Fiche Orthodontie FINALE

1.
Evolutia filogenetica a extremitatii cefalice; consecintele in patologia

dento-maxilo-faciala.
• Evolutia filogenetica a sistemului dentar
• Evolutia filogenetica a articulatiei temporo-mandibulare
• Fenomene dentare atavice
• Fenomene dentare progresive
• Tendinte evolutive filogenetice ale speciei umane
• Evolutia filogenetica a sistemului dentar
- Evolutie filogenetica= dezvoltarea vietuitoarelor de la cele mai simple pana la cele

mai superior organizate
- La pesti apar dintii placoizi implantati in mucoasa orala
- La reptile- dintii conoizi implantati in procesele alveolare
- La pasari- incisivul prezent la nastere dispare ulterior
- La mamifere
o La erbivore:
▪ Molarii prezentau pe fata ocluzala creasta de smalt antero-post;
▪ Apexul nu se inchidea niciodata
o La rozatoare:
▪ Incisivii cresteau continuu
▪ Incisivii aveau forma de dalti ascutite

▪ Nu aveau canini
▪ Molarii prezentau pe fata ocluzala creasta de smalt transversala
o La carnivore:
▪ Incisivii erau taiosi
▪ Caninii erau dezvoltati puternic
▪ Molarii prezentau doi cuspizi taiosi
o La primate:
▪ Incisivii superiori erau in forma de lopata, incisivii inferiori in forma

de daltita
▪ Caninii erau redusi de volum
▪ Formula dentara pe o hemiarcada: 2I, 1C, 3PM, 3M
o La maimutele antropoide:
▪ Formula dentara pe o hemiarcada: 2I, 1C, 2PM, 3M
• Evolutia filogenetica a articulatiei temporo-mandibulare
- Evolutie filogenetica= dezvoltarea vietuitoarelor de la cele mai simple pana la cele

mai superior organizate
- ATM-ul sufera modificari in raport cu regimul alimentar.
- La rumegatoare condilul madibular ia forma unui cilindru transversal, pentru a

permite miscarile de lateralitate ale madibulei;
- La rozatoare condilul mandibular ia forma unui cilindru cu axul lung antero-
posterior pentru a permite miscarile de propulsie si retropulsie a mandibulei;
- La carnivore condilul mandibular ia forma unui con pentru a permite acestor

animale de prada deschiderea larga a gurii;
- La primate condilul mandibular era alungit transversal si oblic postero-anterior
- La om miscarile articulatiei devin mai complexe, miscarile de deschidere si

inchidere a gurii predominand in raport cu miscarile de lateralitate, propulsie si
retropulsie.
- Asfel condilul mandibular la om va imbraca o forma intermediara celui de la

carnivore si rumegatoare.
• Tendinte evolutive filogenetice ale speciei umane
- Cresterea craniului neural

- Reducerea craniului visceral
- Reducerea sagitala a complexului dento-maxilar
- Largire transversala a arcadelor alveolare
- Implantare alveolara posterioara pe maxilare
- Implantare maxilara posterioara fata de baza craniului
- Reducerea volumetrica si numerica a dintilor, oaselor si muschilor
- Reducerea cavitatii nazale si a crestelor supraorbitare
- Latirea si coborarea boltii palatine
- Coborarea planseului bucal
- Aparitia mentonului proeminent
- Reducerea spatiului pentru molarii de minte
-
• Fenomene dentare atavice
- Fenomenele atavice sunt expresii ale revenirii la formula si morfologia dentara a

stramosilor:
- Prezenta dintilor supranumerari

- Radacini si cuspizi supranumerari sau tuberculi dentari
- Forma concava a fetei palatinale a incisivilor superiori
- Caninul prezinta un cuspid inalt si in supraocluzie
- Molari temporari asemanatori cu molarii permanenti
- Eruptia lenta a dintilor
- Ocluzia frontala cap la cap
- Ocluzia ad-palatum
- Aplatizarea curbei Spee
- Dizarmonia dento-alveolara cu spatiere
- Proalveolodontia bimaxilara sau superioara
- Prognatia mandibulara
- Prognatia maxilara
• Fenomene dentare progresive
- Fenomenele progresive sunt expresii ale omului viitorului

- Reduceri dimensionale ale dintilor terminali din serie
- Reduceri numerice dentare- hipodontia
- Reduceri numerice cuspidiene
- Formarea cingulum-ului pe fata palatinala a incisivilor superiori
- Reducerea dimensionala a caninilor
- Reducerea ecuatorului molarilor
- Eruptia dentara precoce
- Ocluzia ad-linguam a molarilor
- Ocluzia adanca
- Dizarmonia dento-alveolara cu inghesuire
- Retroalveolodontia inferioara
- Retrognatia mandibulara
- Retrognatia maxilara
2. Perioada de organogeneza
• Perioada de organizare branhiala. Mecanismele aparitiei si disparitiei
arcurilor branhiale
• Perioada de organizare branhiala- Derivatele buzunarelor/ pungilor, a
santurilor si a membranelor branhiale
• Perioada de organizare branhiala- Derivatele I arc branhial
• Perioada de organizare branhiala- Derivatele celui de al II-lea arc branhial
• Perioada de organizare branhiala- Derivatele arcurilor branhiale III si IV
• Perioada de organizare branhiala. Mecanismele ale aparitiei si disparitiei

arcurilor branhiale
- Aparatul branhial/ faringian incepe sa se formeze in saptamana a patra.
- Aparitia arcurilor branhiale poate fi explicate prin mai multe mecanisme conjugate:
o Invaginarea epiblastului la exterior si a endoblastului la interior
o Cresterea, in ritm foarte accentuat a mezoblastului;
o Procesul de flexiune a extremitatii cefalice
- Fiecare arc branhial este acoperit de ectoderm la suprafata externa, de endoderm al

suprafata interna , iar in zona intermediara se afla mezenchimul dezvoltat din
mezoderm.
- La om organizarea branhiala are o existenta efemera si nu va da nastere la organe

respiratorii
- Organizarea branhiala dispare repede, ea se termina in a 35-a zi prin disparitia

santurilor interbranhiale
- Mecanismul este explicat prin fenomenul de mezodermizatie, care duce la

disparitia tesutului epitelial
- Arcurile sunt in numar de 5, fiind numerotate cranio-caudal; al 5-lea este

rudimentar
- Volumul lor este redus tot in sens cranio-caudal
- Din aceste arcuri branhiale se vor dezvolta fata, cavitatea orala, dintii, fosele
nazale, faringele, laringele si gatul
• Perioada de organizare branhiala- Derivatele buzunarelor/ pungilor, a santurilor si a

membranelor branhiale
- Buzunarele/ pungile branhiale:

o Din I pereche de pungi branhiale se formeaza cavitatea timpanica, trompa lui
Eustachio si antrum-ul mastoidian
o Din a II-a pereche de pungi branhiale se formeaza captuseala criptelor

palatine si tesutul limfoid al amigdalelor
o Din a III-a pereche de pungi branhiale se formeaza glanda tiroida,

paratiroide inferioare si timusul
o Din a IV-a pereche de pungi branhiale se formeaza glandele paratiroide

superioare
o A V-a pereche de pungi branhiale regreseaza
- Santurile branhiale sunt in numar de 4 perechi, fiind localizate intre arcurile

branhiale
o Santul I branhial se afla situate intre arcul I si II branhial si va forma

conductul auditiv extern
o Tesutul mezenchimal al arcurilor II si III branhiale prolifereaza si acopera

santurile ramase, formand o cavitate numita sinus cervical
- Membranele branhiale:
o Prima membrana branhiala formeaza membrana timpanica
o Celelalte membrane branhiale involueaza
• Perioada de organizare branhiala- Derivatele I arc branhial
- Fiecare arc branhial este format din cartilaj specific care formeaza scheletul
arcului, din muschi, nervi si artere.
- Arcul I branhial va forma partile moi si scheletice ale aparatului dento-maxilar:
mandibula in totalitate si cea mai mare parte din maxilarul superior
- Din I arc branhial (mandibular) deriva:
o Maxilarul, osul zigomatic, partea scuamoasa a osului temporal
o Ciocan si nicovala, ligamentul sfeno-mandibular, mandibula
o Nervul trigemen cu ramul mandibular si maxilar
o Muschii masticatori, burta anterioara a digastricului, muschii milohioidieni,

tensorul valului palatin, tensorul timpanal
o O parte din artera maxilara
• Perioada de organizare branhiala- Derivatele arcului II branhial
- Din arcul II branhial (hioidian) se formeaza:
o Scarita si apofiza stiloida a osului temporal, ligamentul stilohioidian,

coarnele mici ale osului hioid si partea superioara a corpului osului hioid
o Nervul facial
o Muschii faciali, muschii scaritei, muschii stilohioidieni, burta posterioara a

digastricului, muschiul ridicator al valului palatin
o Arterele osului hioid si a scaritei.

• Perioada de organizare branhiala- Derivatele arcurilor III si IV branhiale
- Din arcul III branhial (tiroidian) se formeaza:
o Coarnele mari si partea inferioara o corpului osului hioid
o Nervul glosofaringian
o Muschii stilo-faringieni
o O parte din sistemul arterial carotidian
- Din arcul IV branhial (vascular) se formeaza:

o Cartilajul laringian
o Nervul vag
o Muschii faringelui si laringelui
o Crosa aortica, artera subclaviculara dreapta si arterele pulmonare
3. Morfogeneza neonatala
a) Formarea mugurilor faciali, a arcurilor maxilare, a limbii, vestibulelor, musculaturii,
septarea cavitatii buco-nazale.
b) Formarea scheletului Ap.D.M.
c) Formarea si dezvoltarea sistemului dentar.
(1- pg 22, 6- pg 27, 17- pg 22)
• Septarea cavitatii buco-nazale
• Formarea vestibulelor si a musculaturii oro-faciale
• Formarea scheletului osos. Osificarea maxilarului superior
• Formarea scheletului osos. Osificarea mandibulei

• Formarea si dezvoltarea radacinii dentare
• Septarea cavitatii buco-nazale
- cavitatea primitiva buco-nazala va fi impartita ulterior in trei cavitati: o cavitate bucala

si doua cavitati nazale, printr-un proces dublu de septare verticala si orizontala
- septarea verticala se ralizeaza prin septul nazal, care separa cele 2 cavitati nazale
- septarea orizontala separa palatal primar si palatal secundar
- acest proces se desfasoara in S6-S12
- formarea palatului primar si a partii anterioare a cavitatilor nazale se realizeaza prin
activitatea conjugata a mugurilor nazali interni si a mugurilor maxilari superiori
- Palatul primar se formeaza din mugurii nazali interni, care se deplaseaza unul spre
celalalt, fuzioneaza pe linia mediana si formeaza segmental intermaxilar; zona profunda a
segmentului intermaxilar va sta la orgininea palatului primar
- palatul secundar se formeaza din mugurii maxilari, care dezvolta din mezenchim doua
lame laterale in plan supero-inferior, intre care este interpusa limba
- apoi aceste lame se alungesc si limba se deplaseaza spre inferior, ceea ce permite ca
lamele sa se orienteze orizontal sis a se apropie una de alta, ca apoi sa se uneasca pe linia
mediana
- rafeul palatin median este o relicva a fuzionarii lamelor orizontale, iar gaura
retroincisiva sta la unirea dintre palatul primar cu palatul secundar
- apoi lamele orizontale se unesc pe directie antero-posterioara cu septul nazal.
• Formarea vestibulelor si a musculaturii oro-faciale
Vestibulele
- Se formeaza din I arc branhial
- La limita externa a suprafetei orizontale a arcurilor maxilare epiteliul sufera o ingrosare

si se invagineaza progresiv in mezoblast
- Aceasta lama epiteliala este alcatuita din 2 tipuri de celule: un strat profund generator si
un strat superficial de acoperire
- Initial, celulele elaborate de stratul generator ajung in stratul superficial de acoperire;

ulterior, aceste celule pe masura ce se infunda in mezoderm raman in profunzime, se
vacuolizeaza, dispar si astfel se formeaza, un gol in interiorul cordonului.
- Ulterior, acest lumen se deschide la suprafata bucala si ia aspectul unui jgheab, formand
astfel vestibulele, buzele si partile moi jugale.
Musculatura oro-faciala
- Se formeaza din arcurile branhiale I si II; mezoblastul din jurul tubului neural, ca
urmare a segmentarii metamerice formeaza somitele.
- Miotomele vor forma masa musculara sub forma de 2 lame una dorsala si una ventrala.;
la inceput se formeaza o masa premusculara comuna.
- Din I arc branhial se vor diferentia urmatoarele grupe musculare: temporalul, maseterul,
pterigoidianul extern si intern, milohioidianul.
- Din al II-lea arc branhial se vor diferentia : digastricul si stilohioidianul, m. pielosul

gatului, m. superficiali si profunzi ai mimicii.
• Formarea scheletului osos. Osificarea maxilarului superior
-Se realizeaza prin osificare directa

- Osificarea fiecarei jumatati a maxilarului se face pornind de la 2 puncte:
o 1 punct premaxilar/ incisiv
o 1 punct postmaxilar
- Osificarea in suprafata:
o Centrul premaxilar se intinde:
▪ In jos, pentru a forma lama osoasa alveolara externa in regiunea
incisiva
▪ Inainte, pentru a forma spina nazala anterioara
▪ In sus, pentru a forma o parte din apofiza ascendenta
o Centrul postmaxilar va forma:
▪ In jos- lama alveolara externa de la canin pana la ultimul molar
▪ In sus si anterior- partea posterioara a apofizei ascendente si partea
anterioara din planseul orbitei
▪ Posterior- restul planseului orbitei si apofiza malara
- Osificarea in profunzime
-Se osifica direct prin travee osoase ce pornesc de la lamele externe
• Formarea scheletului osos. Osificarea mandibulei
- osificarea mandibulei se realizeaza in 6 puncte pentru fiecare hemimandibula: punctul

central, punctul incisiv/ secundar, punctul mentonier, punctul condilian, punctul
coronoidian, punctul pentru spina Spix
- Osificarea ramurii orizontale- directa
- primele schite osoase apar ca niste lame arcuate deschise antero-superior, la nivelul
punctului central, care este situat in locul viitoarei gauri mentoniere,
- osificarea se propaga inapoi, catre distal si catre marginea inferioara a mandibulei
- ajungand in partea sa inferioara, lama osoasa se ingroasa si se rasfrange indreptandu-se
in sus, in contact cu fata vestibulara a cartilajului Meckel
- se formeaza astfel doi pereti ososi, ambii fiind situati in afara cartilajului Meckel, ce
delimiteaza un sant
- cele 2 lame osoase emit prelungiri orizontale ce vor septa acest sant
- in tesutul mezodermal dintre mugurii dentari apar alte prelungiri osoase orizontale, care
separa mugurii dentari unii de altii
- Osificarea regiunii simfizare si mentoniere- directa
- Se realizeaza prin activitatea punctelor mentonier si incisiv secundar
- Aceste puncte apar mai tarziu, iar tesutul osos simfizar rezultat din proliferarea lor
se sudeaza cu masa osoasa rezultata din nucleul central.
- Osificarea ramurii ascendente- mixta
-clasic, osificarea se face direct, pornind de la 3 puncte de osificare de origine
membranoasa: punctul condilian, punctul coronoidian si punctul spinei Spix
-cercetari ulterioare au aratat ca in lunile III-IV apar 3 cartilaje noi, independente de
cartilajul Meckel, considerate cartilaje secundare: cartilajul condilian, cartilajul
coronoidian si cartilajul angular.
• Formarea si dezvoltarea radacinii
- radacina incepe sa se formeze numai dupa ce coroana si-a atins dimensiunile sale
definitive
- semnalul de incepere a activitatii este dat de teaca epiteliala Hertwig
- pe masura ce se alungeste radacina, inelul tecii Hertwig devine din ce in ce mai ingust,
iar radacina se subtiaza progresiv; astfel, ajunge ca dupa ce dintele este complet erupt, sa
nu mai existe decat un singur orificiu- orificiul apexian, prin care trece pachetul vasculo-
nervos
- exista 2 teorii in ceea ce priveste mecanismul de formare a radacinii:
- se produce o proliferare in profunzime a tecii Hertwig; dintele se alungeste,
ramanand cu coroana intr-o pozitie relative fixa, prin adaugarea de straturi de dentina la
nivelul radacinii
- inelul circular al tecii Hertwig ramane totdeauna pe locul sau, iar depunerile
successive de dentina se fac concomitent cu o miscare ascensionala a coroanei;
- primul tesut dur ce se formeaza este dentina, iar ulterior se formeaza cementul
4. Caracteristicile Ap.D.M. la nastere.
• Caracteristici cranio- maxilo-faciale la nastere
• Caracteristicile mandibulei si articulatiei temporo-mandibulare la nastere
• Raporturile inter-maxilare la nastere
• Caracteristicile arcurilor maxilare la nastere
• Caracteristicile mugurilor dentari la nastere

• Caracteristici cranio- maxilo-faciale la nastere
- La nastere, partile constitutive ale cutiei craniene sunt separate intre ele prin existenta
a 6 fontanele
- Calota craniana prezinta la nastere 9 suturi
- Marimea craniului reprezinta ¼ din inaltimea totala a copilului
- Masivul facial in raport cu neurocraniul este inca foarte putin dezvoltat
- Aspectul facial al nou-nascutului este caracterizat printr-un etaj inferior al fetei mai
putin dezvoltat, o pozitie posterioara a mandibulei fata de maxilar
- Inaltimea faciala reprezinta 44.6% din inaltimea extremitatii cefalice
- Volumul facial este de 1/8 din volumul craniului.
- Orbita reprezinta 70% din volumul orbitei adultului.
- Osul maxilar este mic, alcatuit din parti orizontale si verticale, dispuse astfel incat sa
permita cresterea antero-inferioara fata de baza craniului;
• Caracteristicile mandibulei si ale articulatiei temporo-mandibulare la nastere
- La nastere mandibula este formata din cele doua hemimandibule scurte

- Simfiza mentoniera se prezinta ca o linie subtire de fibrocartilaj care se osifica
postnatal.
- Cea mai mare parte a mandibulei este alcatuita din ramura orizontala
- Ramura ascendenta este abia schitata si numai apofiza coronoida proemina usor asupra
marginii alveolare
- Unghiul goniac este larg deschis (140º- 150 º)
- Mandibula are o pozitie posterioara fata de maxilar.
- ATM este putin dezvoltata cu o mare libertate in miscare a mandibulei
- Cavitatea glenoida este superficiala, tuberculul posterior este schitat , tuberculul
anterior nu exista
- Condilul mandibular este abia schitat, cu gatul scurt si gros
• Raporturile intermaxilare la nastere
- Schwarz distinge urmatoarele 5 tipuri principale de raporturi dintre cele doua maxilare:
1. Ocluzia plana, in care creasta superioara este lata , iar creasta inferioara vine in
raport la nivelul mijlocului crestei superioare.
2. Ocluzia in acoperis abrupt, in care crestele sunt mai inguste ; intre ele exista o
distanta sagitala si un anumit grad de acoperire verticala. Creasta inferioara este
asezata inapoia crestei superioare. Este cea mai frecventa forma.
3. Ocluzia in cutie- creasta superioara este puternic dezvoltata vertical si acopera pe

cea inferioara ca un capac de cutie.
4. Ocluzia progena , in care creasta inferioara depaseste anterior pe cea superioara ,

uneori cu un spatiu de inocluzie verticala in care se face interpozitia limbii.
5. Ocluzia cap la cap - crestele alveolare relativ inguste se gasesc impreuna pe acelasi
plan anterior.
• Caracteristicile arcurilor maxilare la nastere
-Intreaga arhitectura a crestelor alveolare este adaptata functiei de baza pe care o

realizeaza actul suptului.
- La nastere , diferenta dintre bolta palatina si crestele alveolare este redusa.
- Aspectul oral al nou-nascutului este caracterizat prin procese alveolare invelite de o
gingie roz, ferma, care acopera stratul dens si fibros al periostului.
- Crestele alveolare sunt delimitate de bolta palatina prin santul palatin si de regiunile
labiala si jugala prin santul labio- jugal.
- Frenul buzei superioare se insera pe creasta
- Gingia este impartita in zece segmente de santurile transversale, corespunzatoare
germenilor dintilor temporari care se dezvolta.
- Arcurile maxilare cel mai adesea au o forma semicirculara.
- Creasta alveolara inferioara poate avea frecvent forma de U cu deschiderea maxima
posterior si turtirea zonei anterioare.
- La maxilar se poate observa un arc alveolar mai ascutit/ gotic sau o creasta
alveolara superioara cu forma de potcoava , mai lunga si mai lata decat cea
inferioara .
• Caracteristicile mugurilor dentari la nastere
- la nastere, dintii se gasesc in diferite stadii de dezvoltare intraosoasa :
-Incisivii centrali temporari superiori si inferiori au coroanele complet formate, iar

o mare parte din radacina este edificata
- Incisivii laterali temporari difera numai prin faptul ca au radacina mai putin
dezvoltata
- Caninii temporari au coroana mineralizata pe 1/3 din coroana

- Molarii I temporari au coroana complet formata si in mare parte mineralizata
-Molarii II temporari au coroana complet formata si regiunea cuspidiana

mineralizata
- sunt schitati germenii dintilor permanenti
- unii copii se nasc cu incisivii temporari erupti pe arcada, mai frecvent fiind
incisivii inferiori- dinti natali/ prenatali
5. Morfogeneza postnatala
a) Zone si tipuri de crestere osoasa la nivelul Ap.D.M.
b) Mecanismul eruptiei dentare si formarea osului alveolar. Etapizarea eruptiei si
permutarii dentare. Eruptia patologica.
c) Dinamica cresterii si dezvoltarii postnatale cranio-faciale.
d) Varsta cronologica si parametrii varstei biologice (osoase, dentare, sexuale).
e) Dinamica dezvoltarii arcadelor dentare si ocluziei de la nastere la adult.
• Teoria lui Moss privind cresterea cranio-faciala

• Dinamica cresterii postnatale a maxilarului
• Dinamica cresterii postnatale a mandibulei
• Varsta cronologica si parametrii varstei osoase
• Caracteristicile arcadelor dento-alveolare si a ocluziei in dentitia temporara
• Dinamica cresterii postnatale a maxilarului
- Cresterea in latime se face prin:
o Sistemul sutural (suturile intermaxilara, medio-palatina, interpalatina si
zigomatico-maxilara)
o Apozitie periostala spre exterior, la nivelul proceselor alveolare
o Mucoasa sinusala
o Coborarea boltii palatine datorita resorbtiei osoase pe fata nazala si apozitiei
osoase pe fata orala
o Ligamentul alveolo-dentar
- Cresterea in lungime:
o Sistemul sutural (suturile medio-palatina, pterigo-palato-maxilara si sfeno-
palatina)
o Resorbtie periostala pe fata antero-externa, care produce o scadere in
lungime
o Dezvoltarea proceselor alveolare prin suturile palate-maxilara si incisive-
canina
o Apozitie osoasa pe fata posterioara a tuberozitatilor
o Cresterea septului nazal
- Cresterea in inaltime:
o Sistemul sutural (suturile nazo-frontala, fronto-maxilara, zigomatico-
maxilara)
o Cresterea septului nazal
o Apozitie periostala la nivelul proceselor alveolare
o Resorbtie osoasa pe fata nazala a palatului si apozitie osoasa pe fata orala a
palatului
o Ligamentul alveolo-dentar
• Dinamica cresterii postnatale a mandibulei
- Cresterea in lungime:
o Crestere condiliana
o Resorbtie periostala pe marginea anterioara a ramus-ului
o Apozitie periostala pe marginea posterioara a ramus-ului
- Cresterea in inaltime:
o Crestere condiliana
o Apozitie periostala pe fata inferioara a corpus-ului mandibulei
o Procesul eruptiei dentare
- Cresterea in latime a mandibulei:
o Sincondroza mentoniera
o Resorbtie periostala pe fata interna a corpus-ului
o Apozitie periostala pe fata externa a corpus-ului
- Mentonul osos devine mai proeminent odata cu varsta prin remodelarea suprafetei
lui
- Cresterea condiliana se face in directie ascendenta si inspre posterior, mandibula

efectuand o translatie primara
• Teoria lui Moss privind cresterea cranio-faciala

Teoria lui Moss considera ca tesutul moale determina cresterea, iar cartilajele si oasele
reactioneaza secundar. Oasele sunt departate unele de altele prin tractiuni exercitate de
tesutul moale, iar spatiul rezultat este umplut cu os secundar.
Teoria lui Moss defineste:
- Matricea functionala: totalitatea elementelor care pot modula un element osos
- Componenta functionala: elementele morfologice care au in comun o functie
Clasificarea matricelor functionale:
- Periostala: actioneaza direct pe unitatea scheletala si determina transformarea

formei si marimii unitatii scheletale
- Capsulara: spatiul functional care determina deplasarea unitatilor scheletale si a

matricei functionale perioastale
- Matrice functionala: cavitate orala, unitate scheletica: mandibula
- Aceasta teorie permite deplasarea ortopedica a unitatilor scheletale, urmata de

cresterea unitatilor scheletale
• Varsta cronologica si parametrii varstei osoase
- Evaluarea cresterii normale a organismului uman se realizeaza prin concordant

dintre varsta cronologica si parametrii varstei biologice (osoase, dentare si sexuale)
- Varsta osoasa se apreciaza dupa diferitele moment in care are loc osificarea oaselor
componente pe radiografia cotului, a tarsului si a pumnului
- Osificarea este influentata de sex si este mai rapida la fete decat la baieti
- Osificarea se termina la 17 ani la fete si la 19 ani la baieti
- Fiecare punct de osificare apartine unei etape de maturatie, care este situate cu
precizie in timp:
- In luna 4 se osifica osul mare
- In luna 5 se osifica osul cu carlig
- In luna 14 se osifica radius-ul
- La 2 ani si 6 luni se osifica osul piramidal
- La 4 ani si 6 luni se osifica primul metacarpian si osul semilunar
- La 6 ani si 6 luni se osifica osul trapez mare, trapez mic si osul scafoid
• Caracteristicile arcadelor dento-alveolare si a ocluziei in dentitia temporara
Caracteristici morfologice ale arcadelor dento-alveolare temporare:
- Au forma de semicerc
- Dintii au un relief ocluzal pronuntat la inceput
- Spre momentul permutarii dintii sunt atritionati
- La maxilar baza coronara este mai mare decat baza apicala
- La mandibula baza coronara este egala cu baza apicala
- Fata distala a molarului secund superior este la nivelul tuberozitatii maxilare
- Fata distal a molarului second inferior este la nivelul ramului ascendant al

mandibulei
In mod normal exista doua tipuri de arcade temporare, expresie a caracterului

constitutional
Tip A- cu arcade spatiate- spatiile fiziologice de crestere sunt reprezentate de
diasteme interincisive superioare si inferioare si treme; este tipul cel mai frecvent
intalnit.
Tip B- cu arcade nespatiate
Relatii ocluzale:
- Fiecare dine temporar are doi antagonisti, cu exceptia ICinf si M secunzi sup
- Rapoartele sagitale molare si canine sun neutral
- Inocluzia sagitala este 0-2 mm
- Arcada dentara maxilara circumscribe cu un cuspid arcada dentara mandibulara
- Linia frenurilor labiale coincide
- Supraocluzia incisive variaza intre 0-2 mm
- Relatia antero-posterioara la nivel molar este descrisa de planul postlacteal
6. Rolul ereditatii asupra dezvoltarii generale, cranio-faciale si dento-

maxilare.
• Sindromul Langdon- Down- tablou clinic
• Sindromul Klinefelter si sindromul Turner- tablou clinic
• Sindromul Apert-Crouzon si sindromul Pierre Robin- tablou clinic
• Sindromul Edwards si sindromul Patau - tablou clinic
• Disostoza cleido-craniana si sindromul Marfan- tablou clinic

• Sindromul Langdon- Down- tablou clinic
o Un cromozom in plus la perechea 21

o Hipoplazie in dezvoltarea bazei craniului si a maxilarului
o Tablou clinic:
o General:
▪ Hipotrofie staturala si deficit psihic
o Cranio-facial= Facies mongoloid:
▪ Fata rotunda, plata
▪ Frunte bombata, profil aplatizat
▪ Hipertelorism , epicantus
▪ Microstomie
o Scheletal:
▪ Micro-retrognatie maxilara
▪ Bolta palatina ogivala
o Ocluzal:
▪ Ocluzie inversa frontala/ totala
▪ Angrenaje inverse
▪ Laterodeviatie mandibulara
▪ Ocluzie deschisa frontala
o Dentar:
▪ Anomalii dentare de numar, forma si volum
▪ Intarzieri in eruptia dentara
▪ Boala parodontala, carii dentare
o Parti moi:
▪ Macroglosie
▪ Limba geografica
• Sindromul Edwards si sindromul Patau - tablou clinic

Sdr. Edwards- un cromozom in plus la perechea 18
o Hipoplazie in dezvoltarea mandibulei
o Tablou clinic:
o General:
▪ Hipotrofie staturala, deficit psihic
o Cranio-facial:
▪ Fata cu regiunea frontala foarte dezvoltata, radacina nasului
proeminenta, hipertelorism
o Scheletal:
▪ Micro- retrognatie mandibulara , bolta palatina ogivala
▪ Despicaturi labio-maxilo-palatine
o Ocluzal:
▪ Ocluzie distalizata si inocluzie sagitala
o Dentar:
▪ Carii si gingivite acute
Sdr. Patau- un cromozom in plus la perechea 13
o Hipoplazie in dezvoltarea regiunii nazo-septo-etmoidale
o Tablou clinic:
o General:
▪ Hipotrofie staturala si deficit psihic
o Cranio-facial:
▪ Frunte tesita, radacina nasului turtita, anoftalmie, coloboma
o Scheletal:
▪ Micro- retrognatie maxilara
▪ Despicaturi labio-maxilo-palatine
• Sindromul Klinefelter si sindromul Turner- tablou clinic
Sindromul Klinefelter
o Este o maladie genetica gonosomiala prin supradozaj (un crz X in plus)
o Crestere somatica in exces, hipertrofie staturala, gigantism eunucoidal
o ApDM:
o Prognatism mandibular anatomic
o Ocluzie inversa frontala/ totala
o Supraocluzie frontala
o Ocluzie mezializata
Sindromul Turner
o Este o maladie genetica gonosomiala prin deletie (un crz X in minus)
o Disgenezie ovariana caracterizata prin hipoplazie osoasa la nivelul clivusului bazei
craniului si a ramurilor orizontale si verticale ale mandibulei
o Tablou clinic:
o Facial: facies rotund, hipertelorism, pterigum coli, fanta palpebrala
antimongoloida
o Scheletal: retrognatie mandibulara
o Ocluzal: ocluzie deschisa si ocluzie distalizata
o Dentar: anomalii dentare de numar, forma si pozitie+ boala parodontala
• Sindromul Apert-Crouzon si sindromul Pierre Robin- tablou clinic
Sindromul Apert-Crouzon
- Este o disostoza craniana caracterizata prin hipoplazia maxilarului superior si
acrocefalie
o Exoftalmie, hipertelorism, strabism divergent
o Facies aplatizat, frunte bombata , treapta labiala inversata
- Scheletal:
o Retrognatie maxilara
- Ocluzal:
o Ocluzie inversa frontala/ totala, falsa prognatie mandibulara
- Dentar:
o Anomalii dentare multiple cu inghesuiri dentare, eruptie dentara intarziata
Sindromul Pierre Robin
- General
o Distrofie osteo-musculara, microcefalie
o Defecte ale rahitismului, defecte cardiace, ale degetelor, ochilor, urechilor
- Facial:
o Aspect facial de “gura de delfin”, Profilul facial este de “ pasare”.
- Scheletal:
o Hiploplazie mandibulara- microretrognatie mandibulara
o Despicaturi palatine
- Ocluzal:
o Inocluzie sagitala
- Parti moi:
o Glosoptoza
▪ Disostoza cleido-craniana si sindromul Marfan- tablou clinic
Disostoza cleido-craniana
Tablou clinic
- General:
o Brahicefalie fiind afectata dezvoltarea bazei craniului
o Clavicula este absenta
- Scheletal: hipoplazia etajului mijlociu al fetei cu micro-retrognatie maxilara
- Ocluzal:
o ocluzie inversa frontala/ totala
o aspect de falsa prognatie mandibulara
- Dentar:
o Dinti supranumerari
o Eruptie dentara intarziata
o Intarzieri in exfolierea dintilor temporari
Sindromul Marfan
Tablou clinic:
- General:
o Arahnodactilie, schelet gracil, cu musculatura si sistemul adipos slab
dezvoltate
- Cranio-facial:
o Ingustarea puternica a craniului si a fetei
- Scheletal:
o Compresiune grava de maxilar, bolta palatina ogivala
- Dentar:
o Intarzieri in eruptia dentara.
7. Rolul factorilor endocrini asupra dezvoltarii generale, cranio-faciale si
dento-maxilare.
• Tulburari privind secretia hormonilor tiroidieni.
• Tulburari privind secretia hormonilor paratiroidieni. Hipersecreţia
• Tulburari privind secretia hormonului de creştere hipofizar. Hipersecreţia
• Tulburari privind secretia hormonului de creştere hipofizar. Hiposecreţia
• Tulburari privind secretia gonadelor
• Tulburari privind secretia hormonului de creştere hipofizar. Hipersecreţia
- Hipersecretia intereseaza atat tipul de crestere endocondral, cat si cel desmal.

- La copil determina acromegalie juvenila/ gigantismul hipofizar:
o Crestere somatica exagerata
o In teritoriul maxilo-facial se constata o marire a fetei, cu hipertrofie nazala,
bascularea oaselor fetei in sus
o Dezvoltarea puternica a spinei nazale si a osului incisiv
o Cresterea puternica a mandibulei si eruptie dentara accelerata
o Prognatia mandibulara asociata cu macroglosia duc la aparitia sindromului
progenic caracteristic, cu spatiere.
o Ocluzie inversa frontala/ totala si ocluzie mezializata
o Macroglosie
- La adult determina acromegalie:
o Ingrosarea vocii, latirea extremitatilor , a fetei, somatica si viscerala
o Voce ingrosata si torace globulos
o Aceleasi modificari faciale ca si la copil.
• Tulburari privind secretia hormonului de creştere hipofizar.

Hiposecreţia
- Pana la varsta de 6 ani determina nanismul hipofizar:

o Hipotrofie staturala
o Maxilarele sunt mici si apar de asemenea fenomene de scleroza puternica in
maxilare, care duc la incluzii dentare.
o Incongruente dento-alveolare
o Eruptia dentara intarziata si apexurile se inchid tarziu ( taurodontie).
- In perioada 6-16 ani determina sindromul Hutchinson-Gilford:
o Facies imbatranit, pielie zbarcite
o Retrognatie mandibulara si arcade alveolare mici care produc, in relatia cu
dintii de dimensiuni normale, incongruente dento-alveolare si incluzii
dentare.
- Dupa varsta de 16 ani determina sindomul Simonds:
o Mari demineralizari osoase care duc la parodontoze si pierderea dintilor.
• Tulburari privind secretia hormonilor tiroidieni.
Hiposecreţia
- Hipofunctia tiroidiana, instalata imediat inainte de nastere si in primii ani de viata,

produce cretinismul endemic, iar, ulterior, se instaleaza mixedemul.
- Tulburarile sistemului nervos central sunt cu atat mai grave cu cat dezechilibrul se
manifesta mai timpuriu.
- Tabloul clinic in cazul mixedemul congenital este dominat de debilitate mintala si
retard psihomotor, intarziere in dezvoltarea staturala, facies mixedematos, sinusuri
frontale hipodezvoltate, baza maxilarului redusa, intarzieri in dezvoltarea dintilor si
ale eruptiei dentare.
- Macroglosia determina spatierea dentara , prognatia mandibulara si ocluzia
deschisa.
Hipersecreţia
- Daca dezechilibrul se produce pana la pubertata, manifestarile sunt evidente la

nivelul tuturor structurilor aflate in dezvoltare: eruptia dentara este precoce,
radacinile dentare raman scurte si boante, apar carii in explozie, osteoporoza
arcadei alveolare si parodontopatia.
- Dupa pubertate dezechilibrul produce fenomenul de osteoporoza si parodontopatia.
- Datorita osteoporozei si complicatiilor acesteia este contraindicat tratamentul
ortodontic.
• Tulburari privind secretia hormonilor paratiroidieni. Hipersecretia
- Hipersecretia parathormonului produce osteita fibro-chistica/ maladia

Recklinghausen:
o Hipotonie musculara
o Deformatii osoase si decalcifieri ( debutul este de multe ori la nivelul
procesului alveolar)
o Fracturi osoase
o Poate sa apara prognatia mandibulara si ocluzia deschisa
o La nivel dentar sunt caracteristice spatierile dentare si mobilitatea dentara
• Tulburari privind secretia gonadelor
- Hipersecretia androgenica:
o Pubertate precoce, hipotrofie staturala
o Eruptie dentara accelerata
o Incongruenta dento-alveolara
o Se remarca de asemena o crestere puternica a mentonului.
- Hipersecretia estrogenica:
o Pubertate precoce
o Eruptie dentara accelerata.
- Hiposecretia androgenica:
o Crestere somatica puternica prin intarzierea inchiderii cartilagiilor de
crestere, aparand astfel gigantismul eunucoid, care se caracterizeaza prin
hipertrofie staturala, masiv facial si maxilare proeminente
o Predomina cresterea mandibulei care poate duce la sindrom progenic
o Eruptia dentara este intarziata.
8. Rolul factorilor metabolici asupra dezvoltarii generale cranio-faciale si

dento-maxilare
• Rolul vitaminei A asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare

• Rolul vitaminei C asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
• Rolul rahitismului asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
• Rolul vitaminei B asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
• Rolul fluorului si a magneziului asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-
maxilare
Rolul vitaminei A asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
Vitamina A :
- Are rol in metabolismul celulelor epiteliale
Carenta vitaminei A :
- impiedica diferentierea celulara si atunci celulele bazale produc numai un
epiteliu simplu, stratificat si cheratinizat
- In cavitatea orala cheratinizarea determina aparitia leucoplaziei
- Mucoasa gingivala se cheratinizeaza si determina aparitia parodontozei
- Glandele salivare sufera o cheratinizare si astfel este modificata atat calitatea
cat si cantitatea secretiei salivare, determinand aparitia stomatitelor si a
cariilor
- Daca avitaminoaza A se produce inainte de 6 ani apar si hipoplazii dentare
de smalt si de dentina interglobulara
- Cresterea arcadelor dento-alveolare si eruptia dentara sunt intarziate
Rolul vitaminei C asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
Vitamina C (acidul ascorbic) :
- Are rol in diferentierea tesutului conjunctiv si in mentinerea endoteliului

vascular
- Carenta produce leziuni in :
o Tesutul osos, dentina
o Ligamentul alveolo-dentar , mucoasa gingivala
- Daca scorbutul apare inainte de 6 ani, se poate observa la dintii permanenti
ce se dezvolta in perioada respectiva o dentina interglobulara si hipoplazii de
smalt
- Apare gingivita scorbutica :
o capilare sangvine se dilata
o mucoasa gingivala este rosie-violacee, tumefiata ;
o procesul incepe la nivelul papilei interdentare si se continua de-a
lungul bureletului gingival din jurul dintilor
- Spatiul parodontal se largeste, lamina dura se intrerupe si cresta alveolara se
rezoarbe
Rolul rahitismului asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
Carenta vitaminei D determina rahitism (copil) si osteomalacie (adult)

Rahitism :
- Resorbtia arcadei alveolare si intarziere in aparatia unui calus osos
- Hipoplazii de smalt si necalcifierea dentinei cu aspect interglobular
- Dintii pot avea un volum redus si forme variate de la normal-
dinti Hutchinson si molari Moser ;
- Se observa o calcifiere defectuoasa a radacinii si frecvent radacinile sunt
scurte
- Eruptia este intarziata.
- Actioneaza in principal asupra dezvoltarii bazei craniului- scurtare a bazei
craniului si rotatie antero-superioara a maxilarului superior
- Determina o pozitie inalta a ATM cu o rotatie posteriora mandibulara
- Datorita plasticitatii osoase, osul mandibular este deformat sub actiunea
muschilor antagonisti, realizandu-se o basculare la nivelul gaurii mentoniere
- Unghi goniac > 120˚
- Practicarea obiceiurilor vicioase de interpozitie sau sugere favorizeaza
aparitia unei anomalii grave= sindromul ocluziei deschise
Rolul vitaminei B asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
Vitamina B are rol in metabolismul celulelor ce constituie partile moi
Carenta vitaminei B1 :
- Nevrita periferica
- Cresterea sensibilitatii mucoasei bucale, senzatia de arsura a limbii
- Vezicule herpetiforme – fata inferioara a limbii si pe bolta palatina
Carenta vitaminei B2 :
- Glosita cu aspect de pavaj, cheilita angulara
- Resorbtia crestei alveolare
- Carenta in timpul sarcinii à aparitia despicaturilor labio-maxilo-palatine
Carenta vitaminei B6 à edematierea limbii
Carent acidului pantotenic àgingivostomatita necrotica si atrofia crestei alveolare
Carenta vitaminei PP :
- Pelagra – in primele faze apare glosodinia, hiperemie a mucoasei bucale
- Stomatita ulcero-membranoasa fuzo-spirilara
Rolul fluorului si a magneziului asupra dezvoltarii cranio-faciale si dento-maxilare
Fluorul
- Excesul de fluor, peste 1,5 mg/l apaà hiperfluoroza:

o Tulburari in calcifierea smaltului- acest smalt defectuos calcificat este
permeabil la diversi coloranti din cavitatea orala, care vor colora
smaltul - “smalt patat”
o Calcifierea dentinei este interesata intr-un grad mai redus (dentina
interglobulara)
o Osul alveolar sufera un proces de scleroza-osteoscleroza,
- Doza optima carioprofilactica e 1mg la litrul de apa potabila à rol
profilactic
Magneziu
- Participa indirect la calcifierea dentinei si a oaselor
- Carenta in magneziu produce tulburari in calcifierea dentinei prin
degenerarea odontoblastelor
- Arcada alveolara se resoarbe fara sa fie urmata de apozitie
9. Rolul factorilor loco-regionali si functionali asupra dezvoltarii normale

si patologice a Ap.D.M.
• Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare- perturbarea timpului de exfoliere
a dintilor temporari si tulburari ale tesuturilor moi
• Mecanismele prin care respiratia orala determina aparitia anomaliilor
dentomaxilare
• Rolul obicieiurilor vicioase prin interpunere la nivelul arcadelor dentare
asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar
• Rolul deglutiţiei atipice în etiologia anomaliilor dento-maxilare
• Influenta tridimensionala a musculaturii asupra sistemului dentomaxilar

• Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare- perturbarea timpului de exfoliere
a dintilor temporari si tulburari ale tesuturilor moi
Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari
- Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari se prezinta sub doua

aspecte:
o Rizaliza si pierderea de timpuriu a dintilor temporari
- Reprezinta semnul precoce a unei anomalii grave de tipul incongruentei dento-
alveolare.
o Retentia prelungita a dintilor temporari
- Retentia prelunginta a unor dinti pe arcada – canin, molar 2 temporar reprezinta
expresia unor dezechilibre de tipul tiparelor anormale de resorbtie, anchiloze
osoase sau fibroase.
- Pot determina tulburari cu caracter temporar: intarzieri in reglarile ocluzale
- Pot determina tulburari ce se pot permanentiza si agrava: incongruenta dento-
alveolara la distanta, ramanerea in incluzie a dintelui permanent inlocuitor sau
eruptia sa malpozitionata.
Tulburari ale tesuturilor moi:
- insertia frenului pe creasta poate determina disarmonia dento-alveolara de tipul

diastemei
- bridele si cicatricile reprezinta obstacole in calea dezvoltarii proceselor dento-
alveolare
• Mecanismele prin care respiratia orala determina aparitia anomaliilor
dentomaxilare
- Repercusiunile pe care le are respiratia orala asupra aparatului dentomaxilar depind de

momentul instalarii, durata si daca pasajul nazal este exclus in totalitate sau partial.
- Exista 2 principale mecanisme prin care respiratia orala intervine asupra dezvoltarii
aparatului dentomaxilar:
o cauze aerodinamice fizice
o cauze mecanice
- Aerul inspirat pe gura are o actiune directa asupra boltii palatine, care sufera o
deplasare in sus
- Presiunea din sinus se reduce si astfel nu mai este contrabalansata presiunea
atmosferica, ce se exercita pe peretii laterali ai maxilarului superior, ingustandu-l.
- Ingustarea maxilarului este determinata si de urmatorul aspect: mandibula este
coborata si limba nu isi mai exercita actiunea sa de apasare pe peretii laterali ai boltii
palatine
- Lipsa de eficienta a buzei superioare determina o prodentie superioara.
- Apar modificari in comportamentul complexului hioidian, ce favorizeaza o retropozitie
a mandibulei si a limbii cu tulburari in dezvoltarea sagitala.
- Lipsesc stimuli naturali de crestere la nivelul ansamblului nazal
• Rolul obicieiurilor vicioase prin interpunere la nivelul arcadelor dentare
asupra dezvoltarii aparatului dento-maxilar
- Obicei vicios= acte, gesturi insusite spontan de subiect, practicate in mod consecvent
pe o durata indelungata a existentei, cu o anumita frecventa, ritmicitate si intensitate si
care, in perioada dezvoltarii aparatului dentomaxilar pot genera sau agrava o anomalie
dentomaxilara
- 1. Obicei vicios prin interpunere la nivelul arcadelor dentare a unor elemente care nu
apartin aparatului dentomaxilar
- Frecvent: degete, creioane
o Interpozitie simpla- oprirea in evolutie a eruptiei dentare sau ingresia
dentara, cu aparitia inocluziei verticale
o Interpozitia cu succiune intensa- se asociaza si un efect deformant asupra
maxilarelor si arcadelor dentare
o Interpozitie prin exercitarea unor forte de presiune prin efecte de parghie a
elementului interpus: apar deformari ale aparatului dentomaxilar in functie
de locul si sensul de exercitare a fortelor.
- 2. Obicei vicios prin interpunere la nivelul arcadelor dentare a unor parti moi ale
aparatului dentomaxilar
- Frecvent: buzele,obrajii, limba
o Buza superioara: retrodentie superioara si prodentie inferioara± oprire in
evolutia verticala a incisivilor
o Buza inferioara: prodentie superioara si retrodentie inferiara± oprire in
evolutia verticala a incisivilor
o Obraji: oprirea in dezvoltare verticala a arcadelor dentare in sectoarele
laterale
• Rolul deglutiţiei atipice în etiologia anomaliilor dento-maxilare
- Stadiul bucal al deglutitiei se modifica cu varsta:

o La sugari este caracteristica o deglutitie in care maxilarele sunt departate,
iar limba propulsata se aseaza intre creste in regiunea anterioara- deglutitia
de tip infantil
o Dupa eruptia incisivilor temporari, limba nu ii mai depaseste in timpul
deglutitiei- stadiu de tranzitie- pana la eruptia dintilor temporari laterali-
deglutitie a adultului
- Deglutitia normala se caracterizeaza astfel: buzele raman in repaus sau prezinta o
contractie foarte usoara, dintii posteriori sunt in contact sau aproape in contact, varful
limbii este plasat in ¼ anterioara a boltii palatine si 1/3 gingivala a incisivilor
superiori.
- Gugni descrie trei tipuri de deglutitii anormale:
o Deglutitia cu impingerea limbii- arcadele departate
o Deglutitia cu impingerea limbii- arcadele in contact cel putin in regiunile
posterioare
o Deglutitia cu arcadele departate, fara presiunea limbii
- In literatura sunt descrise si urmatoarele tipuri de deglutitii atipice:
o Deglutitie anterioara simpla/ sindrom lingual protruziv anterior incomplet-
determina o malocluzie clasa II/1
o Deglutitie anterioara complexa/ sindrom lingual protruziv anterior complet-
determina ocluzie deschisa
o Deglutitie sublinguala- determina o malocluzie clasa a III-a
o Deglutitie palatala- determina o malocluzie clasa II/2
o Deglutitie unilaterala/ bilaterala- poate determina o ocluzie deschisa
unilaterala/ bilaterala
• Influenta tridimensionala a musculaturii asupra sistemului dentomaxilar
Muschii aparatului dentomaxilar au o influenta complexa asupra oaselor maxilare,

prin jocul fortelor ce le exercita asupra lor, prin trei modalitati:
1. Actiunea muschilor prin intermediul insertiilor

- Este mai importanta aceasta actiune la mandibula decat la maxilar, pentru ca
reprezinta sediul unor insertii musculare multiple si puternice
- S-a observant o dezvoltare robusta a mandibulei la subiectii care fac miscari
masticatorii sustinute- frecatori.
2. Influenta presiunilor musculare aplicate direct pe suprafetele osoase

- In acest sens este definitoriu anatagonismul de forte generate de grupa muschilor
interni, pe de o parte si de grupa muschilor externi, pe de alta parte.
- Se considera ca directia de crestere a arcadelor si apofizelor alveolare se face in
interiorul unui culoar, in care fortele rezultate din actiunea celor doua grupe
musculare, se echilibreaza
3. Aplicarea indirecta a fortelor muscular prin intermediul sistemului dentar.

- Prin intermediul ligamentului parodontal se asigura transformarea fortelor de presiune
in forte de tractiune directa
10. Examenul clinic complet in ortodontie si ortopedie dento-faciala.
• Examenul exobucal. Norma de fata
• Examenul exobucal. Norma de profil
• Testele functionale de propulsie si retropulsie
• Examenul articulatiei temporo-mandibulare
• Examenul clinic functional. Evaluarea functiei respiratorii
• Examenul exobucal. Norma de fata
Se evalueaza:
- simetria faciala:
o se apreciaza comparand hemifaciesul drept cu cel stang, putandu-se constata
asimetrii faciale globale sau partiale, acestea din urma localizandu-se cel mai
frecvent in etajul inferior al fetei (devieri ale mentonului)
- egalitatea etajelor fetei:

o se masoara etajul superior ( trichion-ophrion), etajul mijlociu (ophrion-
subnasalis) si etajul inferior ( subnasalis- gnation).
- piramida nazala:
o forma, marime,
o simetrie, integritate.
- examenul buzelor:
o prezenta sau absenta ocluziei labiale, culoarea mucoasei labiale
o tonusul musculaturii buzelor,
o raportul buzelor cu etajul inferior al fetei ( distanta Sn-St= 1/3 din Sn-Gn;
distanta St-Gn= 2/3 din Sn-Gn).
• Examenul exobucal. Norma de profil
- Tipul de profil
- Se stabileste urmarind din norma laterala conturul anterior al fetei
- Normal: profilul este usor convex sau drept (dupa finalizarea cresterii)
-Unghiul mandibular
- Se defineste ca unghiul format de tangenta la marginea posterioara a ramului

vertical al mandibulei si tangenta la marginea inferioara a ramului orizontal al
mandibulei
- Se apreciaza clinic prin plasarea manerului unei oglinzi/spatule de-a lungul

marginii bazilare a mandibulei
- Normal: unghiul are valori cuprinse intre 120˚- 125˚
-Unghiul nazo-labial
- Se defineste ca ungiul dintre Subnasale- punctul cel mai anterior al columelei/

Subnasale- Labiale superior
- Normal: 99˚± 8˚
-Treapta labiala
- Normal: buza superioara depaseste cu 1- 2 mm spre anterior buza inferioara
• Testele functionale de propulsie si retropulsie
- Testul de propulsie
o Este indicat la pacientii cu retrognatie mandibulara
o Se indica pacientului sa propulseze mandibula pana la obtinerea relatiilor

molare neutrale si se urmareste gradul de reducere a inocluziei sagitale
pozitive si imbunatatirea profilului
- Testul de retropulsie
o Este indicat la pacientii cu prognatie mandibulara
o Se conduce mandibula pacientului intr-o pozitie posterioara, rezultatul

testului putand fi:
▪ Negativ- mandibula nu poate fi condusa in retropulsie
▪ Pozitiv- mandibula poate fi condusa in retropulsie pana la relatii

neutrale
▪ Partial pozitiv- mandibula poate fi condusa partial in retropulsie

• Examenul articulatiei temporo-mandibulare
- Inspectie:
o Deschiderea maxima a gurii- numarul de milimetri- normala/ limitata
o Drumul de deschidere in linie dreapta sau in baioneta- se evalueaza

miscarea mentonului din fata si din profil
- Palpare:
o Se realizeaza cu indexul in conductul auditiv extern si policele pretragian

sau cu patru degete pretragian
o Se apreciaza excursia condililor- simetria, amplitudinea
o Limitarea excursiei condiliene, laxitatea ligamentara, subluxatii de condil
- Ascultatie:
o Cracmente sau crepitatii la deschiderea gurii
• Examenul clinic functional. Evaluarea functiei respiratorii
-Testele functionale de examinare ale functiei respiratorii sunt:
o Comandarea de inspir si expir profund pentru observarea tonicitatii narinare-

o tonicitate scazut la respiratorul oral si mixt
o Pensarea narinelor apreciaza tonicitatea si simetria contractiei musculare

o Testul oglinzii: apreciaza simetria contractiei narinare- se plaseaza oglinda
sub baza narinara si se urmaresc ariile de aburire ca marime si simetrie; arii
diferite de aburire pot indica o obstructive nazala
o Testul mustatii firelor de vata: se plaseaza un rulou de vata lax sub baza
narinara si se urmareste miscarea acesteia provocata la expir
o Comandarea de 20 de inspiratii ritmice: la respiratorul oral sau mixt apare

“setea ”
11. Analiza de model.
• Indici de dezvoltare transversala a arcadelor
• Indici de dezvoltare sagitala a arcadelor
• Analiza Bolton
• Metoda Tweed de analiza a spatiului total- zona anteriora
• Metoda Tweed de analiza a spatiului total- zona mijlocie si zona posterioara
• Indici de dezvoltare transversala a arcadelor
- Indicii de dezvoltare transversala a arcadelor (indicii Pont) apreciaza dezvoltarea

transversala a arcadei in regiunea anterioara si posterioara, in functie de suma
incisiva
- In mod normal SI este intre 28- 34mm (normodontie) ; mai mica de 28 mmà
microdontie ; mai mare de 34mmà macrodontie.
- IP= indicele anterior= diametrul transversal anterior/ distanta interpremolara
- IM= indicele posterior= diametrul transversal posterior/ distanta intermolara
- Valorile se calculeaza dupa formula :
IP= SI *100/ 80
IM= SI *100/64
Acestea sunt valabile atat la maxilar cat si la mandibula
Pentru valorile masurate se definesc urmatoarele repere :
La nivel premolar :
- Maxilar : mijlocul santului intercuspidian al primilor premolari
- Mandibula : punctul cel mai vestibular al zonei de contact dintre cei doi
premolari
La nivel molar :
- Maxilar : foseta centarala a primilor molari permanenti
- Mandibula : varfurile cuspizilor centro-vestibulari ai primilor molari
permanenti
Valorile calculate se compara cu valorile masurateàdiferentele se exprima in mm
cu +/-, rezultatele interpretandu-se astfel : dezvoltare transversala insuficienta (ingustare)
sau excesiva (largire) a arcadelor
• Indici de dezvoltare sagitala a arcadelor

- Indicii de dezvoltare sagitala a arcadelor (indicii Pont-Korkahaus) apreciaza
dezvoltarea transversala a arcadei in regiunea anterioara si posterioara, in functie
de suma incisiva
- In mod normal SI este intre 28- 34mm (normodontie) ; mai mica de 28 mmà
microdontie ; mai mare de 34mmà macrodontie.
La arcada maxilara :
- LP= IP/2
- LM= SI *0,83
La arcada mandibulara :
- lp= LP-2
- lm=LM – 4
Masuratorile se efectueaza intre urmatoarele puncte :
LP= incizale superior- diametrul transversal anterior
Lp= incizale superior- diametrul transversal anterior
LM= incizale superior si o linie tangenta la fata meziala a celui mai distal M1
Lm= incizale inferior si o linie tangenta la fata meziala a celui mai distal M1
Valorile calculate se compara cu valorile masurateàdiferentele se exprima in mm

cu +/-, rezultatele interpretandu-se astfel : dezvoltare sagitala insuficienta (scurtare) sau
excesiva (alungire) a arcadelor
• Analiza Bolton
- Alaturi de relatiile dento-alveolare si relatiile dento-dentare se pot repercuta asupra

rapoartelor interarcadice.
- Bolton a stabilit un indice intre marimea tuturor dintilor mandibulari si marimea dintilor
maxilari, cat si intre marimea dintilor frontali mandibulari si maxilari
àIB pe 12 dinti/ indicele raportului total
- se imparte suma diametrelor celor 12 dinti mandibulari la suma diametrelor
celor 12 dinti maxilari si se inmulteste cu 100
- valori normale= 91,3%
- daca raportul e mai mic de 91,3% - exista un exces de material dentar la
maxilar.
- daca raportul e mai mare de 91,3% - exista un exces de material dentar la
mandibula.
à IB pe 6 dinti/ indicele raportului frontal
- se imparte suma diametrelor celor 6 dinti frontali mandibulari la suma
diametrelor celor 6 dinti frontali maxilari si se inmulteste cu 100
- valori normale= 77,2%
- daca raportul e mai mic de 77,2% - exista un exces de material dentar la maxilar
in zona frontala
- daca raportul e mai mare de 77,2% - exista un exces de material dentar la
mandibula in zona frontala
-daca exista o dizarmonie dento-dentara nu se poate realiza o ocluzie corecta cu o
intercuspidare buna
-discprepanta dento-dentara poate fi rezolvata prin: stripping, marirea diametrului dentar
prin reconturare coronara cu tehnica adeziva, extractii
• Metoda Tweed de analiza a spatiului total- zona anterioara
Metoda Tweed de analiza a spatiului total ia in considerare numai arcada

mandibularaà stabilitatea rezultatului terapeutic intr o anomalie dento-maxilara depinde
de pozitia incisivilor inferiori
Arcada mandibulara este impartita in trei zone: anterioara, mijlocie si posterioara

Zona anterioara
- Spatiul necesar:
o Suma diametrelor mezio-distale ale incisivilor si caninilor
o Corectia cefalometrica: spatiul necesar pentru a corecta pozitia incisivilor

inferiori pe baza osoasa mandibulara; Se apreciaza valoarea unghiului
FMIA in functie de FMA si se face diferenta intre valoarea ideala FMIA
si cea masurata àdiferenta in grade se va transforma in mm prin
inmultire cu 0,8.
o Modificarea tesuturilor moi : in mod normal UL< TC pentru a realiza o

distribuire armonioasa a tesuturilor moi ; cand UL> TC , se face diferenta
TC-UL care se inmulteste cu 2, pentru a obtine numarul de milimetri
necesari corectiei tesuturilor moi
- Spatiul existent:
o Se masoara cu firul distanta de la fata distala 33-fata distala 43
• Metoda Tweed de analiza a spatiului total- zona mijlocie si posterioara

Metoda Tweed de analiza a spatiului total ia in considerare numai arcada
mandibularaà stabilitatea rezultatului terapeutic intr o anomalie dento-maxilara depinde
de pozitia incisivilor inferiori
Zona mijlocie:
Spatiul necesar:
- Suma diametrelor mezio-distale ale premolarilor si molarilor 1
- Corectarea curbei Spee: in cursul tratamentului aceasta va trebuie nivelata, ceea
ce inseamna un necesar de spatiu; se masoara cu sublerul distanta dintre
punctele de contact cele mai joase la planul tangent la cuspizii cei mai inalti ai
arcadei mandibulareàse face media valorilor din dreapta si stanga se mai
adauga 0,5mm.
Spatiul existent:
- Se masoara cu firul de la fata distala a caninului, la fata meziala a molarului 2
Zona posterioara
Spatiul necesar :
- Se masoara diametrele mezio-distale ale M2 si M3 (daca sunt erupti)
- Se masoara latimea M3 pe teleradiografia de profil si diametrul mezio-distal al
M2 pe model si pe teleradiografia de profil, si prin regula de trei simpla se afla
diamentrul mezio-distal al M3
Spatiul existent :
- distanta pe planul ocluzal dintre fata distala a M1 si marginea anterioara a
ramurii ascendente a mandibulei, masurata pe teleradiografia de profil ;
valoarea se inmulteste cu 2 (dreapta +stanga).
- Cresterea reziduala a mandibulei : 2-3 mm pe an pana la 14 ani la fete si 16 ani
la baieti.
12. Examenul radiologic.
a) Examenul radiologic de la mica distanta.

b) Teleradiografia tridimensionala - principalele sisteme de analiza.
c) Tehnici imagistice.
d) Investigatia A.T.M.
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- analiza scheletala

• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- analiza dentara si a
tesuturilor moi
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- cutia Steiner
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- diagramele Steiner
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Tweed
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- analiza scheletala
Analiza scheletului (facial raportata la baza craniului)
SNA 82º±2º Pozitia antero-posterioara a < Retrognatism maxilar
maxilarului > Prognatism maxilar
SNB 80º±2º Pozitia antero-posterioara a < Retrognatism mandibular
mandibulei > Prognatism mandibular
ANB 2º±2º Decalajul intermaxilar sagital < Clasa a III-a scheletala
Clasa scheletala > Clasa a II-a scheletala;
SND 76º Pozitia antero-posterioara a < Retrognatism mandibular

(77-80º) mandibulei;
> Prognatism mandibular
pct D nu este influentat de
crestere, eruptia dintilor si
tratatamentul ortodontic
SE 22 mm Pozitia antero-posterioara in < Pozitie anterioara a mandibulei
IM a portiunii posterioare a > Pozitie posterioara a mandibulei
mandibulei raportata la BC
SL 51 mm Pozitia antero-posterioara a < Pozitie posterioara a mandibulei
portiunii anterioare a > Pozitie anterioara a mandibulei
mandibulei raportata la BC
SN-GoGn 32 º Directia mai mult sau mai < Rotatie anterioara
U.Mandibular (16-28) putin verticala de crestere a
> Rotatie posterioara
U.Steiner masivului facial;
stabileste directia tractiunilor
extraorale
SE, SL se coreleaza cu Corelatie intre dezvoltarea Cu cat rotatie este mai
SN-GoGn verticala si cea antero- posterioara, cu atat SL e mai
posterioara a masivului facial scurt si invers
•
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- analiza dentara si a
tesuturilor moi
Analiza dinte-schelet (pozitia incisivilor raportata la bazele osoase)
I sup-NA 22º Pozitia relativa antero- < Palato-versie
posterioara a incisivului > Vestibulo-versie
superior raportata la NA-
versie- axa I sup-NA
4 mm Pozitia relativa antero- < Palato-pozitie
posterioara a incisivului
> Vestibulo-pozitie Retrodentie/alveolie
superior raportata la NA-
pozitie- proiectia ortogonala (mm+ º)
pe linia NA a pct cel mai
vestibular al coroanei IC
situat cel mai anterior pe
filmul rx
I inf-NB 25º Pozitia relativa antero- < Linguo versie
posterioara a incisivului > Vestibulo-versie
inferior raportata la NB-
versie
4 mm Pozitia relativa antero- < Linguo-pozitie
posterioara a incisivului
inferior raportata la NB- > Vestibulo-pozitie
pozitie- proiectia ortogonala
pe linia NB a pct cel mai
vestibular al coroanei IC
situat cel mai anterior pe
filmul rx
I sup-I inf 131º Pozitia relativa a incisivului
superior fata de incisivul
inferior
PO-SN 10 º Inclinarea PO fata de BC; < Are tendinta de < in cl III; h faciala
±3º Nu trebuie sa se modifice in anterioara >
timpul tratamentului > Are tendinta de > in cl I, II; h faciala
ortodontic, pt a oferi anterioara <
stabilitate
Pg-NB /I inf- Pozitia antero-posterioara a < Retrodentie inferioara relativa
Nb= mentonului
1/1 = I inf-NB (± 2 mm)- > Retrodentie inferioara relativa
Holdaway
Stabilitatea pe baza
mandibulara e corecta;
profilul e armonios
Analiza tesuturilor moi
Linia Pogc-1/2 aripa nazala < retrocheilie
estetica S Buzele bine echilibrate in
> procheilie
(Steiner) profil trebuie sa atinga linia
S
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- cutia Steiner
In continuarea analizei scheletale, dentare si a tesuturilor moi, Steiner reuneste

elementele care permit sa se decida utilitatea extractiei unui dinte definitive intr-o cutie/
box- exista mai multe rubric aliniate vertical alaturi de care sunt doua coloane in care se
vor inscribe valorile care ofera spatiu cu + si cele care necesita spatiu cu -.
1. Discrepanta/ inghesuirea mandibulara
- se noteaza diferenta dintre spatiul disponibil si spatiul necesar pentru dintii mandibulari
situati mezial de molarul prim
2. Repozitionarea incisivului inferior
- scopul esential al unui tratament ortodontic este plasarea incisivilor inferiori intr-o
pozitie stabila pe baza mandibulara
- estimeaza diferenta de lungime a arcadei determinate de repozitionarea incisivilor
inferiori
Se calculeaza facand diferenta dintre valoarea initiala a pozitiei incisivului inferior la NB
din diagrama problema minus valoarea I/NB calculate in functie de valorile ideale din
diagramele “compromise acceptabil”. Aceasta valoare este trecuta in diagram 5
(problema)
Se noteaza in cutie valoare inmultita cu 2 cu + sau –
3. Curba lui Spee
- se masoara valaorea profunzimii curbei Spee pe dreapta si pe stanga, se face media si se

imparte la doi si se adauga 0,5
- Se trece in cutie valoarea in coloana cu –
4. Repozitionarea molarului inferior
- se noteaza cu + atunci cand este necesara o distalizare a molarilor inferiori
5. Expansiunea
- cand este necesara o redresare prin expansiune a unei intregi hemiarcade mandibulare
aflate in linguo-versie
- Se pot obtine pana la 2 mm de spatiu
6. Spatiul “E”
- reprezinta valoarea corespunzatoare diferentei dintre talia molarilor temporari 75, 85 si

valoarea taliei premolarilor secunzi
- valoarea spatiului “E ” este in general de 2 mm pentru fiecare molar temporar
7. Elasticele intermaxilare-fortele extraorale
- utilizarea in tehnicile edgewise a elasticelor de clasa a II-a fara prepararea in prealabil a

ancorajului determina o pierdere de ancoraj/ spatiu de 2 mm/ hemiarcada
8. Extractia
- decizia necesitatii extractiei se face in urma calcularii unui prim total al valorilor
pozitive si negative
- daca se extrag premolarii primi se castiga 15mm, dar se pierd 5 mm

- daca se extrag premolarii secunzi se castiga 15 mm, dar se pierd 8 mm in timpul
inchiderii spatiilor
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Steiner- diagramele Steiner
In continuarea analizei scheletale, dentare si a tesuturilor moi, Steiner propune o serie de

diagrame pentru stabilirea obiectivelor de tratament
- Diagrama 1= problema
Se noteaza valorile angulare si liniare ale principalelor elemente ale cazului de

tratat: unghiul ANB, incisivul superior - NA, incisivul inferior- NB, Pog-NB
- Diagrama 2
Se inscrie valoarea unghiului pe care practicianul estimeaza sa o obtina dupa

tratament
Aceasta estimare este un element de prognostic, depinzand de experienta

practicianului, sex, varsta, rasa, potential de crestere
Steiner propune urmatoarea urmatoarea formula: unghiul ANB initial /2+1˚
Dupa determinarea acestei valori a unghiului ANB se consulta diagramele cu

valorile ideale “compromise acceptabil” si se completeaza in continuare diagrama
2 cu valorile corespunzatoare pentru incisivul superior la NA, incisivul inferior la
NB
- Diagrama 3
Se consemneaza valoarea Pog- NB estimata la sfarsitul tratamentului, in functie de

sex, varsta, potential de crestere
Se noteaza apoi valoarea incisivul inferior- NB care trebuie sa fie egala cu valoarea
Pog-NB
Apoi se calculeaza in functie de D3 valoarea incisivul superior- NA
- Diagrama 4= Rezolvare
Se preiau valorile pentru ANB si Pog-Nb din D2 si D3
Se face media aritmetica a valorilor incisivul superior - NA, incisivul inferior- NB

din D2 si D3 si se noteaza in D4
- Diagrama 5= Individualizare
Practicianul poate face individualizari ale diagramei 4
• Analiza teleradiografiei de profil- metoda Tweed
La baza acestei analize sta triunghiul care ii poarta numele : prelungirea si

intersectia planului Frankfurt cu planul bazal mandibular si axa incisivului inferior
Unghiul FMA (pl Frankfurt- pl mandibular) : permite aprecierea tipologiei faciale
in sens vertical ; 25-30 ºànormodivergent ; sub 25 de ºà hipodivergent ; peste 30 ºà
hiperdivergent.
Unghiul IMPA (axa incisivului inferior- pl mandibular) : permite aprecierea situarii
partii anterioare a arcadei mandibulare in raport cu baza osoasa ; normal axa incisivului
inferior e perpendiculara pe pl mand (88 +/- 3 º).
Unghiul FMIA( pl Frankfurt- axa incisivului inferior) valoare medie 67 º +/- 3
Unghiul SNA : permite aprecierea pozitiei antero-posterioare a maxilarului fata de
baza craniului ; N= 82 +/- 2 º.
Unghiul SNB : permite aprecierea pozitiei sagitale a mandibulei fata de baza
craniului ; N= 80 +/- 2 º.
Unghiul ANB : permite aprecierea relatiei sagitale dintre mandibula si maxilar in
raport cu baza craniului ; N= 2+/-2 º.
Unghiul SGn-PF : permite aprecierea disarmoniilor mandibulare fata de baza
craniului si rotatia faciala; N= 65 +/-5 º; sub 55 ºà rotatie anterioara; peste 65 ºà rotatie
posterioara
Unghiul Go= 110-120 º
Unghiul Kdl= 127-137 º
Unghiul PO: planul de ocluzie cu pl Frankfurt; N= 10 º; trebuie mentinut constant
in timpul tratamentului
Unghiul Z : unghiul profilului cutanat ; N= 78 º ; pl Frankfurt-cu linia
estetica( tangenta la mentonul cutanat si buza cea mai protruziva).
Unghiul interincisiv: axa incisivului superior- axa incisivului inferior; N= 135 +/- 5
º.
UL (upper lip): grosimea buzei sup; se masoara distanta dintre punctual cel mai
anterior al curburii fetei vestibulare a incisivului superior si punctul cel mai proeminent al
buzei superioare
TC (total chin): grosimea partilor moi la nivelul barbiei; se masoara de la nivelul
liniei NB la intersectarea cu mentonul cutanat;
Ao-Bo : e valoarea in mm a distantei ce separa proiectiile perpendiculare ale
punctelor A si B pe planul ocluzal ; cls I : 0mm - 2 mm ; cls III sub 0mm ; cls II peste 2
mm ;
HFA : inaltimea faciala anterioara, valoarea in mm a segmentului Gn- pl bispinal ;
N= 65mm ;
HFP: inaltimea faciala posterioara, valoarea in mm a segmentului Ar- pl mand; N=
45mm;
HFP/HPA= 0,69
13. Examenul antropologic si antropometric in ortopedia dento-faciala.

Analiza tridimensionala computerizata in diagnosticul si tratamentul
An.D.M.
• Parametri antropometrici sagitali
• Parametri antropometrici transversali
• Indicele cranian si indicele facial. Defintie, valori normale si variabilitati.

• Parametri antropometrici verticali
• Parametri antropometrici tegumentari
• Parametri antropometrici sagitali
-G-Op= lungimea maxima a craniului neural

-T-N-T= adancimea insertiei maxilarului superior la baza craniului
-T-Hyr-T= adancimea fetei la nivelul convexitatii maxime
-T-Sn-T= adancimea maxilarului superior/ adancimea etajului superior al fetei
-T-Gn-T= adancimea etajului inferior al fetei
-Go-Gn-Go= adancimea corpului mandibular
-Go-Gn= lungimea corpului mandibular
• Parametri antropometrici transversali
-Eu-Eu= latimea maxima a craniului neural

-Ft-Ft= latimea minima a craniului neural
-T-T= latimea bazei craniului
-Zy-Zy= latimea etajului superior al fetei
-Go-Go= latimea etajului inferior al fetei/ latimea mandibulei
-EKM-EKM= latimea arcadei dentare superioare
-Ekm-Ekm= latimea arcadei dentare inferioare
-Ek-Ek= diametrul transversal interorbitar maxim
-En-En= diametrul transversal interorbitar minim
• Indicele cranian si indicele facial. Defintie, valori normale si variabilitati.
Indicele cefalic/ cranian= Eu-Eu / G-Op *100= latime/lungime
I< 75.9= dolicocefal/ craniu lung

I= 76- 80.9= mezocefal
I= 81- 85,4= brahicefal/ craniu scurt
I > 85,5= hiperbrahicefal
Indicele facial= N-Gn/Zy-Zy *100= inaltime/latime
I<78.9= hipereuriprosop
I= 79-83.9= euriprosop
I= 84-87.9= mezoprosop
I= 88- 92.9= leptoprosop
I>93= hiperleptoprosop
• Parametri antropometrici verticali
-Tr-Gn= inaltimea fetei

-N-Gn= inaltimea figurii
-N-St= inaltimea maxilarului superior
-N-Sn= inaltimea nasului/ etajului superior al figurii
-Sn-Gn= inaltimea etajului inferior
-Kdl-Go= inaltimea ramurii ascendente a mandibulei
• Parametri antropometrici tegumentari
-Ch-Ch= latimea comisurii bucale

-Ls-Li= grosimea buzelor
-A-A= latimea nasului
-I-P= diametrul interpupilar
-In.U= inaltimea urechii luata in axul mare
-Lt.U= latimea urechii luata din Tragion
14. Fotografia in ortodontie si ortopedie dento-faciala.
• Tipuri de fotografii extraorale utilizate in ortodontie si ortopedie dento-faciala
si tehnici de fotografiere
si conditii standard de realizare
• Examenul fotostatic în ortodontie. Metode de interpretare a fotografiei de
profil
• Examenul fotostatic în ortodontie. Metode de interpretare a fotografiei de fata
• Tipuri de fotografii intraorale utilizate in ortodontie si ortopedie dento-faciala
si conditii de realizare
si tehnici de fotografiere
- Fotografiile extraorale completeaza si precizeaza aspectele relevate la examinarea

exofaciala din norma frontala si laterala
- Tipuri de fotografii extraorale:

o Din norma frontala (cu buzele apropiate)
o Din normala frontala cu suras
o Din norma de profil
o Din norma de semiprofil
- Tehnici de fotografiere:
o Metoda Simon: realizeaza o singura imagine cu doua pozitii diferite din fata
si din profil, utilizand un singur aparat de fotografiat
o Metoda Scwharz: realizeaza o singura imagine cu doua pozitii diferite din

fata si din profil, fotografiind imaginea subiectului in oglinda, utilizand un
singur aparat de fotografiat
o Metoda Dausch- Neumann: realizeaza fotografia de fata si de profil

simultan, utilizand doua aparate de fotografiat
si conditii standard de realizare
-Tipuri de fotografii extraorale:
- Din norma frontala (cu buzele apropiate)
- Din normala frontala cu suras
- Din norma de profil
- Din norma de semiprofil
Conditii standard de fotografiere:
- Pacientul este asezat in pozitie verticala, in ocluzie habituala, cu buzele si

cu mentonul relaxat, cu privirea inainte si cu urechile descoperite
- Planul Frankfurt trebuie sa fie paralel cu podeaua.
- Capul este orientat dupa orizontala Frankfurt
- Camera de fotografiat se pozitioneaza paralel cu linia mediana a fetei
- Se indica o distanta constanta de fotografiere de 60-70 cm si o iluminare

egala a intregului camp
• Examenul fotostatic în ortodontie. Metode de interpretare a fotografiei de
profil
Analiza Schwarz a profilului
- Se traseaza urmatoarele planuri de referinta: orizontala Frankfurt (Au-

Or), planul Dreyfuss (perpendiculara din Nasion pe PF), planul Simon
(perpendiculara din Nasion pe PF)
- Cele doua perpendiculare delimiteaza campul facial de profil, care are

valoare normala de 13-14 mm la copil si 15-17 mm la adult
- In cazul unui profil drept:
o Subnasale este situat pe planul Dreyfuss
o Pogonion este situat la mijlocul campului facial de profil
o Gnathion este situat pe planul Simon
Curbura faciala (Glabella-Labiale inferior-Pogonion) are valoare normala de 180˚= profil

drept; In cazul unui unghi mai mic, profilul este convex, iar daca unghiul este mai mare,
profilul este concav.
Unghiul tangentei gurii- Subnasale-Pogonion- planul Dreyfuss
- Are valoare normala de 10˚
- In mod normal sectioneaza vermilionul buzei superioare si vine in

contact cu marginea buzei inferioare
• Examenul fotostatic în ortodontie. Metode de interpretare a fotografiei de fata
- Se pot evidentia anomalii in plan vertical si in plan transversal

- Se traseaza linia mediana a fetei N-Sn-Pog (in mod normal trebuie sa fie
verticala) si se prelungeste pana la Tr, Gn
- Se traseaza perpendiculare pe linia mediana prin Tr, Oph, Sn, Gn si se
evalueaza egaliatea etajelor fetei (in mod normal, cele trei etaje ale fetei
trebuie sa fie egale)
- Se masoara distantele de la punctele laterale ale fetei Zy, Go la linia
mediana (in mod normal trebuie sa fie egale)
- Se traseaza planul bipupilar, care ar trebui sa fie perpendicular pe planul
medio-sagital
- Se traseaza planurile bizigomatic si bicomisural care trebuie sa fie
paralele cu planul bipupilar
• Tipuri de fotografii intraorale utilizate in ortodontie
- Aceste fotografii se vor realiza in 5 incidente dupa cum urmeaza:
o ocluzie de fata
o ocluzie de semiprofil drept
o ocluzie de semiprofil stang
o arcada superioara privita ocluzal
o arcada inferioara privita ocluzal.

- Cele 2 arcade vor fi pozitionate in relatie de ocluzie habituala.
- Orizontala fotografiei este reprezentata de planul de ocluzie
- Pentru inregistrarea relatiilor functionale in pozitiile diagnostic ale
mandibulei vor fi executate inca 3 fotografii: propulsie, lateralitate
dreapta si stanga.
- Fotografiile se pot realiza atat in vedere directa cat si in vedere indirecta,
in oglinda.
15. Investigatii cu caracter previzional.
• Previziunea structurala Bjork- caracteristicile rotatiei mandibulare anterioare
• Previziunea structurala Bjork- caracteristicile rotatiei mandibulare
posterioare
• Prognosticul de crestere dupa metoda Stockfish
• Previziunea longitudinala Tweed
• Prognosticul de crestere dupa metoda Ricketts

• Previziunea structurala Bjork- caracteristicile rotatiei mandibulare anterioare
- Metoda structurala de predictie a rotatiilor mandibulare propune anumite

caracteristici morfologice
- Bjork stabileste 3 tipuri de crestere faciala in functie de rotatia mandibulara:
1. Rotatie posterioara
2. Rotatie anterioara
- Condil cu dezvoltare preponderent anterioara

- Unghi goniac ascutit
-Curbura canalului mandibular accentuata
- Corticala simfizei mentoniere este groasa
-Curbura preangulara stearsa
- Inaltime faciala posterioara marita
3. Rotatie neutrala
• Previziunea structurala Bjork- caracteristicile rotatiei mandibulare
posterioare
- Metoda structurala de predictie a rotatiilor mandibulare propune anumite

caracteristici morfologice
- Bjork stabileste 3 tipuri de crestere faciala in functie de rotatia mandibulara:
1. Rotatie posterioara
- Condil cu crestere spre posterior

- Curbura canalului mandibular aproape dreapta
- Ancosa preangulara pronuntata
- Corticala simfizei mentoniere este subtire
- Inaltime faciala posterioara redusa
- Unghi mandibular obtuz
2. Rotatie anterioara
3. Rotatie neutrala
• Prognosticul de crestere dupa metoda Stockfisch
- Schema propusa este alcatuita din 6 segmente periferice evaluate pe

teleradiografia de profil :
1. Raportul (Jarabak) dintre inaltimea posterioara a fetei (S-Go)/ inaltimea

anterioara a fetei (N-Gn) = 62-65%
2. Unghiul S-N/ planul bazal mandibular Go-Gn= 32 º
3. Suma unghiurilor: unghiul bazal N-S-Ba, unghiul articular S-AR-Go si unghiul

goniac Me-Go-Kdl= 396º
4. Unghiul goniac anterior N-Go-Gn= 70-75º
5. Unghiul axei faciale Ricketts – reprezentat de unghiul posterior, format de axa

CC´-Gn cu orizontala de la Frankfurt N-Ba-Pt= 90º
6. Unghiul bazal Shwarz Nsa-Nsp- planul bazal mandibular= 28º
- Valorile precizate sunt cele normale;
- Abaterile sunt interpretate in functie de ratele de prognostic: pentru valori

plasate deasupra zonei de dezvoltare normala se apreciaza sanse de rotatie de
tip anterior, iar pentru cele situate dedesubtul zonei normale se apreciaza sanse
de rotatie de tip posterior
• Previziunea longitudinala Tweed
- Tweed recomanda efectuarea radiografiilor la intervale regulate, inainte de

tratament
- Se realizeaza superpozitiile generale pe planul S-N cu punctual S inregistrat
- A clasat tipologic tendintele particulare de crestere faciala in 3 grupe tinand

cont de unghiul ANB :
Tipul A :
- 25% din cazuri
- ANB ramane constant, val normala ;
- Etajul mijlociu si inferior al fetei cresc in acelasi sens, in jos si inainte- crestere
armonioasa
- Prognostic favorabil
Tipul B :
- 15% din cazuri
- ANB are tendinta sa creasca, deoarece etajul mijlociu se dezvolta spre anterior
si in jos mai repede decat cel inferior
- In fct de valoarea ANB se recomanda extractiile/ tratament chirugical iar
tratamentul va fi de lunga durata
Tipul C :
- 60% din cazuri
- ANB are tendinta sa scada, deoarece etajul inferior are o crestere mai important
aspre in jos si inainte decat cel mijlociu
• Prognosticul de crestere dupa metoda Ricketts
- Utilizeaza ca planuri de referinta : Na-Ba ; CC’- Gn si ca punct de referinta :

CC’
- Unghiuri de referinta :
a. Axa faciala : N-Ba/ Pt-Gn
b. Adancimea faciala : N-Pog/ Pl FK
c. Pl mandibular : Me-Go/ Pl FK
d. Inalt facial inf: Nsa- Xi- Pm
e. Arcul mand DC-Xi-Pm
- Tipuri de crestere faciala :
a. Brahicefal
- Unghiul axei faciale crescut
- Unghiul adancimii faciale crescut
- Unghiul planului mandibular scazut
- Unghiul inaltimii faciale inferioare scazut
- Unghiul arcului mandibular crescut
b. Mezocefal
- Unghi mediu al axei faciale, al adancimii faciale
- Unghi mediu al planului mandibular, al inaltimii faciale inferioare

- Unghi mediu al arcului mandibular
c. Dolicocefal= crestere verticala, fata lunga
- Unghiul axei faciale scazut, unghiul adancimii faciale scazut
- Unghiul planului mandibular crescut, unghiul inaltimii faciale inferioare crescut
- Unghiul arcului mandibular scazut
16. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare. Diagnosticul in ortodontie si

ortopedie dento-faciala
• Clasificarea scolii germane

• Clasificarea scolii franceze
• Cheile ocluzale ale lui Andrews
• Indexul nevoii de tratament ortodontic
• Clasificarea Britanica
• Clasificarea scolii germane
Scoala germana imparte anomaliile in sase sindroame:
1. Sindromul cu compresie de maxilar, cu doua variante:

a. cu protruzie, cu sau fara spatiere
b. cu inghesuire
2. Sindromul de ocluzie incrucisata
3. Sindromul progenic:
a. de conducere fortata
b. fals (retrognatism maxilar)
c. adevarat
4. Sindromul de ocluzie adanca acoperita
5. Sindromul de ocluzie deschisa, cu variantele dento-alveolara si gnatica
6. Alte anomalii sau grupa anomaliilor monocauzale, urmari ale pierderii precoce a
dintilor temporari din zona de sprijin Korkhaus, sau anomalii dentare izolate
• Clasificarea scolii franceze
Scoala franceza prezinta o varianta descriptiva a modificarilor dento-maxilare, pe care le

considera disarmonii.
In vederea definirii disarmoniilor sunt precizate structurile dento-maxilo-faciale si
indicate rapoartele lor fata de rapoartele normale.
Definirea modificarilor este alcatuita din:
Baza- defineste sediul modificarilor :
alveolie (alveole)
dentie (dinti)
cheilie (buze)
genie (menton)
prosopie (fata)
glosie (limba).
Prefix- indica sensul modicarilor :
In cele trei planuri: pro/retro (sagital), latero/endo/exo (transversal), supra/infra (vertical)
In mai multe planuri: macro/micro, hipo/ hiper, euri/lepto, dolico/brahi.
Calificativ: indica sediul/ topografia sau aspectul de pozitie
Total/ partial, superior/ inferior, inclinare, versie, gresie, rotatie
• Cheile ocluzale ale lui Andrews

1. Relatia molara
- Versantul distal al cuspidului disto-vestibular al molarului prim permanent superior
trebuie sa vina in contact cu versantul mezial al cuspidului mezio-vestibular al
molarului secund inferior
- Cuspidul mezio-vestibular al primului molar permanent superior patrunde in
primul sant vestibular al molarului prim inferior
- Cuspidul mezio-palatinal al molarului prim superior angreneaza in foseta centrala a
molarului prim permanent inferior
2. Angulatia coronara
- Dintii cu rapoarte ocluzale normale trebuie sa aiba o angulatie pozitiva, adica
portiunea gingivala a coroanei trebuie sa fie plasata distal fata de portiunea incizala
sau ocluzala
- Gradul angulatiei depinde in functie de dinte
3. Inclinarea coronara
- Inclinarea vestibulo-orala a dintilor care este data de: o linie perpendicular pe
planul ocluzal si o line tangenta la centrul axului lung vestibular al coroanei
clinice, vazut din perspectiva meziala sau distala
- Inclinarea este pozitiva atunci cand portiunea gingivala a coroanei este orala fata
de zona incizala/ ocluzala
4. Rotatia
- Intr-o ocluzie functionala dintii nu trebuie sa prezinte rotatii
5. Puncte de contact
- In conditii ideale, dintii adiacenti trebuie sa se atinga la nivelul punctelor de
contact
6. Curba Spee
- Curba Spee trebuie sa fie plana, cu o adancime de maxim 1,5 mm .
• Indexul nevoii de tratament ortodontic
- Indexul nevoii de tratament ortodontic (IOTN) a aparut in scopul cuantificarii si

standardizarii nevoii de tratament ortodontic, astfel incat sa poata fi puse in balanta
beneficiile potentiale si posibilele dezavantaje ale tratamentului ortodontic
- Este alcatuit din doua componente:
o Componenta de sanatate dentara- DHC
o Componenta estetica- AC
- Componenta de sanatate dentara prezinta 5 categorii, mergand de la gradul 1- nu
exista necesitate de tratament pana la gradul 5- necesitate foarte mare de tratament
- Componenta estetica se bazeaza pe o serie de 10 fotografii a diferitelor malocluzii,
aranjate in functie de aspectul estetic; scorul acordat unui pacient este determinat
de fotografia care pare a avea un grad echivalent de deficienta estetica:
o Gradul 1-4: nevoia de tratament este absenta sau minima
o Gradul 5-7: nevoia de tratament este medie
o Gradul 8-10: tratamentul ortodontic se impune de urgenta
• Clasificarea Britanica
- Clasa I: marginile incizale ale incisivilor inferiori oclud imediat sub cingulumul
incisivilor superiori
- Clasa a II-a: marginile incizale ale incisivilor inferiori oclud posterior de
cingulumul incisivilor superiori
- Clasa a III-a : marginile incizale ale incisivilor inferiori oclud anterior de
cingulumul incisivilor superiori
17. Clasificarea tratamentului ortodontic (momentul instituirii, obiective,
metode si mijloace).
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa momentul instituiri
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa mijloacele utilizate
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa obiective
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa metode
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa etapele tratamentului
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa momentul instituiri
o Tratament precoce:
▪ limitat in dentitia temporara
▪ extins in prima etapa a dentitiei mixte
o Tratament normal:
▪ in a doua etapa a dentitiei mixte si in dentitia permanenta a

adolescentului
o Tratament tardiv:
▪ in dentatia permanenta a adultului

• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa mijloacele utilizate
o Tratament biomecanic:
- Utilizeaza aparate ortodontice active mobilizabile sau fixe
o Tratament functional:
- Utilizeaza aparate ortodontice functionale simple sau

activatoare
o Tratament chirurgical:
- Utilizeaza procedee chirurgicale orale sau ortognatice
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa obiective:
I-a clasificare:
o Tratament profilactic :
- ansamblu de masuri si mijloace prin care se indeparteaza

factorii generatori de abateri de la dezvoltarea normala a
aparatului dento-maxilar
o Tratamentul interceptiv :
- ansamblu de masuri si mijloace prin care se opreste factorul

cauzal care a provocat abateri de la dezvoltarea normala a
aparatului dento-maxilar
o Tratamentul curativ :
- ansamblu de masuri si mijloace prin care se corecteaza

anomalia dento-maxilara instalata
A II-a clasificare :
o Tratament etiologic :
- ansamblu de masuri si mijloace prin care se indeparteaza

factorul cauzal care a provocat anomalia dento-maxilara
o Tratament simptomatic :
- ansamblu de masuri si mijloace prin care se amelioreaza

efectele factorului cauzal care a provocat anomalia dento-
maxilara
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa metode
o Tratament cauzal :
- Tratament precoce
- Tratament normal
- Tratament tardiv
o Tratament functional:
- Tratament precoce
- Tratament normal
- Tratament tardiv
o Mecanic-activ:
- Tratament precoce
- Tratament normal
- Tratament tardiv
o Tratament extractional
- Tratament tardiv
• Clasificarea tratamentului ortodontic dupa etapele tratamentului
o Tratament preortodontic:
- Tratamente ale afectiunilor generale, locoregionale (interventii ORL)
si locale (parodontale si dentare)
o Tratament ortodontic:
- Tratament functional, activ si ortopedic
o Contentia:
- Faza de consolidare a rezultatelor terapeutice
18. Materialele ortodontice - tehnologie.
• Materiale utilizate pentru confectionarea aparatelor ortodontice mobile
• Materiale utilizate pentru confectionarea bracketurile- avantaje si

dezavantaje
• Materiale utilizate pentru confectionarea arcurilor ortodontice
• Factori care influenteaza elasticitatea arcurilor ortodontice
• Proprietatile elastice de baza ale arcurilor ortodontice

• Materiale utilizate pentru confectionarea aparatelor ortodontice mobile
-In componenta aparatelor ortodontice mobile intra sarma de vipla, rasinile acrilice si
surubul ortodontic.
- Sarma de vipla este cel mai cunoscut aliaj din categoria otelurilor inoxidabile cu
72% fier, 18% crom, 8% nichel si carbon 0,7%.
- Dupa compozitia aliajului: sarme moi, sarme cu elasticitate medie, sarme
supraelastice si extraelastice.
-Pentru crosete se foloseste sarma federhart/ cu elasticitate medie cu diametru de
0,6-1,2 mm.
- Rasinile acrilice- trebuie sa prezinte mai multe proprietati:
- Tolerate de tesuturile orale, stabile in toate conditiile de utilizare
- Insolubile, insipide si neutre chimic la toate alimentele si la enzimele salivei
- Fara fenomene de distorsiune, dilatatie sau contractie la temperatura cavitatii
orale sau sub presiunile ocluzale, rezistente la abraziune
- Netoxice si neiritante
-Rasinile acrilice se prezinta sub forma de lichid (monomer) si pulbere
( polimer).
- Pentru aparatele mobile se pot utiliza rasinile acrilice auto, termo sau
fotopolimerizabile.
-Surubul ortodontic este alcatuit din aliaj inoxidabil, rezistent la uzura si inalterabil
in cavitatea orala.
- Pentru fazele de laborator sunt necesare urmatoarle materiale: ceara utilizata
pentru confectionarea machetei placilor palatina si linguala, masa de ambalat
este ghipsul obisnuit si substante izolatoare
• Materiale utilizate pentru confectionarea bracketurile – avantaje si
dezavantaje
- Metalice- din otel inoxidabil, sunt cel mai frecvent folosite, avand avantajul ca
sunt rezistente si rigide; prezinta insa inconveniente de ordin estetic
- Mase plastice- sunt fizionomice, dar sunt putin folosite datorita numeroaselor
inconveniente:
o rezistenta scazuta la abraziune
o deformare usoara cu modificari ale slotului sub actiunea arcului
o grad mare de frictiune, exista particularitati de colaj
o prezinta frecvent modificari de culoare.
- Ceramice- sunt fizionomice, dar prezinta mai multe dezavantaje:
o sunt uneori mai dificil de pozitionat,
o sunt casante, au grad mare de frictiune
o abrazeaza smaltul antagonist
o sunt dificl de indepartat, putand sa apara fisuri sau chiar fracturi de smalt
▪ Ceramica monocristalina ( saphire) -prezinta o claritate optica

excelenta
▪ Ceramica policristalina
- Combinate- bracketul este fizionomic, dar slotul este metalic

• Materiale utilizate pentru confectionarea arcurilor ortodontice
4. Aliajele din otel inoxidabil

- Prezinta cel mai mare modul de elasticitate si o limita de elasticitate crescuta,
ceea ce ii confera o rezistenta si o rigiditate mare, favorabile ancorajului si
controlul dintilor; prezinta o frictiune slaba
- Sunt frecvent folosite datorita rezistentei lor si posibilitatii de conformare
- Sunt indicate pentru etapele de inchidere sau de deschidere a spatiilor, de
retractie in grup, de tractiuni dentare sau in faza de finisare.
2. Aliajele de beta-titanium (TMA)
- Arcurile TMA prezinta un modul de elasticitate mediu si o limita de elasticitate
medie ceea ce confera o rezistenta si o rigiditate mai mica ca a arcurilor din otel
inoxidabil.
- Prezinta o rezistenta crescuta la coroziune si permite sudura electrica a altor
dispozitive.
- Caracteristicile elastice sunt intre cele ale Nitinolului si cele ale otelurilor
inoxidabile
3. Arcurile din aliaje Crom-Cobalt
- Sunt rigide, avand un modul mare de elasticitate
- Se utilizeaza 4 tipuri de arcuri Elgiloy:
o albastru-moale/elastic, galben-ductil/ cu elasticitate speciala, verde-
semirezilient/superelastic si rosu-reziliente/ultraelastic
4. Arcurile din aliaj nichel-titan
- au memoria formei si se bazeaza pe calitatea acestora de a trece din faza
austenitica in faza martensitica, sub influenta temperaturii.
- Caracteristici: modul de elasticitate scazut, rigiditate mica, deformare elastica
foarte mare, efect de memoria formei; nu permit indoituri, curburi, suduri,
tractiunile dintilor sau intramaxilare.
• Factori care influenteaza elasticitatea arcurilor ortodontice
- Diametrul firului:
o sarma rotunda are diametru cuprins intre 0.3-0.5 mm- daca se doreste ca
arcul sa fie mai rigid, se utilizeaza diametre mai mari
- Forma pe sectiune:
o arcurile rotunde au o mai mare flexibilitate si se folosesc in fazele de

aliniere; arcurile patrate le urmeaza, facand trecerea spre arcurile
dreptunghiulare; arcurile dreptunghiulare sunt mult mai rigide
- Lungimea firului folosit: intensitatea fortei este direct proportionala cu grosimea

firului si invers proportionala cu lungimea
- Aliajul si calitatile sale fizice: aliajele de titaniu-molibden au proprietati elastice

intermediare intre aliajele de nichel-titan si cele din otel
- Designul arcului: depinde de forma individuala a arcadei; se pot folosi doua

tipuri de arcuri: active (genereaza forta prin atasarea la dinti), de baza
(actioneaza ca un suport pentru accesoriile ce produc deplasarile dentare).
- Dimensiunea ataselor si lungimea spatiilor dintre atase: cu cat bracketul este

mai lat, cu atat se reduce distanta interbracket si in consecinta lungimea firului
ortodontic, ceea ce determina reducerea elasticitatii
•
• Proprietatile elastice de baza ale arcurilor ortodontice:
Arcurile ortodontice prezinta 3 caracteristici elastice esentiale cu impact practic

asupra tratamentului ortodontic:
1. Rigiditatea este rezistenta pe care un material o opune la deformare- este forta

necesara pentru a indoi un material pe o anumita distanta
- Este proportionala cu modulul de elasticitate Young
2. Rezistenta- este solicitarea/ incarcarea maxima posibila
3. Deformatia elastica maxima- este masura deplasarii maxime pe care o poate

suferi materialul fara a i se depasi limita de elasticitate- arata cat de ductil este
materialul
Din punct de vedere practic se pot face urmatoarele precizari:
- Rigiditatea arata cata forta este necesara pentru a indoi un arc
- Deformatia elastica arata cantitatea de indoire care poate fi tolerata de un arc
- Efectul combinat al celor doua proprietati vor determina cantitatea de forta

necesara pentru a indoi o sarma la valoara maxima.
19. Biomecanica ortodontica.
a) Fortele ortodontice.
b) Parametrii deplasarilor dentare si modificarile structurilor maxilo-faciale.
c) Estimarea fortelor produse prin diferite aparate ortodontice.
d) Estimarea fortelor produse prin procedurile de ortopedie dento-faciala.
• Clasificarea fortelor ortodontice

• Tipuri de deplasari dentare- versia, gresia si rotatia
• Tipuri de deplasari dentare- ingresia, egresia si torque –ul
• Mecanismul deplasarilor dentare
• Efecte nedorite in timpul deplasarilor dentare ortodontice
• Clasificarea fortelor ortodontice
Fortele ortodontice sunt fortele pe care aparatele ortodontice le exercita asupra
elementelor aparatului dento-maxilar, in scopul corectarii anomaliilor dento-maxilare
Clasificare:
1. Dupa actiunea fortelor:
- forte ortodontice: 50-100 g
- forte ortopedice: > 250 g
2. Dupa locul aplicarii fortelor:
- forte extraorale
- forte intraorale
3. Dupa intensitatea fortei:
- forte subliminale: mai mici decat presiunea sanguine intracapilara- nu produc
modificari
- forte usoare: putin mai mari decat presiunea sanguine intracapilara, care produc
fenomene de resorbtie si apozitie in jurul dintelui, daca sunt aplicate pe o perioada lunga
de timp
- forte medii: opresc circulatia sunguina intracapilara, se aplica intermittent, cu
durata scurta, pentru a produce fenomene de resorbtie si apozitie
- forte mari: produc necroza osoasa
4. Dupa ritmul de aplicare:
- forte intermitente- alterneaza perioade de actiune si de repaos, fiind produse de
aparatele mobilizabile, aparatele extraorale si activatoarele
- forte discontinue- alterneaza perioade de actiune si de repaos, fiind produse de
arcurile ortodontice ale tehnicii Edgewise classic
- forte continue: perioade de actiune cu intensitate aproximativ constanta in timpul
deplasarii dentare
• Tipuri de deplasari dentare- versia, gresia si rotatia
Versia/ inclinare/ tipping

- Este o miscare de inclinare a dintelui, in care radacina si coroana se deplaseaza
simultan, dar in sens contrar
- Forta aplicata pe coroana dintelui produce un moment al fortei cu central de rotatie
apropiat de central de rezistenta al dintelui si produce bascularea acestuia
- Este deplasarea care se obtine cel mai frecvent prin aplicarea unei forte pe o zona
punctiforma la nivelul coroanei
Gresia / translare
- Este o miscare in care coroana si radacina se deplaseaza paralel cu axul dintelui,
simultam in acelasi sens
la infinit si produce deplasarea dintelui in aceeasi directive cu forta aplicata
Rotatia
- Este o miscare in care dintele se deplaseaza in jurul axului sau lung in sens orar sau
anti-orar, sub actiunea unui cuplu de forte
• Tipuri de deplasari dentare- ingresia, egresia si torque-ul
Ingresia
- Este o miscare in sens vertical, in care dintele se deplaseaza in axul lung al sau,
catre baza maxilara
- Forta aplicata pe dinte trebuie sa fie oblica (vertical si laterala) si este cea mai
dificila miscare dentara de realizat
- Miscarea se poate realize cel mai bine cu aparatele ortodontice fixe poliagregate
Egresia
- Este o miscare in sens vertical, in care dintele se deplaseaza in axul sau lung, catre
planul de ocluzie, daca fortele ocluzale nu se opun
- Este cea mai usoara miscare de realizat, pentru ca interfera cu tendinta naturala a
dintelui de a erupe pana la intalnirea antagonistului
la infinit si produce un tip de translare axiala a dintelui in sensul sau de eruptie
Torque-ul
- Este o deplasare a radacinii in sens vestibule-oral, in timp ce coroana este foarte
putin deplasata sau ramane pe loc
- Forta este repartizata pe toata suprafata radiculara
- Necesita un cuplu de forte a caror rezultanta este o rotatie in jurul unui punct
situate la colet
- Se realizeaza cu arcuri rectangulare in tehnica fixa
• Mecanismul deplasarilor dentare
Pentru a modifica pozitia unui dinte, in vederea corectarii unei anomalii, se actioneaza cu
o forta la nivelul coroanei, fort ace este transmisa radacinii, spatiului desmodontal,
sistemului ligamentar si osului alveolar
Sub actiunea fortei apar zone de presiune si zone de tractiune, distribuite in functie de
directia, sensul fortei si pozitia hipomoclionului
In zona de presiune predomina fenomenele de rezorbtie; modificarile produse depend de
actiunea fortei asupra presiunii sanguine capilare. La forte mici rezorbtia va fi uniforma;
la forte mari, rezorbtia va fi nesistematizata, deoarece vasela sanguine vor fi colabate, iar
tesutul conjunctiv ia un aspect sticlos, de unde si denumirea sde faza de hialinizare
La interval de cateva zile apar osteoclastele si incepe rezorbtia osoasa pe arii limitate,
astfel ca in timp ce unele fibre parodontale sunt detasate, altele raman intacte. I n
activitatea de osteoliza sunt incriminate mecanisme biochimice si hormonale, in ultimul
timp acordandu-se o importanta deosebita prostaglandinelor
In zona de tractiune/ tensiune predomina fenomenele de apozitie; in aceasta zona fibrele
parodontale sunt intinse si nu exista diferente fundamentale in ceea ce priveste
intensitatea fortei. In cateva zile apar proliferari celulare: fibroblasti, osteoblasti. In 15-20
zile se depune osteoid de-a lungul peretelui alveolar care se va calcifica si reorganiza in
tesut osos. Acest tesut osos neregulat si vascularizat este susceptibil al rezorbtie, dar este
progresiv remodelat in os matur
Spatiul parodontal ajunge iar la dimensiuni normale, care permite fibrelor parodontale o
structuralizare functional. Modificarea pozitiei dintelui apare in cateva zile, deoarece
rezorbtia se produce rapid, dar noua pozitie nu este stabila, deoarece apozitia apare mai
tarziu si se desfasoara mai lent
• Efecte nedorite in timpul deplasarilor dentare ortodontice
1. Suferinte pulpare
- in timpul deplasarilor dentare, pachetul vasculo-nervos apical este suspus unor tensiuni,
cu atat mai mari cu cat apexul este mai bine format, gradul de deplasare este mai
accentuat, fortele sunt de intensitate mai mare
- in mod obisnuit pot sa apara hiperemii reversibile; strangularile vasculare pot duce in
timp la necroze
2. Rezorbtii radiculare
- in deplasarea ortodontica se pot observa zone mici de rezorbtie radiculara, pe fetele
laterale ale radacinii sau chiar apical; pot fi reparate prin depuneri secundare de cement
- rezorbtii apicale apreciabile, cu scurtarea radacinii, pot sa apara cand se fac deplasari
apicale mari si cand acestea nu se fac in os spongios- apar mai frecvent la incisivii
superiori si molarii primi
- dinti cu predispozitie la rezorbtii radiculare: cu apex ascutit, in baioneta, cu traumatisme
anterioare
3. Reducerea zonei marginale corticale

- poate sa apara dupa tratamentul fix, fie ca rezultat direct la deplasarile dentare si ca
factor secundar nerespectarii igienei orale
Daca tratamentul este bine condus, nu ar trebui sa apara rezorbtii marginale corticale mai
mari de 1 mm
20. Aparate biomecanice mobilizabile: alcatuire, indicatii, contraindicatii,
limite, design, varietati, faze de lucru clinice si de laborator, tehnici de
reparare.
• Indicatii, avantaje si dezavantaje ale aparatelor biomecanice mobilizabile
• Elemente componente ale aparatelor biomecanice mobilizabile
• Placuta Schwarz- indicatii, design si mecanism de actiune
• Algoritmul clinico-tehnologic de realizare a aparatelor biomecanice
mobilizabile
• Tehnici de reparare ale aparatelor biomecanice mobilizabile
• Indicatii, avantaje si dezavantaje ale aparatelor biomecanice mobilizabile
Aparatele biomecanice mobilizabile sunt aparate ortodontice intraorale

monomaxilare care dezvolta forte ortodontice capabile sa produca miscarea dentara
si expansiunea maxilarelor si prezinta elemente de agregare
Indicatii:
- In tratamentul interceptiv al anomaliilor dento-maxilare
- In tratamentul activ al anomaliilor dento-maxilare
- Sunt eficiente pana la varsta de 12-14 ani, cand se inchide sutura medio-palatina
Avantaje:
- Au tehnologie simpla si relativ usoara
- Permit adaugarea de noi elemente componente
- Permit adaugarea de elemente functionale
- Permit adaugarea elementelor de mentinere a spatiului
- Permit tratarea anomaliilor dento-maxilare usoare si medii
- Timpul de confectionare in laboratorul de tehnica este relativ scurt, sunt usor de
realizat
- Fortele ortodontice declansate nu sunt mari
Dezavantaje:
- Deplasarea dentara se realizeaza doar prin miscari de inclinare
- Derotarile dentare sunt dificil de realizat, doar prin cuplu de forte
- Spatiile de extractie sunt dificil de inchis doar prin inclinari dentare
- Necesita cooperarea pacientului
- Partea acrilica a aparatului se impregneaza cu microorganism si resturi
alimentare
- Determina reducerea spatiului oral
• Elemente componente ale aparatelor biomecanice mobilizabile
a. Baza aparatului:
- Asigura sprijinul pe suprafata dento-alveolara si mucozala a cavitatii orale
- Transmite fortele ortodontice la nivelul dintilor si tesuturilor subiacente pe care
se sprijina
- Fixeaza celelalte elemente componente
- Placa palatina sau placa linguala cu diferite sectiuni
b. Elemente de ancoraj:
- Asigura mentinerea si stabilitatea aparatului in cavitatea orala
- Crosetele:
o Utilizeaza pentru insertia lor retentitivitatile naturale ale dintilor
o Cele mai utilizate crosete sunt: Stahl, in “delta”, simplu, Schwarz, Adams
si Jackson
- Gutierele de ancoraj:
o Acopera fata orala, ocluzala si vestibulara a dintilor si se intinde pana la
2-3 mm de festonul gingival
c. Elemente active:
- Declanseaza fortele ortodontice
- Principale: produc forte ortodontice medii
o Surubul ortodontic
o Arcul Coffin- are actiune de expansiune radiala a arcadei maxilare
- Secundare: dezvolta forte ortodontice usoare si continue si actioneaza pe un
numar limitat de dinti:
o Arcul vestibular, arcul de distalizare canina
o Arcul in ciuperca, arcul in bucla simpla sau dubla
o Arcul in secera simpla sau dubla, arcul diapazon
d. Optional, pot fi adaugate elemente functionale, care transforma fortele musculare
din timpul functiilor aparatului dento-maxilar in forte ortodontice:
- Planul inclinat, platoul retroincizal
- Scutul lingual, gutiera ocluzala
• Algoritmul clinico-tehnologic de realizare a aparatelor biomecanice
mobilizabile
Faze clinice:
- Stabilire diagnostic, plan tratament

- Amprentare bimaxilara, efectuarea studiului de model, realizarea schitei
aparatului ortodontic
- Aplicarea si adaptarea aparatului in cavitatea orala
Faze de laborator:
- Metoda clasica:
o Realizarea machetei in ceara a aparatului
o Ambalarea machetei si realizarea tiparului
o Prepararea acrilatului, introducerea acrilatului in tipar si
termopolimerizarea acestuia
o Dezambalarea si prelucrarea aparatului finit
- Metoda moderna:
o Se realizeaza prin polimerizare acrilica in caldura umeda, uscata sau sub
presiune
o Nu mai necesita fazele de realizare a machetei si a tiparului
o Se confectioneaza elementele din sarma si pozitionarea surubului si apoi
se insera si se polimerizeaza acrilatul
o Tehinca pulberii si a lichidului, tehnica pastei
• Placuta Schwarz- indicatii, design si mecanism de actiune
Placuta Schwarz este un aparat mobilizabil mixt.
Indicatii:
- In compresiunea simetrica de maxilar cu retropozitia mandibulara functionala
din dentitia mixta (clasa II/1 Angle)
Design:
- Placa palatina cu surub biactiv median, sectionata pe linia mediana
- Crosete Schwarz
- Arc vestibular superior
- Plan inclinat anterior
Mecanism de actiune:
- Surubul ortodontic realizeaza expansiunea arcadei maxilare
- Arcul vestibular determina retrudarea grupului frontal superior
- Crosetele Schwarz favorizeaza egresia dintilor laterali, corectand ocluzia
adanca
- Planul inclinat realizeaza propulsia mandibulei si corectarea ocluziei distalizate
Verificarea rezultatelor terapeutice se face dupa 6 luni, prin testul de retropulsie

mandibulara, care trebuie sa fie negativ.
• Tehnici de reparare ale aparatelor biomecanice mobilizabile
- Reparatia placilor acrilice:
o In cazul stabilitatii precare se realizeaza captusirea placii acrilice direct in

cavitatea orala cu acrilat autopolimerizabil sau necesita amprentare si
captusire in laborator
o Fracturarea placilor necesita amprentare si repararea placii pe modelul de

lucru cu acrilat termo sau autopolimerizabil
- Reparatia gutierelor:
o In cazul fracturarii se pot reface cu acrilat autopolimerizabil direct in

cavitatea orala sau dupa amprentare in laboratorul de tehnica dentara;
- Reparatia crosetelor, a arcurilor sau inlocuirea surubului ortodontic
o Necesita amprentarea si inlocuirea acestora in laboratorul de tehnica

dentara
21. Aparate functionale - Terapia An.D.M. prin exercitii.
• Clasificarea aparatelor functionale
• Scutul vestibular- indicatii si elemente componente
• Reglatorul Frankel tip III- indicatii, elemente componente si mecanism de

actiune
• Bionatorul Balters tip I- indicatii, elemente componente si mecanism de

actiune
• Exercitii de miogimnastica functionala in ortodontie
• Clasificarea aparatelor functionale
Aparatele functionale sunt dispositive intraorale monomaxilare sau bimaxilare, cu actiune

ortopedica si/sau ortodontica, care dezvolta forte ortodontice prin ghidarea fortelor
natural muscular din timpul functiilor aparatului dento-maxilar, pentru modificarea
cresterii cranio-faciale, a rapoartelor cranio-faciale sau a pozitiei dintilor.
1. Dupa modul de actiune:
- active/ pasive
2. Dupa efectele produse asupra grupelor musculare:
- miotonice- actioneaza prin masa musculara
- miodinamice- actioneaza prin activitatea musculara din timpul functiilor
3. Dupa modul de agregare:
- mobile/ fixe
4. Dupa zona de aplicare:
-monomaxilare/ bimaxilare
5. Dupa sediu:
- orale/ vestibulare
6. Dupa transmiterea fortelor:
- grupa I- transmit fortele musculare direct dintilor pentru a corecta malocluzia – pelote,
plan inclinat
- grupa II- produc repozitionarea mandibulei si fortele rezultante sunt transmise celorlalte
structure- activatoarele
- grupa III- produc repozitionarea mandibulei, actionand din vestibulul bucal sau dinafara
arcadei dentare (scutul vestibular, aparatul Frankel)
• Scutul vestibular- indicatii si elemente componente
- Este un aparat functional cu actiune de deconditionare si stimulare.

• Elemente componete:
o Masa acrilica situate in vestibulul bucal :
▪ lateral se intinde pana la nivelul fetei meziale a molarului prim
temporar si vertical pana la nivelul fundurilor de sac superior si
inferior
▪ Este distantat de procesul dento-alveolar inferior si de cel lateral, fiind
insa in contact strans cu cel superior.
o Inel de sarma
• Indicatii :
o in inlaturarea unor obiceiuri vicioase: sugerea degetului, sugerea/ muscarea
buzei inferioare sau superioare, interpozitia sau roaderea unor obiecte,
obiceiul vicios de respiratie orala. Hotz indica perforarea multipla a
dispozitivului, urmand ca dupa acomodare sa se inchida treptat orificiile).
o Totodata corecteaza proalveolodontia prin transmiterea fortelor musculare
asupra procesului dento-alveolar.
o Poate fi utilizata si ca dispozitiv pentru miogimnastica muschilor orbiculari.
• Reglatorul Frankel tip III- indicatii, elemente componente si mecanism de

actiune
Face parte din grupa activatoarelor elastice, utilizand predominant capacitatea

functionala a musculaturii circumorale.
Indicatii:
Reglatorul functional Frankel tip 3 isi gaseste indicatia in tulburarile de crestere ale
maxilarului superior si ale mandibulei cuprinse in clasa a III- a
Elemente componente si mecanism de actiune:
- scuturile laterale ofera posibilitatea maxilarului de a expansiona sub influenta
stimulilor primiti gratie activitatii limbii, precum si cresterii osoase la nivelul bazei
maxilarului prin actiunea de tractiune a muschilor cu insertii in aceasta zona;
contactul perfect dintre scut si procesul dento-alveolar la nivelul arcadei inferioare
duce la blocarea cresterii in acest sector
- scuturile labiale repozitioneaza buza, indepartand-o de procesul dento-alveolar,
efectuand in acelasi timp o tractiune musculara ce stimuleaza dezvoltarea
maxilarului superior
- masa acrilica interocluzala are un dublu rol: decuspidarea arcadelor( salt articular),
expansiunea si inhibitia maxilarelor( suprafata plana pentru maxilar si cuspidata
pentru mandibula)
- arcul palatal are rolul de a transmite stimuli de dezvoltare asupra maxilarului prin
contractia limbii
- arcul retroincizal produce o modificare axiala de crestere a procesului dento-
alveolar superior
- arcul retroincisiv inferior are rolul de a inhiba actiunea limbii asupra procesului
dento-alveolar
- arcul vestibular inhiba orice tendinta de crestere a sectorului incisivo-canin
• Bionatorul Balters tip I- indicatii, elemente componente si mecanism de actiune
Principiul procedeului terapeutic este de a utiliza fortele functionale care stimuleaza

dezvoltarea echilibrata a aparatului dento-maxilar si de a elimina fortele defavorabile
echilibrului.
Rolul bionatorului este acela ca, prin forma si pozitia pe care o ocupa, sa redea forma
spatiului bucal, reactivandu-i functiile. Modificand pozitia mandibulei si a limbii
activatorul creeaza un echilibru pozitiv intre limba si musculatura obrazului, limba si
buze, favorabil unei dezvoltari dimensional spatiale adecvate a elementelor aparatului
dentomaxilar.
Bionatorul tip 1( aparatul de baza) are drept scop reorientarea pozitiei mandibulei fata
de maxilar, deci si fata de baza craniului, fixand-o in pozitia „ocluziei functionale”,
urmarind stabilizarea ei in aceasta pozitie.
Indicatii: anomaliile clasa II/1
Corpul acrilic al aparatului se prezinta astfel:
- placa palatina( 2 pelote palatine care retentioneaza arcul palatal si arcul vestibular)
- placa linguala
- masa acrilica interocluzala( unde se pot practica slefuiri pentru dirijarea eruptiei),
- arcul palatal
- arcul vestibular( cu 2 bucle pentru indepartarea musculaturii obrazului)..
Aparatul se poarta noaptea si este asociat cu exercitii fizice generale
• Exercitii de miogimnastica functionala in ortodontie
Exercitii pentru:
1) orbicularii buzelor:
- tuguierea buzelor, fluieratul, umflarea unui balon, suflatul in trompeta

- indepartarea comisurilor cu indexurile, in timp ce copilul opune rezistenta
strangand buzele( 30 contractii pe minut)
- jocuri – cu nasturelul; umflarea baloanelor
2) muschii limbii:
- mentinerea varfului limbii pe palat, presarea unei bomboane pe palat sau sprijinirea
pe un accesoriu de pe placuta palatina
-plescaitul limbii pe palat( calutul);
3) muschii propulsori ai mandibulei

- propulsia lenta si maxima a mandibulei cu palma aplicata pe barbie ce opune
rezistenta spre inapoi;
- propulsia mandibulei cu aplicarea buzei inferioare peste buza superioara.
4) muschii retropulsori:
- exercitii de retropulsie lenta a mandibulei
5) muschii ridicatori:
- exercitii de stranger a molarilor
6) muschii coboratori:
- exercitii de opunere a deschiderii cavitatii orale cu pumnul sub menton
22. Aparate fixe partiale (arc lingual, vestibular, transpalatinal):

elemente constitutive, indicatii si aplicare, varietati, cimentate sau
collate
• Arcul lingual- indicatii si elemente constitutive
• Arcul transpalatal – indicatii si elemente constitutive
• Quad-helix-ul – indicatii, elemente constitutive si principiu de actiune
• Lip-bumper-ul- elemente constitutive si principiu de actiune
• Arcul Nance- indicatii si elemente constitutive

• Arcul lingual- indicatii si elemente constitutive
Arcul lingual este alcatuit dintr-o portiune centrala , denumita curbura principala , care ia
contact cu fata orala a dintilor frontali si laterali inferiori in portiunea lor supracingulara.
De o parte si de alta arcul prezinta doua portiuni terminale in linie dreapta , plasate
paralel cu fata orala a dintilor laterali la unirea treimii de colet cu treimea medie. Intre
portiunile terminale si curbura principala , de o parte si de alta , arcul este prevazut cu
bucle de activare in forma de omega. Arcul se ancoreaza pe doua inele prevazute cu
tubusoare orizontale, plasate lingual.
Actiunea arcului poate fi selectiva prin modul de asezare a buclelor de activare, de la

vestibularizarea dintilor frontali, pana la expansiunea radiara a arcadei inferioare.
Indicatii:
o ca mentinator de spatiu sau element de stabilizare transversala a arcadei
o pentru marirea perimetrului arcadei cu alinierea dintilor se indica in scurtarea si

ingustarea arcadei inferioare
o vestibularizarea dintilor frontali, distalizarea molarilor
o ca element de ancoraj
Contraindicatii:
o Arcul are ca efect secundar ingresiunea dintilor frontali inferiori pe care se sprijina
si, sub acest aspect , se contraindica in infraalveolodontiile inferioare.
• Arcul transpalatal – indicatii si elemente constitutive
Indicatii:
- stabilizarea pozitiei antero-posterioare a molarilor 1 ca mijloc de ancoraj si ca

mentinator de spatiu
- derotarea M1
- expansiune sau contractie la nivelul M1
- distalizarea M1
Descriere:
- arc sudat sau mobil realizat din otel inoxidabil cu diametru de 0.036”, cu sau
fara bucle si care traverseaza bolta palatina, la distanta de 1,5- 2 mm de
aceasta, intre fetele palatinale ale molarilor (de obicei M1)
- inelele de pe molari sunt prevazute cu tubusoare speciale pe fetele palatinale
pentru receptarea acestor arcuri cand dorim sa fie indepartate si activate, sau
pot fi atasate prin sudare, cand isi indeplinesc in special rolul de mentinere a
pozitiei molarilor si a dimensiunii transversale a arcadei.
- De obicei, arcul transpalatal prezinta o bucla in forma de U deschisa catre
anterior, spre mezial, pentru comfortul pacientului si pentru posibilitatea
actiunii de distalizare radiculara a molarilor sub presiunea miscarilor linguale;
- Daca se preconizeaza o distalizare molara coronara, atunci bucla se orienteaza
spre distal.
- Arcul trebuie sa aiba un traseu simetric si paralel cu fibromucoasa palatina.
• Lip-bumper-ul- elemente constitutive si principiu de actiune
- Este un arc vestibular cu traseu paralel si la distanta de arcadele dento-alveolare si

care prezinta o pelota acrilica retentionata pe portiunea centrala
- Este alcatuit:
o dintr-un arc rigid din sarma rotunda de 1,1 mm care prezinta in mezial de
tubusoarele molare stopuri si cate o bucla de activare in forma de “U”
o scut din rasina/ pelota acrilica ce se pozitioneaza la distanta de procesul

alveolar inferior, astfel incat sa indeparteze buza inferioara
- este ancorat in tubusoarele vestibulare orizontale ale celor doua inele ortodontice
cimentate pe molarii primi permanenti.
Principiu de actiune:
- Datorita actiunii restrictive a buzei inferioare se poate realize o expansiune

anterioara a arcadei inferioare
- Prin presiunea buzei inferioare se aplica o forta distala utila pentru prevenirea
mezializarii molarilor si pentru cresterea ancorajului
- Prin activarea buclelor se poate realiza o distalizare a molarilor inferiori

• Quad-helix-ul – indicatii, elemente constitutive si principiu de actiune
Indicatii:
o Expansiunea arcadei maxilare
o Ca mijloc de ancoraj
- Este un dispozitiv elastic palatinal de forma literei M inversata ,prezentand la
fiecare schimbare de directie o bucla; este realizat din sarma de 0.038”
- Arcul este astfel construit incat sa urmareasca forma boltii palatine si conturul
mucoasei, dar sa fie la distanta de 1-1,5 mm
- Anterior de molarii de 6 ani, arcul prezinta doua brate cu o extremitate libera ce iau
contact cu fetele orale ale dintilor laterali si se intind pana la nivelul caninilor
- Distal de molarii unu, arcul are un traseu limitat, de 1-2 mm, dupa care formeaza
cate o bucla helicoidala
- Dupa bucla helicoidala, arcul are un traseu liniar catre anteriori in dreptul spatiului
canin-premolar 1/ molar 1 temporar, unde formeaza celelalte doua bucle
helicoidale; cele doua bucle sunt unite printr-o portiune orizontala centrala, in
forma de trapez
- Dispozitivul are un efect de largire controlata a arcadei superioare , dupa tipul de
activare (marirea helixului).
o La nivelul buclelor posterioare , activarea va produce o marire transversala

predominent anterioara .
o Daca activarea intereseaza buclele anterioare , marirea diametrului
transversal se produce predominent posterior.
o Daca se activeaza cele patru helix-uri se obtine o expansiune paralela
- Activarea buclelor se poate face direct in cavitatea orala cu un cleste cu trei falci
sau extraoral
• Arcul transpalatal Nance- indicatii si elemente constitutive
- Dispozitivul Nance este un sistem pasiv utilizat in vederea cresterii ancorajului

- Este alcatuit dintr-o bara palatinala in forma de U , fixata prin sudura la nivelul
fetelor palatinale ale inelelor de pe molarii de 6 ani.
- Bara este adaptata mucoasei palatinale, la distanta de 1-1,5 mm de aceasta, avand
un traiect descendent in bolta palatina , la nivelul versantilor laterali si curbata
anterior in dreptul rugilor palatine.
- In portiunea centrala , in dreptul rugilor palatine , pe bara este fixat un scut acrilic
ce ia contact cu aceasta zona retroincizala superioara (este indicata folosirea unui
acrilat transparent, pentru a se putea observa eventualele modificari de la nivelul
fibromucoasei palatine).
- Dispozitivul Nance are ca efect blocarea miscarii de mezializare a molarilor de 6
ani (marirea ancorajului); prin activare poate imprima miscari de rotatie a molarilor
sau de expansiune.
- Dispozitivul este foarte eficient dar trebuie utilizat cu grija atunci cand procesul
dento-alveolar frontal este micsorat de volum in plan sagital, deoarece in anumite
situatii (presiuni ridicate) poate determina resorbtii corticalei palatinale a
procesului alveolar frontal .
- In combinatii cu sistemele ortodontice poliagregate sau cu cele de distalizare ,
poate constitui un element eficient de marire a ancorajului sau de contentie.
- Dupa faza de retractie a caninului , arcul trebuie indepartat , deoarece in faza de
retractie a incisivilor pot apare leziuni ale mucosei palatinale prin presiunea pelotei
acrilice.
23. Aparate fixe poliagregate.
a) Principii biomecanice ale terapiei cu aparate fixe
b) Tipuri de aparate, elemente constitutive, conceptii si abordari terapeutice
c) Indicatii si aplicare
d) Potential si limite ale diferitelor sisteme.
(3- toata cartea, 5- toata cartea, 19-pg 5)
• Clasificarea bracketurilor utilizate in terapia fixa poliagregata
• Clasificarea arcurilor utilizate in terapia fixa poliagregata
• Comparatie privind mecanismul de inchidere a spatiilor in sistemul standard

Edgewise si sistemul Straight-wire
• Preparaparea ancorajului in sistemul Tweed-Merrifield
• Obiectivele fazei de finisare in terapia cu aparate fixe poliagregate

• Clasificarea a bracketurilor utilizate in terapia fixa poliagregata dupa design
Bracketul este o parte componenta esentiala a aparatelor fixe, care are rolul de a
mijloci actiunea fortelor ortodontice la nivelul dintilor
- Dupa dimensiunea slotului:
o 0.18x0.25
o 0.22x0.28
- Dupa tipul informatiilor:
o Bracket fara informatii incorporate: slotul este perpendicular pe baza

bracketului- sistemul standard Edgewise si Tweed Edgewise
o Bracket cu informatii incorporate: tip, torque, antirotatie- difera in functie de

tehnica ortodontica folosita: Ricketts, Roth, Andrews, Burstone, Alexander
- Dupa latime:
o Inguste
o Medii
o Largi
o Dupa numarul aripioarelor:
▪ Simple
▪ Duble/ siameze
▪ Triple
- Dupa metoda de ligaturare:

o Necesita ligaturare metalica/ Elastica
o Autoligaturanti
• Clasificarea arcurilor utilizate in terapia fixa poliagregata
- Arcuri:
o Cu informatii –curba Spee, bucle
o Fara informatii- plane/ blank
- Arcuri :
o Totale
o Segmentare
- Dupa sectiune:
o Rotunde
o Patrate
o Dreptunghiulare
- Dupa numarul de fire:
o Dintr-un singur fir
o Din mai multe fire subtiri rasucite sau imletite, fire torsadate- Twistflex
- Arcuri:
o Principale: initiale, de lucru, de finisare

o Secundare:
▪ Arcuri spiralate- coil spring
▪ Arc de uprighting
- Dupa forma:
o Normale
o Ovale
o Inguste
- Arcuri:
o Fizionomice
o Metalice
• Comparatie privind mecanismul de inchidere a spatiilor in sistemul standard

Edgewise si sistemul Straight-wire
Sistemul standard Edgewise:
- Se folosesc arcuri cu bucle de inchidere .
- Avantaje:
o Control precis al activarii buclei (1 mm) ceea ce limiteaza aparitia de
inclinari initiale
o Timp de raspuns adecvat pentru indreptarea dintelui si mentinerea
nivelarii arcului
- Dezavantaje:
o Timp consumat pentru realizarea buclei
o Mecanism slab de alunecare (buclele necesita activari repetate)
o Pierderea spatiului de activare dupa doua-trei activari, bucla omega
ajungand in contact cu tubusorul molar, ceea ce impune necesitatea
ajustarii arcului sau chiar refacerea lui
o Nivel initial al fortei ridicat
Sistemul Straight-wire: foloseste mecanica a glisarii
- Avantaje:
o Timp minim pentru indoituri; nu se pierde spatiul de activare
o Alunecare mai eficienta a arcului prin slotul bracketurilor posterioare
- Dezavantaje:
o Pot sa apara confuzii in ceea ce priveste nivelul fortei ideale, nefiind
stabilite niste linii ghid pentru forta necesara in inchiderea spatiilor
o Exista tendinta de supraactivare a elasticelor si arcurilor spiralate, care
determina inclinari initiale
• Prepararea ancorajului in sistemul Tweed-Merrifield
Prepararea ancorajului in sistemul clasic se realizeaza prin:
- Forte extraorale aplicate pe molarii superiori
- Tractiuni intermaxilare de clasa a III-a
- Curburi de ordinul II (tip back)
Merrifield a introdus sistemul Ten-Two – exprimarea tip-back-ului numai pe cate doi

dinti, restul arcadei asigurand prevenirea reactiilor nedorite
Se utilizeaza un arc mandibular de 021x027 otel si urmeaza urmatoarele etape:
- Tip back 37, 47
- Inchiderea spatiilor 34, 44
- Tip back 36, 46
- Tip back 35, 45
- In finalul prepararii ancorajului valorile de tip back ideale trebuie sa fie 15˚
(M2), 10˚ (M1) si 5˚ (PM2)
- Urmeaza aplicarea mecanicii de clasa a II-a pentru reculul arcadei maxilare; se

vor asocial tractiuni extraorale verticale de tip high pull headgear ancorate pe
partea anterioara a arcadei maxilare si elastice verticale anterioare care
stabilizeaza ancorajul mandibular
• Obiectivele fazei de finisare in terapia cu aparate fixe poliagregate
1. Supracorectia relatiilor maxilare antero-posterioare:

- La pacientii cu clasa a II-a si deep bite, este important ca incisivii sa fie adusi in
pozitie de cap la cap
2. Corectarea inclinarilor dentare;
- Necesitatea realizarii unui torque suplimentar, a curburilor artistice
3. Inchiderea spatiilor reziduale si mentinerea spatiilor inchise;
4. Controlul paralelismlui radicular;
- Apare necesitatea paralelizarii radacinilor in special in zonele de extractie
5. Controlul relatiei verticale a incisivilor;
6. Corectarea liniei mediene:
- Se indica folosirea elasticelor verticale
7. Armonizarea formei arcadelor:
- Forma arcadei trebuie stabilita initial pe charta individuala si trebuie respectata
pe intreaga perioada a tratamentului
8. Stabilirea unei bune intercuspidari :
- Presupune aducerea fiecarui dinte inrelatiile sale ocluzale tridimensionale
- Se poate inlocui arcul final dreptunghiular cu un arc rotund de 0.16 pentru
cateva saptamani
- Se indeparteaza segmentul posterior al arcului dreptunghiular si se aplica
elastice verticale timp de 1-2 saptamani
9. Masuri suplimentare pentru evitarea recidivei.-
- fibrotomie supracrestala
24. Mentinatoarele de spatiu.
• Indicatii, contraindicatii si clasificarea mentinatoarelor de spatiu
• Mentinatoarele de spatiu mobilizabile independente: indicatii, avantaje si
dezavantaje
• Mentinatoarele de spatiu fixate la o extremitate: indicatii, design, avantaje si
dezavantaje
• Arcul lingual ca mentinator de spatiu: indicatii, design, avantaje si
dezavantaje
• Arcul transpalatal ca mentinator de spatiu: indicatii, design, avantaje si
dezavantaje
• Indicatii, contraindicatii si clasificarea mentinatoarelor de spatiu
Indicatii:
-prevenirea instalarii unei anomalii dento-maxilare prin pierderea prematura a dintilor

temporari
- prevenirea inchiderii spatiului edentat necesar eruptiei dintilor permanenti
- prevenirea aparitiei complicatiilor unei malocluzii instalate, prin pierderea spatiului de
pe arcade
Contraindicatii:
- Coroana dintelui care va erupe a depasit osul alveolar si este submucos sau
daca dintele definitiv va erupe intr-un interval de maxim 6 luni nu este necesara aplicarea
mentinatorului de spatiu
-exista spatiu suficient sau chiar in exces pentru eruptia dintelui definitiv
- exista discrepante mari dento-maxilare care vor necesita extractii ortodontice
- exista hipodontia dintelui permanent si se doreste inchiderea spatiului
Clasificare:
- dupa modul de agregare:
o mobilizabile- cu baza din acrilat sau forma unui schelet metalic
o fixe
- dupa caracteristicile generale:
o independente
o asociate altor aparate ortodontice
- dupa aspect:
o fizionomice
o nefizionomice
• Mentinatoarele de spatiu mobilizabile independente: indicatii, avantaje si

dezavantaje
- sunt aparate pasive, caracterizate prin existenta unor valuri acrilice ocluzale la nivelul
breselor edentate, sustinute si unite (daca sunt mai multe brese), printr-o baza (placa
palatina sau linguala)
Indicatii:
- pierderi premature multiple ale dintilor temporari, la arcada superioara sau

inferioara
Avantaje:
- impiedica egresia dintilor antagonisti
- restabileste morfologia si functia arcadelor
- transmite presiunile masticatorii asupra suportului muco-osos

- permite slefuiri pentru dirijarea eruptiei dintilor permanenti in spatiul edentat
- reda fizionomia si functia fonetica
- este usor de realizat
- permite o igiena buna
Dezavantaje:
- Sunt incomode datorita volumului mare, ocupand din spatiul limbii- in acest sens
s-au creat mentinatoarele de spatiu scheletate
- Purtarea este la latitudinea pacientului
- Trebuie schimbate din 6 in 6 luni pentru a nu impiedica cresterea aparatului dento-

maxilar
• Mentinatoarele de spatiu fixate la o extremitate: indicatii, design, avantaje si

dezavantaje
Mentinatorul de spatiu fixat la extremitatea distala
Indicatii:
-in pierderea prematura unidentara laterala a unui dinte temporar
Design:
-este alcatuit dintr-un inel sau coroana ortodontica cimentata pe dintele distal, limitrof
bresei edentate (molar doi temporar sau molar prim permanent)
- o ansa din sarma in forma de “U” in zona meziala care se sprijina pe fata distala a
dintelui mezial limitrof bresei edentate (canin temporar sau molar prim temporar)
Avantaje:
-pastreaza spatiul pe arcada necesar eruptiei dintelui permanent
Dezavantaje:
-nu impiedica egresia dintelui antagonist
- nu reface functiile aparatului dento-maxilar
- este dificil de realizat
- dintii stalpi sunt suprasolicitati
-exista riscul de aparitie a cariei dentare
- necesita refaceri periodice, la 6-12 luni
Mentinatoarele de spatiu fixate la extremitatea meziala (Hoge boom, Distal shoe)
Indicatii:
-pierderea prematura unidentara a molarului secund temporar, cand molarul prim este in
eruptie
Contraindicatii:
-la pacientii imuno-compromisi sau cu endocardita bacteriana subacuta
Design:
-este alcatuit dintr-un inel sau o coroana ortodontica care se cimenteaza pe molarul prim
temporar, o ansa de sarma in forma de “L” sau o pelota acrilica in zona distala, la nivelul
bresei edentate, care se intinde pana la 1 mm sub creasta marginala meziala a molarului
prim permanent in eruptie, cu care vine in contact.
Avantaje:
-mentine spatiul pe arcada necesar eruptiei premolarului secund si ghideaza eruptia
molarului prim permanent
Dezavantaje:
-nu este flexibil
-nu este igienic
• Arcul lingual ca mentinator de spatiu: indicatii, design, avantaje si
dezavantaje
Indicatii:
- In pierderea bilaterala a molarilor temporari, dupa eruptia incisivilor permanenti
Design:
-Este alcatuit din doua inele cimentate pe molarii primi permanenti/ molarii doi temporari
si arcul lingualsudat pe inele sau ancorat in tubusoare.
- Arcul lingual se sprijina pe cingulum-ul incisivilor permanenti (la 1-1,5 mm distanta de
tesuturile moi)
- Prezinta o treapta spre lingual in regiunea canina si doua bucle in forma de “U” in
dreptul molarilor secunzi temporari
Avantaje:
-Pastreaza spatiul pe arcade necesar eruptiei premolarilor
Dezavantaje:
-Riscul de aparitie a cariei dentare daca este mentinut mai mult timp
-Riscul de interferenta incisiva in dinamica mandibulara, daca ocluzia este adanca
- Arcul se poate deteriora prin rupere
• Arcul transpalatal ca mentinator de spatiu: indicatii, design, avantaje si
dezavantaje
Arcul transpalatal
Indicatii:
-Pierderea unilaterala a molarilor primi si secunzi temporari
Design:
-Este alcatuit din doua inele cimentate pe molarii primi permanenti, arcul transpalatal
sudat pe inele traverseaza bolta palatina de la un inel la altul si prezinta o bucla in forma
de “U”
Avantaje:
-Pastreaza spatiul pe arcade necesar eruptiei premolarilor primi si secunzi
Dezavantaje:
- Riscul de aparitie a cariei dentare daca este mentinut mai mult timp
-Apare tendinta de rotatie mezio-orala in jurul radacinii palatinale, pe partea edentata
Arcul transpalatal Nance
Indicatii:
-pierderea bilaterala a molarilor secunzi temporari la pacientii cu ocluzie adanca
Design:
-este alcatuit din doua inele cimentate pe molarii primi permanenti, arcul transpalatal
sudat pe inele traverseaza bolta palatina pe care se sprijina prin intermediul unei pelote
acrilice, in jumatatea anterioara a palatului
Avantaje:
-pastreaza spatiul pe arcade necesar eruptiei premolarilor secunzi
Dezavantaje:
- Riscul de aparitie a cariei dentare daca este mentinut mai mult timp
25. Disjunctoarele: alcatuire, indicatii, contraindicatii, limite, design,

varietati.
• Definitie, indicatii si contraindicatii ale disjunctiei maxilare
• Clasificarea disjunctiei maxilare
• Efectele disjunctiei maxilare
• Alcatuire si design-ul diferitelor tipuri de disjunctoare
• Contentia si recidiva in disjunctia maxilara

• Definitie, indicatii si contraindicatii ale disjunctiei maxilare
Definitie:
- Prin disjunctie intermaxilara se intelege desfacerea suturii medio-palatine, care

ulterior se consolideaza prin apozitie osoasa;
Indicatii:
- O mare ingustare maxilara, cu bolta palatina adanca si ingusta, la care arcada

inferioara este normal dezvoltata sau a fost dezvoltata anterior prin alte mijloace
- Un decalaj intermaxilar accentuat in defavoarea maxilarului superior
- Ocluzie inversa uni sau bilaterala
- Endognatii si endoalveolii maxilare ± respiratie orala
Contraindicatiile sunt relative si sunt legate de:
- Varsta pacientului, nu mai mare de 18-20 ani (Boboc)
- Inocluzia verticala frontala
- In inchiderea prematura a suturii medio-palatine

• Clasificarea disjunctiei maxilare
Tipuri de disjunctie:
1. Disjunctia lenta:
- se realizeaza in cateva luni

- se activeaza la interval de 2-3 zile ¼ tura
- viteza expansiunii are un ritm de ½ sau 1/3 cm pe luna si trebuie facuta devreme pentru
a profita de maleabilitatea osului
2. Disjunctia rapida:
- este forma clasica, cea mai utilizata, in care disjunctia se obtine in 10- 20 zile
- se recomanda ca prima activare a surubului sa se faca dupa 24- 48h de la cimentare
- activarea se face cu 1/4 tura x 2- 3 ori/zi, o tura corespunzand la 1 mm de activare
- astfel sutura este pusa in tensiune si cedeaza in mod obisnuit in a 5-a zi
- se pot obtine pana la 10 mm de disjunctie;
3. Disjunctia ultra-rapida
- se face sub anestezie locala, desfacerea suturii medio-palatine obtinandu-se in 1:30 h
- in una sau doua etape se activeaza complet surubul de disjunctie; de obicei sutura
mediana nu cedeaza dintr-o data, nepermitand activarea mai mult de 2-3 mm, activarea
continuandu-se a doua zi
4. Disjunctia chirurgicala
- este rezervata adultilor

- se va face o fractura Guerin sau LeFort I- este vorba de o osteotomie verticala apoi
sagitala
• Efectele disjunctiei maxilare
- se obtine largirea bazei scheletale superioare, a boltii palatine, a foselor nazale si

chiar a fetei
- indepartarea unui hemimaxilar de celalalt este predominant anterior, maximum de
spatiu realizandu-se in zona frontala, centrul de rotatie fiind plasat in dreptul
molarului de 6 ani
- fragmentele se indeparteaza oblic, producand o usoara inclinare spre in afara a
dintilor laterali, centrul de rotatie situandu-se foarte aproape de gaura suborbitara
- la nivelul dintilor laterali exista o faza initiala de recidiva pana la normalizarea
axelor acestora, faza dupa care recidiva se opreste deoarece baza apicala ramane
neschimbata.
- dintii frontali au o situatie particulara deoarece in momentul desfacerii suturii
mediene fiecare incisive central ramane ancorat de hemimaxilarul respectivasi atasat
de omolog prin fibre transseptale; aceasta produce intr-o prima etapa aparitia unei
diasteme care se mareste pe masura ce se departeaza maxilarele.
- dupa 2-3 saptamani sub actiunea fibrelor transseptale, cei doi incisivi centrali
migreaza mai mult sau mai putin paralel unul spre celalalt inchizand diastema, spatiul
fiind repartizat intregii zone frontale, care are o tendinta rapida de aliniere
-alt efect: maleabilizarea suturilor perimaxilare, efect care poate fi utilizat atat in
tractiuni verticale cat si sagitale pe maxilarul superior
- un alt efect determinat de disjunctie, de data aceasta la distanta, ar fi stimularea
dezvoltarii mandibulei in plan sagital si transversal
• Alcatuire si design-ul diferitelor tipuri de disjunctoare
Alcatuire:
- din elemente de agregare reprezentate de: gutiere acrilice, metalice sau inele ortodontice
- elementul activ- un surub disjunctor cu 4 tije metalice
- elemente de unire ale pieselor: cadru metalic sau cadru acrilic
Design-ul diferitelor tipuri de disjunctoare:
1. D. lui HUET
- Inele ortodontice cimentate pe PM1 sau MI temp si pe M1 si cate o piesa metalica

turnata ce reuneste inelele si care se intinde anterior pana la C
2. D. lui DERICHSWEILER
- este alcatuit din 4 inele ortodontice cimentate pe PM1 si M1 permanenti si din

doua pelote palatinale acrilice in care sunt inglobate retentiile inelelor unite prin
surubul montat invers decat la placile ortodontice
3. D. lui SCHRODER-BENSELER
- gutiere metalice pe C, PM1, PM2 si M1, trei tije metalice turnate si un surub care
uneste cele doua jumatati
4. Disjunctorul presectionat
- este alcatuit din 4 inele ortodontice cimentate pe PM1 si M1, gutiere acrilice pe
dintii frontali, placa palatina acrilica sectionata pe linia mediana, care uneste
gutierele si inelele si un surub ortodontic montat invers.
5. Disjunctorul HASS
- dispozitivul de baza este alcatuit dintr-un surub disjunctor cu 4 tije metalice, care
se fixeaza la doua gutiere acrilice cimentate pe dintii laterali
6. Disjunctorul HYRAX
- este alcatuit din 4 inele ortodontice cimentate pe PM1 si M1 perm, un surub

disjunctor pe linia mediana si un cadru metalic ce uneste elementele componente
26. Aparate extraorale: caracteristici constructive, indicatii, potential

si limite. Tipuri de aparate: headgear (HG), masca faciala Delaire,
barbita si capelina. Asocierea cu aparate mobilizabile, functionale si
fixe.
• Elemente componente ale headgear-ului
• Principiu de actiune si efectele utilizarii headgear-ului
• Efectele utilizarii mastii Delaire si principii de conducere a tratamentului
• Masca faciala Delaire- indicatii si elemente componente
• Barbita si capelina- indicatii si elemente componente

• Elemente componente ale headgear-ului
Headgear-ul este un aparat intra-extraoral cu tractiune antero-posterioara, de sine statator

sau asociat la aparatura mobila sau fixa.
Elemente componente:
- Sistemul de ancoraj: cervical, cranian sau combinat

- Elementul declansator al fortei: arcuri, benzi elastice, inele sau alte materiale
elastice, care se aplica bilateral si leaga arcul facial de sistemul de ancoraj
- Sistemul de aplicare al fortei la nivelul arcadei : arcul facial sau J-hooks
Arcul facial- este metalic si transmite fortele extraorale la nivelul dintilor
posteriori:
o Arc facial extern- din otel inoxidabil 1,5-1,8 mm si se intinde orizontal,

paralel cu tegumentele fetei, pastrand o anumita distanta de acestea.
o Arcul facial intern- din otel inoxidabil 1,25- 1,5mm si se intinde orizontal,
paralel cu arcada dentara lateral, pastrand o anumita distanta fata de acestea
Arcul facial intern este fixat in tubusoarele orizontale special pentru fortele
extraorale ale inelelor ortodontice, situate pe molarii primi permanenti.
o Jonctiunea dintre cele doua arcuri este rigida si plasata median, solidarizand
arcul exterior de cel interior.
• Principiu de actiune si efectele utilizarii headgear-ului
Indicatii:
- In timpul perioadei de crestere, pentru interceptia sau corectarea malocluziilor

scheletale, distalizarea maxilarului sau a dintilor maxilari, ca si pentru controlul
ancorajului in tehnicile fixe.
Principiu de actiune:
- Tipul de miscare dentara se obtine prin modificarea punctului anterior (lungimea si

unghiul bratului) si punctul posterior (tipul de tractiune: cervical, occipital,
combinata).
- Directia fortei se analizeaza dupa descompunerea fortei in cele trei directii ale
spatiului:
o Parametrii in sens sagital: lungimea si angulatia bratelor arcului facial extern
o Parametrii in sens transversal: expansiunea/ contractia arcului facial intern
o Parametrii in sens vertical: intruzia/ extruzia molara
Efectele pe care le produce headgearul sunt:
o Actiunea scheletala/ ortopedica predominanta, asociata cu o usoara miscare
dentara: inhibarea cresterii anterioare a maxilarului, inclinarea planului
palatinal, modificarea directiei de crestere, modificarea tipului de rotatie
mandibulara
o Actiune dentara: intarirea ancorajului, corectarea pozitiei molarilor superiori,
ingresia/ egresia molarilor, retractia caninilor, retrudarea grupului incisiv,
intruzia incisivilor superiori
• Efectele utilizarii mastii Delaire si principii de conducere a tratamentului
Efecte:
- Protractie maxilara scheletala

- Protruzie dentara maxilara
- Inclinarea linguala a incisivilor inferiori
- Corectia discrepantei ocluzie centrica-ocluzie habituala
- Redirectionarea cresterii mandibulei in jos si posterior
- Cresterea dimensiunii etajului inferior al fetei
Conducerea tratmentului:
- Se cimenteaza disjunctorul/ dispozitivul intraoral si se indica activarea 1/zi pana la

rezolvarea deficitului transversal
- Daca nu exista deficit- se activeaza 8-10 zile.
- Se aplica masca Delaire- si timp de 2 saptamani se utilizeaza elastice 8 oz de
fiecare parte
- Apoi se aplica elastice 14 oz
- Directia fortei este usor oblica, inainte si in jos- la 15º-20º sub planul de ocluzie
- Se indica purtarea 20-24 h
- Daca apar iritatii se scade forta sau numarul de ore de purtare
- Se poarta pana se obtine un overjet de 2-5 mm
- Apoi se poarta doar noaptea 3-6 luni
- Contentia se face cu: placa Hawley, reglator Frankel III, chin-cup
• Masca faciala Delaire- indicatii si elemente componente
- Masca Delaire - este un aparat intra-extraoral cu tractiune postero- anterioara,

asociat la aparatura mobila, mobilizabila sau fixa.
Indicatii:
- Este utilizat in timpul perioadei de crestere, pentru interceptia sau corectarea

malocluziei clasa a III-a Angle, cu dezvoltare sagitala insuficienta a maxilarului si
in sechele postoperatorii ale despicaturilor labio-maxilo-palatine, cu un etaj
inferior al fetei normal sau micsorat, la care se poate asocia prognatie mandibulara
functionala.
- Dispozitivul extraoral. Ancorajul este la nivelul fruntii si a barbiei, fixat pe un

cadran rigid metalic situat la nivelul fetei si care le solidarizeaza. Prezinta o bara
orizontala curba, cu convexitatea inainte, in dreptul cavitatii orale, la 1-2 cm
distanta, care are doua carlige pentru elastice, situate sub planul comisural
- Forta este distribuita prin inele elastice, intre dispozitivul extraoral si cel intraoral-
350- 400 g de fiecare parte
- Dispozitivul intraoral: trebuie sa respecte cateva conditii :
o Sa ancoreze intreaga arcada superioara in bloc, astfel incat tractiunile sa se
repartizeze in mod egal
o Sa deblocheze relatiile de ocluzie
o Sa prezinte cel putin doua zone (carlige) de aplicare a fortelor extraorale
• Barbita si capelina- indicatii si elemente componente
Barbita si capelina (chin-cup) este un aparat extraoral cu actiune antero-posterioara,

utilizat in timpul perioadei de crestere.
Indicatii:
- Interceptia sau corectarea malocluziei clasa a III-a
- Inhibarea cresterii verticale si inchiderea unghiului goniac
- Corectarea laterognatiei mandibulare
- Sistemul de sprijin pericranian- capelina din material textil: occipitala sau parietala
- Sistemul de sprijin mentonier- din material textil sau acrilic
- Sistemul declansator al fortei- inele de cauciuc sau elastice
- Forta este 150-300-700 g / 12-14 h/zi
• Contentia si recidiva in disjunctia maxilara
Recidiva
Factorii de recidiva dupa disjunctie sunt urmatorii:
1. Revenire elastica:
- Are doar un efect de scurta durata si apare doar in momentul in care dispozitivul de
expansiune este indepartat in timpul sau imediat dupa expansiune, cand fortele
mari inmagazinate in sistem produc o revenire elastica imediata de 2-3 mm in mom
indepartarii dispozitivului.
2. Reparatia si reorentarea
- Se refera la tesutul conjunctiv colagenic si poate implica restructurarea spatiilor

edematoase din regiunile unde stressul a fost foarte mare
3. Remodelarea osoasa
- Timpul in care se produc modificarile adaptative este destul de lung
Contentia
- Contentia imediata, dupa 3 luni de la ultima activare a dispozitivului ortodontic,

poate fi realizata cu o placa palatina ancorata cu crosete
- Contentia trebuie aplicata imediat dupa indepartarea disjunctorului
- Se poate folosi disjunctorul ca aparat mobil de contentie pana la aplicarea unui nou
aparat mobil
- Daca disjunctia este o etapa a unui tratament iar aparatul de disjunctie a fost
ancorat pe inele, dupa o luna se poate continua deja tratamentul fix poliagregat;
astfel placa palatina de contentie este inlocuita cu un arc palatinal sau Quad Helix
- Un factor de stabilitate il reprezinta si realizarea hipercorectiei in disjunctie, astfel
incat sa permita o recidiva controlata
- Intercuspidarea este un factor de stabilizare naturala.
27. Extractia dentara in ortodontie: indicatii, contraindicatii, metode.

• Indicatiile de extractie a dintilor temporari
• Extractia seriata- indicatii si metode
• Factori de analiza in vederea extractiei dentare
• Indicatiile de extractie a incisivilor mandibulari
• Indicatiile de extractie a premolarilor maxilari
• Factori de analiza in vederea extractiei dentare
- Pentru a lua o decizie in vederea extractiei dentare in scop ortodontic se

impune, in primul rand, stabilirea unui diagnostic complet si corect
- Se vor analiza:
o Tipul de crestere faciala
o Profilul facial
o Pozitia de eruptie a dintilor
o Raportul dimensional dintre dintii temporari si dintii permanenti
o Starea arcadei dentare – deficitul de spatiu
o Amplitudinea deplasarii dintilor malpozitionati
o Dezvoltarea arcadei dento-alveolare
o Raportul volumetric incisivi inferiori-incisivi superiori
o Starea ocluziei dentare
o Diferentele de lungime interarcade si decalajele intre bazele osoase
maxilare
o Starea de sanatate a articulatiei temporo-mandibulare
o Starea de functionalitate a grupurilor musculare
o Statusul cariogen
• Indicatiile de extractie a dintilor temporari
o Dinti temporari persistenti pe arcada dupa termenul normal de exfoliere
o Dinti temporari cu traumatisme dentare
o Dintili temporari cu carii dentare complicate ce intretin boala de focar
o Dinti temporari reinclusi
o Dinti temporari supranumerari
o Dinti temporari fuzionati sau bigeminati
o Hipodontia incisivilor permanenti cand se doreste inchiderea spatiilor
o In cadrul extractiei seriate

• Extractia seriata- indicatii si metode
- Extractia seriata a dintilor temporari este indicata in dizarmonia dento-maxilara
cu inghesuire primara diagnosticata precoce si reprezinta o metoda ortodontica
interceptiva
- Principiul consta in extractia secventiala a dintilor temporari, inainte de

exfolierea lor normala, pentru a crea spatiul necesar pentru dintii permanenti, in
scopul alinierii dentare
- Momentul extractiilor dintilor temporari se stabileste individual, dupa stadiul de

mineralizare a radacinilor dintilor permanenti si dupa secventa de eruptie.
Extractia dirijata dupa Tweed:
I. extractia molarilor primi temporari
II. extractia simultana a caninilor temporari si a primilor premolari
Extractia dirijata dupa Hotz:
I. la varsta de 7-8 ani se extrag incisivii laterali temporari
II. la varsta de 8 ani se extrag caninii temporari
III. la varsta de 9 ani se extrag molarii primi temporari
IV. la varsta de 9-10 ani se extrag primii premolari
Extractia dirijata dupa Kjellgren:
I. 8 ½ - 9 ani- se extrag caninii temporari
II. Un an mai tarziu se extrag molarii primi temporari, pentru a crea spatiul necesar
eruptiei primilor premolari (cand premolarii au jumatate din radacina formata)
III. In momentul eruptiei caninilor permanenti se extrag primii premolari
• Indicatii de extractie a incisivilor mandibulari
Incisivul central .
Extractia acestuia este rar recomandata . Indicatia se da in urmatoarele cazuri :
• dinte grav malformat
• eruptia in malpozitie severa
• traumatisme
• carii complicate
• recesiuni parodontale
• grup incisivo –canin inclinat in evantai cu caninii orientati distal
• se indica extractia unui incisiv inferior in cazurile in care au fost extrasi primii
premolari superiori si acolo unde poate fi asociat si un raport al incisivilor superiori
cu inferiorii (4/3) , in favoarea ultimilor.In acest caz se extrage incisivul inferior cel
mai drept de pe arcada , pt a putea obtine o cat mai favorabila inchidere a spatiului.
Incisivul lateral
- Indicatia de extractie a acestui dinte este cu totul exceptionala , datorita

neajunsurilor postextractionale determinate de un spatiu prea mare rezultat si a
punctului de contact defectuos intre canin si incisivul central.
Ca urmare extractia este indicata in:

• malformatia dintelui
• malpozitia in care nu se poate spera intr-un tratament de aducere a dintelui pe

arcada
• Indicatii de extractie a premolarilor maxilari
Premolarul prim
- Indicatia de extractie in scop ortodontic a primului premolar este cea mai

frecventa , recomandata fiind in anomaliile de Clasa I si de Clasa a II a Angle ,
conditia de baza fiind aceea ca, anterior extractiei, sa se realizeze echilibrul
dento –alveolar la mandibula.
Sunt cei mai frecvent extrasi deoarece:
• sunt aproape de focarul inghesuirii
• deplasarea caninilor in spatiul rezultat este relativ usoara , deasemeni alinierea

incisivilor sau retrudarea lor
• sunt cariopredispusi
• radacinile subtiri si curbate ingreuneaza tratamentele ortodontice
Premolarul doi
- tratamentul anomaliilor de tipul incongruentelor in zona frontala asociate cu

ocluzii adanci, deoarece nu accentueaza modificarile fizionomice produse de
ocluzia adanca
- tratamentul incongruentelor in zona laterala in care premolarul al doilea este

blocat in afara arcadei, cu absenta totala sau partiala a spatiului.
28. Tratamentul chirurgical- ortodontic asupra dintilor,
proceselor alveolare si a partilor moi
• Interventii chirurgicale asupra dintilor- germectomia si odontectomia
• Interventii chirurgicale asupra dintilor- redresarea dentara fortata,
premolarizarea si separarea dintilor permanenti bigeminati
• Interventii chirurgicale asupra dintilor- descoperirea dintilor inclusi,
transplantarea dentara si replantarea dentara
• Interventii chirurgicale asupra partilor moi
• Interventii chirurgicale asupra proceselor alveolare
• Interventii chirurgicale asupra dintilor- germectomia si odontectomia
- Germectomia:
o extractia germenilor dintilor permanenti incomplet formati intraosos
o ca o metoda profilactica, pentru prevenirea recidivelor in cazul eruptiei
molarilor de minte
o ca o metoda terapeutica in inghesuirile dento-maxilare, pentru a obtine un
spatiu suplimentar sau pentru a permite o distalizare dentara
o se indica pentru:
▪ M3 care prezinta criza de spatiu posterior
▪ PM1- pentru a facilita eruptia C
▪ PM2- blocati prin lipsa de spatiu pe arcada
- Odontectomia:
o Indepartarea unui dinte permanent complet format intraosos, ca metoda
terapeutica in anomaliile dentomaxilare
o Este indicata cel mai frecvent pentru dintii supranumerari si pentru caninii
inclusi in pozitii nefavorabile eruptiei
• Interventii chirurgicale asupra dintilor- descoperirea dintilor inclusi,

transplantarea dentara si replantarea dentara
- Descoperirea dintilor inclusi:

o Se creeaza spatiu pe arcada
o Se realizeaza incizia a mucoasei bucale si rezectia portiunii osoase ce acopera
dintele
o Se expune coroana dintelui si se ancoreaza pentru tractiune
o Se tractioneaza lent
- Transplantarea dintilor inclusi:

o in cazul in care dintele inclus, de obicei caninul, are o pozitie orizontala si cand
exista spatiul necesar pentru transplantare
o se extrage caninul inclus, se prepara o noua alveola, se face obturatie
retrograda, se transplanteaza si se imobilizeaza
- Replantarea dentara:
o in cazul dintilor frontali permanenti expulzati prin traumatism.
o in maxim 6 ore de la producerea traumatismului, daca dintele a fost tinut in tot
acest timp intr-un mediu umed.
• Interventii chirurgicale asupra dintilor- redresarea dentara fortata,

premolarizarea si separarea dintilor permanenti bigeminati
- Redresarea dentara fortata:

o Este indicata in cazul rotatiei dentare, la varsta adulta, a unui dinte
monoradicular C, IC, IL, cu radacini drepte si cand exista spatiu pe arcada
o Se decoleaza un lambou muco-periostic, se face o osteotomie alveolara
liniara
o Dintele este redresat cu clestele si este imobilizat
- Premolarizarea:
o Se realizeaza prin sectionarea verticala a coroanei molarului prim inferior si
extractia radacinii meziale, dupa obturarea canalelor radiculare
o Este indicata pentru ectopia sau incluzia premolarilor secunzi inferiori, cand
molarul prim permanent inferior este afectat prin carie dentara
- Separarea dintilor permanenti bigeminati:
o Este indicata cand radacinile sunt separate
o Consta in sectionarea verticala a coroanei, extractie
o Obturarea canalului radicular a celuilalt dinte care ramane pe arcada si
acoperirea lui cu o coroana fizionomica
o Este indicat in cazul unui dinte cu un rol fizionomic important
• Interventii chirurgicale asupra partilor moi
- Interventii asupra frenurilor (frenotomie, frenectomie si frenoplastie):

o in diastema, datorita insertiei joase a frenului buzei superioare
o in cazul anchiloglosiei, datorita frenului scurt al limbii
- Interventii asupra limbii:

o Rezectii partiale ale limbii sunt indicate in macroglosie, care a determinat
prognatia mandibulara sau ocluzia deschisa, cu scopul de a preveni
recidivele
- Decapusonarea muco-periostica:
o Consta in indepartarea capacului fibromucos care acopera un dinte care
prezinta intarzieri in eruptie fata de omologul sau
o Frecvent in cazul I, C, M
- Interventii plastice:
o In cazul existentei cicatricelor cheloide la nivelul buzelor, vestibulului oral,
care impiedica cresterea maxilara sau eruptia dentara
• Interventii chirurgicale asupa proceselor alveolare
- Frezajul alveolar:
o are ca scop maleabilizarea tesutului osos si reducerea rezistentei la
mobilizarea dintilor in malpozitie
o se recomanda in proalveolodontii, infralveolodontieii sau in diferite ectopii
dentare
- Corticotomia alveolara:
o Este indicata in retrodentia superioara si in linguopozitia molarilor inferiori
o Consta in frezarea corticalei la nivelul spatiilor interdentare, pentru a grabi
deplasarea dentara
- Septotomia:
o Consta in indepartarea septului interdentar incisiv, indicat in diastema
- Tunelizarea:
o Consta in perforari vestibulo-orale
o Este indicata in retrodentia superioara si in linguopozitia molarilor inferiori
- Osteotomia partiala fara fractura arcadei alveolare
o in proalveolodentii sau in retroalveolii cu retrodentii grave, asociate cu o
inocluzie ce depaseste 6 mm, se poate efectua ca tratament preortodontic,
osteotomia arcadei alveolare superioare la nivelul primilor premolari ce se
extrag si la nivelul boltii palatine
29. Contentia si echilibrarea finala
• Definitie, scop si obiective ale contentiei
• Clasificarea aparatelor de contentie
• Contentia fixa- indicatii si tipuri de contentie fixa
• Placa Hawley- design, avantaje si dezavantaje
• Gutiera termoformata- design, avantaje si dezavantaje
• Definitie, scop si obiective ale contentiei
Contentia reprezinta faza de tratament ce urmeaza perioadei active.
Se defineste ca ansamblul de masuri , tehnici si mijloace care se institue in continuarea

unui tratament activ.
Scopul contentiei este de a stabiliza rezultatele tratamentului activ, consolidarea

necesitand o perioada de timp mai lunga uneori decat tratamentul propriu-zis si de a
preveni recidiva
Obiectivele urmarite sunt:
➢ Realizarea stabilitatii dintilor printr-o organizare solida a structurilor dento-

parodontale
➢ Obtinerea unui echilibru ocluzal permanent
➢ Prevenirea sau limitarea unei patogenii care poate sa apara sau care exista
➢ Dobandirea echilibrului intre matricile musculare functionale si schelet.
• Clasificarea aparatelor de contentie
- aparatele de contentie se pot clasifica astfel:
- mobile, mobilizabile, fixe
- unimaxilare, biimaxilare
- Aparate mobile si mobilizabile:
o placa Hawley, placa Sved, retainer-ul Begg,
o gutiera termoplastica, retainer wraparound, tooth positioner,
o activator, elastice intermaxilare atasate la placi
- Aparate fixe:
o arcuri colate, atele colate, retainer-ul bara,
o lucrari gnato-protetice, inele cu segmente de arc,
o butoni retroincisivi
• Contentia fixa- indicatii si tipuri de contentie fixa
Retainerul fix colat pe fata orala are ca indicatii contentia de lunga durata sau permanenta
in special in cazul incisivilor inferiori; se poate utiliza insa si la incisivii superiori, la
dintii laterali si uneori si pe fetele vestibulare .
-Pentru a preveni recidiva prin inghesuirea dintilor frontali inferiori- retainer 3-3 sau 4-4
colat doar pe fata linguala a caninilor sau la nivelul tuturor dintilor frontali
-Colarea pe 8 dinti (5-5) este indicata atunci cand s-au extras premolarii
-Pentru a pastra rezultatul obtinut dupa inchiderea diastemei – retainer 1-1- trebuie plasat
astfel incat sa nu interfere ocluzia
-Pastrarea spatiului edentat, in general unidentar in vederea confectionarii ulterioare a
unei punti dentare
-Mentinerea inchiderii ortodontice a unui spatiu postextractional la adulti, la care exista
de multe ori tendinta de redeschidere a spatiului, se poate face prin colarea pe cei doi
dinti vecini a unor segmente de sarma multiflex atat pe oral cat si pe vestibular.
Tipuri de contentie fixa:
-arcuri colate- arcuri rotunde cu diametru de 0,7 sau 0.8 mm, fir torsadat sau sub
forma de bara
- atele colate
- Cel mai frecvent se utilizeaza arcurile colate care se fixeaza cu compozit auto sau
fotopolimerizabil pe un numar variabil de dinti in functie de necesitati.
- Firul se poate cola fie prin metoda directa- medicul efectueaza colarea direct in
cavitatea orala a pacientului cu compozit fotopolimerizabil sau metoda indirecta-
tehnicianul il pozitioneaza pe model, se ia o amprenta cu silicon, care va ajuta la
pozitionarea precisa cu compozit autopolimerizabil in cavitatea orala.
• Placa Hawley- design, avantaje si dezavantaje
Placa Hawley este un aparat ortodontic acrilic mobilizabil pasiv, cu rol de mentinere a
rezultatelor terapeutice
Indicatii: in contentia limitata
Design:
-placa palatina sau linguala- baza placii este modelata in contact intim cu fetele palatinale
pentru a mentine pozitia dintilor
- elemente de ancoraj- crosete Adams sau crosete cervico-alveolare sau oricare alt tip de
crosete ancorate pe ultimii molari
- arc vestibular- cu bucle in dreptul caninilor, clasic sau continuu pe toata arcada, cu
retentii care intra in placa dupa fata distala a ultimilor molari.
Atat crosetele cat si arcul vestibular trebuie sa fie astfel construite incat sa nu impiedice
intercuspidarea corecta si sa nu interfere cu eruptia molarului 2 permanent.
Avantaje:
- Arcul vestibular asigura un control excelent al incisivilor
- Inchide spatiile mici restante dupa scoaterea inelelor
- Mentine sectoarele de arcade laterale
- In ocluzia adanca corectata se poate adauga platoul retroincizal
Dezavantaje:
- Caracterul mobil al aparatului face ca purtarea lui sa fie la latitudinea pacientului
- Este voluminos, la fel ca toate aparatele acrilice
• Gutiera termoformata- design, avantaje si dezavantaje
- Design:
o Acopera toate suprafetele dentare
o Pot fi rigide sau elastice, realizate din diferite materiale termoplastice
o Sunt transparente
- Avantaje:
o Sunt estetice: transparente, subtiri si putin voluminoase
o Nu interfera cu fonatia
o Asigura contentia in toate cele trei planuri
o Pot fi utilizate ca si gutiera suport pentru gel de fluorizare
o Sunt usor de fabricat si economice
-Dezavantaje:
o Interfera ocluzia pe care o poate perturba, in special daca sunt utilizate doua gutiere
o Pot sa apara modificari de culoare
o Se pot fractura
30. Recidiva in ortodontie si ortopedie dento-faciala.
• Cauzele locale ale recidivei. Factori parodontali si factori ososi

• Cauzele locale ale recidivei. Factori dentari
• Cauzele generale ale recidivei
• Cauze locale ale recidivei. Factori ocluzali
• Cauze locale ale recidivei. Cresterea post-ortodontica, factori anatomici si
factori musculari
• Cauzele locale ale recidivei. Factori parodontali si factori ososi
- Recidiva in tratamentul ortodontic este reactia fireasca a organismului de a restabili

homeostazia prezenta inainte de tratament, cu tendinta de a reveni la pozitia initiala.
- Baza apicala a unui dinte este astfel structurata incat permite efectuarea deplasarilor
dentare. Daca acestea au loc in pozitii neechilibrate se produc recidivele, asa cum se
constata in expansiunile dento-alveolare. De asemenea se constata o predispozitie mai
mare la recidiva cand dintele este inclinat sau rotat.
- Cea mai mare tendinta la recidiva o prezinta 1/3 cervicala radiculara.
- Daca nu se realizeaza un aparat de contentie care sa permita reorientarea fibrelor,
relaxarea lor si remineralizarea osoasa, fibrele de partea tractionata prin contractie readuc
dintele in pozitia initiala.
- In cadrul parodontiului, fibrele supraalveolare au un rol preponderant in producerea
recidivei.
- Recidiva este certa la 2 ore de la indepartarea aparatului activ si va fi cu atat mai
importanta cu cat deplasarea dentara a fost mai rapida si mai recenta
- Recidiva va aparea intotdeauna cand procesul dento-alveolar este deplasat in afara
bazelor maxilare.
- Adaptarea osoasa la noua pozitie necesita un anumit timp, pentru ca sistemul trabecular
sa devina perpendicular pe axul lung al dintilor, paralel cu directia fortei
• Cauzele locale ale recidivei. Factori dentari

- Micro si macrodontiile sunt factori de recidiva deoarece intretin dizarmonia de fond
dento-maxilara.
- Cand indicele Peck-Peck este mai mic decat media, indica absenta riscului de recidiva
in incongruentele grupului frontal.
- Dizarmonia dento-dentara creeaza dezechilibru in relatia maxilarelor prin labilitatea
ocluzala pe care o genereaza.
- Orice inclinare a dintelui in afara axului normal fata de baza osoasa pe care trebuie sa se
pozitioneze, reprezinta un factor de recidiva.
- O abrazie proximala fiziologica poate provoca recidive prin malpozitii, prin pierderea
punctelor de contact
- Absenta unei intercuspidarii este un factor de instabilitate
- Eruptia molarilor trei poate determina inghesuire dentara anterioara mandibulara
• Cauzele generale ale recidivei

Tipologia generala:
- Tipul constitutional carbocalcic- este rar predispus la recidiva
- Tipul constitutional fosfocalcic - recidivele sunt posibile
- Tipul constitutional fluorocalcic- recidivele sunt cele mai frecvente.
Tipologia faciala:
- Leptoprosopul: recidive frecvente dupa expansiune maxilara
- Euriprosopul- recidive frecvente dupa corectarea supraocluziei incisive
Tipul de crestere al pacientului:

- Hiperdivergent: recidive frecvente dupa corectarea malocluziei clasa a III-a si a
ocluziei denschise
- Hipodivergent: recidive frecvente dupa corectarea ocluziei adanci
Bolile generale:
- cum ar fi endocrinopatiile si afectiunile metabolice constituie un factor ce
predispune la recidive, cata vreme in planul de tratament nu s-a prevazut
reechilibrarea generala
- De exemplu, mentinerea unui sindrom adenoidian este factor de recidiva in
compresiunea de maxilar.
• Cauze locale ale recidivei. Factori ocluzali
- Distanta intercanina si intermolara :

o expansiunea intercanina este una dintre cele mai importante cauze de
recidiva;
o Chiar si in cazul tratamentelor efectuate in timpul cresterii, distanta inter-
canina nu trebuie sa fie mai mare de 26,5 mm
o Tweed propune conservarea distantei inter-canine si a celei intermolare pe
perioada tratamentului ortodontic
- Relatiile statice: trebuie respectate cele 6 chei ocluzale ale lui Andrews
- Relatiile dinamice:
o Orice tratament care nu se soldeaza cu un eschilibru deplin morfofunctional
ocluzal este supus riscului de recidiva
o O ocluzie echilibrata este o ocluzie fara contacte posterioare in momentul
propulsiei si fara contacte pe partea nelucratoare in timpul miscarilor de
lateralitate
o Lipsa de coincidenta a relatiei centrice cu intercuspidarea maxima si crearea
unui long centric mai mare de 1,5-2mm determina aparitia recidivei
• Cauze locale ale recidivei. Cresterea post-ortodontica, factori anatomici
si factori musculari
- Pacientii cu o crestere mandibulara cu rotatie anterioara vor prezenta frecvente

recidive de supraocluzie incisiva si de inghesuiri incisive
- Pacientii cu o crestere mandibulara cu rotatie posterioara vor prezenta recidive in
sensul redeschiderii ocluziei in zona frontala
- Frenul labial hipertrofic si jos inserat- recidiva diastemei
- Frenul lingual scurt- recidiva a vestibulopozitiei invisivilor inferiori
- Matricele musculare functionale: prezenta unui dezechilibru muscular reprezinta o
alta cauza a recidivei
- De exemplu, deglutitia atipica mentinuta este factor de recidiva in cazul ocluziilor
deschise frontale sau laterale.
31. Anomalii in plan sagital: terminologie, etiopatogenie, semne

clinice, investigatii, diagnostic pozitiv si diferential, tratament.
a) Sindromul ocluziei distale - clasa a II-a

b) Sindromul progenic - clasa a III-a
• Etiopatogenia malocluziei clasa II/1
• Examenul clinic intraoral in malocluzia clasa II/2
• Examenul teleradiografiei de profil in malocluzia clasa a III-a
• Examenul clinic extraoral si examenul fotostatic de profil in malocluzia clasa
a III-a
• Tratamentul profilactic si preventiv in malocluzia clasa a III-a
• Etiopatogenia malocluziei clasa II/1
- Ereditatea: s-au realizat studii pe nou-nascuti care prezentau maxilarele inguste

inca de la nastere, studii pe gemeni monozigoti care prezentau compresiune de
maxilar.
- Factorul constitutional: tipul dolicocefal
- Factori generali de dezvoltare: rahitismul
- Factori locali de dezvoltare: asimetrii faciale ale nou-nascutului determinate de
fibroame uterine
- Factori patologici locali: caria dentara si complicatiile ei
- Obiceiurile vicioase: actioneaza ca factori determinanti in producerea sindromului
de compresiune de maxilar, prin dezechilibrarea fortelor intra si extra-orale,
privind intensitatea, directia si durata de actiune.
o Respiratie orala
o Deglutitia atipica
o Sugerea degetului
o Sugerea limbii
• Examenul clinic intraoral in malocluzia clasa II/2
- Baza apicala este mai mare decat baza coronara

- Atat arcada maxilara, cat si cea mandibulara pot avea forma de trapez
- Inghesuirea dentara poate varia de la forme usoare la forme grave, dar cu aspect
tipic
- Incisivii centrali superiori pot fi verticali, de multe ori avand insa o
palatopozitie
- Incisivii laterali sunt in vestibulo-versie cu rotatie meziala peste coroana
centralilor
- Caninii sunt in vestibulo-pozitie
- Incisivii inferiori pot fi in retro sau in proinclinare
- In cazurile de malocluzii severe se constata leziuni parodontale, datorita
ocludarii incisivilor superiori in parodontiul grupului inferior si a celor inferiori
in bolta palatina.
- Ocluzia este afectata in diferite grade de catre supraacoperirea grupului incisiv.
- Pot fi prezente angrenaje inverse premolare unilateral sau bilateral si
distalizarea in zona laterala.
• Examenul clinic extraoral si examenul fotostatic de profil in malocluzia clasa
a III-a
Examen extraoral
- Aspect dur, voluntar al fetei
- Etajul inferior al fetei este marit, normal sau micsorat
- Fata aplatizata cu obrajii infundati
- Fanta labiala situate in 1/3 superioara a etajului inferior al fetei
- Buza superioara este infundata si, de obicei, in raport invers cu cea inferioara
- Menton proeminent
- Profil concav
- In cazurile de ocluzie inversa prin retrognatism maxilar dat de sechele
postoperatorii ale despicaturilor maxilo-palatine se observa defectiuni ale buzei
superioare si ale piramidei nazale.
Examen fotostatic
- Profil concav
- Deplasarea punctului Nsa inapoia planului Dreyfuss
- Deplasarea punctului Gn inaintea planului Simon
- Unghiul format prin tangenta dusa la nivelul gurii este sub 10º.
• Examenul teleradiografiei de profil in malocluzia clasa a III-a
Prognatism mandibular anatomic:

- Unghi SNB> 78º
- Unghiul ANB, distanta AoBo au valori negative
- Unghiuri marite Go, FMA
- Unghiuri micsorate NAPog. SGnF
- Sectoarele dento-alveolare frontale sunt modificate compensator, ele reducand
decalajul in sens sagital maxilar.
- Cand drumul de inchidere este in treapata dreapta, sectorul superior este
caracterizat de proalveolodontie si cel inferior de retroalveolodontie
- Cand drumul de inchidere este in treapta mezializata, sectoarele dento-alveolare
frontale, responsabile de ghidajul anterior invers, sunt caracterizate de
proalveolodontie inferioara si retroalveolodontie superioara.
- Lugimea mandibulei este mai mare decat baza craniului si planul maxilar
Retrognatism maxilar:
- Unghi SNA< 80º
- Unghiul ANB, distanta AoBo au valori negative
- Distanta Nsa-Nsp si diagonala maxilarului superior sunt micsorate
- Unghiuri micsorate: NAPog, PrAF, FMA
- Valorile unghiurilor alveolare si dentare se modifica atunci cand apar modificari
compensatorii
Prognatism mandibular functional:
- Unghi SNB> 78º, unghiul ANB, distanta AoBo au valori negative
- Lungimea bazelor maxilare normale
Ocluzia inversa frontala si angrenajul invers:
- Unghiuri dentare si alveolare modificate
• Tratamentul profilactic si preventiv in malocluzia clasa a III-a
- Tratamentul profilactic urmareste inlaturarea cauzelor care duc la aparitia

anomaliei sau la agravarea acesteia, atat etiologic cat si genetic, dismetabolic si
functional.
- Combaterea rahitismului pentru a evita tulburari de crestere ale maxilarului
superior in cele trei sensuri.
- Alimentatia naturala instituita intr-o perioada de timp precisa pentru profilaxia
disarmoniei maxilarului superior.
- Educarea si reeducarea functiilor aparatului dento-maxilar, care pot duce direct la
instalarea retrognatismului superior insotit sau nu de inocluzie verticala sau de
prognatism inferior:
o Deconditionarea obiceiurilor vicioase: de muscare a buzei superioare, de
dormit cu capul in hiperflexie, ticul de propulsie a mandibulei
o Reeducarea respiratiei orale
32. Anomalii in plan transversal: terminologie, etiopatogenie, semne

a) Sindromul compresiei de maxilar.

b) Sindromul ocluziei incrucisate.
c) Sindromul Brodie.
d) Asimetria faciala.
• Sindromul compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere- examen

antropologic, examenul modelelor de studiu si examen teleradiografic
• Obiectivele tratamentului curativ in sindromul compresiei de maxilar

• Diagnosticul diferential intre laterognatia mandibulara- laterodeviatia
mandibulara
• Etiopatogenia laterognatiei mandibulare
• Sindromul Brodie- Terminologie si diagnostic pozitiv
• Sindromul compresiei de maxilar cu protruzie si spatiere- examen

antropologic, examenul modelelor de studiu si examen teleradiografic
Examenul antropologic- apreciaza relatia de dezvoltare transversala a arcadelor alveolare

fata de maxilarul superior, prin urmatorii indici:
- I. Korkhaus= EKM-EKM< (Zy-Zy)/2
- I. Dreyfuss= Pr-Alv > (Au-N-Au)/2
Examenul modelelor de studiu
- forma arcadelor dentare: in V, in omega/in lira, in U
- bolta palatina- adanca, ogivala
- indicele Pont:
- ingustare/ endoalveolie usoara, medie sau grava
-alungirea arcadei alveolare
Examenul teleradiografic:
- Proalveolie superioara- Pr AF >115, proalveolie inferioara IdBF> 85
- Prodentie superioara IF>107, prodentie inferioara IM> 95
• Obiectivele tratamentului curativ in sindromul compresiei de maxilar
-Tratamentul curativ are doua laturi :
- Etiologica
- Morfofunctionala
-Primul obiectiv il constitue largirea arcadei care este necesara pt a obtine spatiu in
vederea alinierii dintilor , pt a permite deplasarea inainte a arcadei mandibulare, pt a
corecta rapoartele de ocluzie incrucisata si pt a amenda tulburarile functionale
- Largirea arcadei superioare se face prin stimularea cresterii la nivelul suturii palatine si
prin procese de rezorbtie si apozitie la nivelul apofizelor alveolare.
-Pe masura ce se obtine spatiul prin largirea arcadei , dintii aflati in malpozitie uneori au
tendinta de aliniere spontana , dar cel mai adesea ei trebuiesc deplasati cu elemente de
actiune
-Nivelarea planului de ocluzie si normalizarea rapoartelor de ocluzie in plan vertical se
obtin favorizand egresiunea dintilor laterali si stabilirea unor contacte normale
interincisive.
-Corectarea ocluziei distalizate se obtine prin pozitionarea anterioara si prin dezvoltarea

mandibulei.
• Diagnosticul diferential intre laterognatia mandibulara- laterodeviatia

mandibulara
Laterognatia mandibulara= tulburare de dezvoltare (in exces sau in deficit) a unei

hemimandibule care produce o asimetrie faciala puternic exprimata in drumul de
deschidere a mandibulei
Laterodeviatia mandibulara= tulburare functionala manifestata prin modificarea drumului

de inchidere a mandibulei la contactul ocluzal
- In relatia de postura a mandibulei:
o Laterognatie- persista asimetria faciala
o Laterodeviatie- simetrie faciala
- Miscarea de inchidere a gurii:

o Laterognatie: se face in arc de cerc, asimetria nu se agraveaza
o Laterodeviatie: miscarea de inchidere se realizeaza in doi timpi, in baioneta:

de la RP la contactul prematur, de la contactul prematur la ocluzia terminala
- Miscarea de deschidere a gurii:
o Laterognatie: se agraveaza asimetria
o Laterodeviatie: dispare asimetria
- Modificari scheletale/ anatomice:
o Laterognatie: distante bilaterale inegale Au-Go si Go-Gn
o Laterodeviatie: nu exista modificari
▪ Etiopatogenia laterognatiei mandibulare
Laterognatia mandibulara= tulburare de dezvoltare (in exces sau in deficit) a unei

hemimandibule care produce o asimetrie faciala puternic exprimata in drumul de
deschidere a mandibulei
- Cauze care determina supradezvoltarea mandibulei:
o Tumori ale ramului ascendent mandibular
o Hipertrofia monoepifizara
- Cauze care determina subdezvoltarea mandibulei:
o Tulburari generale de crestere:
▪ Maladia Romberg
▪ Maladia Franceschetti
▪ Sindromul Goldenhart- sindrom congenital al microsomiei

hemifaciale
o Tulburari locale de crestere:
▪ Iradieri
▪ Distrugerea cartilajului de crestere subcondilian
▪ Pierderi de substanta ale ramului ascendent sau orizontal, rezectii

tumorale, plagi cicatrizate vicios, fracturi mandibulare consolidate
vicios
• Sindromul Brodie- Terminologie si diagnostic pozitiv
Definitie: discrepanta transversala laterala cu componenta scheletala; fetele vestibulare

ale dintilor laterali inferiori contacteaza cu fetele palatinale ale dintilor laterali superiori.
Terminologie: ocluzie lingualizata, buccal occlusion, posterior buccal crossbite, scissors

bite
Diagnostic pozitiv:
- Facial:
o etajul inferior al fetei este micsorat, profil convex, buze fisurate,

intredeschise, eversarea buzei inferioare, sant labio-mentonier accentuat,
pozitia posterioara a mentonului, aspect de edentat in zambet
- Oral:
o discrepanta severa transversala intre cele doua arcade alveolo-dentare
o Inghesuire dentara inferioara severa
o Bolta palatina adanca
- Ocluzal:
o Ocluzie lingualizata bilateral
o Inocluzie sagitala pozitiva > 5mm, ocluzie adanca in acoperis
o Ocluzie blocata in dinamica
- Functional:
o Tulburari ale articulatiei temporo-mandibulare
o Tulburari de masticatie
o Disfunctie respiratorie
o Hipotonie generalizata a muschilor masticatori

33. Anomalii in plan vertical: terminologie, etiopatogenie, semne clinice,
investigatii, diagnostic pozitiv si diferential, tratament.
a) Sindromul ocluziei adanci
- ocluzie adanca in acoperis - clasa II/1
- ocluzie adanca acoperita - clasa II/2 sau II/1
- ocluzia prabusita
b) Sindromul ocluziei deschise.
• Sindromul ocluziei adanci- etiopatogenie
• Sindromul ocluziei adanci- terminologie si forme clinice
• Sindromul ocluziei deschise- etiopatogenie
• Diagnosticul pozitiv al ocluziei deschise scheletale
• Tulburari functionale, musculare si ale articulatiei temporo-mandibulare in
sindromul ocluziei deschise

• Sindromul ocluziei adanci- etiopatogenie si terminologie
Sindromul ocluziei adanci este o tulburare de crestere si dezvoltare a maxilarelor si a

proceselor dento-alveolare, caracterizata printr-un grad mai mare de acoperire
incisiva.
Etiopatogenie:
- Factorul genetic: Schwarz evidentiaza prezenta ocluziei adanci “in capac de cutie”
inca de la nastere, transmiterea genetica a macrodontiei si a microdontiei
- Tulburari generale de dezvoltare ce antreneaza dezechilibre la nivelul bazelor

osoase maxilare specific unor sindroame de tipul claselor I, a II-a si a III-a, in care
apare si ocluzia adanca
- Obiceiuri vicioase: respiratia orala, deglutia infantila, sugerea, interpozitia buzelor

sau a diferitelor obiecte
- Relatia ocluzala incisiva labiala determina pierderea contactului interincisiv,

ducand la aparitia ocluziei adanci
- Caria dentara si consecintele ei, in special in zona laterala in perioada dentitiei

temporare, favorizeaza dezvoltarea ocluziei adanci
Terminologie:
- sindromul de supraacoperire incisiva, ocluzie traumatica,
- over bite, deep bite, ocluzie adanca acoperita, ocluzie adanca in acoperis,
- supraalveolodontie incisiva, infraocluzie molara, ocluzie prabusita

• Sindromul ocluziei adanci- forme clinice
Sindromul ocluziei adanci este o tulburare de crestere si dezvoltare a maxilarelor si a

proceselor dento-alveolare, caracterizata printr-un grad mai mare de acoperire
incisiva.
In cadrul sindromului de ocluzie adanca se descriu urmatoarele forme clinice:
o Ocluzia adanca acoperita- clasele I, II/2, a III-a
o Ocluzia adanca in acoperis- clasa II/1
o Ocluzia prabusita- prin pierderea ” zonei de sprijin”
Scoala franceza descrie doua forme clinice:
o supraocluzia incisiva
o infraocluzie molara
Se descriu trei forme de gravitate:
o Gradul I- incisivii superiori acopera pe cei inferiori cu valori cuprinse intre

1/3-2/3= < 5mm
o Gradul II- incisivii superiori acopera pe cei inferiori cu valori cuprinse intre
2/3-3/3= 5-9 mm
o Gradul III- incisivii superiori acopera pe cei inferiori cu valori mai mari
decat 3/3= > 9 mm
• Sindromul ocluziei deschise- etiopatogenie
1. Factori genetici
- transmiterea genetica poate interesa:
o marimea maxilarelor
o o anumita disproportie intre marimea limbii si spatiul ei functional

o existenta unui anumit tip de rotatie a maxilarelor
o existenta unei neconcordante intre tiparul eruptiei dentare, gradul si directia
cresterii condiliene cat si gradul si sensul rotatiei maxilarelor
o unele boli genetice: Sindromul Down, unele cranio-sinostoze
2. Factori dismetabolici
o Rahitismul- scurtarea bazei craniului, rotatie posterioara a mandibulei
3. Factori functionali
o Deglutitie de tip infantil, obicei vicios de sugere a degetului, obraji, buze,

tulburari de fonatie
4. Factori locali
o Afectiuni reumatice ale articulatiei temporo-mandibulare
o Incongruenta dento-alveolara cu inghesuire

o Timpul indelungat de la pierderea dintilor temporari frontali pana la eruptia
incisivilor permanenti
o Cicatricile cheloide retractile din vestibul
o Eruptia molarilor trei
5. Factori iatrogeni: dupa tratamente odontale, ortopedice sau ortodontice
• Diagnosticul pozitiv al ocluziei deschise scheletale
- Clinic:
o Facial:
▪ etajul inferior al fetei este marit, fanta labiala deschisa,
▪ vizibilitatea marginii incizale a incisivilor superiori, santul labio-

mentonier sters,
▪ profilul convex, pozitia posterioara a mandibulei
o Oral:
▪ inocluzie verticala fronto-laterala, anomalii de structura a incisivilor

superiori, arcade dentare nedezvoltate transversal si vertical
▪ concavitate superioara a planului de ocluzie frontala, bolta palatina

adanca si ingusta, afectare parodontala
o Functional:
▪ tulburari fizionomice, de deglutitie, de fonatie (sigmatism, dislalie),
▪ de masticatie, respiratie, spasme musculare
- Paraclinic:
o Teleradiografia de profil:
▪ unghiuri marite SNA, FMA, Go, Kdl,
▪ distante marite ale planului maxilar si mandibular
▪ rotatie posterioara a mandibulei
• Tulburari functionale, musculare si ale articulatiei temporo-

mandibulare in sindromul ocluziei deschise
Tulburari masticatorii
- Imposibilitatea de a sectiona alimentele
- Sunt executate doar miscari de ridicare si coborare
- Reducerea unitatilor dentare in contact determina o scadere a vitezei si a eficientei

masticatorii.
Tulburari fono-articulatorii
- In inocluzia verticala frontala apare o perturbare a pronuntiei fonemelor dentale D

si T- pronuntia siflanta
- In inocluziile verticale laterale apare sigmatismul
Tulburari ale articulatiei temporo-mandibulare

- Clinic se observa cracmente si crepitatii
- Se instaleaza relativ tardiv in raport cu debutul anomaliei, dar odata aparute, dispar
cel mai tarziu.
Tulburari musculare
- Cel mai frecvent este afectat muschiul pterigoidian extern
- Alti muschi afectati sunt: fasciculul anterior al muschiului temporal si muschii
limbii
- La pacientii cu masticatie unilaterala apare hipertrofie de maseter unilaterala
- Datorita tendintei de a masca fanta de inocluzie verticala apare hipertonia si
hipertrofia muschiului patrat al buzei inferioare si a muschiului mentonier
34. Dizarmonia dento-alveolara: terminologie, etiopatogenie, semne
clinice, investigatii, diagnostic pozitiv si diferential, tratament
• Etiopatogenia dizarmoniei dento-alveolare cu inghesuire
• Semne clinice si tratamentul dizarmoniei dento-alveolare primare cu
inghesuire
• Clasificare si forme clinice ale dizarmoniei dento-alveolare cu inghesuire
• Semne clinice dentare si ocluzale ale dizarmoniei dento-alveolare cu
inghesuire
• Tratamentul profilactic si interceptiv al dizarmoniei dento-alveolare cu
inghesuire
• Etiopatogenia dizarmoniei dento-alveolare cu inghesuire:
1. Factori primari/ ereditari: ereditata incrucisata (maxilare mici si dinti mari),

macrodontia, dinti supranumerari, fenomene atavice (schimbarea cronologiei eruptiei
dentare), fenomene proterogenetice (reducerea filogenetica a maxilarelor in
neconcordanta cu numarul si volumul dintilor)
2. Factori secundari:
-Cauze generale
- Tulburarile neuro-endocrine si metabolice influenteaza diferit cresterea cantitativa,

directionala sau de ritm a arcadelor alveolare, precum si eruptia dintilor.
- Nanismul hipofizar, tulburari ale gonadelor
- Infectiile – bolilele febrile actioneaza indirect asupra sistemului osos prin stimularea
metabolismului
- Cauze mecanice si traumatice- pot incetini sau opri cresterea osoasa;
- Factorul neuro-muscular- influenteaza cantitatea de crestere si directia de crestere
- Factorul functional
o Cauze locale
- Spatiul de deriva Nance
- Cronologia eruptiei dintilor permanenti laterali
- Pierderea prematura a dintilor temporari

- Lipsa de spatiu determinata de migrari dentare
- Inghesuiri dentare secundare cariei dentare
- Inghesuiri dentare secundare extractiei
- Dintii supranumerari
• Semne clinice si tratamentul dizarmoniei dento-alveolare primare cu

inghesuire
Semne clinice:
- Macrodontia (suma incisiva> 35 mm)
- Arcada alveolara este normal dezvoltata in sens sagital si transversal
- Diagnosticul se poate face precoce, odata cu eruptia centralilor permanenti, al caror

diametru este >= 10 mm, care ocupa spatiul IL
- O alta varianta este eruptia IL rotati
- Perspectiva alinierii spontane a frontalilor cu macrodontie este incerta
- mobilizarea MIIt in momentul eruptiei M1 care tinde sa ii ia locul
- Evident ca pe arcada scurtata nu va fi spatiu suficient pt dintii laterali (C, PM) care
vor erupe inghesuiti, ectopic sau vor ramane inclusi
- Este mai putin frecventa ca celelelalte forme de dizarmonie

Tratament:
- Depistata la 6- 7 ani , o data cu eruptia I, este indicata extractia dirijata
- Depistata la 9-12 ani, precum si la dentitia permanenta, este indicate alinierea prin
extractie
- La arcada superioara se poate face extractie in focar sau la distanta de focarul de

inghesuire
- La arcada inferioara este indicata extractia in focarul de inghesuire, fara a prejudicia

aspectul fizionomic
- In functie de situatie, extractia va fi succedata sau nu de tratament ortodontic
• Clasificare si forme clinice ale dizarmoniei dento-alveolare cu inghesuire
1. Dupa etiologie:
- Inghesuire primara/ adevarata / macrodontie

- Inghesuire secundara determinata de: endo si retroalveolie, rotatii,
malpozitii, ectopii, dinti supranumerari, extractii precoce a dintilor temporari
din zona de sprijin
- Inghesuirea tertiara: aparuta dupa eruptia molarului 3
- Inghesuirea tranzitorie: neconcordanta intre varsta dentara si cea biologica
- Inghesuire combinata: primara si secundara
2. Dupa severitate:
- Inghesuire usoara: lipsa de spatiu 2-3 mm
- Inghesuire medie: lipsa de spatiu de 3-5 mm
- Inghesuire severa: lipsa de spatiu > 5 mm
3. Dupa localizare:
- Zona anterioara : incisivi, canini
- Zona mijlocie: premolari, molari 1
- Zona posterioara: molari 2 si 3
• Semne clinice dentare si ocluzale ale dizarmoniei dento-alveolare cu

inghesuire
Semne dentare:
- Inainte de 6 ani, in dentitia temporara, lipsa tremelor intre incisivi poate fi considerat
un semn de prezumtie cu privire la posibila lipsa de spatiu
- La 7 ani, cand erup incisivii centrali permanenti mobilizeaza incisivii centrali si

incisivii laterali temporari, carora le ocupa spatiul.
- Incisivii laterali permanenti neavand spatiu, vor erupe rotati sau in pozitii ectopice;
- Intre 8-10 ani, incisivii sunt inghesuiti, rotati; sunt situatii in care ei sunt aliniati, dar
cu ocuparea spatiului caninului temporar care a fost mobilizat si extras; tot la aceasta
varsta, datorita extractiei precoce a molarului doi temporar, are loc mezializarea
accentuata a molarului prim permanent
- La 11-12 ani ramane un spatiu insuficient pentru eruptia ultimilor dinti permanenti pe
arcada, care vor erupe ectopic sau vor ramane inclusi
- La 16-20 ani, o data cu eruptia M2 sau M3 , se observa o inghesuire cu rotatie la

nivelul frontalilor; in alte situatii nu apar semne de inghesuire frontala, dar molarii in
eruptie datorita spatiului insuficient se inclina sau raman inclusi
Semne ocluzale:
- Se observa contacte premature intre antagonisti, care duc la devieri in momentul

inchiderii gurii, cu devierea consecutiva a liniei mediene
- Semnul ocluzal cel mai important este modificarea articularii sagitale a M1- cel mai
frecvent se intalneste ocluzia distalizata
- Pot exista si angrenaje inverse datorita malpozitiilor dentare

• Tratamentul profilactic si interceptiv al dizarmoniei dento-alveolare cu
inghesuire
- Surprinderea si corectarea dizarmoniei dento-alveolare intr-un stadiu incipient,

accentul punandu-se pe terapia cauzala si functionala
- Trebuie sa se adreseze factorilor genetici, endocrini, metabolici, functionali sau locali
- Depistarea precoce a unei incongruente aparata prin ereditate incucisata si controlul

periodic al dezvoltarii aparatului dento-maxilar si al eruptiei, pentru a recunoaste
primele semne clinice ale disarmoniei si pentru a aplica mijloacele terapeutice de
extractie dirijata
- Diagnosticarea tulburarilor de crestere cantitativa, directionala sau de ritm
- Recomandarea unei alimentatii naturale si echilibrate
- Prevenirea si combaterea rahitismului
- Combaterea respiratiei orale
- Reeducarea functionala si antrenament muscular in combaterea si tratamentul precoce

al unor obiceiuri vicioase: sugerea degetului, deglutitie infantila
- Profilaxia cariilor dentare
- In cazul pierderii precoce a dintilor temporari se aplica mentinatoare de spatiu

35. Anomaliile dentare de numar: terminologie, etiopatogenie, semne
a) Dintii supranumerari.
b) Anodontia.
• Dintii supranumerari- definitie si terminologie
• Etiopatogenia anodontiei
• Etiopatogenia dintilor supranumerari
• Meziodens- aspecte clinice
• Diagnostic pozitiv si diferential in anodontia redusa
• Dintii supranumerari- definitie si terminologie
Dintii supranumerari= existenta unuia sau a mai multor dinti, erupti pe arcada sau situati
intraosos, in plus fata de formula dentara temporara sau permanenta.
Terminologie:
-Majoritatea autorilor folosesc termenul de dinti supranumerari
-Se mai intalnesc si alte denumiri:
o anomalie de numar dentar in exces,
o ateleodontie,
o dinti suplimentari,
o hiperdentie, hiperplazia dentitiei
o pleiodontie
o poligenezie dentara, productie multipla de dinti
-Terminolgia dintilor supranumerari cunoaste si nuantari, diferentieri, ca de exemplu
o Dinti suplimentari pentru a defini dintii in plus numeric, dar care au aspect
morfologice asemanatoare celor din seria normala
o Dinti supranumerari- dintii cu morfologie complet diferita de seria normala
• Etiopatogenia anodontiei
1. Teoria proterogenetica/ teoria reductiei terminale (Bolk)

- Sunt interesati ultimii dinti din fiecare grup, respectiv incisivul lateral, premolarul
doi, molarul trei; exceptie de la aceasta regula este prezenta la grupul incisiv
inferior, unde mai frecvent lipseste incisivul central
2. Teoria ontogenetica
-In organogeneza, intervin factori generali sau locali:
-Factori generali:
- boli infecto-contagioase virotice ale mamei, boli constitutionale
- deficiente nutritionale in timpul sarcinii
- traumatisme intrauterine- unele embriopatii
- factori teratogeni, traumatisme in actul nasterii
-Factori locali:
- distructia traumatica a germenilor dentari permanenti formati
- osteomielita acuta si subacuta maxilarelor in timpul formarii dintilor
- necroza intinsa a maxilarelor, tumori ale maxilarelor,
- procesele supurative periapicale ale dintilor temporari,, iradieri loco-regionale in
primii ani de viata,
3. Teoria ereditara
- modul de transmitere al anodontiei in general s-a dovedit a fi autozomal neregulat in
mod special pt absenta ILS, dar nu se exclude si o transmitere recesiv autozomala, ca
si mutatiile.
4. Glandele endocrine
- in hipotiroidism si in mixedemul congenital este posibila existenta unui numar redus de
dinti
5. Malformatiile congenitale- despicaturile anterioare
• Etiopatogenia dintilor supranumerari
Conceptele etiopatogenice ale dintilor supranumerari imbraca un aspect complex,

plurifactorial
a. Filogeneza- Teoria atavica/ a descendentei
-sustine reintoarcerea la formule dentare anterioare (a primatelor): 3 incisivi, 1 canin,
4 premolari si 3 molari pe o hemiarcada.
b. Ontogeneza
b1. Teoria celei de-a treia dentitii
- Exista o a treia perioada de productie a lamei dentare
b2.Teoria mugurilor adamantini multipli
- Lama dentara in mod fiziologic, genereaza o multitudine de muguri din care
majoritatea se atrofiaza
b3. Teoria hiperactivitatii lamei dentare
- Lama dentara formeaza in perioada embrionara ca accident “un boboc epitelial”
supranumerar printr-un proces analog aceluia prin care un dinte permanent deriva
vis-à-vis de germenele dintelui temporar
b4. Teoria diviziunii mugurelui dentar
- Un mugure dentar, din seria normala, se imparte in doua parti ce evolueaza pe cont
propriu, ceea ce ar insemna ca cei doi dinti rezultati sa fie micsorati de volum in
mod uniform, aparand din material redus
b5.Teoria evaginarii epiteliului adamantin
- Proliferarea si invaginarea/ evaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig
- Proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern, urmata de epiteliul

adamantin intern- aceasta prelungire se detaseaza de mugurele-mama, una din
posibilitatile de exteriorizare fiind formarea unuia sau a mai multor dinti
supranumerari de aspect normal sau de dimensiuni mai mici
b6.Teoria proliferarii anormale si intarziate a unor resturi epiteliale paradentare
- Resturile epiteliale Malassez sau perlele lui Serres sunt considerate o posibila sursa
a dintilor supranumerari
c. Ereditatea- Teoria ereditara
- Meziodensul s-ar datora unei dominante simple sau neregulate sau unei mutatii
recesive
• Meziodens- aspecte clinice
- Dintele supranumerar cu cea mai mare frecventa este meziodensul
- Principalele caracteristici ale meziodensului:
o Este unicuspidat si uniradicular, coroana avand de obicei o forma conica;
o Eruptia sa precede, insoteste sau urmeaza eruptiei incisivului central

permanent superior, fiind in stransa legatura spatiala si cronologica cu
evolutia acestor dinti
o Apare practic doar la maxilarul superior
o De regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu, foarte rar triplu
sau cvadruplu
o Erupe sau ramane inclus si poate provoca incluzia incisivilor centrali

permanenti sau malpozitii ale acestora
- In funtie de momentul eruptiei, se pot deosebi 4 situatii clinice:
o Meziodensul erupe inaintea incisivilor carora le ocupa locul daca nu este

extras la timp; provoaca fie intarziere in eruptie, fie eruptia in pozitie
vestibularizata a incisivilor centrali, care se lasa ghidati de meziodens ca de
un plan inclinat
o Meziodensul erupe in aceeasi perioda cu incisivul central caruia ii ocupa

locul, avand un tropism particular pentru aceasta localizare;
o Meziodensul erupe dupa incisivi, ocupand o pozitie palatinizata, lasandu-se

ghidat de incisivul central
o Meziodensul ramane inclus, provocand incluzia sau eruptia in pozitie
vicioasa a incisivului central
• Diagnostic pozitiv si diferential in anodontia redusa
- Nu exista semne patognomonice
- Diagnosticul pozitiv se pune pe baza:
o examenului clinic (lipsa dintelui permanent la o varsta la care ar fi trebuit sa

fie prezent pe arcada sau persistenta predecesorului sau temporar sau
dismorfoze ale dintilor permanenti existenti, tulburari de eruptie in cazul
dintilor permanenti existenti) si
o Examenului radiologic complet- pune diagnosticul de certitudine- confirma

reducerea numarului dentar, localizarea, pozitia si gradul de dezvoltare si
evolutie al dintilor existenti intraosos
- Diagnosticul diferential:
- cand persista dintele temporar se face diagnosticul diferential cu incluzia dintelui

permanent, prin exam clinic si radiologic
- cand lipseste dintele temporar, diagnosticul diferential se face cu incluzia dentara

(prin examen radiologic) sau cu extractia (prin anamneza).
36. Anomaliile dentare: terminologie, etiopatogenie, semne clinice,
investigatii, diagnostic pozitiv si diferential, tratament.
a) Ectopia dentara
b) Incluzia dentara
c) Reincluzia dentara
d) Transpozitia dentara
• Etiopatogenia reincluziei dentare
• Forme clinice ale transpozitiei dentare
• Tratamentul ectopiei de canin superior
• Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare
• Diagnosticul diferential al incluziei dentare

• Etiopatogenia reincluziei dentare
-Reincluzia dentara reprezinta tendinta la reintoarcere sau reintoarcerea progresiva in

profunzimea osului a unui dinte care a erupt, atingand planul de ocluzie si care si-a
indeplinit, pentru o perioada de timp, functiile sale.
- Etiopatogenia plurifactoriala:
1. Teoria mecanica
- ruperea echilibrului normal al arcadei dentare la nivelul punctelor de contact prin
eruptia molarului de 6 ani.
2. Teoria tulburarii proceselor de dezvoltare osoasa
- un dinte, dupa ce a atins planul de ocluzie, poate pierde la un moment dat capacitatea de
a provoca o reactie din partea osului si astfel nu mai poate urma inaltarea ocluziei
determinata de evolutia dentitiei
3. Teoria anchilozei osteodentare
-la baza fenomenului de reincluzie sta legatura stransa de tip anchilotic dintre osul
alveolar si cementul radicular.
4. Teoria tulburarii proceselor evolutive dentare- cel de-al treilea itinerariu
- in formarea si evolutia sa, un dinte parcurge 2 itinerarii
- reincluzia dentara ar putea fi considerate o a treia etapa- cand dintele se reintoarce in os,
refacand primul traseu al evolutiei sale.
5. Teoria tulburarii metabolismului local
- in mod normal, in procesul de rizaliza, membrana parodontala dispare in cele din urma.
- daca disparitia membranei parodontale ar precede rizaliza, cementul si osul ar veni
in contact, facand posibila reincluzia, aceasta datorandu-se astfel unei aritmii de
metabolism
• Forme clinice ale transpozitiei dentare
Definitie: anomalie dentara de eruptie si pozitie care presupune inversarea locului pe

arcada a doi dinti invecinati.
Exista 2 forme clinice:

o transpozitia completa/totala
o transpozitia incompleta/ partiala
- Transpozitia completa: inversarea totala a 2 dinti vecini si alinierea acestora in

curbura normala a arcadei.
- Transpozitia incompleta: prezenta celor 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt, linia
arcadei trecand printre ei sau, mai rar, un dinte se gaseste pe linia arcadei iar
celalalt este situat ectopic, vestibular sau oral
- Forme particulare de transpozitie incompleta sunt:

o transpozitia coronara (modificarea ordinii coroanelor dentare in
aliniamentul arcadei)
o transpozitia radiculara (vizibila radiologic).
• Tratamentul ectopiei de canin superior
Tratamentul preventiv:
o depistarea si inlaturarea obstacolelor propriu-zise
o prevenirea aparitiei meziopozitiei generalizate prin tratamentul cariilor la
nivelul zonei de sprijin Korkhaus
o daca extractiile au fost facute prin aplicarea unor mentinatoare de spatiu.
o Extractia dirijata / de pilotaj Hotz
-Tratamentul curativ:
o Daca exista spatiu- se indeparteaza obstacolul si se asigura alinierea dintelui
ectopic
o Daca nu exista spatiu- se creeaza prin expansiune transversala, expansiune
sagitala, sau prin extractie
o In ectopia palatinala, dupa obtinerea spatiului este necesara inaltarea
provizorie de ocluzie pentru asigurarea saltului articular
-Ectopia dentara este o anomalie recidivanta in forma sa clinica de ectopie vestibulara-

este necesara contentie artificiala prin aparate ortodontice, putand ajunge chiar si la
contentie cu caracter permanent
-In ectopia palatinala, odata realizat saltul articular, stabilitatea rezultatului obtinut se
asigura printr-o contentie naturala
• Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare
Anomalie dentara de eruptie caracterizata prin ramanerea unui dinte complet

format in profunzimea osului, mult peste varsta sa normala de eruptie, fara a avea
tendinta sau posibilitatea sa erupa.
Diagnostic pozitiv in incluzia dentara- datele obtinute in urma examenului clinic si
radiologic
Examenul clinic se observa tulburari ce pot sugera prezenta unui dinte inclus:
- Lipsa de pe arcada a dintelui permanent, desi termenul lui de eruptie este mult
depasit
- Persistenta indelungata a dintelui temporar, care are uneori o implantare foarte
buna
- Spatiul corespunzator pe arcada este pastrat, micsorat sau inchis
- Existenta unui dinte supranumerar erupt
- Prezenta unei bombari vestibulare sau/si orale, de consistenta dura, incompresibila
- Desi pot ramane multa vreme fara sa se manifeste prin alte semne, dintii inclusi
dau uneori tulburari locoregionale si reflexe: mecanice, nervoase, complicatii
infectioase, degenerescente tumorale
Examenul radiologic pune diagnosticul de certitudine al incluziei dentare:
- Radiografia retrodentoalveolara- pune doar diagnosticul cert de incluzie, fara a
permite precizarea pozitiei
- Radiografia excentrica, radiografia cu film muscat - permite precizarea pozitiei
vestibulare sau orale
- Ortopantomografia- se poate preciza cauza incluziei, existenta unor complicatii,
rapoartele cu dintii vecini si cu elementele din regiune.
• Diagnosticul diferential al incluziei dentare:
Anomalie dentara de eruptie caracterizata prin ramanerea unui dinte complet format in
profunzimea osului, mult peste varsta sa normala de eruptie, fara a avea tendinta sau
posibilitatea sa erupa.
- Anodontia- absenta mugurelui dentar

- Edentatia – extractia facuta in antecedente
- Reincluzia- reintoarcerea dintelui erupt in profunzimea osului
- Inclavarea- intrerupere a fenomenului de eruptie a dintelui, frecvent intalnita la
dintii terminali de serie sau prin lipsa spatiului
- Eruptia dentara intarziata- se manifesta la un grup de dinti
37. Diastema: terminologie ,etiopatogenie, semne clinice,
investigatii, diagnostic pozitiv si diferential, tratament
• Diastema. Definitie, terminologie si clasificare
• Etiopatogenia diastemei
• Diagnosticul diferential al diastemei adevarate
• Diagnostic pozitiv al diastemei
• Obiective terapeutice in tratamentul diastemei
• Diastema. Definitie, terminologie si clasificare
-Diastema se caracterizeaza prin existenta unui spatiu (mai mare de 2 mm) intre
incisivii centrali permanenti,
- Terminologie: diastema adevarata, vera, primara, diastema interincisiva, diastema
patologica.
- Kalvelis considera ca exista doua forme de diastema, ambele putand imbraca
aspectul de diastema simetrica sau asimetrica in raport cu linia mediana:
-diastema primara sau adevarata- cauzata de dezvoltarea exagerata a frenului buzei
superioare sau de insertia joasa intre incisivi
- diastema secundara sau falsa- avand alte cauze
Clasificare:
- Dupa axul coroanelor:
o Diastema cu coroane paralele
o Diastema cu coroane convergente
o Diastema cu coroane divergente
- Dupa axul radacinilor (pe ortopantomografie):
o Diastema cu radacini paralele
o Diastema cu radacini convergente
o Diastema cu radacini divergente
• Etiopatogenia diastemei
-Diastema se caracterizeaza prin existenta unui spatiu (mai mare de 2 mm) intre incisivii
centrali permanenti,
- Principalul factor incriminat este frenul buzei superioare. El este mult mai
dezvoltat si inserat mai jos
- Existenta unei fibromucoase abundente intre cei doi incisivi centrali
- Existenta unui sept fibros pe linia mediana , care prelungeste in profunzimea osului
fibromucoasa abundenta . Pe radiografie se disting sub forma unor dungi paralele
transparente
- In unele cazuri poate fi pus in evidenta caracterul ereditar al anomaliei
- Cauzele diastemei secundare/ false sunt:
o anomalii dentare de numar – meziodensul, anodontia incisivilor laterali
o caninii inclusi in pozitie orizontala
- Factori endocrini: acromegalia juvenila, hipotiroidism
• Diagnosticul diferential al diastemei adevarate
- Diastema adevarata se caracterizeaza prin existenta unui spatiu (mai mare de 2

mm) intre incisivii centrali permanenti, cauzata de dezvoltarea exagerata a frenului
buzei superioare sau de insertia joasa intre incisivi.
- Diagnosticul diferential se poate realiza cu o serie de entitati clinice:
o Diastema fiziologica
o Diastema tranzitorie de eruptie
o Spatierile din compresia de maxilar, forma cu prodentie si spatiere
o Spatierile din dizarmonia dento-alveolara datorata microdontiei
o Spatierile ca rezultat al dezvoltarii exagerate a arcadelor dentare
o Spatierile dupa extractia unor dinti permanenti
o Spatierile rezultate prin migrari dentare in bolile parodontale
o Spatierile datorate unor obiceiuri vicioase de interpozitii heterotrope intre
dinti
• Diagnostic pozitiv al diastemei
- Examenul oral:
o Spatiu interincisiv superior sau inferior > 2 mm
o Existenta unui fren lat si jos inserat
o Pozitia coroanelor incisivilor centrali poate fi convergenta, divergenta,
paralela
o Se poate observa prezenta unui meziodens erupt pe linia mediana sau
anodontia incisivilor laterali
o Microdontie- SI < 28 mm
- Examenul functional:
o Tulburari fizionomice si fonatorii (sigmatism)
o Obiceiuri vicioase sau disfunctii
- Examenul radiografic:
o Se poate observa existenta unui sept osos interincisiv gros, anodontia
incisivilor laterali, canini inclusi in pozitie orizontala, meziodens inclus
o Se observa directia radacinilor incisivilor centrali si gradul de dezvoltare
(apex inchis sau deschis)
• Obiective terapeutice in tratamentul diastemei
- Diastema se caracterizeaza prin existenta unui spatiu (mai mare de 2 mm) intre incisivii
centrali permanenti,
- intr-o diastema adevarata, prin deplasarea dintilor, tesutul conjuntiv desi se comprima,
practic aproape nu sufera nici o restructurare, nu isi pierde elasticitate
-Obiective principale:
-indepartarea cauzei: rezectia cu plastie a frenului labial, excizia fibromucoasei ,
excizia tesutului fibros, uneori excizia portiunii frontale a suturii palatine, extractia
dintelui supranumerar.
- inchiderea ortodontica a spatiului existent, urmata de contentie
- Anomalia trebuie sa fie tratata cat mai precoce, dar nu inainte ca 2/3 din radacina
incisivului central sa fie formata
- se poate realize cu o gama variata de aparate ortodontice: fixe, mobile, tehnici totale,
segmentare, cu tractiuni elastice sau metalice
- se utilizeaza forte de intensitate mica
- aparatele se construiesc pe principiul actiunii reciproce a fortelor
- trebuie realizata o deplasare corporeala a dintilor
- Contentia:
- la copii- 6-8 saptamani de stabilizare
- la adult: o perioada mai lunga de contentie sau chiar contentie artificiala
permanenta
38. Ortodontia si ortopedia dento-faciala de echipa (terapia
multidisciplinara).
a) Clinica si tratamentul despicaturilor labio-maxilo-palatine si macrocheiliei.

b) Clinica si tratamentul sechelelor posttraumatice si postcombustionale oro-maxilo-
faciale.
c) Tratamentul ortopedico-dento-facial si ortodontic pre si postoperator in chirurgia
gnatologica. Alegerea momentului biologic si planificarea interventiei.
d) Tratamentul ortodontico-parodontal. Indicatii si contraindicatii ale tratamentului
ortodontic la pacienti cu suferinta parodontala.
e) Tratamentul ortodontico-protetic: de substituire, contentie, proprotetic si preprotetic.
f) Ortodontia la adult.
- tulburari fizionomice
- suferinta parodontala
- suferinta articulara
g) Disfunctia cranio-mandibulara: etiologie, masuri de atenuare a disfunctiei.
• Etapizarea tratamentului chirurgical si tratamentului ortodontic al

despicaturilor labio-maxilo-palatine
• Tratamentul ortodontico-protetic: etapa pro-protetica
• Principii de tratament ortodontic la pacientii cu boala parodontala
• Tratamentul ortodontic prechirugical in chirurgia ortognata
• Masuri de atenuare a disfunctiei cranio- mandibulare

• Etapizarea tratamentului chirurgical si tratamentului ortodontic al
despicaturilor labio-maxilo-palatine
Despicaturile labio-maxilo-palatine sunt tulburari de embriogeneza ale aparatului dento-

maxilar, prin lipsa coalescentei mugurilor faciali in S5-8 de viata intrauterina
Tratament chirurgical:
Chirurgul plastician:
- 3- 6 luni: reparatia buzei si a palatului primar si a partilor anterioare a palatului

secundar in despicaturile unilaterale
- 9-12 luni: inchiderea despicaturii partiale velare (veloplastie)
- 12-15 luni: inchiderea despicaturii palatului secundar dur si moale, inchiderea

despicaturilor palatului primar (in despicaturi totale bilaterale)
- 4-6 ani: veloplastii secundare pentru imbunatatirea vorbirii

- dupa 6 ani: operatii secundare pe buze, planseu narinar, vestibul
- 15-18 ani: revizie nas
Chirurgul maxilo-facial:
- 8-12 ani: grefa osoasa alveolara
- Dupa 18 ani: corectarea malrelatiei scheletale- chirurgie ortognatica
Tratamentul ortodontic:
- La nastere: amprentare si confectionarea aparatului ortopedic pentru alimentatia

sugarului
- De la 2 ani: masuri profilactice- mioterapia buzei retractile

- 5-12 ani: expansiune maxilara si corectarea incisivilor in angrenaj invers
- 12-14 ani: definitivarea tratamentului ortodontic
• Tratamentul ortodontico-protetic: etapa pro-protetica
- Are ca scop facilitarea optimizarii aparatului protetic pentru redarea esteticii si

functionalitatii aparatului dento-maxilar
- Interventii:
o Redresarea axelor dentare cu realizarea paralelismului axelor radiculare
o Inchiderea sau deschiderea spatiilor de extractie
o Repartitia dintilor stalpi pentru reconstructia protetica
o Egresia ortodontica pentru corectarea coroanei clinice
o Intruzia dentara ortodontica pentru nivelarea planului de ocluzie si

desfiintarea interferentelor ocluzale
o Dezvoltarea profilului osos periimplantar, prin extractie ortodontica

prechirurgicala
o Modificarea unghiului interincisiv, deci implicit a ghidajului anterior si a

supraocluziei frontale
• Principii de tratament ortodontic la pacientii cu boala parodontala
- Inainte de inceperea tratamentului ortodontic, boala parodontala trebuie sa fie

stabilizata.
- Daca pacientul prezinta o dimensiune redusa de gingie atasata se intervine

preortodontic prin realizara unei grefe epitelio-conjunctive
- Datorita suportului osos redus, trebuie utilizate forte usoare, lejere si continue, cu
evitarea pierderilor suplimentare de os si cement.
- Se prefera utilizarea tubusoarelor colate in locul inelelor.
- Se indica utilizarea ligaturilor metalice sau bracket-urilor autoligaturanti
- Fortele ortodontice vor fi aplicate pe coroanele dintilor, cat mai aproape de centrul
lor de rezistenta, pentru ca momentul inclinarii sa fie cat mai mic, iar raportul
momentul fortei/forta aplicata trebuie sa fie mic si constant.
- Ancorajul va fi bine controlat si intarit
- Datorita suportului osos redus, va fi necesara de cele mai multe ori o contentie fixa
permanenta, pentru a preveni migrarile dentare
• Tratamentul ortodontic prechirugical in chirurgia ortognata
Obiectivele ortodontiei prechirurgicale sunt de corectare a inghesuirii dentare,

nivelarea a arcadelor, decompensarea arcadelor dentare in cele 3 sensuri ale spatiului si
previzionarea efectului ocluzal al deplasarilor osoase pentru a previziona axele dentare
Dureaza in medie 1-1,5 ani
Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in:
- Realizarea extractiilor (daca este necesar)
- Pregatirea arcadei dentare pentru interventie: pregatirea neuromusculara
(suprimarea disfunctiilor si parafunctiilor), suprimarea compensarilor dentare
pentru a evidentia decalajul scheletal, alinierea arcadelor si corectarea axelor
dentare, inchiderea spatiilor, coordinarea si armonizarea arcadelor, intruzia
incisiva, corectia ocluziei inverse severe
- Confectionarea arcurilor de stabilizare din otel inoxidabil cu diametrul de 0,017x
0.025 inch si slot de 0,18 sau de 0,021x 0,025 in slot de 0.22 inch, pe care se
sudeaza carligele necesare pentru imobilizarea postchirurgicala.
- Realizarea gutierei de transfer.
- Simularea procedeului chirurgical se realizeaza pe modele din ghips montate in
articulator, set-up-ul computerizat al arcadelor dentare si fotocefalografic
• Masuri de atenuare a disfunctiei cranio- mandibulare
- Disfunctia cranio-mandibulara este o entitate patologica in care cel putin una dintre
componentele aparatului dento-maxilar nu este adaptata structural sau functional la
propria activitate.
- Disfunctia cranio-mandibulara poate fi depistata inainte, in timpul sau dupa

tratamentul ortodontic
- Tratamentul disfunctiei cranio-mandibulare poate fi profilactic sau normal.

- Tratamentul profilactic consta in prevenirea aparitiei disfunctiei cranio-
mandibulare prin suprimarea factorilor favorizanti( parafunctii, postura, stress
ocluzal si psihologic).
- Tratamentul normal consta in
o pregatirea initiala: profilaxie, tratament medicamentos si psihic
o terapie ocluzala reversibila:
▪ gutiere ocluzale: de deprogramare musculara, de repozitionare
articulara
o Terapie ocluzala ireversibila:
▪ reechilibrari ocluzale
▪ terapie protetica
▪ tratament ortodontic
▪ tratament chirurgical.
39. Iatrogenia in ortopedia dento-faciala - factor etiopatogenic,
atenuat sau curativ.
• Factori iatrogeni in etiopatogenia sindromului de inocluzie verticala
• Efectele fortelor ortodontice iatrogene
• Factori iatrogeni in etiopatogenia sindromului de inocluzie verticala
- Factorii iatrogeni apar in cursul tratamentelor odontale, ortopedice sau

ortodontice
- Tratamentele odontale finalizate cu obturatii incorecte, neadaptate functional
pot duce la aparitia unor contacte traumatizante care intervin in momentele
functionale ale ocluziei si determina interpozitia limbii cu scop de amortizare;
permanentizarea obiceiului vicios poate genera in timp aparitia unei inocluzii
verticale
- Tratamentele ortodontice, in mod special cele aplicate in toate situatiile in care
se produc egresiuni exagerate in zona laterala, determina decalaje verticale in
zona frontala; modificari ale axelor dintilor laterali pot duce la realizarea unor
contacte cuspid-cuspid care maresc dimensiunea verticala posterioara, uneori
suficient pentru a crea decalaje verticale frontale
- Aparatura mobila, datorita limitarii spatiului pentru limba, poate determina o
pozitionare anterioara a limbii intre dintii frontali, atat in repaus cat si in timpul
desfasurarii functiilor si prin permanentizare poate genera o ocluzie deschisa
frontala
• Efectele fortelor ortodontice iatrogene
- Fortele iatrogene (intensitate sau durata necontrolata) pot cauza daune

tesuturilor dento-parodontale si orale
- Aceste forte sunt provocate de ortdodont sau de pacient (activarea exagerata de
catre pacient a aparatului ortodontic sau neprezentarea la sedintele programate
de activare)
- Cele mai frecvente simptome ale fortelor patologice necontrolate sunt:
• Durerea dentara
• Hiperplazia parodontala
• Mobilitatea dentara
• Necroza pulpara
• Deplasarea dentara exagerata
- Reactia histologica a tesuturilor este complexa si pot sa apara:
• Recesiuni gingivale
• Hialinizare
• Rezorbtie alveolara fara apozitie
• Rezorbtie radiculara

Fiche Orthodontie FINALE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fiche Orthodontie FINALE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Evolutia filogenetica a extremitatii cefalice; consecintele in patologia

• Evolutia filogenetica a sistemului dentar

• Evolutia filogenetica a articulatiei temporo-mandibulare

• Fenomene dentare atavice

• Fenomene dentare progresive

• Tendinte evolutive filogenetice ale speciei umane

• Evolutia filogenetica a sistemului dentar

- Evolutie filogenetica= dezvoltarea vietuitoarelor de la cele mai simple pana la cele

- La pesti apar dintii placoizi implantati in mucoasa orala

- La reptile- dintii conoizi implantati in procesele alveolare

- La pasari- incisivul prezent la nastere dispare ulterior

▪ Molarii prezentau pe fata ocluzala creasta de smalt antero-post;

▪ Apexul nu se inchidea niciodata

▪ Incisivii cresteau continuu

▪ Incisivii aveau forma de dalti ascutite

▪ Molarii prezentau pe fata ocluzala creasta de smalt transversala

▪ Incisivii erau taiosi

▪ Caninii erau dezvoltati puternic

▪ Molarii prezentau doi cuspizi taiosi

▪ Incisivii superiori erau in forma de lopata, incisivii inferiori in forma

▪ Caninii erau redusi de volum

▪ Formula dentara pe o hemiarcada: 2I, 1C, 3PM, 3M

▪ Formula dentara pe o hemiarcada: 2I, 1C, 2PM, 3M

• Evolutia filogenetica a articulatiei temporo-mandibulare

- Evolutie filogenetica= dezvoltarea vietuitoarelor de la cele mai simple pana la cele

- ATM-ul sufera modificari in raport cu regimul alimentar.

- La rumegatoare condilul madibular ia forma unui cilindru transversal, pentru a

- La carnivore condilul mandibular ia forma unui con pentru a permite acestor

- La primate condilul mandibular era alungit transversal si oblic postero-anterior

- La om miscarile articulatiei devin mai complexe, miscarile de deschidere si

- Asfel condilul mandibular la om va imbraca o forma intermediara celui de la

• Tendinte evolutive filogenetice ale speciei umane

- Cresterea craniului neural

- Fenomenele atavice sunt expresii ale revenirii la formula si morfologia dentara a

- Prezenta dintilor supranumerari

• Fenomene dentare progresive

- Fenomenele progresive sunt expresii ale omului viitorului

• Perioada de organizare branhiala. Mecanismele aparitiei si disparitiei

• Perioada de organizare branhiala- Derivatele buzunarelor/ pungilor, a

santurilor si a membranelor branhiale

• Perioada de organizare branhiala- Derivatele I arc branhial

• Perioada de organizare branhiala- Derivatele celui de al II-lea arc branhial

• Perioada de organizare branhiala- Derivatele arcurilor branhiale III si IV

• Perioada de organizare branhiala. Mecanismele ale aparitiei si disparitiei

o Invaginarea epiblastului la exterior si a endoblastului la interior

o Cresterea, in ritm foarte accentuat a mezoblastului;

o Procesul de flexiune a extremitatii cefalice

- Fiecare arc branhial este acoperit de ectoderm la suprafata externa, de endoderm al

- La om organizarea branhiala are o existenta efemera si nu va da nastere la organe

- Organizarea branhiala dispare repede, ea se termina in a 35-a zi prin disparitia

- Mecanismul este explicat prin fenomenul de mezodermizatie, care duce la

- Arcurile sunt in numar de 5, fiind numerotate cranio-caudal; al 5-lea este

- Volumul lor este redus tot in sens cranio-caudal

• Perioada de organizare branhiala- Derivatele buzunarelor/ pungilor, a santurilor si a

- Buzunarele/ pungile branhiale:

o Din a II-a pereche de pungi branhiale se formeaza captuseala criptelor

o Din a III-a pereche de pungi branhiale se formeaza glanda tiroida,

o Din a IV-a pereche de pungi branhiale se formeaza glandele paratiroide

o A V-a pereche de pungi branhiale regreseaza

- Santurile branhiale sunt in numar de 4 perechi, fiind localizate intre arcurile

o Santul I branhial se afla situate intre arcul I si II branhial si va forma

o Tesutul mezenchimal al arcurilor II si III branhiale prolifereaza si acopera

o Prima membrana branhiala formeaza membrana timpanica