UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “Gr. T.

Popa” Iaşi
FACULTATEA DE MEDICINĂ
DISCIPLINA DE ANATOMIE

Dezvoltarea sistemului respirator

superior. Dezvoltarea sistemului
digestiv superior.
Șef lucrari Dr. Alin Horatiu Nedelcu
 S4 – S5  S6
 S6
Dezvoltarea sistemului respirator superior

 S5 – intre proeminentele nazale se delimiteaza placodele nazale

◦ sufera un proces de invaginare

 santuri nazale (olfactive)

• tesutul adiacent prolifereza

 mugurii nazali mediali si laterali

• mugurii maxilari se dezvolta medial

• comprima mugurii nazali mediali

 fuzioneaza si formeaza philtrum (segment intermaxilar)
Nasul

◦ este format prin fuziunea a 5 muguri faciali:

 mugurele frontal – piramida nazala si septul nazal

 mugurii nazali mediali – dorsul nasului si varful nasului

 mugurii nazali laterali – aripile nasului

Cavitatile nazale
 S6 – depresiunile nazale se adancesc

 separate de cavitatea orala prin membrana oro-nazala

 comunicare posterioara – coane nazale primitive

 situate la limita palatului primar

 dupa edificarea palatului secundar si a septului nazal apar coanele definitive

 Palatul dur

 se formeaza in doua etape

◦ Palatul primar

 philtrum (segmentul intermaxilar) prezinta 3

componente:

 componenta labiala – buza superioara

 componenta maxilara – segment medial al acadei superioare

 componenta palatina – palatul primar

 forma triunghiulara
 va fuziona cu segmentul rostral al septului nazal
◦ Palatul secundar

 se formeaza prin dezvoltarea a doua lame palatine cu origine pe fata mediala a mugurilor maxilari

 apar in S6

 initial – oblic descendet

 S7 – traiect ascendent

 devin orizontale

 situate deasupra limbii

 lamele palatine fuzioneaza intre ele precum si cu elementele palatului primar

 septul nazal se dezvolta descendent si se va articula cu elementele palatului nou format

 la limita dintre palatul primar si cel secundar, pe linie mediana, se formeaza foramenul incisiv
Sinusurile aeriene paranazale

 se dezvolata prin aparitia unor diverticuli in peretele nazal lateral

◦ se extind in oasele frontal, maxilar, etmoid si sfenoid

◦ pneumatizare in 2 etape:

 primara S10
 secundara L5

◦ se dezvolta pana la pubertate

Cornetele nazale

 apar sub forma unor falduri de tesut moale

 vor prezenta un schelet initial cartilaginos

◦ osificare

 falduri:
 maxiloturbinar – cornet inferior

 etmoturbinare – 5

 primul si al V-lea regreseaza

 nasoturbinar – agger nasi

Corelatii clinice
 Malformatii faciale:

◦ determinate de defecte de fuziune anterioare sau/si posterioare

 anterioare – palatul primar

 posterioare - palat secundar
 limita - gaura incisiva

1. Cheiloschizis

 despicatura buzei superioare

2. Gnatoschizis

 despicatura maxilarului

3. Cheilognatoschizis unilateral/bilateral

 despicatura atinge foramenul incisiv

4. Palatoschiozis

 absenta fuziunii lamelor palatine

 hipoplazie

 inhibitia procesului de fuziune

 absenta migrarii descendente a limbii

5. Palatoschizis asociat cu cheiloschizis

6. Uvuloschizis
Dezvoltarea sistemului digestiv superior

 Cavitatea orala

◦ buza superioara si maxilarul superior

 segment intermaxilar + mugurii maxilari

◦ buza inferioara si mandibula

 mugurii mandibulari (arc I)

◦ palatul

 palat primar
 palat secundar
Limba
◦ se dezvolta din segmentul anterior al arcurilor faringiene I - IV

 campul mezobranhial

 2/3 anterioare ale limbii

 tubercul impar
 muguri linguali laterali

 mugurii linguali laterali se dezvolta

 acopera tuberculul impar
 fuzioneaza pe linie mediana

 1/3 posterioare se formeaza din arcurile II, III si IV

 delimitare – santul terminal (sant in forma de V)
 musculatura limbii

◦ mioblasti migrati din somitomerele occipitale

◦ o mica parte se dezvolta “in situ”

 originea elementelor limbii explica inervatia acesteia

 Senzitiva:
• 2/3 anterioara – nervul trigemen
• 1/3 posterioara – nervii glosofaringian si vag

 Motorie:
• nervul hipoglos

 Senzoriala:
• 2/3 anterioara – nervul facial
• 1/3 posterioara – nervul glosofaringian
Dentitia deciduala (de lapte) si definitiva
 dintii se formeaza in urma interactiunii epitelio-mezenchimale la
nivelul mucoasei bucale

 S6 – se formeaza lamina dentara

 stratul bazal epitelial

 in lungul maxilei si mandibulei
 forma literei C

◦ iau nastere cate 10 muguri dentari

◦ invagineaza (indentatie) – sub forma unei cupole (stadiu de calota)

 epiteliu dentar extern

 epiteliu dentar intern
 reticul stelat (tesut conjunctiv lax)
 papila dentara (mezenchim)
 dezvoltarea calotei determina avansarea indentatiei

 epiteliul dentar extern se desprinde de epiteliul cavitatii orale

 forma de con – stadiu de clopot

◦ celulele papilei adiacente epiteliului dentar

intern – odontoblaste

 secreta dentina
 persista pe durata de viata a dintelui
 patrund tot mai mult in papila
 ancorate prin procesul dentar (prelungire
citoplasmatica)

◦ restul papilei - pulpa dentara

 epiteliul dentar intern – diferentiere in ameloblaste

 sintetizeaza smaltul

o incepe la nivelul apexului

 se retrag in reticulul stelat

 regreseaza

◦ pe suprafata smaltului – cuticula dentara

 membrana ce dispare dupa eruptie

 Radacina dentara

◦ straturile epiteliale formeaza teaca epiteliala a radacinii

◦ celulele papilei secreta dentina

 se continua cu stratul de dentina de la nivelul coroanei dentare

 se ingroasa si reduce lumenul – canal dentar

◦ celulele mezenchimale adiacente detinei – cementoblaste

 secreta cementul – tesut osos specializat

◦ extern cemetului – ligamentul periodontal

 format din mezenchim

 cresterea radacinii dentare determina eruptia dentara

◦ dentitia deciduala (de lapte) – 6-24 luni

 mugurii dintilor permanenti apar in luna a III-a

 localizati pe fata mediala a dintilor deciduali

 se dezvolta incepand cu varsta de 6 ani

 contribuie la caderea dentitiei de lapte