inferioara
14) Se asammbleaza semiformele
15) Se toarna
37

Dupa solidificare se scoate piesa prin distrugerea formei.

FORMAREA IN SOLUL TURNATORIEI
Procedeul e destinat realizarii unor piese de dimensiuni si mase mari
pentru care transportul ramelor ar crea dificultati.
Turnarea in solul turnatoriei se realizeaza cu pat tare (pentru piese foarte
mari) si cu pat moale (pentru piese de dimensiuni mai mici).
Realizarea cavitatii de turnare se poate face cu ajutorul modelelor sau
pentru piese de revolutie sau translatie cu ajutorul sabloanelor.
Se parcurg urmatoarele etape :
1. Se sapa groapa in solul turnatoriei
2. Se pozitioneaza profilele i astfel incat sa faca un plan orizontal
3. Se realizeaza patul din cocs (rogojina sau paie); se pozitioneaza tevile pentru
evacuarea gazelor, se introduce amestec de umplere; se indeasa; se practica canale
de aerisire; se introduce amestec de model
4. Se realizeaza cu model si sablon suprafata superioara a piesei (cea care va
aparea in semiforma superioara)
5. Se indeparteaza modelul (sau sablonul)
6. Se pudreaza suprafata
7. Se realizeaza forma superioara
8. Se indeparteaza semiforma superioara
9. Se distruge suprafata superioara din groapa de turnare
10.Se adauga amestec de umplere si de model
11. Se realizeaza suprafata inferioara piesei cu modelul.
12. Se asambleaza semiforma si se rigidizeaza cu profile cornier
13. Se toarna
14. Pentru scoaterea piesei se distruge forma in care s-a turnat

38

FORMAREA CU SABLONUL
Procedeul este destinat realizarii pieselor de revolutie sau de translatie de
dimensiuni mari sau mijlocii. Se realizeaza cel mai frecvent in solul turnatoriei si
39

mai rar in cazul formarii in rame. Formarea cu sablonul duce la micsorarea

costurilor pieselor.
Sabloanele sunt placi care au profilul suprafetelor piesei. Ele prin rotatie sau
translatie genereaza suprafetele piesei.

1- suport
2- ax
3- brat pentru fixarea sabloanelor
4- sablon pentru suprafata S I
5- sablon pentru suprafata SII

40

41

c. Formarea cu sablonul
1) groapa din solul turnatoriei
2) profile i pentru obtinerea planului orizontal
3) plan de separatie
4) cavitate
5) strat de cocs
6) rogojina
7) tevi
8) canale de aerisire
9) profile L pt rigidizarea formei superioare (capac)
10)rama
11) retea de turnare
12) rigidizori
13) rasuflatori
14) amestec de model
15) amestec de umplere
16) miez

42