INSUFICIENTA CARDIACA

DEFINITIE: incapacitatea pompei cardiac de a asigura un debit cardiac adecvat necesitatilor

metabolice.

Reducerea debitului cardiac in ICC se produce din cauza:

 Umplerii diastolice deficitare prin scaderea compliantei ventriculare (ischemie, postingarct

miocardic, cardiomiopatie diabetica) = disfunctie ventriculara diastolica
 Scaderea contractilitatii miocardice = disfunctie ventriculara sistolica

FIZIOPATOLOGIE

1. Factori care controleaza performanta inimii

1.1. Presarcina = volumul de sange intraventricular la sfarsitul diastolei care determina forta
si viteza de contractie a miocardului
1.2. Postsarcina = rezistenta opusa la ejectia ventriculara
1.3. Inotropismul cardiac (contractilitatea)
1.4. Frecventa cardíaca – influenteaza debitul cardiac si indexul cardiac
2. Efectele hemodinamice ale IC
Disfunctia sistolica a VS afecteaza:
 Intoarcerea venoasa (presarcina): scaderea volumului sangvin ejectat in sitola 
cresterea volumului rezidual postsistolic  cresterea volumului la sfarsitul diastolei
staza retrógrada pulmonara cu acumulare interstitiala si alveolara de fluid
staza retrógrada sistémica (insuficienta de VD)  trecerea fluidului spre interstitiu
si cavitati  edeme, hidrotorax, hidropericard, ascita, hepatomegalie
 Postsarcina: cresterea postsarcinii  reducerea volumului sistolic ejectat 
cresterea cantitatii de sange rezidual la sfarsitul sistolei  cresterea tensiunii
parietale terminal diastolice si a consumului de oxigen
 Retentia hidrosalina: scaderea DC determina o reducere a volumului circulant 
redistribuirea sangelui spre organele vitale  reducerea perfuziei renale  scaderea
filtrarii glomerulare  acrivare SRAA  retentie de apa

DIAGNOSTIC CLINIC
1. IC stanga
1.1. Motivele internarii
 Dispnee de efort, consecinta stazei retrograde cu dilatatie masiva veno-capilara
si extravazare interstitiala; dispnee de repaos; ortopnee
 Astenie musculara
 Tuse, poate fi insotita de expectoratie seroasa, hemoptoica
 Hemoptizie, consecutiv ruperii capilarelor
  Astmul cardiac – acces de dispnee paroxistica secundar unei cresteri bruste a
PCP, insotita de bronhiolospasm (wheezing si subcrepitante) prin edem bronsic si
hiperreactivitatea musculaturii
 EPA – forma extrema a IVS produsa in conditiile cresterii brutale a presiunii
capilare pulmonare  extravazare in interstitiu si intraalveolar  dispnee
paroxistica, anxietate, agitatie (hipoxie cerebrala), transpiratii, tuse cu
expectoratie spumoasa, rozata, raluri crepitante si bronsice

1.2. Examenul fizic

 Cianoza, paloare
 Submatitate bazala, raluri subcrepitante si crepitante
 Varful cordului deplasat in jos si spre stanga
 Tahicardie, galop, suflu sistolic de insuficienta mitrala
2. IC dreapta
2.1. Motivele internarii
 Edeme membre inferioare
 Inapetenta, greata (staza la nivelul tubului digestiv)
 Dureri in hipocondrul drept (hepatomegalie)
2.2. Examenul fizic
 Cianoza
 Jugulare turgide
 Hepatomegalie dureroasa cu reflux hepato-jugular
 Pulsatii epigastrice ale VD
 Galop xifoidian, suflu sistolic de insuficienta tricuspidiana
3. IC globala = IC stanga + IC dreapta
4. Disfunctia diastolica de VS – poate preceda instalarea disfunctiei sistolice
 Dispnee de efort si raluri de staza

DIAGNOSTIC PARACLINIC

1. Radiografia torácica
 Cardiomegalie cu precizarea cavitatii afectate
 Staza pulmonara : initial dilatarea venelor hilare, ulterior edem interstitial cu linii
Kerley A si B; EPA: opacitati alveolare confluente
2. Echografie cardíaca – evaluare dimensiuni cavitati, cinética, fractie de ejectie, VS, evaluare
Doppler a fluxurilor transvalvulare si a functie diastolice de VS
3. Masurarea presiunii venoase centrale – cateter venos central
4. Cateterism cardiac
5. Scintigrafie miocardica

DIAGNOSTICUL STADIULUI DECOMPENSARII

 Clasificarea NYHA

Stadiul Simptomatologia
I Fará simptome la efort
II Dispnee la eforturi mari
II Dispnee la eforturi moderate
IV Dispnee de repaus

COMPLICATII

1. Insuficienta functionala viscerala prin deficit de debit: I renala, circulatorie cerebrala

2. Infectii intercurente bronhopulmonare (favorizate de staza)
3. Ciroza cardíaca
4. Accidente tromboembolice – tromboza venoasa profunda – stat prelungit la pat +/- embolii
pulmonare consecutive mici, tromboze intracavitare, tromboze arteriale
5. Accidente iatrogene
 Intoxicatie digitalica
 Tulburari hidro-elecrolitice
 hTA
6. Aritmiile – favorizate de hipoxie miocardica, dezechilibre hidro-electrolitice, intoxicatie
digitalica, efecte proaritmice ale medicatiei antiaritmice, dilatatie mecanica,
hipersimpaticotonie
7. Patologia decubitului prelungit – osteoporoza, escare, limfangita edemului cronic

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

 Dispneea de efort – cauzata de afectiuni respiratorii (AB, BPOC, alterarea ventilatie in cazul
obezitatii), anemii, insuficienta hepática sau renala
 Hemoptizia de cauza cardíaca – TBC, cancer bronho-pulmonar
 Crepitantele bazale – pneumonii, hepatomegalia dureroasa, boli hepatice
 Hepatomegalia dureroasa
 Retentia hidrosalina

TRATAMENT

1. Regim igieno-dietetic
1.1. Repausul fizic - determina reducerea muncii inimii si a stazei pulmonare, creste diureza
 Complet – IMA, miocardita acuta, ICC ireductibila
 Relativ – limitarea activitatii fizice la 4-6 ore pez i
1.2. Repaus psihic
 Evitare stress
 Somn eficient
 Psihoterapie
1.3. Dieta
1.3.1. Aportul de sodiu – restrictie sodata
 Clasa II-III NYHA sare fará sodiu
  Interzicere adaugare de sare la gatit
 Clasa IV NYHA – plus renuntare temporara la carne, lactate, oua
1.3.2. Aportul de lichide – 1500-2000 ml/zi in prize mici
1.3.3. Aport caloric <2000 cal/zi, functie de greutate
1.3.4. Aport de potasiu – se realizeaza prin consum de fructe si legume
1.3.5. Interzicerea consumului de bauturi alcoolice
2. Tratament medicamentos
2.1. Cardiotonice
2.1.1. Digitala - Digoxin
 Creste debitul cardiac si fractia de ejectie
 Scade frecventa cardíaca
 Administrare 1 cpr = 0,25mg/zi
 Eliminare predominant renala
 Intoxicatia digitalica: greturi, varsaturi, diaree, cefalee, xantocromie,
astenie, stare confuzionala, tulburari de ritm ventriculare si
supraventriculare, tulburari de conducere
2.1.2. β adrenergice: dopamina , dobutamina
 vasodilatatie in teritoriile vitale
 cresterea contractilitatii miocardice
 cresterea intoarcerii venoase
2.2. Diuretice - in cazul prezentei semnelor de congestie pulmonara (crepitante) sau
sistémica (edeme, jugulare turgide)
2.2.1. Tiazidice – HIDROCLOROTIAZIDA (Nefrix)
2.2.2. De ansa - furosemid
 Inhiba reabsorbtia de sodiu, creste filtrarea glomerulara
 Injectabil, IV in urgente (EPA, criza hipertensiva) – efect in 5-10 minute
 Injectabil IM in marile decompensari, efect in 30 min
 Per os – efect in 45-60 min
2.2.3. Economisitoare de potasiu – spironolactona
 Effect natriuretic + effect antikaliuretic
 Se contraindica in IRA si IRC decompensate
2.3. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) – enalapril, lisinopril, ramipril,
perindopril
 Vasodilatatie prin inhibarea efectului vasoconstrictor al angiotensinei II
 Reducerea sintezei de aldosteron  scaderea retentiei hidrosaline
 Favorizeaza regresia hipertrofiei VS si a remodelarii vasculare
2.4. Β blocante – metoprolol, bisoprolol, carvedilol
 Reducerea hiperstimularii adrenergice  scade frecventa cardíaca si consumul
de oxigena l miocardului si reducerea episoadelor aritmice
2.5. Medicatie antiaritmica
2.6. Medicatie anticoagulanta
2.7. Transplant cardiac

TRATAMENTUL EPA
1. Oxigenoterapie
2. Derivati de morfina – efect anxiolitic si bradipneizant + scade returul venos
3. Diuretice rapide – furosemid
4. Nitroglicerina sublingual sau in perfuzie iv
5. Cardiotonice – digoxin iv
6. Ventilatie spontana asistata (PEEP) in caz de soc cardiogen