Anomalii de dezvoltare ale fetei

Etiologia anomaliilor fetei sunt implicati diferiti factori :

- Factori genetici
- Medicamente (anti-convulsivante)
- Vitamina A in exces ( poate afecta dezv mugurelui fronto-nazal)
- Corticosteroizii
- Razele X

Elementele care genereaza malformatii la nivelul fetei sunt:

- Lipsa mugurilor faciali (agenezii)
- Hipo/hipertrofia unor muguri faciali
- Lipsa fuziunii mugurilor faciali
- Deplasari anormale ale acestor muguri
- Evolutia aberanta a unor resturi epiteliale existente la locul de jonctiune a diferitilor muguri
faciali

Anomalii :
-aprosopia (lipsa tuturor mugurilor faciali) => o deschidere cu niste pereti neregulati
-coloboma ( la nivelul fetei poate exista o fisura oblica – intre unghiul intern al ochiului si
comisura buzelor; sau o fisura transversala – intre comisura bucala si lobul urechii
-cheiloschisis (buza de iepure) – despicatura laterala a buzei superioare; in general apare pe
partea stanga; poate fi si bilaterala si avem de-a-face cu o afectiune genetica si anume
trisomnia 13; cele 2 regiuni carnoase ale buzei pot fi unite printr-o banda epiteliala numita
banda lui Simonard; Aceasta malformatie rezulta in urma nefuzionarii mugurelui nazal medial
cu cel maxilar; Este mai frecventa la fetzii de sex masculin proveniti din mame cu varsta
inaintata
-palatoschisis ( gura de lup ) – reprezinta despicatura palatului dur si moale => in urma
nefuzionarii proceselor palatine laterale cu baza septului nazal sau cu procesul palatin median;
Mai frecventa la sexul feminin; Fenobarbitalul si difenilhidantoina administrate femeilor
epileptice cresc frecventa aparitiei cheilo/palatoschisisului
-cheilopalatoschisis (coexistenta celor 2 despicaturi; atat buza cat si palat)
-schizocefalia – despicatura buzei superioare pe linia mediana => in urma nefuzionarii mugurilor
nazali mediali; se asociaza cu neformarea filtrumului si chiar a osului intermaxilar
-despicatura mediana a buzei inferioare – apare atunci cand intre cei 2 muguri mandibulari nu
exista masa mezemchimala
-lipsa de formare a nasului – apare atunci cand nu se formeaza placodele olfactive; poate exista
insa o singura placoda olfactiva situatie in care se dezvolta jumatate din piramida nazala cu o
singura narina
-rinoschisis – reprezinta fisura longitudinala a nasului => in urma nefuzionarii pe intreaga
suprafata a mugurilor nazali mediali (exista 2 jumatati de piramida nazala , fiecare cu narina ei)
-ciclopia – determinata de agenezia mugurelui fronto-nazal si reunirea globilor oculari
-proboscis lateral – existenta unei jumatati de piramida nazala pe o parte iar pe partea opusa
existenta unei trompe a lui Eustachio ce se va deschide in unghiul intern al ochiului
Anonalii de dezvoltare ale mandibulei
- Agnatismul – agenezia mugurilor mandibulari
- Micrognatism – mandibula hipoplazica
- Macrognatismul – mandibula hipertrofica

Anomalii la nivelul cav bucale :

- Macrostoma -apare atunci cand mugurii maxilari nu se deplaseaza spre linia mediana => un
orificiu bucal mare “gura deschisa pana la urechi” ; mugurii maxilari si mandibulari
homolaterali(de aceeasi parte) nu fuzioneaza
- Microstoma => in urma migrarii exagerate a mugurilor maxilari; de asemenea fuziune exagerata
a mugurilor maxilari/mandibulari de aceeasi parte
- Astoma – fuzionarea mugurilor maxilari pe linia mediana ( nu are gura ); si datorita evolutiei
anormale a resturilor epiteliale dintre diferitii muguri ai fetei pot aparea si chisturi sau fistule
dermoide la nivelul fetei

Arhitectura craniului

-este in stransa dependenta cu organele pe care le contine si este influentata de statiunea

bipeda, schimbarea modului de hranire, tipul de masticatie si dezvoltarea limbajului articulat
-rezistenta calvariei depinde in mod direct de elasticitatea oaselor care o alcatuiesc
-la elasticitatea crescuta a craniului participa si prezenta suturilor astfel la copii si adult
elasticitatea este prezenta in timp ce la batrani dispare
-in traumatismele craniului disjunctiile suturilor sunt foarte rare in comparatie cu fracturile si se
pot produce numai la impacte de intensitate ridicata
-baza craniului prezinta neomogenitati de structura iar testului diploic se gaseste doar in
anumite regiuni
-aceasta neomogenitate de structura a bazei craniului si in special a viscerocraniului este
realizata si de aparitia acelor cavitati pneumatice numite sinusuri paranazale
-actiunea cea mai importanta de modelare a fost determinata de masticatie si ulterior de
vorbire
-in masticatie (prin intermediul dintilor) se realizeaza niste presiuni masticatorii importante ce
determina organizarea arhitecturala deosebita a viscerocraniului generand acel complex de
lame osoase verticale si orizontale intre care se formeaza niste spatii libere

Arhitectura neurocraniului

Arcurile de rezistenta ale neurocraniului

A.arcuri sagitale
1. arcul medio-sagital
Trece prin :
- Crista gali
- Creasta frontala
 - Sutura sagitala
- Protuberanta occipitala interna
- Creasta occipitala

2.Arcurile parasagitale (laterale)

Trec prin:
- Liniile temporale ale frontalului
- Linia temporara inferioara a parietalului
- Procesele mastoidiene
Iar de aici arcul se poate inchide anterior prin arcul zigomatic sau se prelungeste posterior prin
fisura pietro-scuamoasa

B. arcuri transversale
1. Anterior – reprezentat de arcadele orbitale
2. Posterior – reprezentat de liniile occipitale (liniile nucale)
3. La baza craniului exista 2 arcuri :
a) frontal transvers – reprezentat de jugul sfenoidal prelungit lateral cu aripile mici ale
sfenoidului
b) temporal transvers – corespunde mariginilor superioare ale stancii temporarului + procesele
mastoidiene continuand pe liniile temporale inferioare

Tot la nivelul bazei craniului exista pe linia mediana un stalp longitudinal (bara osoasa
longitudinala) care in partea anterioara se dedubleaza si inconjoara șaua turceasca, ocoleste
gaura occipitala continuandu-se cu gaura occipitala interna si cu arcul medio-sagital

Arhitectura viscerocraniului

In timpul masticatiei se realizeaza niste asa numiti curenti de presiune ce genereaza in masivul
facial 3 stalpi principali de rezistenta:
1.stalpul nazo-frontal (in dreptul caninului) :
-disperseaza presiunea de la nivelul incisivilor, caninului si primului premolar
-curentul urca prin procesul frontal al maxilei atat superior cat si inferior de orbita
-se neutralizeaza cu stalpul zigomatic
2.stalpul zigomatic (in dreptul primului molar) :
-preia presiunea de la al doilea premolar si primii 2 molari
-intareste peretele lateral al sinusului maxilar
-se ramifica cu o ramura se descarca superior de orbita prin procesul zigomatic al
frontalului si se anihileaza cu stalpul nazo-frontal
-a doua ramura trece prin arcada zigomatica spre temporal si se pierde in linia
temporala superioara
-exista si o a treia ramura de importanta mai mica care se duce catre podeaua orbitei
intalnindu-se cu cea din stalpul nazo-frontal
3.stalpul pterigo-palatin (in dreptul ultimului molar):
-preia presiunea de la ultimii 2 molari
 -se transmite direct bazei craniului la locul unde se intalnesc stalpul sagital medial cu
arcul transvers anterior

Platformele

In lungul stalpilor este asezat un sistem de platforme orizontale care preiau, disperseaza si
neutralizeaza fortele.
1.Bolta palatina -fortele exercitate la nivelul dintilor laterali, transmise transversal genereaza pe
linia mediana a palatului o creasta ce s.n torus palatin
2.Podeaua orbitei -neutralizeaza presiuni din stalpii nazo-frontal si zigomatic
3.Tavanul orbitei (intarit de arcada supra-orbitala) – neutralizeaza nazo-frontalul si zigomaticul

Platformele orizontale sunt si ele intarite de 1 sistem de lame verticale cum ar fi:
- Osul vomer si lama perpendiculara a etmoidului
- Peretii laterali ai foselor nazale
- Peretii laterali ai cutiei craniene

Curentii de presiune de la nivelul mandibulei

In raport cu structura mandibulei, datorita actiunilor si fortelor exercitate de aceasta se

formeaza 3 curenti de presiune:
1.Principal

Aduna presiunea de la nivelul dintilor, la nivelul arcului alveolar si o distribuie catre liniile oblice
externa si interna (linia oblica externa si linia milohioidiana mediana) -> transmisa catre condilul
mandibulei -> ATM -> prin intermediul meniscului presiunea se transmite boltii fosei
mandibulare si tuberculului articular -> catre arcurile transversale ale boltii craniului
2.Marginal

Porneste de la tuberculul mental, merge pe marginea inferioara a mandibulei, ajunge la unghiul

mandibulei dupa care catre procesul condilar dar si catre procesul coronoidian

3.Temporal

Este determinat de muschiul temporal iar liniile de presiune se concentreaza catre procesul
coronoid si de aici prin intermediul tendonului muschiului temporal se distribuie catre osul
temporal si parietal