Clasificarea anomaliilor in cele trei planuri

(sagital, transversal, vertical)se face în functie

de predominența modificărilor într-un anumit
plan, chiar dacă sunt prezente modificări
globale
Anomalii în plan transversal
• Compresia de Mx (maxilar ingust,endognație)
• Sindromul ocluziei incrucisate
Compresia de maxilar face parte din anomaliile de clasa a Il-a Angle.
Definitie: reprezinta tulburarile de creștere , dezvoltare și functionalitate a
maxilarelor, alveolelor, dinților, caracterizate prin reducerea , mărirea sau
deviația parametrilor de referință (diametre , linii ale frenurilor și
interincisive) fața de planul medio-sagital.
Caracteristică acestor anomalii este perturbarea predominantă în sens
transversal, compensată de procesul alveolar și reflectată în relațiile : antero-
posterioare , intermaxilare și ocluzale.
În cazul acestei anomalii se descriu două forme:
Compresia de maxilar cu protruzie (prodenție) și spațiere
Compresia de maxilar cu înghesuire dentară
• clasa II Angle-raport distalizat la nivel molar
are 2 diviziuni:
-II/1-distalizare mandibulară cu proalveolodenție
superioară(compresia de maxilar)
-II/2- distalizare mandibulară cu retrodenție
superioară(ocluzia adancă acoperită)
 Compresia de maxilar cu protruzie și spațieri dentare
• Este un sindrom caracterizat prin reducerea
diametrelor maxilarelor, alveolelor și dinților față de
planul medio-sagital. Compensator, apare protruzia
procesului dento-alveolar, reflectată în ocluzie prin
decalajul sagital (inocluzia sagitală, ocluzia
distalizată) și o posibila ocluzie adancă , rar deschisă ,
cu sau fără laterodeviație mandibulară.
Epidemiologie :
 Frecvența anomaliei în populație variază în funcție de vârsta și
de grupul populational investigat. Astfel, Garliner (dupa Foster)
semnala ca in perioada 5-15 ani anomalia este prezentă in
proporție de 3% , în timp ce Told , Foster sj Day găsesc că
anomalia între 11 și 12 ani intereseaza populațiile studiate in
proporție de 18-27%.
 În studiile întreprinse în populația noastră, Schapira gasește o
prevalență de 26,96% în timp ce Boboc , pe un lot de copii între
7-14 ani, evidențiază o afectare mai mare : 31,8%. Din
observațiile întreprinse , Hotz deduce că , în dentiția temporară,
5% din copii sunt afectați de sindromul de compresiune , iar din
aceștia 1% prezintă o formă gravă. Foster considera ca 60% din
tratamentele cu aparate ortodontice revin malocluziei de Clasa a
II-a.
• conform clasificării Moyers clasa a II-a
poate fi împărțită în șase tipuri orizontale
și cinci tipuri verticale (AJO-DO 1980 Nov
(477-494): Diagnosticul diferențial al
malocluziilor clasa II - Moyers)
Compresia de maxilar(maxilar ingust) -
dezvoltare deficitară Mx (transversal)
Forme clinice:
• cu proalveolodenţie (Clasa Angle II/1)
• cu înghesuire
 Compresia de maxilar cu
proalveolodenţie (Clasa Angle
II/1)
Din cauza dimensiunilor mici ale ramului și corpului mandibulei
în rotație în jos și înapoi a mandibulei.
• Diferențele scheletice sunt adesea asociate cu
malocluzii dentare de clasa a II-a.
• A. Deficit de creștere mandibulară
• B. Excesul maxilar
• Compensare dentară naturală:
• protruzia incisivilor mandibulari
• îngustare maxilară
• rotația meziolinguală a primilor molari
maxilari.
ETIOLOGIE -Este vastă , fiind cauzată de factori multipli și de reacția de
răspuns a organismului la acțiunea lor.

1. Ereditate
2. Tulburări de dezvoltare
3. Traumatisme Traumatisme prenatale și leziuni la naștere
Traumatism postnatal
4. Agenții fizici Extracție prematură a dinților temporari
Alimentația-naturală/artif
5. Obiceiuri vicioase. Suptul degetului
Interpoziția limbii
Suptul buzelor și mușcarea buzelor
Mușcarea unghiilor
6. Boli generale Bolile sistemice
Tulburările endocrine
Bolile locale
7. Malnutriția
Ereditatea : Cercetările lui Korkhaus și Schwarz demonstrează
prezența maxilarelor înguste încă din momentul nașterii. Studiile
pe gemeni monozigoti demonstrează prezența compresiunii de
maxilar la ambii membri in egală măsură îngustarii transversale
și a compensării sagitale a maxilarului. Hotz sustine ideea rolului
ereditar, pe baza studiilor clinice :’câta vreme compresiunea de
maxilar apare la varste foarte fragede , anterior acțiunii factorilor
de mediu sau a factorilor funcționali.
• Factorul constituțional :Factorul constituţional - tip
ectomorf, dolicocefal -frecvent la nordici (ex.: danezii)-
”slabiciune constitutionala”, plasticitate osoasa, teren
elastopat-osul maxilar este usor deformabil sub
actiunea forțelor determinate de diferite disfuncții
 Factorii generali de dezvoltare: sindromul de
compresiune maxilară poate fi determinat de
carențele metabolice. Rahitismul determină
producerea unui os cu textura slabă datorită tulburării
metabolismului fosfo-calcic. Acest os, datorită
fragilitații sale, se deformează la acțiunea musculaturii
funcționale , fiind vulnerabil
la acțiunea obiceiurilor vicioase.

 dispepsiile produc tulburari de absorbtie si rahitism

• Factorii locali de dezvoltare: compresiunile
exercitate în viața intrauterină de membrele
fătului asupra masivului facial, pot determina
compresiunea de maxilar sau laterognația,
fibroamele uterine pot determina asimetriile
feței nou-născutului (Geormaneanu).
• Alți factori etiologici -absența suturii de
creștere a maxilarelor sau cicatricile
chirurgicale de pe bolta palatină , în urma
intervențiilor în malformațiile congenitale
determină compresia de
maxilar.
Factori patologici locali si loco-regionali
caria dentară şi complicaţiile ei => perturbarea
echilibrului intra- și interarcadic în privința
dimensiunilor acesteia, edentația modifică
echilibrul dintre forțele intra-și extraorale prin
modificarea poziției limbii
• factori functionali
respiraţia orală frâneză dezvoltarea transversală
maxilară prin mecanism direct-presiunea coloanei
de aer pe palat produce infundarea boltii palatine
Absența aerului din fose și sinusurile paranazale
priveaza maxilarul de stimulul dezvoltării
transversale
-limba asezata la nivelul arcadei inferioare nu
mai exercită actiune conformatoare la nivel
maxilar
-întinderea obrajilor, contracția buccinatorilor
determină predominența forțelor concentrice
care nu mai sunt contracarate de cele
excentrice ale limbii. Apare hipertonia m.
buccinator, maseter și hipotonia
m.orbicular,m. propulsori.
• deglutiţia de tip infantil-interpoziţia linguală

determină proalveolodenție sau ocluzie

deschisă

• masticatia unilaterală împiedică dezvoltarea

corectă în sens sagital și transversal

obiceiurile vicioase si atitudini posturale
defectuoase
-sugerea degetului determina proalveolodentie
superioara si retrodentie inferioara
-dormitul cu capul in hiperextensie determina
aparitia treptei sagitale prin distalizare
mandibulara
-dormitul cu pumnul sub obraz =>ingustare maxilara
unilaterala
• factori musculari- dezechilibrul grupelor
musculare antagoniste ex. hipotonia
orbicularilor+ hipertonia m. limbii poate
determina proalveolodenție, îngustare
maxilară, ocluzie deschisă
• hipocondilia -în cazul nedezvoltării condililor
mandibula nu propulsează, nu determina forțe
transversale de creștere la nivel maxilar
CARACTERISTICI CLINICE ALE CLASEI II DIV 1 CARACTERISTICI EXTRAORALE • Profil:
convex • șanț labio-mentonier accentuat • Buză superioară scurtă , hipotonă • Buze -
incompetente / competente • treaptă labială
Manifestări clinice
Modificări faciale-facies adenoidian caracterizat prin
-tegumente palide
-pometi infundati
narine scurte, hipotone
-incompetenta labiala, buze uscate si fisurate, hipotone
-incisivi superiori vizibili in repaus
- profil convex, sanț labio-mentonier accentuat
Modificări la nivelul arcadelor dentare
- îngustarea bazei apicale (vizibila pe O.P.T.)

- arcade sup ingustate- V, U, Ω, ingustare de diferite

grade(mica, medie, grava, f. grava), simetrica sau
asimetrica
- proalveolodontie frontală superioară cu aliniere,
inghesuire sau spațiere
- suprapoziţie incisivă inferioară cu denivelarea curbei
Spee
- ocluzie adâncă în acoperiş, treaptă sagitală(over-jet)
mare
- uneori inocluzie verticală de diverse grade, in
functie de interpoziții
- ocluzie distalizată sau ocluzie încrucișată unilaterală
(rar bilaterală)
- bolta palatină adâncă => ogivală
gradul îngustării arcadelor se poate stabili prin
măsuratori pe modelul de studiu -indici arcadă
–dinți
indici Pont, Bolton, perimetrie
Tulburări funcționale
- tulburări masticatorii –la incizia alimentelor,
-deglutiţie cu interpoziţie linguala
Explorarea respiraţiei decelează hipotonie
narinară- test Gudin-respiratie orala
-leziuni carioase la nivelul incisivilor superiori
datorate incompetenței labiale
-tulburări de fonație
-interpoziția buzei inferioare
Angle II/1 cu fața lungă(long face syndrom)
Etiologie:
• respiratie orala
• hipotonia orbicularilor buzelor
• pozitie anterioara a limbii
• hipertonia m. coboritori ai mandibulei
 Simptomatologie
• Fața alungită
• frontalii superiori vizibili pe o mare întindere,
în funcție și de buza superioară
• etaj inferior mărit
• profil convex
• menton șters
• arcada superioară îngustată și alungită
• bolta palatină f. adancă
• curba Spee accentuată
• arcada inferioară îngustată și usor alungită
• ocluzie distalizată
• transversal rapoarte normale sau ocluzie
încrucișată
• treaptă sagitală sau inocluzie verticală frontală
prin interpoziție linguală
• unghi mandibular mărit
• Rotație mandibulară posterioară
Caracteristici:
• Înălțimea facială anterioară mărită
• Planul mandibular și ocluzal sunt mai abrupte decât normal.
• Planul palatinal poate fi înclinat în jos în timp ce planul bazei craniului tinde
să fie înclinat în sus.
Angle II/1 cu față scurtă
Etiologie:
• ereditate
• hipertonia buzei inferioare cu aspirarea
acesteia in treapta sagitala
• hipertonia m. ridicatori ai mandibulei
• hipotonia m. coboritori ai mandibulei
Simptomatologie
• etaj inferior micșorat
• ocluzie labială
• Șanț labio-mentonier accentuat
• profil convex
• menton dezvoltat
• supraacoperire frontală, rar inocluzie
• unghi mandibular micșorat
Caracteristici:
• Planul mandibular, planul ocluzal și palatinal sunt mai
orizontale și par adesea paralele.
• Unghiul goniac este mai mic decât cel normal.
• planul bazei craniului orizontal.
• Deep bite scheletal
Diagnosticul se pune pe baza
- ex. clinic - facial
- ex modelului de studiu
- -ex teleradiografie de profil, OPT
Dg diferenţial se face cu
- cls II/2 - ax IC sup
- baza apicală largă
- etiologie ereditară
- macrodonţia
- MPG
Criterii cefalometrice
• Relatia maxilarului cu baza craniului
• Pozitia si marimea mandibulei
• Axul incisivilor
• Tiparul de crestere mandibulara
pt. diagnostic se ia in considerare
• Originea
-scheletală
-dento-alveolară (funcțională)
• Respiratia
• Ex limbii-in postură si in deglutiție
• Competență labială
Clasificarea morfologica a anomaliilor clsII/1
• Cls II dento-alveolara
• Cls II cu retrognatism mandibular
• Cls II cu prognatism maxilar
• Forme combinate
Tratament-in functie de
• Vârstă
• Gravitate
• Etiologie
Tratament
• Profilactic:
- alimentaţie la sân a sugarului, alimentaţie echilibrată
pentru a asigura dezvoltarea armonioasă
- combaterea disfuncțiilor și obiceiurilor vicioase
- prevenirea cariei dentare şi a complicaţiilor acesteia
• Trat precoce-interceptiv
- depistarea şi îndepărtarea factorilor etiologici
- mioterapie - propulsori, orbiculari
• Trat normal
- în prima perioadă a dentaţiei mixte (8-9 ani)-
ap funcţionale + mioterapie
- în a 2 perioadă a dentaţiei mixte
Obiective terapeutice
- expansiune Mx ,palatinizarea incisivilor
superiori
- Nivelarea planului de ocluzie
-restabilirea relaţiilor intermaxilare normale
Mijloace terapeutice
• Trainere-in tratamentul interceptiv
 Aparatele funcționale sunt concepute
pentru efectele ortopedice,corectarea
disfuncțiilor modificarea relațiilor intermaxilare,
reprogramarea neuromusculară.
Indicații pentru aparatele funcționale:
• Pacient în fază de creștere.
• Malocluziile de clasă II datorate dimensiunilor
reduse ale mandibulei
• tipar de creștere orizontală.
Activator: Indicații: Malocluzii ușoare până la
moderate de clasă II, cu deep bite și tipar de
creștere orizontală.
• Contraindicații:
• înghesuiri dentare importante.
• proalveolodenție inferioară
• tipar de creștere vertical.
Efecte antero-posterioare:
• Deplasarea anterioară a arcadei inferioare.
• O mișcare distală a arcadei maxilare.
• O inhibare a creșterii înainte a maxilarului.
• Stimularea creșterii condiliene.
• Remodelarea fosei mandibulare.
• Eliminarea a interferențelor care ghidează distal mandibula în
timpul închiderii.
Efectele verticale: Reducerea overbite însoțită de:
• Inhibarea erupției incisivilor inferiori.
• stimularea erupției molare.
• rotație mandibulară anterioară.
• Creșterea înălțimii inferioare a feței.
Bionatorul (dispozitivul Balters) determină
• Modificarea poziției limbii,obrajilor.
• Obținerea competenței labiale
• Mezializarea mandibulei.
• Scăderea convexității scheletice.
• overjet și overbite redus.
• Scăderea convexității feței.
• Creșterea unghiului mentolabial.
Twin-block.Indicații:
• În malocluzie de clasă II pentru a modifica planul înclinat
ocluzal în ocluzie distală, care are o componentă distală a
forței ,nefavorabilă dezvoltării normale a mandibulei.
• La pacienții cu toleranță redusă la alte aparate funcționale
Mecanismul de acțiune: Forțele de ocluzie sunt folosite ca
mecanisme funcționale pentru a corecta malocluzia.
Aparate funcționale bimaxilare
• Plăci palatinale cu scut lingual
Disjunctor -Rapid Palatal Expander RPE
Aparate fixe
• Herbst-1905-ap.fix pt. corectarea distalizării
mandibulare

• James Jasper-Jasper Jumper

• Aparate extraorale-headgear
La adult
• -compensare dentara “camuflaj”-extracție
PM1 maxilari
• În formele scheletale severe-tratament
ortodontico-chirurgical după încheierea
creșterii
CORECTAREA CHIRURGICALĂ A CLASEI II
Opțiunea chirurgicală trebuie aleasă în
următoarele cazuri:
• Discrepanță scheletică severă sau probleme
extrem de severe dento- alveolare.
• Pacienți adulți
• Pacienți tineri cu forme clinice extrem de
severe sau progresive.
• Starea generală de sănătate a pacientului
bună.
Fazele chirurgicale și ortodontice ale
tratamentului sunt
1. faza ortodontică pre-chirurgicală.
2. faza chirurgicală.
3. faza ortodontică postoperatorie.