CURS 1 EMBRIOLOGIE 19.02.

2013

EXTREMITATEA CEFALICA

Craniul.
Componente:
- Viscerocraniul dezvoltat din arcurile branhiale: lama orbitala a etmoidului, oasele nazale,
lacrimal, vomer, maxilar, mandibula, zigomatic, palatin, procesul anterior al ciocanului.
- Neurocraniul calota/ osificare desmala: temporal partea scuamoasa si timpanica, parietal,
frontal si occipital partea superioara a scuamei.
Modelul cartilaginos al condrocraniului: saptamana a 7-a; piesele scheletice trec printr-un stadiu
intermediar, cartilaginos condrocraniul, care ulterior se osifica.
Oasele bazei craniului Condrocraniul:
Trabecule cranii osul etmoid
Ala orbitalis aripa mica a osului sfenoid
Ala temporalis aripa mare a osului sfenoid
Cartilajul hipofizar corpul osului sfenoid
Cartilajul paracordal baza os occipital
Capsula peri-otica stanca os temporal
Sclerotom occipital tectum occipital.

Craniul creste rapid in primii 7 ani. Cresterea calotei preponderent in primul an, consecutiv
cresterii creierului.
Viscerocraniul: la nastere reprezinta 1/8 din craniu; la 8 ani reprezinta din volumul craniului
prin dezvoltarea cavitatii nazale si a sinusurilor maxilare.
Maxila nou-nascutului contine 10 muguri dentari deciduali.
Mandibula nou-nascutului contine 10 muguri dentari deciduali si este alcatuita din 2 jumatati
unite printr-o sutura mediana.
5 suturi craniene majore: metopica/frontala, sagitala, coronara, lambdoida, scuamoasa
(marginea superioara a portiunii scuamoase a osului temporal; anterior se articuleaza cu aripa mare a
osului sfenoid; superior se articuleaza cu osul parietal; posterior si inferior se articuleaza cu osul
occipital).
6 fontanele: 1 anterioara, se inchide la varsta de 2 ani; 2 sfenoidale (antero-laterale); 2
mastoidiene (postero-laterale); 1 posterioara, se inchide la 3 luni dupa nastere.
Fuziunea suturilor este completa la 21 de ani. Inchidere prematura = craniosinostoza.
Inchiderea congenitala prematura a unor suturi poate avea cauze genetice sau obstetricale.
Angajarea precoce a craniului fetal poate limita cresterea suturilor. Craniosinostoza determina
deformarea craniului.
Anencefalia datorata neinchiderii neuroporului anterior; caracterizata prin lipsa tubului neural.
Capul este plasat intre umeri, fara gat, iar creierul este virtual absent.

DEZVOLTAREA FETEI

Intre saptamana a 4-a (embrion de 5 mm) si a 8-a (embrion de 14,5 mm), prin procese de
inductie, crestere si diferentiere inegala, in urma carora apar mugurii faciali. La sfarsitul saptamanii a 4-
a, extremitatea cefalica prezinta pe fata ventrala o mare cavitate denumita stomodeum (gura primitiva),
dispusa in sens transversal, delimitata superior de mugurele frontonazal iar inferior de mugurele
mandibular. In saptamana a 4-a celule ale crestelor neurale migreaza in ectomezenchimul regiunii
faciale.
Ectomezenchimul facial este colonizat de celule provenite din crestele neurale.
In saptamana a 4-a i.u., in partea inferolaterala a mugurelui frontonazal se formeaza cele doua
placode olfactive. Ectodermul de inveli al mugurelui frontonazal se diferentiaza de o parte si alta a liniei
mediane formand placodele olfactive, viitor epiteliu olfactiv al foselor nazale.
In saptamana a 5-a, stomodeum-ul este delimitat lateral de doi muguri maxilari formati pe
seama mugurelui mandibular.
La inceputul saptamanii a 6-a, in jurul placodelor olfactive care se adancesc devenind canale
olfactive, se edifica mugurii nazali mediali (interni) si cei laterali (externi).
In saptamanile 6-7 mugurii nazali mediali fuzioneaza alcatuind un segment intermediar din care
se vor forma: filtrum al buzei superioare, osul intermaxilar, gingia superioara a regiunii respective,
palatul primar.
Intre mugurele nazal lateral si cel maxilar se delimiteaza santul nazo-lacrimal in a carui
extremitate laterala se gaseste cupa optica.
In decursul saptamanii a 6-a, mugurele nazal lateral fuzioneaza cu cel maxilar, iar santul lacrimo-
nazal se inchide. Se stabileste continuitatea fetei laterale a nasului cu partea laterala a buzei superioare.
Concomitent, in saptamanile 6-7, mugurele nazal medial trimite o prelungire denumita proces globos,
care fuzioneaza cu mugurele maxilar, transformand santul olfactiv in canal olfactiv.
Dezvoltarea fetei in timpul fazei piscina: gura primitiva (stomodeum) are aspectul unei
cavitati comune respiratorii si bucale. Peretii sai laterali sunt constituiti din mugurii maxilari. Procesele
palatine ale mugurilor maxilari privesc caudal.
Fiecare canal olfactiv are un orificiu anterior numit narina primitiva, posterior fiind inchis pana in
saptamana a7-a de membrana oro-nazala (faza de sac olfactiv).
Prin resorbtia membranei oro-nazale se formeaza coana primitiva. Coanele primitive sunt foarte
apropiate de narine si buza superioara, iar peretele despartitor dintre cei doi saci olfactivi formeaza un
sept nazal median.
Acesta devine partea mediana a tavanului gurii primitive palatul primitiv incomplet deci un
inceput de separare a gurii primitive de cavitatea nazala faza amfibiana a dezvoltarii fetei.
Mugurii maxilari cresc si aluneca spre linia mediana, medial si caudal de mugurii nazali laterali,
pe care ii impinge in profunzime si cu care fuzioneaza.
La finele saptamanii a 6-a stomodeum-ul are un contur neregulat, este limitat lateral de mugurii
maxilari si cei mandibulari. Pe masura ce mugurii maxilari cresc si se apropie de linia mediana,
dimensiunile gurii se reduc.
Locul de fuziune al mugurelui maxilar cu cel nazal medial este indicat de crestatura unghiulara a
buzei superioare.

Derivatele mugurilor nazali mediali, nazali laterali si maxilari
Zona dintre cei doi muguri nazali mediali fuzionati se pastreaza sub forma santului median si a
tuberculului labial al buzei superioare. Prin proliferarea ariei triunghiulare iau nastere osul frontal,
oasele nazale, dorsul si apexul piramidei nazale.
Aripile nasului se formeaza din materialul mugurelui nazal lateral. In perioada initiala piramida
nazala este lata si turtita cu narinele obturate, situate ventral; odata cu alungirea dorsului nasului, ele isi
capata pozitia definitiva.
Regiunea mentoniera este plata; aparitia mentonului in saptamana a 7-a si dezvoltarea
ulterioara a mandibulei edifica forma definitiva.

Derivatele mugurilor faciali
Mugurii nazali mediali: partea membranoasa a septului nazal, osul incisiv, premaxilar, cei patru
incisivi, gingia, papila incisiva, fraul buzei superioare, bratul medial al cartilajului alar, cartilajul
paraseptal, vomerul, lama perpendiculara a etmoidului.
Mugurii nazali laterali: aripile nasului, peretele lateral al piramidei nazale, bolta fosei nazale,
capsula nazala, lama ciuruita si masele laterale ale etmoidului cu concha nazala superioara si mijlocie,
concha inferioara, bratul lateral al cartilajului alar si osul lacrimal.
Mugurele frontal: formeaza osul frontal si portiunea rostrala a septului nazal osos.

Rostrum (latina) = cioc

Mugurii maxilari - etajul mijlociu al fetei: oasele maxilare, oasele palatine, oasele malare,
pometii obrajilor, portiunile laterale ale buzei superioare, ale gingiei, dintii. Buza superioara se formeaza
din materialul mugurilor maxilari si nazali mediali.
Mugurii mandibulari - etajul inferior al fetei: corpul limbii, buza inferioara, gingiile, dintii,
muschii masticatori, m. milohioidian, pantecele anterior al digastricului, m. tensor al valului palatin, m.
tensor al timpanului, mandibula.

Semne de retard in dezvoltarea fetei: microcefalie, hipoplazia nazala, hipoplazia mandibulei,
urechi jos inserate, hipertelorism, fante palpebrale antimongoloide prin hipoplazia mugurilor maxilari,
aplatizare dorsum nasi.



Septarea gurii in faza piscina
Saptamana a 6-a: pe fata interna a mugurilor maxilari iau nastere doua procese palatine
asemenatoare cu doua lamele ce se dezvolta oblic si spre posterior de o parte si de alta a limbii.

Septarea gurii in faza amfibian
Saptamana a 7-a: constituirea palatului primar, partea principala a palatului primar, cea
posterioara, se formeaza pe baza mugurilor maxilari; comunicarea partiala a santurilor olfactive cu gura
primitiva.

Septarea gurii in faza mamifer
Saptamanile 8-10: anterior procesele palatine fuzioneaza cu palatul primar, la acest nivel
ramanand o urma numita foramen incisive ca o demarcatie intre palatul primar si cel secundar. In
perioada fuziunii proceselor palatine, septul nazal coboara pentru a se uni cu palatul nou format.
Prezenta palatului I si II, a valului palatin, luetei, nazofaringelui precum si separarea cavitatii orale de
cea respiratorie, separarea celor doua canale olfactive intre ele.

Factori teratogeni exogeni
Fizici: emisii de radiatii radioactive
Chimici: droguri, factori alimentari, acid folic
Biologici: infectii materne, infectii fetale

Sistemul branhial = 6 perechi arcuri branhiale + 5 perechi santuri branhiale externe + 5 perechi
pungi faringiene + 5 perechi membrane branhiale + campul mezo-branhial, arcul branhial mandibular,
mugurele nazal medial si lateral, foseta olfactiva, zona mediana, al doilea arc branhial mandibular, al
treilea, al patrulea, 5,6.

Arcurile branhiale:

Arcul branhial Partile moi derivate Partile dure derivate Nervul arcului
branhial
I arc mandibular muschii masticatori, m.
milohioidian, pantecul
anterior al m. digastric, m.
tensor al palatului, m, tensor
al timpanului
cartilajul Meckel,
mandibula, ligamentul
sfeno-mandibular, ciocanul
(maleus), nicovala (incus), lig
anterior al ciocanului
V trigemen
Arc II hioidian m. mimicii (buccinator,
auricular, frontal, platysma,
orbicularul ochiului si gurii),
pantectul posterior al m.
digastric, m. stilohioidian, m.
scaritei
Scarita, procesele stiloide,
ligamentul stilohioid, cornul
mic si portiunea superioara
a corpului osului sfenoid
VII facial
Arcul III m. stilofaringian, constrictorii
faringieni superiori
Cornul mare si portiunea
inferioara a corpului osului
IX glosofaringian
sfenoid
Arcul IV m. cricotiroid, m. ridicator
palatin, m. constrictori ai
faringelui
Cartilaj tiroid, cricoid,
aritenoid, corniculat,
cuneiform
X vag Laringeu
superior
Arcul VI m. intrinseci ai laringelui X vag Laringeu
recurent


Arcul branhial V este rudimentar la om.
Arcurile branhiale I, II, III, IV si VI contin in miezul lor mezodermal cate un sac arterial.

Derivatele arcurilor aortice:
Arcul I artera maxilara
Arcul II a. hioidiana
Arcul III a. carotida interna
Arcul IV drept a. suvclavie dreapta
Arcul IV stang crosa aortei
Arcul VI stang a. pulmonara stanga si canalul arterial Botalo
Arcul VI drept a. pulmonara dreapta

Ontogeneza urechii medii
Primul sant branhial se adanceste din luna a 2-a pana in luna a 4-a ca un canal (canalul tubo
timpanic Koelliker). Extremitatea sa interna va comunica cu prima punga faringiana.
Compartimentul timpanomastoidian 3 sapt.- recesul tubotimpanic (1 punga faringiana
endoderm), 6 sapt mezenchimul osicular separa santul extern de punga faringiana, 20 sapt cavitatea
timpanica se dezvolta si inglobeaza oscioarele, la 22 sapt se formeaza antrumul mastoidian, la 33 sapt
pneumatizarea primara a antrumului mastoidian.
Urechea medie si tuba auditiva deriva din punga faringiana 1; sunt tapetate de epiteliu de
origine endodermala din punga 1 faringiana.

Campul mezobranhial
Peretele ventral al faringelui prezinta o suprafata de forma triunghiulara ce constituie campul
mezobranhial, situat cu baza catre primul arc branhial si varful spre perechea a 6-a de pungi faringiene.

Dezvoltarea urechii externe
Urechea externa se dezvolta din primele 2 arcuri branhiale, intre care se delimiteaza primul sant
(ectodermal) si prima punga (endodermala) branhiale. Primele 2 arcuri branhiale se arcuiesc ca un inel in
jurul primului sant branhial prin marginile lor externe rezultand pavilionul urechii.
La sfarsitul saptamanii a 6-a embrionare apar in schita pavilionului nodului mezenchimali
condensati corniculii His care in luna a 3-a se condrifica. Dezvoltarea mandibulei si a regiunii
cervicale plaseaza pavilionul intr-o pozitie definitiva. Defectele auriculare sunt deseori asociate cu alte
defecte congenitale.