Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Studiaza:
– alcatuirea scoartei terestre
– compozitia mineralogica, petrografica si chimica
– formele de zacamant ale diferitelor mase de roci
– fortele care
actioneaza asupra scoartei terestre
ii modifica structura si aspectul
Stiintele geologiei
Geomorfologia - relieful scoartei terestre
Geotectonica - masele de roci din scoarta si
miscarile scoartei
Petrografia - structura rocilor din scoarta terestra
Mineralogia - mineralele din care sunt alcatuite
rocile
Cristalografia - structura interna a cristalelor
Geochimia
– legile de repartitie, asociatie si migratie a substantelor
chimice
– din interiorul pamantului si de la suprafata lui
Pedologia - studiul solurilor
Dinamica externa a pamantului
Surse de energie a fortelor externe
– energia radianta (lumina si caldura):
incalzirea, dezagregarea si alterarea rocilor
formarea curentilor de aer si apa
evaporarea apelor
formarea precipitatiilor
– atractia Lunii si a Soarelui
formarea fluxului si refluxului
– gravitatia pamantului
deplasari din zonele inalte catre cele joase a rocilor
dezagregate
– radiatiile cosmice
– caderile meteoritilor
Dinamica interna a pamantului
Depunerea si acumularea:
– precipitare in solutii (sedimentare chimica)
– actiunea organismelor (sedimentare
organogena)
– depunerea particulelor solide transportate de
apa (sedimentare mecanica)
Meteorizarea
– transformarea rocilor si mineralelor sub actiunea
factorilor fizici, chimici sau biologici
Meteorizarea
dpdv economic:
– mijloc de productie (cultivarea plantelor -
fertilitate)
– obiect al muncii
Abordarea pedologiei
Tratare stiintifica
– Studiul legilor care guverneaza dinamica lui
– Observatii pe teren
– Analize de laborator
– Prelucrarea datelor si interpretarea lor
Inrudirea cu alte stiinte
– Ecologia
– Meteorologia si climatologia
– Silvicultura
– Fizica, chimie, matematica
– Topografie
– Geologie si geomorfologie
– Mineralogie
Formarea solului
Procesul de solidificare
– proces fizico-chimic si biologic
– transformarea si migrarea substantelor inspre
straturile superficiale ale litosferei = sol
– perechi de procese contrare:
alterarea silicatilor primari (hidroliza) – resinteza
silicatilor secundari (argilizare)
descompunerea si mineralizarea materiei organice –
resinteza lor (humificare)
oxidare – reducere
patrunderea si retinerea apei – pierderea apei
(infiltratii…)
acumularea elementelor nutritive - pierderea lor
(consumul de catre plante)
Compozitia solului ca sistem
Elemente solide
– anorganice
nealterate: bolovanis, pietris, nisip, praf
alterate: saruri minerale, oxizi, hidroxizi, argile
– organice
vii: microorganisme, mezofauna
moarte
– nealterate: litiera, resturi de lemn, radacini, microroganisme
– alterate: humus
Elemente lichide:
– apa
– substantele solubile
anorganice
organice
– coloizi
Elemente gazoase:
– aer: O2, H2, CO2, alte gaze
– vapori de apa
Formarea componentelor solului
– componenta minerala
Formarea componentei minerale
– dezagregarea (meteorizarea fizica)
variatiile de temperatura, procesul de inghet-dezghet,
apa, vantul, fortele gravitationale, plantele
– alterarea (meteorizarea chimica)
hidratarea, dizolvarea, hidroliza, carbonatarea, oxido-
reducerea
– alterarea biochimica (microroganisme si plante)
sinteza de materie organica
descompunerea ei pana la mineralizare
Produsele dezagregarii si alterarii
– saruri, oxizi si hidroxizi, minerale argiloase
Formarea componentelor solului –
componenta organica
Formarea componentei organice
– acumulare sub forma de humus
Surse de materie organica
organisme de natura vegetala care produc materie
organice prin fotosinteza
– biomasa
– resturi organice din masa aeriana si radacini
– substante humice
Compozitia
apa (75-90 %)
substante organice
– C, H, O, N, P, S, Ca, Mg, Fe, K
– zaharuri (celuloza), lignine, tananti, proteine, lipide, rasini
Transformari ale materiei
organice in sol
1. Mineralizarea materiei organice
– sub actiunea agentilor fizici, chimici si
biochimici
– descompunerea rapida pana la:
CO2, H2O, NH3, saruri
– descompunerea lenta – produsi intermediari
resinteza – formeaza noi compusi (humus)
descompunere pana la mineralizare (dar tot lenta)
– procese ale mineralizarii:
hidroliza
oxido-reduceri
mineralizarea totala
Transformari ale materiei
organice in sol
2. Humificarea
– transformarea resturilor organice pana la un
anumit punct si resinteza altor produse noi
organice = humus
Humusul: produs organic complex
– hidrati de carbon, proteine, lignine, amino acizi
– acizi humici (80-90% din masa humusului):
acid humic si acid fulvic
– acizii humici se formeaza in urma proceselor de
oxidare biochimica lenta (catalizate de componenta
minerala)
condensare si policondensare
Acid humic si acid fulvic
Acid humic – reprezinta fractia din substantele humice care nu
sunt solubile in apa in conditii acide (sub pH 2) dar solubile la pH
mai mare (bazic)
– 50% C, 40% O, 5% H, 3% N, 1% P, 1% S
– structura de tip polifenolic, cu grupe functionale –OH, –NH2, =CO, -COOH
Acid fulvic – reprezinta fractia din substantele humice care nu sunt
solubile in apa in conditii bazice, dar solubile la pH mai mic (acid)
– mai putin C, mai mult O, 5% H, 3% N, 1% P, 1% S
– structura similara acidului humic
Humina - reprezinta fractia din substantele humice insolubile in
apa
Proprietatile chimice ale solului -
Apa din sol
Solutia solului:
– compusi solubili cu rol nutritiv
– saruri ale acizilor minerali (azotiti, azotati, cloruri,
sulfuri, carbonati, fosfati) de Ca, Mg, K, Na, amoniu,
Fe, Al, Mn
– acizii organici: acetic, oxalic, tartric, malic
– acizii humic si fulvic
– amino acizii, alti compusi organici solubili
Dispersii:
– dispersii ionice: saruri si acizi
– dispersii moleculare: zaharuri
– dispersii coloidale: acizii humici, hidroxizi insolubili
(Al, Fe)
Proprietatile chimice ale solului
1. Capacitatea de ab/adsorbtie
moleculara – retinerea la suprafata solului a
moleculelor polare
cationica – schimb de cationi intre cei de pe
suprafata solului cu cei din solutia solului
guveranta de legile: echivalentei, reversibilitatii,
echilibrului, energiei de adsorbtie
capacitatea de schimb (T):
– pentru hidrogen (H+) - SH
– pentru cationi/baze (Ca2+, Mg2+, Na+, K+…) - SB
– totala T= SH+ SB
anionica – schimb de anioni
Proprietatile chimice ale solului
2. Reactia solului (pH)
acida (H+), sau alcalina (OH-);
prin dizolvare si disociere electrolitica,
influenteaza
procesele bio(chimice)
cresterea plantelor
activitatea microbiana (la anumite pH-uri)
toxicitatea exercitata de acizi
corectarea reactiei acide
amendamente calcaroase – CaCO3, CaO, Ca(OH)2
corectarea reactiei alcaline
amendamente – gipsul, fosfogipsul
drenaje – sa coboare nivelul apei freatice saline
irigatii cu apa dulce – schimba compozitia solului
Proprietatile chimice ale solului
3. Capacitatea de tamponare
Proprietatea unor compusi din sol (cu caracter
acido-bazic) de a se opune modificarilor
evidente ale pH-ului solului
Exemple
– complexul argilo-humic
– tampon carbonat - CaCO3, Ca(HCO3)2, H2CO3
– tampon fosfat (fosfat, acid fosforic)
Importanta practica
– alegerea amendamentelor
– alegerea ingrasamintelor
Elemente nutritive din sol
Solul
– sursa de elemente nutritive pentru plante
– rezervor de elemente
Plantele au capacitatea de a sintetisa biomasa
prin fotosinteza si nutritie minerala
Elementele nutritive din sol (cantitaiv)
– macroelemente – C, H, O, N, P, K, Ca, Mg, S
– microelemente – Fe, Mn, Cu, Zn, B, Mo, Cl
Provenienta – alterarea mineralelor
Elementele nutritive se gasesc sub forma:
– substante “asimilabile” – cele solubile
– substante “actual inaccesibile” – saruri greu solubile