Sunteți pe pagina 1din 71

Aparatele ortodontice

Definiie
Sunt dispozitive care se aplic pe dini,

alveole, maxilare, cu rolul de a influena


creterea i dezvoltarea aparatului dentomaxilar sau de a preveni ori corecta
apariia unor anomalii.
Forele pe care acestea le exercit asupra
dinilor sau asupra altor componente ale
aparatului dento-maxilar, cu scopul de
corectare a anomaliilor dento-maxilare, se
numesc fore ortodontice

Materiale de
confecionare
Acrilate
Aliaje de
Aliaje de
auto-/baro-/
crom-nichel
termopolim
crom-cobalt
(wipla)
erizabile

Mo
bili
zab
ile

Aparate
ortodontice

Mo
bile

Fix
e

Aparatele ortodontice
mobilizabile

Pri
componente

Baza
aparatului
Elementele de
ancorare
Elementele
active

Prile componente ale


aparatelor ortodontice
Baza plcii

Baza aparatului placa


palatinal
Placa palatinal: se ntinde la maxilarul superior

sagital, pe linia median, de la nivelul dinilor


frontali pn la intersecia liniei mediane cu o
tangent la faa mezial a molarilor de 6 ani.
Placa se extinde de o parte i de alta, pn la
ultimul dinte prezent pe arcad.
n sens vertical, n zona frontal forma i contactul
plcii cu dinii sunt variabile n funcie de scopul
terapeutic urmrit, n laborator baza aparatului
extinzndu-se pn la muchia incizal.
n zona lateral placa se extinde pe faa oral a
dinilor pn la unirea treimii medii a dinilor cu
1/3 incizal.

Baza aparatului placa


lingual
placa

este limitat lingual de jocul


planeului, pe care trebuie s nu-l jeneze.
n cazul mandibulei aparatul este mai fragil
i greu de inserat din cauza retentivitilor
din regiunea premolar i molar.
n general att la mandibul ct i la
maxilar, plcile au o grosime de 2-3 mm,
zona oral fiind lustruit.
Este necesar ca placa s fie confecionat
astfel nct s nu jeneze erupia molarului
secund permanent i s nu interfereze cu
contactele ocluzale.

Baza aparatului placa


palatinal

Baza aparatului placa


lingual

Limitele bazei n plan vertical


Placa superioar

Placa inferioar

Baza aparatului
Placa palatinal

Placa lingual

Baza aparatului modaliti de


secionare
Pe linie
median
Unic

n Y

Secionat

n L

Maxilar

n trapez

Baza

Unic
Mandibul
Secionat

Atipic,
sectorial
Pe linie
median

Unilateral

Paramedian
Bilateral

Modaliti de aciune
Placa despicat median produce o lrgire

simetric a arcadelor, prin ndeprtarea


celor dou jumti

Modaliti de aciune
Placa despicat n L:
Cu elementul activ pe braul scurt: dilatare

asimetric, cu deplasarea spre distal a


fragmentului mic i uor spre mezial a
fragmentului mare
Cu elementul activ pe braul lung: dilatare
asimetric, fragmentul mic se deplaseaz
spre vestibular, fragmentul mare rmne pe
loc

Modaliti de aciune placa


n L
urub pe latura

mic

urub pe latura mare

Modaliti de aciune
Placa despicat n Y: cele trei fragmente

se ndeprteaz unul de altul, sub aciunea


a dou elemente active perpendiculare,
acestea vor determina o mrire radiar a
arcadei dentare i alveolare

Modaliti de aciune
Placa despicat n trapez: fragmentul

mic se ndeparteaz vestibular, antrennd


n aceast micare dinii frontali i alungind
arcada alveolar

Modaliti de aciune
Placa

despicat atipic, sectorial: efectul


ortodontic se va exercita cu precdere la
nivelul fragmentului mic, n sensul de
aciune al elementelor active. De observat
c elementul activ trebuie montat n aa
fel, nct fora pe care o dezvolt s fie
perpendicular pe dinii fragmentului mic

Modaliti de aciune la
mandibul
Placa

secionat
pe
linie
median:
fragmentele
se
deplaseaz
simetric,
producnd o lrgire simetric a arcadei
inferioare.

Modaliti de aciune la
mandibul
Placa

inferioar
despicat
asimteric,
unilateral (paramedian): aciunea este de
distalizare a fragmentului mic i de
vestibularizare
cu
uoar
rotaie
a
fragmentului mare

Modaliti de aciune la
mandibul
Placa

secionat paramedian, bilateral:


aciunea obinut va fi de lrgire radiar
(expansiune). Baza aparatului inferior
poate fi despicat i sectorial, aciunea
fiind similar cu baz aparatului superior
despicat atipic sectorial.

Prile componente ale


aparatelor ortodontice
Elementele de ancorare: croetele ortodontice

Elementele de ancorare
Elementele de ancorare trebuie amplasate

judicios, pe ntreaga arcad, ct mai


aproape de elementele de aciune, ct mai
mezial i ct mai distal, n mod echilibrat
de-o parte i de alta a arcadei dentare.

Modaliti de ancorare
n trapez, cu patru puncte de sprijin

anterior i dou posterior.

Modaliti de ancorare
n triunghi: cu dou puncte de ancorare

posterior i unul anterior

Modaliti de ancorare
Ideal,

o ancorare combinat ar aduce


maximum de ctig din punct de vedere al
stabilitii aparatului ortodontic

Modaliti de ancorare
Indiferent de valoarea ortodontic a zonei

de sprijin, i de aciune, efectele


ortodontice vor apare att de-o parte ct i
de alta.
Cu ct dezechilibrul dintre ele este mai
mare, cu att efectul ortodontic va fi mai
pregnant asupra zonei cu stabilitate mai
mic.

Croetul ortodontic
Pri componente:
O poriune de contact cu zona de retenie

utilizat = ans
O poriune elastic, care ofer posibilitatea
ansei s depeasc zona retentiv la
aplicarea aparatului = bucl
O poriune format din 2-3 cuduri, cu care
croetul se fixeaz n baza aparatului = zon
de retenie

Croetul direct
Este foarte asemntor cu croetul cervico

- alveolar deschis dental.


Se confecioneaz din srm de 0,60,8
mm diametru, elastic

Croetul direct
Zona

de retentie utilizata este convexitatea


vestibulara a dintilor laterali din treimea de colet.
Caracteristici si indicatii: este utilizat atat in
stabilizarea aparatelor ortodontice, cat si pentru a
preveni migrarea in zonele edentate a dintilor
vecini breselor.
Datorita faptului ca nu impiedica infundarea
aparatelor, ci numai desprinderea lor, este utilizat la
stabilirea mentinatoarelor de spatiu si mai putin la
stabilizarea aparatelor ortodontice prevazute cu
elemente de actiune. El limiteaza mezial sau distal
dintele sau sectorul de dinti asupra carora se
exercita forte de mezializare sau distalizare.

Croetul Stahl
Zona de retentie utilizata de crosetul Stahl

este
reprezentata
de
retentivitatea
anatomica in sens vertical a spatiului
interdentar.
Ansa crosetului se angajeaza in acest
spatiu
perpendicular
pe
suprafetele
dentare, fara a leza papila interdentara, iar
bucla trebuie sa fie astfel echilibrata incat
sa ofere suficienta elasticitate crosetului,
fara a traumatiza, insa, mucoasa jugala.

Croetul Stahl
Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor ortodontice.
Blocheaza egresiunea dintilor pe care se aplica, traversand planuul de

ocluzie.
Necesita existenta unui spatiu interdentar, deci cel putin a doi dinti
vecini, de preferinta indentitia definitiva, dar poate fi utilizat si in cea
temporara.
Avand relativ putine indoituri, se fractureaza greu, iar repararea lui
poate fi executata si in cabinet.
Trecand prin nisa masticatorie poate realiza un contact prematur cu
arcada antagonista, ducand la inaltarea deocluzie sau laterognatie,
motiv pentru care se cere studiu de model al ambelor arcade, in
vederea plasarii corecte a crosetului.
Ca o particularitate in aplicarea unui croset trebuie mentionata situatia
in care se urmareste inaltarea provizorie a ocluziei = prelungiri
ocluzale ale plcii
Activarea se face prin coborarea ansei acestui croset intr-o zona mai
retentiva, plasata mai aproape de baza spatiului triunghiular

Croetul Stahl

Croetul n delta
Este tot un croset ocluzo-interdentar ca si crosetul

Stahl utilizand aceeasi zona de retentie ca si acesta.


Deosebirea dintre ele este la nivelul ansei, care este
de forma triunghiulara, asemanatoare literei grecesti
delta.
Ansa este plasata cu varful spre spatiul interdentar
si baza spre mucoasa jugala, sprijinindu-se cu cele
doua laturi ale sale pe fetele aproximale ale dintilor
pe care se aplica. Aceasta dispozitie permite o
angajare mai profunda a ansei in spatiul interdentar,
deci utilizarea unei retentivitati crescute, cat si
realizarea unei bucle elastice de dimensiuni marite,
fara ca aceasta sa lezeze mucoasa jugala.

Croetul n delta

Croetul Adams
Este cunoscut sub denumirea de croset universal.

Se confectioneaza din sarma de 0,7 mm diametru,


elastica.
Este alcatuit din doua anse ovale, care vin in
contact cu fetele aproximale ale dintelui, unite
vestibular cu o portiune de sarma rectilinie, la
distanta de fata vestibulara. Cele doua anse se
continua in sens ocluzal, de o parte si de alta, cu
cate o bucla, care traverseaza ul de ocluzie prin
nisele masticatorii si se termina cu retentii in placa.
Zona de retentie utilizata este constituita de
divergenta fetelor aproximale ale dintilor laterali
sau frontali

Croetul Adams

Croetul Adams
Este

foarte larg utilizat in stabilizarea


aparatelor ortodontice.
Poate fi utilizat pe dinti laterali, si frontali,
fiind singurul croset care asigura acest
lucru.
Se accidenteaza relativ greu, repararea se
face numai pe model in laborator.
Poate fi monodentar sau pluridentar
Blocheaz egresiunea dinilor pe care se
aplic

Croetul Schwarz
n sgeat sau n trefl

Croetul Schwarz
Crosetul ofera o buna stabilitate aparatelor.
-Se aplica in exclusivitate pe zonele laterale, in dentitia definitiva.
-Datorita lungimii lui prezinta un grad de elasticitate ridicat, ceea

ce determina o actiune lenta si blanda pe zona de sprijin.


-Crosetul Schwarz lasa suprafata ocluzala libera a zonei de
sprijin, permitand egresiunea acesteia. In acest scop, contactul dintre
placa si arcada in zona laterala trebuie redus la portiunea
subecuatoriala dentara.
-Prezinta multe plieri ale sarmei si se accidenteaza usor;
repararea lui nu este posibila decat in laborator.
-Aceste numeroase indoituri creeaza zone retentive pentru
alimente, ceea ce impune oigiendeosebita, pe de o parte, iar pe de
alta parte, limiteaza utilizarea aparatului in timpul masticatiei.
-Adaptarea, in principiu, a crosetului se face cu mana fara a
utiliza clestele, iar daca imperfectiunile depasesc aceste limite, este
recomandabila refacerea lui in laborator.

Croetul semi-Schwarz

Croetul interdentar Alt


Este asemanator cu crosetul Stahl, prezentand

vestibular o bucla paralela cu suprafata


vestibulara a dintilor, care poate fi activata, si
care, cu ajutorul unui pinten intermediar, poate
transmite forte ortodontice de-a lungul arcadei.
Crosetul Alt nu permite egresiunea dintilor.
In cursul tratamentului ortodontic, pe masura
obtinerii rezultatelor, pe de o parte, si pe
masura modificarilor pozitiilor dentare, pe de
alta parte, elementele de ancorare isi pierd
eficienta partial sau total.

Croetul interdentar Alt

Gutiera ortodontic

Gutiera ortodontic
este o constructie care acopera un grup de

dinti vecini, de la cel putin doi la toata


arcada, pe fetele lor vestibulare, ocluzale si
orale si ar putea fi asemuita cu un grup de
coroane de invelis, solidarizate intre ele,
carora li s-au desfiintat peretii intermediari
(Boboc).
In acest context trebuie aratat ca gutiera
este un element de ancorare care se aplica
pe
dintii
neslefuiti,
nu
patrunde
subgingival,
inalta
provizoriu
ocluzia,
realizand blocuri dentare de sprijin

Gutiera ortodontic
Peretii gutierei trebuie sa prezinte grosimi uniforme,

astfel incat, vestibular, aceasta sa redea morfologia


arcadei si sa ofere in acelasi timp elasticitatea si
rezistenta necesare scopului de utilizare.
Datorita faptului ca se aplica pe dinti neslefuiti,
gutiera trebuie sa fie elastica, pentru a putea depasi
ecuatorul anatomic al dintilor pe care se aplica.
Aceasta caracteristica ii ofera de fapt si principala
calitate in stabilizarea aparatelor ortodontice.
Frictiunea dintre dinti si suprafata interna a gutierei
slabeste in timp datorita uzurii ducand la pierderea
stabilitatii aparatului ortodontic. In aceste situatii
este necesara captusirea gutierei.

Prile componente ale


aparatelor ortodontice
Elementele de aciune

Elementele de aciune
uruburile ortodontice
Arcurile vestibulare
Resorturile auxiliare

uruburile ortodontice
Pot fi:
Monomaxilare
Clasice
Triple
De mezializare distalizare
n balama
Pentru disjunctoare

Monodentare
Clasice
Pentru redresarea molarilor 2 nclinai

Intermaxilare

uruburile ortodontice

uruburile ortodontice

Arcurile vestibulare
Sunt elemente de aciune realizate din

srm i plasate pe faa vestibular a


dinilor frontali, n scopul producerii unor
deplasri ale acestora
Pot fi:
Active
Pasive
Funcionale
Pentru pacienii cu despicturi labio-maxilo-

palatine

Arcurile vestibulare active


Cu bucle rotunjite sau dreptunghiulare
Cu bucle triunghiulare
Sunt alctuite dintr-o curbur principal i 2

bucle de activare, la care se adaug dou


cozi de retenie n baza plcii

Arcurile vestibulare pasive


Au drept scop scoaterea zonei frontale a

arcadei dentare de sub aciunea buzei


superioare/inferioare
n general, sunt componente ale aparatelor
funcionale

Arcurile vestibulare
funcionale
Au rol ghidarea mandibulei n propulsie sau

retropulsie
Reteniile se afl la nivelul unui maxilar, iar
curbura principal este realizat pentru a
aciona la nivelul zonei frontale a arcadei
opuse

Arcurile vestibulare pentru pacienii


cu DLMP
Sunt pasive i prezint la nivelul curburii

principale o pelot acrilic care se folosete


ca i conformator, pentru a ghid
cicatrizarea dup operaiile de plastie

Resorturile auxiliare
Sunt elemente active ce acioneaz pe un

numr limitat de dini (1 sau 2)


Prezint o parte activ n contact cu dintele
ce trebuie deplasat
Pot fi:
Cu aciune oro-vestibular
Cu aciune meziodistal

Resorturile cu aciune orovestibular


n S i n 8

Resorturile cu aciune orovestibular


n U de elecie pentru derotarea

caninului

Resorturile cu aciune orovestibular


n ciuperc

Resorturile auxiliare cu aciune


mezio-distal
n V (Boboc)

Resorturile auxiliare cu aciune


mezio-distal
n ac de siguran

Elemente pasive i
funcionale ale plcilor
ortodontice
Platoul retroincizal
Masa interocluzal
Menintorul de spaiu
Scutul lingual
Planurile nclinate

Platoul retroincizal
Este o modelare osoas a bazei plcii

maxilare n zona retroincizal, ceea ce


determin contactul prematur al plcii cu
dinii inferiori

Masa interocluzal
Este un element pasiv, acrilic, aplicat n

zonele laterale ale arcadelor dentare, n


scopul dezangrenrii acestora

Menintoarele de spaiu
Pstreaz

dimensiunea
spaiului

meziodistal i vertical dup pierderea


precoce a unui dinte permanent

Scutul lingual
Element funcional metalic aplicat la

maxilar n scopul reeducrii deglutiiei de


tip infantil

Planurile nclinate
Pentru ghidarea erupiei dentare
Pentru rezolvarea angrenajelor inverse

frontale
Pentru ghidarea mandibulei
Componente ale aparatelor funcionale

Planurile nclinate
Au ca rol descompunerea forei biologice

proprii aparatului dento-maxilar n


componente ortodontice