Dezvoltare fata gat Anatomia

functionala a muschilor capului si

gatului
• Mezenchimul din care se formeaza regiunea cefalica este derivat din:
• Mezodermul paraxial
• Mezodermul placii laterale
• Creasta neurala
• Placode ectodermice
• Mezodermul paraxial(somite ,somitomere) formeaza:
• _planseul cutiei craniene, o parte din occipital
• -musculatura striata cranio-faciala
• -dermul ,tesutul conjunctiv din regiunea dorsala a capului
• -membranele meningeale caudal de prozencefal.
• Mezodemul placii laterale formeaza :
• -cartilaje laringiene,
• -tesut conjunctiv adiacent.
• Celulele crestei neurale au originea in neuroectodermul
prozencefalului,mezencefalului,rombencefalului,migreaza ventral catre arcurile
faringiene,rostral catre regiunea faciala(in jurul prozencefalului si cupei optice)
formeaza
• -structuri scheletice ale zonei mediofaciale,ale arcurilor faringiene,si alte tipuri de
tesuturi a;le zonei inclusive cartilaj dentina,tendoane,derm,neuroni senzoriali,stroma
glandulara,etc.
• Placodele ectodermice, crestele neurale formeaza neuronii ganglionilor senzoriali
corespunzatori nervilor cranieni V,VII,IX,X.
• Caracteristic dezvoltarii capului si gatului este formarea in sapt.4-5 de
dezvoltare a arcurilor faringiene separate de fante faringiene si recesuri
faringiene care dau aspectul specific embrionului. Interactiunile epitelio
mezenchimale determina diferentierea structurilor derivate din arcuri
recesuri fante si muguri.
• Arcurile se dezvolta atunci cand celulele crestei neurale migreaza catre
regiunile capului si gatului.
• Fiecare arc faringian esta format dintr-o regiune centrala de tesut
mezenchimal acoperita la exterior de ectoderm ,iar la interior de endoderm
si celule ale crestei neurale ce determina structurile scheletice ale fetei
• Fiecare arc faringian are componenta musculara proprie inervata de un
anumit nerv cranian iar atunci cand celulele musculare migreaza,
componenta nervoasa le insoteste;
• Fiecare arc prezinta componenta sa arteriala,un arc aortic care face legatura
intre aortele dorsale
•
• Structurile primordiale
• La sf. S3 de dezvoltare iu apare pe fata ventrala a regiunii cefalice in
spatele proeminentei fronto-nazale o depresiune transversala a
epiblastului ,stomodeum.in acelasi timp de fiecare parte 6 creste rotunjite,
arcurile branhiale,arcul5 fiind efemer la om.
• Aceste arcuri sunt separate intre ele pe suprafata embrionului prin santuri
branhiale,si in interior de invaginatii ale pre-enteronului ,recesurile
faringiene.
• Din primul arc branhial situat de fiecare parte a stomodeum-ului,iau
nastere 2 muguri ,proeminenta maxilara si proeminenta
mandibulara.In acelasi timp,cartilajul sau temporar se scindeaza pt fiecare
proeminenta:partea craniala da cartilajul maxilar partea caudala cartilajul
mandibular Meckel.
• Fundul stomodeum_ului este separat de pre-enteron,de o membrana
stomato-faringiana care dispare in cursul saptamanii 4 cele2 cavitati
comunicand
• Vena jugulară internă ia naştere prin unirea sinusului sigmoidian şi
sinusului pietros inferior la nivelul orificiului jugular. Are un traiect
descendent la nivelul gâtului, fiind situată lateral de nervul vag şi
artera carotidă internă, iar mai apoi artera carotidă comună.
Împreună cu aceste elemente formează mănunchiul vasculo-nervos
al gâtului, conţinut de teaca carotidiană, o prelungire a fasciei
cervicale superficiale. Colectează sângele de la nivelul encefalului,
feţei şi gâtului. posterior de articulaţia sterno-claviculară se uneşte
cu vena subclaviculară pentru a forma vena brahiocefalică. Vena
jugulară internă prezintă câte o dilataţie la nivelul extremităţilor
(bulbul superior şi bulbul inferior). deasupra dilataţiei inferioare,
vena jugulară internă prezintă o valvă bicuspidă.
• Vena jugulară internă are următoarele tributare:
• vena facială;
• vena faringiană;
• vena linguală;
• vena tiroidiană superioară;
• vena tiroidiană mijlocie;
• Vena jugulară externă se formează în vecinătatea unghiului
mandibulei din unirea venei auriculare posterioare cu ramul
posterior al venei retromandibulare. Prin urmare, colecteză sângele
de la nivelul feţei şi scalpului. De la locul de formare, vena jugulară
externă are un traiect descendent, între faţa anterioară a muşchiului
sternocleidomastoidian şi muşchiul platisma, până la nivelul
triunghiului supraclavicular. La acest nivel, vena jugulară externă
perforează fascia cervicală superficială şi se deschide în vena
subclaviculară. Vena jugulară externă se proiectează dealungul unei
linii care uneşte unghiul mandibulei cu mijlocul claviculei. În traiectul
său, vena jugulară primeşte următoarele tributare: vena cervicală
transversă, vena suprascapulară şi vena jugulară anterioară.
• Vena subclaviculară continuă vena axilară la nivelul marginii
externe a coastei I şi este situată în partea inferioară a triunghiului
omoclavicular. Are un traiect anterior de muşchiul scalen anterior şi
nervul frenic, trece prin spaţiul prescalenic (delimitat de muşchiul
scalen anterior şi muşchiul sternocleidomastoidian) şi ajunge
posterior de articulaţia sternoclaviculară, unde se uneşte cu vena
jugulară internă pentru a forma vena brahiocefalică
DEZVOLTAREA FEŢEI
(animaţie)
Arcurile faringiene(A) şi derivatele lor nervoase Pungile faringiene şi derivatele lor glandulare
(B), musculare (C) şi osoase (D)
 Luna I-a i.u.:

La organizarea structurilor gâtului şi feţei conlucrează ectodermul, tubul

neural, crestele neurale, endodermul (faringele primitiv) şi
mezodermul (prin somitele occipitale).
 Săptămâna a 5-a i.u.:

Secţiunea C surprinde tubul neural şi faringele

în două porţiuni (linia întreruptă de la B)
Suprafaţa (A) şi secţiunea mediană (B) a extremităţii cefalice: se formează arcurile faringiene
(branhiale) mezodermale ce determină la suprafaţa organizarea şanturilor faringiene ectodermale,
iar în interior, dinspre faringele primitiv, a pungilor faringiene endodermale.
Structurile derivate din arcurile faringiene si inervatia acestora:
• Arcul faringian I inervat de nervul trigemen -maxilar,mandibular):
• - din cartilajul proeminentei maxilare deriva maxilarul
• -din cartilajul proeminentei mandibulare-cartilaj Meckel: mandibula (cartilajul Meckel),
ciocanul, nicovala;
• -din mezenchim deriva lig sfenomandibular.
• -muşchi: masticatori, tensor al timpanului, milohioidian, tensor al vălului palatin şi
pântecul anterior al digastricului.
• Arcul faringian II (al nervului facial) el fuzioneaza cu proeminenta cardiaca ce
marcheaza limita inf a gatului.:
• -oase: scăriţa, procesul stiloid, cornul mic şi, parţial, corpul hioidului; ligamentul
stilohioidian.
• -muşchi: mimicii, al scăriţei, pântecul posterior al digastricului.
• Arcul faringian III (al nervului glosofaringian):
• -oase: cornul mare şi, parţial, corpul hioidului.
• -muşchi: stilofaringian.
• Arcul faringian IV (al nervului vag):
• -cartilajele laringelui.
• -muşchi: faringelui şi laringelui.
• Şanţurile faringiene (ectodermice) evoluează diferit: dacă primul şanţ faringian va
genera conductul auditiv extern, celelalte trei (II, III, IV) vor conflua în sinusul
cervical, care, ulterior, va involua.
• Pungile faringiene (endodermice) vor genera urechea medie (punga faringiană I),
fosa supratonsilară (punga faringiană II), timusul şi glandele paratiroide inferioare
(punga faringiană III) cele superioare şi celulele parafoliculare ale tiroidei
(secretoare de calcitonină) provenind din punga faringiană IV!
• Muschii mimicii se dezvolta din mezenchimul arcului faringian II-al nevului
facial.
• Se dezvolta in S7sub forma unei teci unice pt m. capului si gatului in fascia
superficiala;are 2 straturi : superficial si profund.
• Stratul superficial va migra si va forma 3 portiuni:
• -cervicala din care se va forma m. platysma colli
• -m.occipitoauricular pt.ureche si occiput
• -portiunea faciala din care in luna 3i.u.se vor individualiza m.mimicii.La om se
atrofiaza cei situai in reg.gatului, urechii,scalpului,si se specializeaza cei din
regiunea fetei propriu zis.
• Din stratul profund se dezvolta la nivelul fetei m.buccinator iar l nivelul faringelui
stalpul anterior.
• Tot din materialul acestui arc se dezvolta si m.stilohioidian,pantecele post. al
digastricului,m.scaritei.
• Muschii masticatori se dezvolta din mezenchimul arcului faringian I sub forma
unei mase musculare unice.
• In luna 2iu se dezvolta m pterigoidian medial apoi muschii temporali primitivi din
a caror masa se diferentiaza ulterior m.pterigoidian lateral,maseter si temporal
definitiv.
• Articulatia temporo mandibulara apare din acelasi arc faringian I la embrionul de
46mm
• Muschii mimicii se dezvolta din mezenchimul arcului faringian II-al nevului
facial.
• Se dezvolta in S7sub forma unei teci unice pt m. capului si gatului in fascia
superficiala;are 2 straturi : superficial si profund.
• Stratul superficial va migra si va forma 3 portiuni:
• -cervicala din care se va forma m. platysma colli
• -m.occipitoauricular pt.ureche si occiput
• -portiunea faciala din care in luna 3i.u.se vor individualiza m.mimicii.La om se
atrofiaza cei situai in reg.gatului, urechii,scalpului,si se specializeaza cei din
regiunea fetei propriu zis.
• Din stratul profund se dezvolta la nivelul fetei m.buccinator iar l nivelul faringelui
stalpul anterior.
• Tot din materialul acestui arc se dezvolta si m.stilohioidian,pantecele post. al
digastricului,m.scaritei.
• Muschii masticatori se dezvolta din mezenchimul arcului faringian I sub forma
unei mase musculare unice.
• In luna 2iu se dezvolta m pterigoidian medial apoi muschii temporali primitivi din
a caror masa se diferentiaza ulterior m.pterigoidian lateral,maseter si temporal
definitiv.
• Articulatia temporo mandibulara apare din acelasi arc faringian I la embrionul de
46mm
STRUCTURI DERIVATE DIN ARCURILE FARINGIENE:

arcurile faringiene (mezodermice)

şanţurile faringiene pungile faringiene
(ectodermice) (endodermice)
 Plexul cervical
Plexul cervical este format din unirea ramurilor ventrale ale nervilor spinali C1-
C4. Este mixt (senzitiv şi motor) şi cuprinde alături de fibre somatice şi fibre vegetative
provenite de la ganglionul simpatic cervical superior prin ramuri comunicante
Ansele plexului sunt situate profund, între inserţiile mm.prevertebrali şi scalen mijlociu
medial, şi cele ale mm.ridicător al scapulei şi splenius lateral. Anterior ele sunt acoperite
de lama prevertebrală a fasciei cervicale, prin intermediul căreia, primele două anse
corespund formaţiunilor vasculo- nervoase latero- faringiene: trunchiul simpatic cervical,
nn.glosofaringian, accesor, hipoglos şi mănunchiul vasculonervos al gâtului.
Plexul cervical asigură prin ramurile sale inervaţia cutanată a gâtului şi în
mare parte , pe cea a capului, a umărului şi a peretelui toracic anterior; inervează
senzitiv şi motor muşchiul diafragma şi unii din muşchii gâtului. Ramurile plexului
cervical sunt senzitive şi motorii Ramurile senzitive provin din trunchiurile de origine şi
din anse, după ce traversează trigonul carotic, aceste ramuri apar la mijlocul marginii
posterioare a m. sternocleidomastoidian şi devin superficiale. Aceste ramuri sunt:
-N.occipital (n. occipitalis minor) are originea în ansa mijlocie şi cuprinde fibre din
rr.ventrale C2 – C3
-N. auricular (n.auricularis major) apare la marginea posterioară a m.
sternocleidomastoidian sub n. occipital mic.
-N.transvers al gâtului (n. transversus colii) este cea mai voluminoasă dintre ramurile
cutanate ale plexului
-Nn.supraclaviculari (nn. supraclaviculares) se desprind dintr-un trunchi comun cu
originea în ultima ansă a plexului (C3 –C4). Dă ramurile mediale, intermediare şi
laterale. Nn. supraclaviculari mediali inervează tegumentul ce acoperă fosa
supraclaviculară mică şi manubriul sternal. Nn. supraclaviculari intermediari coboară
anterior de claviculă şi inervează pielea regiunii infraclaviculare, pînă în dreptul coastei a
III-a, teritoriul lor de inervaţie se suprapune parţial cu teritoriul nervului intercostal. Nn.
supraclaviculari laterali sau posteriori se distribuie pielii din partea superioară şi
posterioară a regiunii deltoidiene.
• Ramurile motorii sunt reprezentate de:
• Ansa cervicală se formează anterior de v. jugulară internă şi deasupra
tendonului m.omohioidian prin unirea a două rădăcini: radăcina superioară
fibre din C1-si rădăcina inferioară C2-C3. Ramurile ansei asigură inervaţia
m. Infrahioidieni cu exceptia m tirohioidian care primeste ram din n hipoglos;
m. omohioidian primeşte două ramur din ansa, câte una pentru fiecare
pântece.
• Nervul frenic (nervus phrenicus) nerv mixt, este cea mai lungă şi în acelaşi
timp cea mai importantă ramură a plexului cervical. Teritoriul lui de inervaţie
este reprezentat de diafragmă şi pericard
• N pt m SCM
• N pt m trapez
• N pt m lungul capului si lungul gatului
• Npt m drept ant si drept lat al capului
• N pt m scaleni
• N pt ridicator al scapulei ,muschi care primeste de obicei inervatie din plexul
brahial.
• Fasciile –tes.conjunctiv , invelesc structuri anatomice ,permit aparitia unor
spatii potentiale tisulare si cai de propagare a infectiilor.
• Fascia superficiala-contine grasime,nervi cutanati si vase superficiale
• Fascia profunda –imediat sub prima,usureaza misc musculare,trecerea vaselor
si nervilor
• La gat fascia cervicala
• -Lama superficiala a fasc.cervicale profunde(investing layers)
• -Lama mijlocie,-fascia infrahioidiana(musculara)
• -fascia bucofaringiana(viscerala)-post de faringe si esofag
• -fascia pretraheala(invelis in jurul viscerelor gatului
• -Lama profunda a fasciei cervicale profunde
• -fascia prevertebrala(inveleste complet coloana vertebrala cu
muschii pre si postvertebrali)
• -fascia alara(separa spatiul retrofaringian de spatiul “danger”
• de la baza craniului –la T2 ,supapusa cu fascia viscerala)
• -Teaca carotica (formata prin contributia celor 3)–de la baza craniului la arcul
aortic-contine manunchiul vasculonervos al gatului.