Monitoring

calitate sol

Faculatea: Design de Produs si Mediu

Student: Ticusan Andreea Elena
Programul de studii: Ipmi
Anul: III
 Introducere
 Monitoring de sol
Solul este definit ca formaţiunea de la suprafaţa
litosferei, reprezentat printr-o succesiune de straturi care s-
au format prin transformarea rocilor şi mineralelor sub
acţiunii a diferite procese determinate de factorii fizici,
chimici si biologici, adaptându-se continuu la schimbările
naturale şi/sau artificiale ale mediului,
Monitoringul solului reprezintă determinarea
sistematică a variabilelor solului astfel încât să se
înregistreze, atât modificările temporale, cât şi cele spaţiale
prin evaluarea, caracterizată prin observaţii, măsurători si
determinări periodice.
 Indicatori de calitate a solului
Indicatori
Indicatori Indicatori micribiologi
fizici chmici ci

Capacitatea
Capacitatea de de reţinere
reţinere a
a apei
apei
Disponibilitatea  Calitatea
Calitatea materiei
materiei
 Infiltraţia
Infiltraţia // permeabilitatea
permeabilitatea Disponibilitatea şi
şi
accesibilitatea nutrienţilor organice
organice
accesibilitatea nutrienţilor
 Textura
Textura şi
şi structura
structura  pH-ul  Biomasa
Biomasa
pH-ul (reacţia
(reacţia solului)
solului)
 Capacitatea microbiană
microbiană
Grosimea
Grosimea profilului
profilului de
de sol
sol şi
şi a
a Capacitatea de
de schimb
schimb
cationic  Respiraţia
Respiraţia solului
solului
cationic
orizontului
orizontului bioacumulativ
bioacumulativ  Aeraţia  Diversitatea
Diversitatea
Aeraţia
 Densitatea  Salinitatea speciilor
speciilor
Densitatea aparentă
aparentă // Salinitatea
 Analiza
 Toxinele
Toxinele (metale
(metale grele,
grele, Analiza enzimelor
enzimelor
compactitatea
compactitatea pesticide,  Azotul
Azotul mineralizabil
mineralizabil
pesticide, compuşi
compuşi organici)
organici)
 Conţinutul  Materia
Materia organică
organică în
în
 Stabilitatea
Stabilitatea agregatelor
agregatelor Conţinutul de
de materie
materie
organică curs de transformare
curs de transformare
organică
 Forma
Forma şi
şi mărimea
mărimea porilor
porilor  Coeficientul
Coeficientul
 Formarea metabolic
metabolic
Formarea crustei
crustei // dispersia
dispersia
argilei
argilei
 Legislatie
Indicator de caliate al Strandrad Metoda analitica
solului
Fosfor ISO 11263/1994 Spectrometrie

Azot total ISO 11265+A1/1998 Titrimetrica

Conductiviate electrica ISO 11465/1998 Electrochimie

Materia uscată și conținutul de ISO 11465/1998 Gravimetrică

apă
Metale grele ISO 11047/1999 Spectrometrie de absorbție
atomică
Sulf total ISO 15178/2000 Arderea uscată

Carbon organic total ISO 14235/2000 Spectrofotometrie

Pesticide organoclorurate ISO 10382/2002 Gaz-cromatografie (GC)

Cianuri totale ISO 11262/2011 Titrimetrică

Bifenili policlorurați (BPC) ISO 13876:2013 Gaz-cromatografiespectrometrie

de masă (GC-MS)

Dioxine și furani ISO 13914:2013 Gaz cromatografiespectrometrie de

masă (GC-MS
pH ISO 10390/2015 Electrochimie

Eteri ISO 22155/2016 Gaz-cromatografie (GC)

Hidrocarburi aromatice volatile ISO 15009:2016 Gaz-cromatografie (GC)

 Monitorizarea calitatii solurilor
din zona Baia Mare

Obiectivele studiului de monitorizare:

-urmărirea sistematică a caracteristicilor calitative şi cantitative ale solurilor;

-elaborarea prognozelor cu privire la evoluţia calităţii solurilor;
-avertizarea organismelor interesate asupra problemelor negative privitoare
la soluri;
-furnizarea de date pentru fundamentarea măsurilor de prevenire a
fenomenelor negative şi de ameliorare a solurilor;
-urmărirea efectelor acestor măsuri;
-contribuţia cu date privind solurile la realizarea sistemului naţional de
monitoring integrat al mediului înconjurător etc.

Parametrii monitorizati si perioada de monitorizare

Metalele grele: Cu ,Zn, Fe, Pb si Ni

Perioada : 2008
Figura 1. Harta zonei Săsar Baia Mare cu indicarea punctelor de prelevare a probelor
văzută din sateli

•Punctul 1,2,3Gospodariile oamniilor •Punctul 5,6-iazul Aurul

•Punctul 4-Vai •Punctul 7,8-iazul Remin
 Surse de poluare a solului
din zona Săsar-Baia Mare
Evacuări de ape uzate menajere:
Evacuări de ape uzate din industria minieră:
Evacuări de ape uzate din industria metalurgică neferoasă:
 Evacuări de ape uzate provenite de la: iazurile de decantare în funcţiune sau în stare de
conservare
Halde de zgură
Râul Săsar transporta în apele lui steril de la flotaţii . La nivelurile reduse ale apei,
datorită vitezelor mici de curgere, pe malul albiei se depunea un strat de steril cu o
grosime medie de 15-20cm. Apele reziduale erau evacuate în cursul râului Săsar şi al
afluenţilor săi .
Ponderea ca importanţă chimică aparţinea întreprinderilor industriale (uzinele de
preparare a minereurilor, unităţile de transport auto, unităţile spitaliceşti, industrie
alimentară, etc.).
Apele reziduale de la instalaţiile de prelucrare a minereurilor conţin cantităţi mari de
suspensii minerale, reziduu fix, metale grele (Pb, Cd, Cu, Zn), Mn, reactivi de flotare,
fenoli, cianuri, etc.
În prezent, solul din satul Săsar este afectată de deversări constante sau accidentale din
activităţi de minerit, metalurgie şi ape menajere.
VALORILE LIMITĂ PENTRU CONCENTRAȚIILE DE
METALE GRELE ÎN SOL)
Parametri Valori limită [1]
Cupru [2] 50-140
Nichel [2] 30-75
Plumb 50-300
Zinc [2] 150-300