Curs 14

Procese avansate de tratare a apelor

Exemple

Prof.univ.dr. Maria Visa

 Depolu
epoluarea
area apelor de suprafaţă
suprafaţă p
prin
rin îndepărtarea
metalelor grele

• Suspensii minerale, anioni

• Cationi: Ca2+, Mg2+, Cu2+, Zn2+, Fe2+, Mn2+,
Ni2+, Cd2+
• Săruri de: plumb, cupru, fier, nichel, crom,
mercur fin Toxice
• microelemente: As,Ti, Co, Ga, Mo, Sn, Te, Ba,
Se, Bi, etc.
• detergeţi, coloranţi

• Industria minieră
• Extracţia minereurilor P
O • Organismele
• Industria metalurgică prelucrătoare
SURSA DE
L TRANSPORT • Ecosistemele
U ŢINTA
• Secţiile de acoperiri metalice POLUARE • Alte componente
A
N în ale mediului
• Industria chimică anorganică T AER, APĂ, SOL
• Fabricarea pigmenţilor minerali
• Industria textilă şi pielăriei
 Gradul de toxicitate depinde de:

• Sarcina electrică: CrIII < CrVI, Pb < Pb2+

• Afinitatea faţă de gr. SH: R-SH + M+ → R-S-M + H+
• Mărimea particulelor: 2-4 µm sunt fagocitate de 5-6 mai mult decât
particulele cu mărimea de 5-6 µm
• Structura cristalină: NiS cristalizat > NiS amorfe
• Solubilitatea în mediile biogene

Toxicitatea Metale

• Alterează proprietăţile organoleptice ale apei: Fe, Mn, Cu, Zn

• Toxice în concentraţii mici: As, B, Ba, Cd, Cr, Hg, Pb, şi Se
• Devin toxice peste o anumită conc.: Ag, Be, Bi, Ni, Sb
• Netoxice la conc. de ordinul ppm în apă: Ga, Ge, Sn, Sr, Ti, V, Zn
• La nivelul de conc. ppb - ppm, sunt nutrienţi, la conc.> toxice: Co, Cu,
Fe, Mn
 Toxicitatea Metalelor

1.Concentraţia lor creşte pe unitatea de masa

2. Se acumulează în organismul uman
3. Posedă proprietăţi mutagene şi cancerigene

Poluant Efecte asupra sănătăţii

Cadmiu ficat, rinichi, splină, pancreas, testicule, cord, suprarenale, sistemul nervos
central şi periferic, placentă şi glanda mamară, inhibă fosforilaza oxidativă
DL50 = 1g de la nivelul mitocondrilor, diminuează sinteza de ADN, inhibă insulina
CLA=0,005µg/L pancreatică, creşterea hipertensiunii arteriale, eliminarea calciului,
porozitatea oaselor, modifică permeabilitatea membranelor celulare

Cupru intoxicare cronică a sistemul digestiv – apare hipertonia, ateroscleroza, boli

de inimă, modifică structura morfologică a ficatului (ciroza ficatului, cancerul
CLA=0,5 mg- primar al ficatului) se modifică spectrul microelementelor sângelui
Kg
Nichel Efecte nocive asupra inimii, ficatului şi rinichilor, plămânilor (cancer
CLA pulmonar) iritaţii ale pielii, eczemă
0,1-0,5 mg/kg
 Epurarea prin adsorptie -Teste preliminare de adsorbţie

Exemple

Adsorbant – cărbune activ

Modificarea substraturilor bazate pe mangal obţinut din biomasă agricolă

Optimizarea proceselor de adsorbţie pe substraturile selectate

- determinarea timpului optim de contact
- determinarea masei optime de substrat pentru 100 mL soluţie

Studiul substraturilor mixte, cărbune activ +TiO2

Analiza mecanismelor de adsorbţie prin studiul experimental al izotermelor

de adsorbţie a cationilor de Cd 2+, Cu 2+, Ni 2+ din soluţii monocationice şi
multicationice pe substraturile selectate de cenuşă şi pe substraturile mixte
 Adsorbţia metalelor grele pe adsorbanţi poroşi

Influenţată de:

• dimensiunile şi structura (gradul de hidratare) speciilor de metale grele

• numărul de centri activi în adsorbţie
• suprafaţa specifică a substratului mezo-, nano-structurate
• heterogeneitatea (substraturi mixte - naturale sau artificiale)
• morfologia suprafeţei - zonele de energie înaltă (muchii şi colţuri)
• distanţa dintre centri activi de pe suprafaţa solidului şi moleculele
speciei adsorbite - forţele de reţinere descresc puternic cu distanţa
• modul de amplasarea şi orientare al speciilor de sorbit pe suprafaţa
substratului de adsorbţie
 Analiza comparativă a datelor de adsorbţie a cationului de Cd2+ pe
diferite tipuri de substrat

Concluzii::

Modelare  adsorbţia pe substraturi heterogene

heterogene
Substrat Modelare Langmuir
Freundlich
 mecanisme independente de adsorbţie, care pot
FA-CET NaOH 1N qmax = 1,9857 mg/g n = −0,64 decurge simultan
(2g/100 mL sol.) a = − 4,6414 k = 2,1842
 q - substratul FA-
FA-CET
CET-- NaOH 2N < FA
FA--CET
CET-- NaOH 1N
FA-CET NaOH 2N n = 0,16
(4g/100 mL sol.)
R2 <0,9
k = 14,1221  FA - CET NaOH 4N – substrat cu centre puternic
polarizate, conducând chiar la schimb ionic
FA-CET NaOH 4N
R2 <0,9 R2 <0,9
(1g/100 mL sol.)  procesul de adsorbţie poate fi descris cu alt tip de

FA-M NaOH 2N qmax = 1,7433 mg/g izotermă

R2 <0,9
(4g/100 mL sol.) a = − 65,9310

 eficienţă ridicată: msusbtrat : Vsoluţie peste 4:100

Mecanismele nu pot fi modelate cu o unică formă a ecuaţiei Langmuir sau Freundlich

 Îndepărtarea ionilor MeZ+ din apele rezultate în industria textilă
utilizând amestec de cenuşă de termocentrală şi TiO2

TiO2 - structura cristalină

cristalină,, caracter amfoter, controlată, preţ de cost scăzut, Sg/m2g-1= 48
amfoter, morfologie controlată

• Procesul de oxidare avansată (POA)

• Avantaj - condiţii obişnuite de T
• Suprafaţa cu încărcare variabilă

• Depinde de pH-
pH-ul soluţiei

RUTIL ANATAS BROOKIT

100

Randamentul de adsorbtie [%]

80
2+
Cd -FA-CET/NaOH 1N
2+
Cd -FA-CET/NaOH 2N
• TiO2 – anatas Degussa P25 60
2+
Cd -TiO2
2+
Cd -FA-MINTIA/NaOH 2N
• pH > 6,17 încă
ncărcare negativ
negativăă 40

• raportului mads : Vsol de 4 g substrat /100mLsoluţie

100mLsoluţie 20

0
0 10 20 30 40 50 60
Timpul optim de contact [min]
Procesul de adsorbţie poate fi descris de următorul mecanism

Reacţia de echilibru acido – bazic

S – OH + H+ ↔ S – OH
S – OH + HO-
HO- ↔ S – O- + (H2O)

Legarea ionilor metalului

S – O – H + Mz+ ↔ S – OM(z-
(z-1)+ + H+

2S – O – H + Mz+ ↔ (S – O)2M (z- (z-2)+ + 2H+

S – O – H + M z+ + H2O ↔ S – OMOH(z- (z-2)+ +2H+

Schimbul de Ligand (L-

(L- = ligand)
L- ↔ S – L + HO-
S – OH + L-
L-- ↔ S2 – L + 2HO-
2S – OH + L

L- + Mz+ ↔ S – L – Mz+ + HO-

S – OH + L- HO-
L- + Mz+ ↔ S – OM – L(z-
S – OH + L- (z-2)+ + H+

Adsorbţia metalelor grele - proces de schimb ionic

M –OH +Cu2+, M –O – Cu +H+

M - H+ (Na+ K+) + Cu 2+, M – Cu +H+ (Na+ K+)

Scheme tehnologice de
tratare
pentru îndepărtarea culorii
şi durităţii
 Integrarea procedeelor cu membrană în tratarea apei

Aplicarea tehnologiilor de membrană în domeniul tratării/epurarării

apelor uzate - influenţată de o serie de factori obiectivi:

- rezervele scăzute de apă de suprafaţă din ţările situate în regiunile

aride;

- standardele şi reglementările severe privind calitatea apelor din

surse naturale şi a apelor uzate deversate în emisari

• (completarea procedeelor de tratare convenţionale cu etape de

tratare avansată (adsorbţia, procedeele de membrană,

• oxidarea-aerarea sau dezinfecţia cu UV sau ozon), o modalitate de

reducere a micropoluanţilor toxici şi de limitare a formării PSD.
Dezvoltarea industriei membranelor

În Africa de Sud, Israel, Kuweit, desalinizarea este o metodă de obţinere a apei

potabile

SUA, Olanda, Japonia, Franţa, Suedia

- obţinerea apei potabile din ape de suprafaţă prin aplicarea procedeelor

cu membrană OI, UF – utilizate la producerea apei ultrapure, sau a apei
utilizate ca agent termic în cazanele cu aburi sau turnuri de răcire în diferite
industrii.

- reduceri de consum energetic - membrane de celuloză acetat, membrane

din materiale compozite
a) strat selectiv superior foarte subţire (0,1-0,5 µm)
b) un strat poros, care conferă rezistenţă.

• Membranele anizotrope pot fi asimetrice (cele două straturi

fiind realizate din material identic)
• sau compozite (materialele celor două straturi sunt diferite).

- polimeri pt. membranele anizotrope-asimetrice sau compozite

sunt:
acetat sau triacetat de celuloză, poliamide, polisulfone,
poliestersulfone, poliacrilonitrili, teflon, policarbonaţi,
polietilenă, politetrafluoroetilenă, polipropilenă.

• Pt. electroliză se folosesc materiale speciale, membrane

semipermeabile schimbătoare de ioni : copolimeri,
polipropilenă, polistiren, polielectroliţi.

• membranele anorganice –din Al, Zr, sau oţel poros – foarte

rezistente.
Membrane (module):
- membrane plate (plăci şi rame)
- membrane spiralate
- membrane tubulare: - hollow fibre, membrană capilară.
Regenerarea membranelor:
metode fizice
- spălarea cu apă demineralizată
- spălare cu amestec apă-gas (aer- azot)
- scurte pulsaţii electrice sau vibraţii mecanice
- schimbarea polarităţii curentului
- curăţirea cu bile de poliuretan

metode chimice – pt. eliminarea depunerilor cu caracter ireversibil

Sistemele de schimb ionic

- clasifica după modul de contactare a mase ionice cu faza lichidă în:

- sisteme în regim staţionar sau de amestecare

- sisteme în regim dinamic (în coloană)

Exemple de Subiecte de Examen
An. III IPMI
1. µapă = 18 g/mol.
A) Calculează raportul de masă în care se află atomii din molecula de apă?
B)Calculează raportul volumetric în care se află atomii din molecula de apă?
2. Indică starea de agregare şi procesele fizice care au loc în intervalul de temperatură t <
00C - t >
1000C. Descrie structura moleculei/moleculelor de apă în stările de agregare menţionate?
3. Proprietăţile fizice care pot descrie gradul de poluare/gradul de epurare?
4. Apele naturale au valoarea pH-ului cuprinsă între 6 şi 9. Cum se determină aciditatea unui
volum
de apă cu un pH > 9, dar cu un pH < 4. Dacă [HO-] = 10-2 mol/L, apa are caracter acid sau
bazic.

Justifică răspunsul dat.

5. Defineşte noţiunea de alcalinitatea apelor naturale?
6. Rolul apei în dezvoltarea societăţii omeneşti. Defineşte noţiunea de poluarea şi de poluant.
7. Descrie modelul poluării mediului a lui Hodgate,1979.
8. Clasifică sursele de poluare, posibile apelor naturale.
9. Legea apelor 107/1996 stabileşte cadrul legal privind regimul de protecţie şi utilizare a
surselor
de apă naturale. În ce constă regimul de protecţie a surselor de apă ?
10. Dă exemple de poluanţi prioritari: anorganici şi organici.
 a) Descrie schema de principiu a SAA utilizând ca sursă apa unui râu.

11. Enumeră câteva forme de poluare a mediului marin şi oceanic.

12. Care sunt efectele poluării apelor de suprafaţă, respectiv a apei potabile cu
metale grele.
Exemple.
13. Ce este „SMIR”, care sunt obiectivele pe care le urmăreşte şi ce cuprinde?
14. Exemple de anioni, sursa de provenienţă şi tehnici de analiză a anionilor din
ape.
15. Exemple de metale grele, sursa de provenienţă şi tehnici de analiză a
cationilor metalelor grele.
16 Sisteme de alimentare cu apă:
Descrie schema de principiu a SAA utilizând ca sursă apa unui râu.

Râu
1 2a 3 4 2b 5 6 7
39. Descrie instalaţia Tripol
b) Proiectarea unei STA.
17. Clasificarea procedeelor de tratare?
18. Tratări curente şi importanţa lor în obţinerea unei
ape de calitatea I.
19. Reţinerea pe grătare (scopul, construcţia, clasificarea).
20. Reţinerea pe site (scopul, construcţia, clasificarea).
21. Deznisiparea (presedimentarea), descrie procesul
de deznisipare cu ajutorul deznisipatorului din fig.
alăturată.
22. Sedimentare –decantor
23. Se dă schema unei staţii de tratare. Se a)Descrierea procesului de floculare – coagulare:
cere b) Descrierea procesului de filtrare.
c) Descrierea procesului de dezinfecţie.
d)Adsorbţia pe materiale adsorbante. Exemple de
Pompare
filtrare grosieră
Preoxidare Floculare materiale adsorbante, caracterizarea lor,
Decantare
Coeficient masic, molar de adsorbţie.
Eventuale trata-
Filtrare
mente specifice
e) Teoria adsorbţiei, tipuri de adsorbţii, aplicaţii.
f) Eficienţa procesului de adsorbţie
Sursă de alimentare
Dezinfectant 24. Care sunt condiţiile generale şi specifice ce trebuiesc să
Noroi le îndeplinească instalaţiile şi echipamentele din staţiile de
tratare/ epurare?
Rezervor de apă 25. Procese de tratare a apei utilizate ca agent termic –
tratări speciale.
Adsorbţie pe 26. Dedurizarea apei utilizate ca agent termic.
Reţeaua de cărbune activ
distribuţie - dedurizarea prin precipitare
- dedurizarea cu sodă caustică
- dedurizare cu carbonat de sodiu.
30. Mecanismul schimbului de ioni.
31. Avantaje şi dezavantajele utilizării schimbătorilor de ioni.
32. Condiţii de calitate pentru apa utilizată ca agent termic.
33. Apa pentru obţinerea aburului în cazanele de înalta presiune
34. Explica schema de mai jos. Ce fel de ioni se pot indeparta din apa de suprafata

A pă C a tio n it D egazor A n io n it
b ru tă de C O 2 p u te rn ic b a z ic S c h im b ă to ri
p u te rn ic a c id
OH- în stra t m ix t
H+ A pă
tra ta tă

35. Instalaţie de dedurizare cu două coloane de cationit.

36. Coloane de schimb ionic. Construcţie, funcţionare.
37. Avantajele şi dezavantajele contactării în strat fix
38. Exemple de procedee de membrane. Aplicaţii.
.
SUCCES la EXAMEN !