Anatomia functionala a cavitatii orale I

Dezvoltarea cavitatii orale si a limbii.

• Regiunea faciala,cavitate orala.
• La sf. saptam 4iu zona centrala a fetei este reprezentata de stomodeum si apar
mugurii faciali proveniti din prima pereche de arcuri faringiene,alcatuiti din tesut
mezenchimal derivat din creasta neurala.
• Lateral de stomodeum se formeaza mugurii maxilari, caudal- mugurii
mandibulari iar superior de stomodeum -mugurele fronto-nazal.
• Lateral de de mugurele fronto-nazal se formeaza placodele nazale
• In sapt 5 placodele nazale invagineaza formand santurile nazale iar adiacent de
acestea apar mugurii nazali:nazali laterali ,nazali mediali
• In urmatoarele 2 sapt mugurii nazali mediali si maxilari fuzineaza formand buza
superioara,
• Mugurii mandibulari fuzioneaza pe linia mediana formand mandibula si buza
inferioara.
• Initial mugurii nazali laterali si mugurii maxilari sunt despartiti de santul nazo
lacrimal,ectodermul care acopera planseul acestui sant,formeaza un cordon
epitelial compact care dobandesta un lumen rezultand canalul lacrimo nazal care
prin largire in portiunea superioara determina aparitia sacului lacrimal.
• Ulterior mugurii maxilar se dezvolta formand obrajii si oasele maxilare
• Nasul se formeaza astfel:mugurele fronto nazal formeaza piramida
nazala;mugurii nazali mediali fuzionati dau nastere crestei nazale si vf nasului
iar aripile nazale din mugurii nazali laterali.
• Deci
• Primii care se întâlnesc median sunt mugurii mandibulari, apoi cei nazali
(prin mugurii nazomediali) şi la urmă cei maxilari. De reţinut că proeminenţa
frontonazală se insinuează parţial între mugurii nazomediali, contribuind la
foramrea piramidei nazale. Din acest motiv, teritoriul cutanat al nervului
maxilar (Vb), situat în principiu între pleoapa inferioară şi buza superioară
(nn. infraorbital şi zigomaticofacial), cedează vârful şi muchia piramidei
nazale oftalmicului (Va, prin n. infratrohlear). În schimb, urcă lateral
deasupra arcului zigomatic în partea anterioară a regiunii temporale (n.
zigomaticotemporal), partea posterioară revenind mandibularului (Vc, prin n.
auriculotemporal)
• Deci, mugurii feţei coboară dinspre lateral spre medial.
• .Din Mugurele fronto nasal deriva:fruntea piramida nazala
• Mugurele maxilar-obrajii,portiunea laterala a buzei superioare
• Mugurii nazali -depresiunea infranazala (filtrum buzei sup),creasta
nazala ,vf. Nasului Mugurele mandibular-buza inferioara

• Ordinea fuzionării mediane determină şi formarea palatului: un proces

palatin median, provenind din mugurii nazomediali fuzionati şi două
procese palatine laterale, provenite din mugurii maxilari. Convergenţa lor
va fi marcată de foramen incisivum
• Segmentul intermaxilar
• Ca urmare a dezvoltarii catre medial a mugurilor maxilari,mugurii nazali mediali
fuzioneaza ,formand segmentul intermaxilar;
• Este alcatuit din : componenta labiala din care se formeaza filtrum-ul buzei
superiore
• componenta a osului maxilar pe care se insera 4 dinti incisivi
mediali
• componenta palatina din care se formeaza palatul primar de forma
triunghiulara
• Segmentul intermaxilar se continua cu portiunea rostrala a septului nazal care se
formeaza din mugurele frontal.
• Palatul secundar
• Desi palatul primar are originea in segmentul intermaxilar cea mai mare parte a
palatului definitiv se formeazaa din 2 procese aplatizate ale mugurilor maxilari numite
lame palatine care apar in sapt.6 de dezvoltare si au traiect oblic descendent de
fiecare parte a limbii.In sapt.7 lamele palatine se deplaseaza ascendent ajung
orizontal deasupra limbii fuzionind formand palatul secundar
• Anterior lamele palatine fuzoineaza cu palatul primar de forma triunghiulara, gaura
incisiva aflandu-se pe linia mediana la granita dintre palatul primar si secundar.In
timp ce lamele palatine fuzioneaza septul nazal se dezvolta descendent ,se uneste
cu suprafata cefalica a palatului nou format.
• Malformatiile localizate ant. sau post. de gaura incisiva determina un aspect anormal
al fetei si dificultati in vorbire:cheiloschisis (despicatura buzei superioare,buza de
iepure)gnatoschisis (maxilar despicat) palatoschizis(fisuri intre palatul primar si
secundar sau despicatura palatului secundar)
Ordinea fuzionării mediane determină şi formarea palatului: un proces palatal median,
provenind din procesele nazomediale fuzionate şi două procese palatine laterale, provenite din
mugurii maxilari. Convergenţa lor va fi marcată de foramen incisivum.
• Segmentul intermaxilar
• Ca urmare a dezvoltarii catre medial a mugurilor maxilari,mugurii nazali mediali
fuzioneaza ,formand segmentul intermaxilar;
• Este alcatuit din : componenta labiala din care se formeaza filtrum-ul buzei
superiore
• componenta a osului maxilar pe care se insera 4 dinti incisivi
mediali
• componenta palatina din care se formeaza palatul primar de forma
triunghiulara
• Segmentul intermaxilar se continua cu portiunea rostrala a septului nazal care se
formeaza din mugurele frontal.
• Palatul secundar
• Desi palatul primar are originea in segmentul intermaxilar cea mai mare parte a
palatului definitiv se formeazaa din 2 procese aplatizate ale mugurilor maxilari numite
lame palatine care apar in sapt.6 de dezvoltare si au traiect oblic descendent de
fiecare parte a limbii.In sapt.7 lamele palatine se deplaseaza ascendent ajung
orizontal deasupra limbii fuzionind formand palatul secundar
• Anterior lamele palatine fuzoineaza cu palatul primar de forma triunghiulara, gaura
incisiva aflandu-se pe linia mediana la granita dintre palatul primar si secundar.In
timp ce lamele palatine fuzioneaza septul nazal se dezvolta descendent ,se uneste
cu suprafata cefalica a palatului nou format.
• Malformatiile localizate ant. sau post. de gaura incisiva determina un aspect anormal
al fetei si dificultati in vorbire:cheiloschisis (despicatura buzei superioare,buza de
iepure)gnatoschisis (maxilar despicat) palatoschizis(fisuri intre palatul primar si
secundar sau despicatura palatului secundar)
 CORELAŢII CLINICE:

Fuzionarea defectuoasă a mugurilor faciali determină macrostomie (sus mijloc) şi diferite grade
de cheilo-palato-schisis, de ex. “buză de iepure”(sus dreapta), “gură de lup” (jos C)despicatura
faciala oblica,ductul nazolacrimal fiind expus la suprafata(sus stg).Administrare de subst
anticonvulsivante precum fenobarbital si difenilhidantoina creste riscul aparitiei platoschizisului.
• La embrionul de4 sapt. Limba apare sub forma 2muguri linguali laterali si
1mugure median (tubercul impar) cu originea in primul arc faringian.
• Copula(alt mugure median) se formeaza din mezodermul arcurilor
faringiene2,3,4.
• Al trilea mugur median,ce marcheaza dezvoltara epiglotei, se formeaza din arcul
faringian 4,inferior de acesta exista orificiul laringian flancat de proeminentele
aritenoidiene .
• Mugurii linguali laterali cresc ,acopera tuberculul impar,fuzioneaza ,formand
corpul limbii mucoasa ce o acopera avand originea in primul arc
faringian,inervatia senzitiva fiind asigurata de ramura mandibulara a
trigemenului.
• Corpul limbii este separat de treimea posterioara sau radacina prin san tul
terminal,radacina are originea in arcurile faringiene 2,3,4-partial, inervatia
senzitiva fiind asigurata de glosofaringian, arcul 3 faringian fiind deci
dominant.Inervatia portiunii celei mai post. a limbii ca si a epiglotei este aigurata
de n.laringeu superior,.deci aceste structuri se dezvolta din arcul faringian4.
• Asadar inerv. senzitiva este asigurata de trigemen(primul arc faringian)
glosoaringian si vag(arcul 3 si 4).
• Musculatura limbii se dezvolta incepand cu S7 din somitele din regiunea occipitala
sau in situ,si este inervata de hipoglos.Intai se diferentiaza m extranseci m
genioglos si hioglos care se dezvolta din m geniohioidian.M intranseci apar
incepand cu luna a 2a iu.
• Inervatia senzoriala (sensibilitatea gustativa)a corpului limbii este deservita de
coarda timpanului(din facial)iar cea a radacinii din glosofaringian
DEZVOLTAREA
LIMBII
se face iniţial din 4 arcuri faringiene, dar,
în cele din urmă, arcul faringian II (al
facialului) “renunţă”

A: la 4 săptămâni

B: la sfârşitul celei de-a 5-a

C: la începutul celei de-a 6-a

D: la mijlocul celei de-a 7-a

E: la adult
• Tonsila linguala se diferentiaza in luna a5a iu ca niste ingramadiri de limfocite in
radacina limbii.

• Anomalii linguale:
• Anchiloglosia=fusiunea partiala sau completa a limbii cu planseul cavitatii orale(ca
rest a legaturii cu planseul bucal este fraul limbii.
• Aglosia-lipsa de dezvoltare totala,sau atrezia mugurilor
• Macroglosia-dezvoltarea exagerata
• Microglosia-lipsa de crestere
• Bifiditatea ,trifiditata sau despicatura limbii –prin lipsa de fuziune a mugurilor
La formarea feţei participă o proeminenţă frontonazală (mediană, nepereche) şi trei perechi de
proeminenţe laterale: nazală (îndeosebi procesul nazomedial), maxilară şi mandibulară.
 Primii care se întâlnesc median sunt mugurii mandibulari,
apoi cei nazali (prin procesele lor nazomediale) şi la urmă cei maxilari
• Gura primitiva si derivatele ei
• Gura primitiva sau stomodeum va fi separata prin dezvoltarea palatului dur si
moale in cavitate nazala si bucala.
• Pe suprafata palatului dur se dezvolta papila palatina si plicile palatine transverse.
• O plica a mucoasei uneste papila palatina cu tuberculul buzei superioare-fraul
tectolabial.
• Inainte de dezvoltarea palatului dur gura primitiva da nastere adenohipofizei( din
ectodermul care captuseste gura primitiva) si pungii faringiene Luska.
• Punga faringiana este un diverticul faringian situat in plan median si apare datorita
aderentei intre extremitate cefalica a notocordului cu endodermul intestinului
cefalic.
• La sf lunii a3a iu,foliculii limfatici se organizeaza in jurul pungii prin invadarea ei
de vase limfatice si limfocite.Ulterior se formeaza inelul limfatic Waldeyer(tonsila
faringiana palatina si linguala).
• Gura definitiva si derivatele ei
• In s10 lama labiala se infunda in mezenchimul subiacent,in locul ei apare santul
labial care separa buzele de gingii si det aparitia vestibulului bucal;.numai pe linia
mediana se mentine o portiune a lamei ca frau al buzei sup si inf;
• Alunecarea spre median a mugurilor maxilari ca si proliferarea lor determina
aparitia obrajilor in care patrunde mezenchimul arcII care va da nastere la m
mimicii interpusi intre ectodermul cutanat si mucoasa obrajilor.
 Cavitatea orala(cavitas oris)

• Arcadele alveolo-dentare separă vestibulul oral de cavitatea orală propriu-zisă.

• comunica chiar şi când fălcile sunt încleştate (trismus), prin spaţiile retromolare.
- Peretele superior- procesul palatin al maxilei lama orizontală a palatinului.
• vascularizat - ramuri din: a. palatina descendentă, din a. sfenopalatină (din a. maxilară).
Inervaţia -nervi palatini mari – ramuri din maxilar.
• - Peretele inferior diafragma gurii(diaphragma oris), lojile glandelor sublinguale şi limbă.
• Diaphragma oris separă regiunea orală de regiunea cervicală anterioară şi este alcătuită din
pântecele anterioare ale muşchilor digastrici, milohioidieni şi geniohioidieni.
• Loja glandei sublinguale – medial: de m. genioglos, lateral: de mandibulă, superior de
mucoasa orală şi inferior de m. milohioidian.
• . Conţine glanda sublinguală, canalul său excretor, canalul submandibular, artera şi vena
sublinguală, nervul sublingual şi lingual.
• Limba - organ musculo-membranos, acoperit de mucoasă.
• Vascularizatie: arterele linguale (din a. carotidă externă), de artera profundă a limbii (ram
din palatină şi faringiană ascendentă.
• Venele (linguale şi profunde ale limbii) drenează în v. jugulară internă. Limfaticele drenează
în nodurile submentale, submandibulare şi cervicale profunde.
• Inervaţia motorie este dată de n. hipoglos, iar cea senzitivă generală de n. lingual (din n.
mandibular) pt corp,glosofaringian si vag pt radacina .
• Sensibilitatea gustativă este deservită de n. facial prin n. coarda timpanului, pentru corp si de
n. glosofaringian pt rădăcina limbii.
• Structura limbii
• -schelet osteofibros-hioid,membrana hioglosiana(dispusa frontal pana la osul
hioid) septul lingual(dispus mediosagital),aponevroza (condensare a laminei
propri a mucoase dorsale linguale)
• -muschii limbii
• m.extranseci-m genioglos(pereche)
• -m hioglos(participa la delimit lojei sublinguale
• m stiloglos (in raport lateral cu glanda parotida)
• m amigdaloglos(neomologat de NAI cu orig pe aponevroza
faringelui)
• m palatoglos (cuprins in arcul palatin anterior,orig apon
valului palatin
• m faringoglos
• M.extranseci det deplasari ale limbii
• m intrinseci- m longitudinal inf(intre hioglos si genioglos)
• -m logitudinal sup(nepereche,situat sub mucoasa dorsala)
• m transvers (intre septul lingual si mucoasa marginii limbii)
• - m vertical (de la aponevroza linguala la fata inf corp limba)
• M.intranseci det modific ale formei limbii
• Mucoasa linguala
• Prezinta papile ,glande, foliculi limfatici
• Papilel valate si foliate contin muguri gustativi,,cele filiforme cu rol tactil si mecanic
• Glandele sunt de tip seros si mucos
• Foliculii linguali (tesut limfoid pe fata faringiana a radacinii limbii) alcatuiesc tonsila
linguala
• . Peretele posterior(cavitas oris)- superior vălul palatin, - inferior - structurile ce
mărginesc istmul orofaringian (isthmus faucium)
• Valul palatin
• Formatiune musculumembranoasa care continua in jos si post palatul dur
• Marginea aderenta,margine libera (uvula ,arcurile palatine)
• Alcatuita din aponevroza si muschii valului palatin,muschi pereche(m uvulei,m ridicator
al valului palatin,m tensor al valului palatin,m palatoglos ,m palatofaringian)
• Vestibulul faringian(Isthmus faucium,)este un coridor musculo membranos delimitat de
marginea libera a valului palatin,baza limbii ,arcurile palatine(palatoglos si
palatofaringian)
• Arterele valului palatin ram din a palatina descendenta(din maxilara) palatina ascendenta
(ram din faciala)
• Inervatia senzitiva –n palatini mici(din maxilar)
• Tensor val palatin-din mandibular,ceilalti din vag si glosofaringian
• Anexele cavit atii bucale :gingiile dintii glandele salivare.
• Glandele salivare: mari (sublinguala,submandibulara parotida) si mici
• Sistemul arterial al capului si gatului
• Arterele carotide comune. Artera carotidă comună dreaptă ia naştere
în urma bifurcării trunchiului arterial brahiocefalic, posterior de articulaţia
sterno-claviculară dreaptă. Artera carotidă comună stângă ia naştere
direct din crosa aortei la nivelul mediastinului superior. La nivelul gâtului,
arterele carotide comune au un traiect ascendent de la nivelul
articulaţiilor sterno-claviculare până la marginea superioară a cartilajului
tiroid, unde se bifurcă în ramurile terminale: artera carotidă internă şi
artera carotidă externă.
• La locul de bifurcare, porţiunea terminală a arterei carotide comune sau
porţiunea iniţială a arterei carotide interne prezintă o dilataţie uşoară
numită sinus carotidian. La nivelul peretelui sinusului carotidian sunt
prezente numeroase terminaţii nervoase aparţinând nervului
glosofaringian. Acestea sunt sensibile la modificări ale presiunii
sanguine, sinusul carotidian jucând rolul unui mecanism reflex
presoreceptor. Creşterea presiunii sanguine determină scăderea
frecvenţei cardiace şi vasodilataţie arteriolară.
• Artera carotidă internă ia naştere din artera carotidă comună la nivelul
marginii superioare a cartilajului tiroid şi pătrunde în craniu prin canalul
carotic din stânca temporalului. Dă ramuri pentru encefal, ochi, cavitatea
nazală şi scalp. La nivelul gâtului, artera carotidă internă nu dă ramuri.
• Artera carotidă externă este una din ramurile terminale ale arterei
carotide comune care se distribuie feţei, scalpului şi majorităţii
viscerelor gâtului.
• Are următoarele ramuri:
• artera tiroidiană superioară care asigură vascularizaţia arterială a
tiroidei, laringelui (prin artera laringiană superioară), muşchilor
infrahioidieni şi muşchiului sternocleidomastoidian;
• artera faringiană ascendentă, care se distribuie faringelui, urechii
medii, meningelui şi muşchilor prevertebrali;
• artera linguală;
• artera facială, care emite ramuri pentru glanda submandibulară,
tonsila palatină şi mucoasa palatină înainte de a ajunge la nivelul
feţei, unde se distribuie muşchilor şi tegumentului de la acest nivel;
• artera occipitală, care se distribuie regiunii posterioare a scalpului;
• artera auriculară posterioară cu ramuri pentru glanda parotidă,
urechea externă şi scalp;
• artera temporală superficială;
• artera maxilară.