Chimie Coloidala

an III, IPMI
C1

2020-2021
Chimia coloizilor

1. Sisteme coloidale. Definitie, clasificare, aplicatii, coloizi in mediu.

2. Stabilitatea sistemelor coloidale: sedimentare; difuzie
3. Separarea sistemelor disperse - micro- si nano-filtrare; Reologia sistemelor disperse
4. Proprietati optice ale sistemelor coloidale. Dispersia luminii; efectul Tyndall; analiza dinamica a
imprastierii luminii pe particule
5. Termodinamica suprafetelor; Proprietati superficiale; unghi de contact, ecuatia Young-Dupree;
capilaritate
6. Tensiune superficiala in sisteme omogene; influenta curburii suprafetei – ecuatia Kelvin; lucru de
udare; tensiune superficiala in sisteme omogene multicomponente, lucru de adeziune
7. Tensiune superficiala in sisteme multi-componente. Surfactanti. Micele coloidale. Autoasamblare
8. Adsorbtie. Definitie, marimi caracteristice; adsorbtia L/L si filme monomoleculare.
9. Adsorbtia G/S si L/S. Modelarea proceselor de adsorbtie: izoterme de adsorbtie
10. Adsorbtia de schimb ionic; aplicatii ale adsorbtiei in procesele de mediu
11. Fenomene electrocinetice. Potential electrocinetic; electroforeza
12. Obtinerea sistemelor coloidale liofobe prin dispersare si prin coagulare. Sinteze sol-gel.
13. Emulsii, dispersii si spume; stabilitatea sistemelor coloidale; strat dublu electric.
14. Sisteme liofile. Solutii de polimeri. Diagrame de faze in solutii de polimeri
 C1. Sisteme coloidale.
Definitie, clasificare, aplicatii, coloizi in mediu.
Bibliografie

Bogatu C., Sisteme disperse. Rolul in poluare si depoluarea mediului, Editura Univ.
Transilvania, 2020

Paul C. Hiemenz, Raj Rajagopalan Principles of Colloid and Surface Chemistry ,

Marcel Dekker, 1997

Drew Myers, Surfaces, Interfaces and Colloids, Willey Tech, 1999

Chifu Emil, Chimie coloidala, Editura Didactica si Pedagogica, 1969

Mîndru I., Leca M., Chimia macromoleculelor și a coloizilor, Editura Didactică și

Pedagogică, Bucuresti, 1977;.
Istoric
1827 Robert Brown – miscarea particulelor de lycopodium pe suprafata apei
➔ miscarea browniana

1857 Michael Faraday – dispersii de particule fine de aur in apa si coagularea lor in mediu salin

1861 Thomas Graham – denumirea de coloid -originea în cuvântul grecesc „colla” (clei)
COLOIZI ➔ substanțele care nu difuzeaza prin membrane semipermeabile
➔ nu cristalizează din soluțiile lor

1905 Albert Einstein &Wilhelm Sutherland ➔ teoria miscarii browniene

1907 Weinerman – coloizii - nu sunt clase de compusi chimici si o stare in care

poate exista orice compus ( organic, anorganic)

1910 Jean Marie Perrin – ecuatiile echilibrului de sedimentare

1910 Louis Gouy & David Chapman – teoria stratului dublu electric

1922 Staudinger – definire termen de coloizi liofili➔ soluri liofobe; soluri liofile

1941 – 1948 – Derjaguin, Landau, Verwey si Overbeek – stabilitatea coloizilor, teoria DLVO
 Sisteme disperse = Sisteme multicomponente

Sisteme disperse Sisteme disperse

omogene heterogene

Mediu
Solvent: Solut(i): Particule
continuu:
molecule, + molecule, + dispersate:
molecule,
ioni ioni S, L, G
ioni
Solutii
Solutii moleculare de polimeri s.c. liofobe Dispersii
(s.c. liofile)

10-10 10-9 10-8 10-7 10-6 re

ΔG < 0 ΔG < 0 ΔG > 0 ΔG > 0

termenul de coloid ➔ stare coloidă are sens larg și de asemenea intervalul dimensional
caracteristic, de regula 10-9....10-6 m, conform definitiei IUPAC
Sisteme disperse = Sisteme multicomponente

Inversul razei echivalente = grad de dispersie

 Clasificarea sistemelor coloidale
1. Functie de stabilitatea termodinamica:

- Sisteme liofile: ΔG < 0

- sisteme liofobe: ΔG > 0
2. Functie de starea de agregare a mediului continuu si a fazei disperse

Mediu continuu Faza dispersata Simbolizare Exemple

S S/G
G L L/G
(aerosoli) G - -
S S/L
L L1 L1/L
(liosoli) G G/L
S1 S1/S
S L L/S
(xerosoli) G G/S

3. Functie de mobilitatea sistemului:

- Sisteme fluide: soluri, solutii de polimeri
- Sisteme coerente: materiale poroase, materiale spongioase
 Clasificarea sistemelor coloidale

1. Functie de stabilitatea termodinamica:

- Sisteme liofile: ΔG < 0

- sisteme liofobe: ΔG > 0
2. Functie de starea de agregare a mediului continuu si a fazei disperse

Mediu continuu Faza dispersata Simbolizare Exemple

S S/G Fum, praf suspendat in aer
G L L/G Aerosoli: Ceata
(aerosoli) G - -
S S/L Soluri: vopsele pe baza de pigmenti, tonner
L L1 L1/L Emulsie: lapte, sange
(liosoli) G G/L Spuma
S1 S1/S Aliaje cu component nemiscibili
S L L/S Gel: jeleuri, branza
(xerosoli) G G/S Spume solide, polistiren antisoc, burete

3. Functie de mobilitatea sistemului:

- Sisteme fluide: soluri, solutii de polimeri
- Sisteme coerente: materiale poroase, materiale spongioase
Ce diferentiaza sistemele coloidale de restul sistemelor?

Stabilitate/instabilitate termodinamica
Stabilitate cinetica

?
 Raportul suprafata/volum: ordonare pe distanta scurta

V, A V, 12A

Concluzie: divizarea unui volum

- nu modifica volumul total
- modifica substantial suprafata totala
Sistemele coloidale sunt caracterizate de un % mare de atomi aflati la suprafata/interfata
(din totalul de atomi care alcatuiesc particula) comparativ cu nr. atomilor in miezul particulei
%= 100 x Nr. atomi la suprafata particulei/total nr. atomi

Suprafata specifica:
Atomi in miezul particulei
Ss = S / V [1/m]

Suprafata specifica gravimetrica

Ss = S / m [m2/g]

Atomi la suprafata particulei 2D 1D 3D

Dimensiune particula [nm]

Aplicatii - Produse
- Produse alimentare
- Produse cosmetice
- Mase plastice
- Cauciucuri

Aplicatii - Procese
- Detergenta
- Udare si adeziune
- Flotatie
- Spumare
- Dializa
- Electroforeza
- Sol-gel
Importanta fenomenelor de suprafata si a coloizilor in mediu

Apa

Aer

Sol
 Scopul cursului:

Cunoasterea proprietatilor de suprafata, a mecanismelor de formare, si a

stabilizarii / destabilizarii sistemelor coloidale pentru controlul eficient al
proceselor de mediu si depoluare.