DEZVOLTAREA CAPULUI SI GATULUI

Capul si gatul alcatuiesc extremitatea cefalica / anterioara a vertebratelor inferioare.

Limita dintre cap-gat si torace = apertura toracica superioara sau o linie ce porneste de la
incizura jugulara a sternului, merge pe fata superioara a claviculei, apoi spre articulatia
acromio-claviculara, procesul spinos al vertebrei C7 (vertebra proeminenta) si simetric pe
partea opusa pana la incizura jugulara a sternului.

Limita dintre cap si gat = linie ce porneste de la nivelul mentonului, merge pe baza
mandibulei pana la gonion (unghiul mandibulei), apoi o linie orizontala pana pe marginea
anterioara a muschiului SCM, urcam pana la nivelul procesului mastoidian, traversam catre
posterior, apoi pe linia nuchala superioara pana la nivelul protuberantei occipitale externe si
simetric pe partea opusa pana la nivelul mentonului.

La vertebrate apare si neurocraniul, ce se dezvolta in functie de conditiile de mediu si

de dezvoltarea encefalului.
In evolutia sa, craniul parcurge 3 etape:
a) craniu conjunctiv (desmal) sau membranos
b) craniu cartilaginous
c) craniu osos

Factorii ce determina osificarea craniului (dpdv evolutiv) :

1. Cresterea vitezei de deplasare in apa si cresterea presiunii apei, manifestata in
propulsie asupra polului anterior al pestilor; rezulta astfel aparitia unor elemente
osoase la pesti.
2. Dezvoltarea encefalului si necesitatea de protectie a acestor formatiuni ce conduc
intreaga activitate a organismului => sutura oaselor, cu cresterea si mai mare a
rezistentei la factorii externi (rol de protectie)
3. Trecerea la viata terestra si schimbarea modului de alimentatie (impreuna cu
complexitatea factorilor de mediu) => specializarea unor organe si transformarea altor
organe de la nivelul extremitatii anterioare
4. Arhitectonica craniului si structura oaselor acestuia, precum si forma diferitelor
componente este determinata la mamifere si de actiunea muschilor masticatori si
cranio-motori.

In mod special la om, factorii ce determina dezvoltarea si aspectul sunt determinate de:
1. dezvoltarea preponderenta a encefalului si a emisferelor cerebrale impreuna cu cele
cerebeloase, rezultand astfel fenomenul de telencefalizare si frontalizare.
2. Dezvoltarea aparatului de fonatie, respectiv vorbirea articulata genereaza aparitia unor
camera de rezonanta, cum ar fi laringele cu modificarile aparute la nivelul sau si
spatiile pline cu aer – sinusurile paranazale
3. Vederea binoculara
 4. Ortostatismul cu aparitia unghiului Wolker (unghiul șelar = inflexiune a sfenoidului si
etse specific omului)
5. Trecerea de la statiunea patrupeda la cea bipeda si trecerea de la regimul vegetarian la
cel carnivor si in final la cel omnivore
6. Trecerea de la alimentele crude la alimente preparate
7. Diferentierea limbajului articulat si concomitent perfectionarii encefalului.
Ultimii 3 factori au dus la scaderea in volum a splahnocraniului (viscerocraniului),
retragerea acestuia, scaderea arcadelor dentare, cu disparitia botului si aparitia mentonului.

La om se schimba si pozitia de ansamblu a craniului si raportul cu restul corpului, rezultand o

perpendicularitate pe coloana vertebrala, elemente intre care se formeaza un unghi de 90°.
Schimbarea raportului dintre axul cavitatii bucale si axul faringelui si laringelui vor face
posibila vorbirea articulata.

**Umanizarea craniului este realizata de actiunea complexa a urmatorilor factori

(dupa Beninghoff) :
1. Dezvoltarea encefalului
2. Ridicarea la ortostatism
3. Cresterea de volum a capului
4. Dezvoltarea organelor senzoriale
5. Modificarea aparatului buco-masticator

STADII SI TIPURI DE OSIFICARE

In timpul dezvoltarii, oasele craniului trec prin 3 stadii:
- stadiul fibros / desmocraniu
- stadiul cartilaginous / condrocraniu
- stadiul osos / osteocraniu
! Nu toate oasele care intra ub alcatuirea scheletului capului trec obligatory prin toate cele 3
stadii, unele osificandu-se direct din mezenchim, sarind stadiul cartilaginous.
De asemenea, se intalnesc oase care au portiuni ce se dezvolta trecand prin cele 3 stadii, iar
altele numai prin 2 stadii.

In functie de modul in care se produce osificarea, exista mai multe tipuri:

1. Osificare encondrala = de substitutie = in care oasele trec prin cele 3 stadii
In functie de localizarea mineralizarii, poate fi:
a) Pericondrala – se intalneste a formarea oaselor lungi
b) Endocondraka – se intalneste la formarea oaselor late si scurte, astfel luand nastere cea
mai mare parte a oaselor de la baza craniului.

2. Osificare intramembranoasa = de investitie = in care se trece de la desmocraniu (tesut

conjunctiv necalcificat) direct la osteocraniu.
Se formeaza astfel oasele late ale boltii craniene si unele segmente ale oaselor bazei
craniului.
 Se desfasoara in acelasi timp cu cea de cartilaj, oasele unindu-se apoi prin continuitate.

3. Osificarea mixta = exista oase care au portiuni ce se osifica encondral, iar altele
intermmembranos.

DEZVOLTAREA NEUROCRANIULUI

A. Desmocraniul / Neurocraniul membranos

Prima etapa in dezvoltarea neurocraniului o constituie formarea craniului membranos =
fibrocraniu/ desmocraniu.
Acesta incepe sa se dezvolte la sfarsitul saptamanii IV de viata intrauterina. Apare sub
forma unei capsule mezenchimale care acopera intreaa suprafata a veziculei cerebrale.
Densitatea si grosimea maxima a paturii mezenchimale se gaseste la baza encefalului,
in spatiul din jurul extremitatii craniale a corzii dorsale. La acest nivel ia nastere placa
bazilara (placa occipitala) ce poarta aceasta denumire deoarece ea va forma portiunea
anterioara (bazilara) a osului occipital.
La formarea ei vor participa si primele 3 somite occipitale.

Placa bazilara se prelungeste in mai multe directii:

a) anterior – pe linia mediana, formand:
- Scleroblastemul corpului sfenoidului (inconjoara primordiul hipofizei)
- Scleroblastemul etmoidal – va forma lama perpendiculara a etmoidului, dar participa
si la formarea capsule fibroase olfactive.

b) lateral - prelungirile se alungesc si delimiteaza gaura hipglosului.

c) antero-lateral – aceasta prelugire a placii va forma :

1. Capsulele fibroase auditive (otice) care include veziculele auditive aceastea fiind
derivate ectodermice din care se formeaza urechea interna. Ulterior se diferentiaza in 2
parti:
- dorso-laterala = vestibulara
- ventro-mediala = cohleara, intre care se gaseste un canal profund ce adaposteste
Nervul VII (facial)
Veziculele auditive fuzioneaza cu prelungirea laterala a placii bazilare, lasand un hiatus
prin care trec: vena jugulara interna si nervii IX, X, XI (glosofaringian, vag, accesor).
Acest hiatus va fi viitoarea gaura rupta posterioara (gaura jugulara).

2. Capsulele fibroase optice – in jurul unor derivate din creierul anterior, veziculele
optice sunt transformate apoi in cupele optice, care raman conectate de creier prin
nervii optici.
In saptamana a V-a, mezenchimul se diferentiaza in 2 straturi:
- intern – comparabil cu pia mater si va forma coroida
 - extern – comparabil cu dura mater si va forma sclerotica; se continua cu dura matr in
jurul nervului optic.

Capsula fibroasa mezenchimala a desmocraniului se cliveaza in 2 foite :

- profunda – din care se formeaza meningele
- superficiala – din care se formeaza oasele boltii craniului