Recapitulare M4

Introducere în chimie fizică coloidală

Sisteme disperse heterogene
1. Sistem din punct de vedere fizico-chimic (limitat în spațiu)

2. Sisteme heterogene:
- sisteme compuse din două sau mai multe faze nemiscibile (faza
externă, faza internă), cu o suprafață de separare (interfață) relativ
mare

Faze:
- lichid, solid, gazos
Suprafața de separare Faza internă
(de exemplu suprafața particulelor) Faza externă

Sisteme omogene ?
Soluții simple, fără
particule vizibile
2

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 3. Sisteme disperse Dacă sistemul e format din două faze, din care una este fin divizată
și dispersată (faza discontinuă-internă) într-o fază continuă (faza
externă), se vorbește despre un sistem fizico-chimic dispers

Fază continuă (externă)

(mediu de dispersie)

Fază discontinuă (internă)

(faza dispersă)

- particule repartizate uniform - particule repartizate

NEuniform
De ce sunt importante?

Preparatele farmaceutice/cosmetice de multe ori sunt

sisteme disperse heterogene
3

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Aceste sisteme sunt clasificate după mai multe criterii:

1. Dimensiunea particulelor

• Sisteme omogene (molecular disperse): r<1 nm r-raza particulelor

• Sisteme coloidal disperse: 1 nm <r<500 nm a-suprafața specifică
D-gradul de dispersie
• Sisteme intermediar disperse: r>500 nm
• Sisteme grosier disperse: r > 10 μm

omogen- sisteme coloidal sisteme

intermediar/grosier 4
particule invizibile
disperse disperse
www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2. După forma particulelor fazei disperse

A. Izodiametrice
- sferice, cubice, octaedrice (mărimea lor este determinată de o singură valoare)

A=
V=

A. Anizodiametrice
- avem nevoie de mai multe valori pentru caracterizarea mărimii particulelor

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 3. După dispersia dimensiunilor fazei disperse

A. Sisteme monodisperse
- dimensiunea tuturor particulelor este identică

A. Sisteme polidisperse
- dimensiunile sunt cuprinse într-un interval larg

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 4. După starea de agregare a fazelor
Faza internă-faza
dispersată (FD)
MD/FD Gaz Lichid Solid Denumirea Faza externă-mediu de
sistemului dispersie (MD)

Gaz - Ceață Fum Aerosoluri

Lichid Spume Emulsii Suspensii Liosoluri

Solid Corpuri Incluziuni Suspensii Soluri solide

poroase (liogel) solide
(aerogel)

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

5. După interacțiunea între faza dispersată și mediul de dispersie

A. Coloizi liofili
- faza dispersată interacționează puternic cu mediul de dispersie
- mai stabile, viscozitate mai ridicată (din proteine, din polizaharide)

B. Coloizi liofobi
- lipsa atracției dintre faza dispersată și mediul de dispersie
- mai instabile, viscozitate similară cu mediul de dispersie (ioni metalici)

C. Coloizi de asociație (caz particular)

- apare la molecule amififile (faza dispersă este formată din micele)

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 6. Alte clasificări
A: Sisteme corpusculare
- particulele fazei disperse se mișcă aproximativ liber unul față de
celălalt și sistemul prezintă o fluiditate

- soluri = soluții coloidale (Graham: a deosebi soluții coloidale de cele adevărate)

- în funcție de solvent
hidrosoluri (mediul este apa)
organosoluri (mediul este un solvent organic

B: sisteme coerente
- particulele sunt legate într-un fel și se formează o structură
tridimensională rigidă

Aerogel
Liogel
9
Xerogel

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Experiment 1: Trasarea izotermei de adsorbție a acidului acetic
pe cărbune activ

aBsorbție & aDsorbție

Suprafața de separare Suprafața de separare

particule

particule

Mediu 1 Mediu 2 Mediu 1 Mediu 2

Proces prin care un corp lichid sau procesul în urma căruia ia naştere o diferenţă de
solid încorporează, prin difuzie, din concentraţie a unui component oarecare între
afară o substanță stratul superficial (stratul de adsorbţie) şi
interiorul celor două faze vecine

10
 Adsorbție pe suprafețe solide (avem nevoie de o altă proprietate
fizico-chimică care este proporțională
1. Nu se poate măsura tensiunea
cu procesul de adsorbție)
superficială pentru un corp solid
Deosebiri
𝒎𝒐𝒍𝒊 𝒎𝒐𝒍𝒊
2. Modul de exprimare în loc de
𝒎𝟐 𝒌𝒈 (𝒈)

Procesul este descris de ecuația lui Freundlich

a- adsorbția pe o suprafață solidă

C- concentrația de echilibru
n și α – constante empirice

11
 Procesul este descris de ecuația lui Freundlich
linearizare

n<1
y
a=panta dreptei=n
b=interceptul cu OY = log (α)

log(a)
a

Pentru concentrații medii Freudlich

log(C)

12
 Cum se poate determina practic adsorbția pe suprafețe solide?

LP nr. 19: Determinarea izotermei de adsorbție a acidului acetic pe

cărbune activ
Adsorbtivul: acid acetic Adsorbantul: cărbune activ

lichid solid

1. C0,m și V

2. C
3.
a’ 13
 PRACTIC: Concentrația
Nr. probei teoretică
(mol/l)

0. Din soluție stoc de acid acetic 2M 1

2
0,4
0,2
3 0,1
4 0,05
5 0,025
200 ml din fiecare

30 minute
de repaus
100 ml apoi filtrare

La 100 ml soluție
(V) se adaugă 2 g
cărbun activ (m) Determinarea
2. Cf a soluțiilor de
acid acetic
1. Determinarea Co a soluțiilor
de acid acetic
Titrare cu NaOH 0,1 N în
prezența fenolftaleinei
CNaOH*VNaOH=CAA*VAA
14
 a

3. Izoterma de
adsorbție

linearizare

log(α) y
α a=panta dreptei=n
b=interțeptul cu OY = log (α)
n
15
 Exemplu

Reprezentere grafică
a’=f(Cf)
c

log(α)
α
Reprezentare
grafică n 16
Stabilitatea sistemlor coloidale și Progresie geometrică 10:100:1000
Progresie aritmetică 10:20:30
Experiment 3: Determinarea punctului izoelectric pentru gelatina

Regula Hardy-Schulze: Pragul de coagulare a unui electrolit este cu

atât mai mic, cu cât valența ionului de semn contrar al electrolitului
este mai mare.
• Pragul de coagulare scade după o progresie geometrică cu creșterea valenței.

• K+ : Ca2+ : Al3+ = 1000 : 100 : 10

Regula seriilor liotrope (Hofmeister): În cazul ionilor cu aceeași

valență, pragul de coagulare scade cu creșterea volumului ionilor.

Li+ > Na+ > K+ > Rb+ > Cs+

Pragul de coagulare:
Concentrația minimă a substanței cu acțiune coagulantă care
provoacă coagularea solului într-un interval de timp
determinat, se numește concentrație critică de coagulare
(C.C.C.) sau prag de coagulare (γ).
Exprimat în mmoli/L sau me/L.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Punct izoelectric
- moleculă amfoteră - poate dona sau accepta protoni
- sarcina moleculelor se schimbă în funcție de pH

La punct izolectric (pH

caracteristic) sarcina netă
este 0 (nici + nici -)

Molecula este
neutră din punct
de vedere electric

Instabilitate solului la
punctul izoelectric

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Determinarea punctului izoelectric al gelatinei

Sol de gelatină:
• Izostabil: nu precipită în punctul izoelectric.
• Vâscozitatea solului depinde de pH.
• Punct izoelectric  Vâscozitate minimă.

Sol de cazeină:
• Izolabil: în apropierea punctului izoelectric devine
mai puțin stabil  PRECIPITARE.
• Punct izoelectric  Cantitate maximă de precipitat

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Mod de lucru:

• 3 g gelatină în 100 mL apă caldă.

• 8 eprubete cu câte 10 mL sol de gelatină.

• 5 mL HCl / H2O / NaOH, conform tabelului.

• Determinarea vâscozității cu vâscozimetru Ostwald (timp de scurgere (s)).

• Vâscozitate scăzută  timp de scurgere redus.

• Determinarea pH-ului cu indicator universal (comparare cu scală etalon).

• Grafic: timpul de scurgere în funcție de pH-ul soluțiilor.

Ci*Vi=Cf*Vf

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Determinarea pH-ului cu indicator universal

Etalon
Probe

Vâscozimetrul Ostwald

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Determinarea vâscozității cu vâscozimetrul Ostwlad
Timp de curgere
în tub capilar Vâscozitate

Punct izoelectric  Vâscozitate minimă.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Experiment 6: Determinarea viscozității intrinseci și a
masei moleculare a unor macromolecule

PEG-substanță auxiliară în preparate farmaceutice

Gradul de
polimerizare

viscozitate Structura (stare

de agregare)
23
www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Soluții macromoleculare sunt caracterizate prin viscozitatea intrinsecă
(viscozitatea caracteristică/viscozitate limită)

C – concentrația substanței
macromoleculare dizolvate (g/100 ml)
Viscozitatea
intrinsecă
ηsp – viscozitatea specifică
concentrația tinde spre 0

Km și α - constante

24

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 25

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Practic 20 %

5g PEG x în balon cotat de 25 ml (m/v %)

0 % (apă distilată)
1,25 %
2,5 %
5%
10 % 26
20 %
www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 0 % (apă dist.) t0
1,25 % t1
2,5 % t2
5% t3
10 % t4
20 % t5

1 2 3

27

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 28

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Y

X
y=aebx
y = 0,107e0,051x
29
Dacă x=0, y=a
www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 y=antilg(x) y=10x

M-masa moleculară
a polimerului
M0 M
M0-masa moleculară
a monomerului 30

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Experiment 7: Reologia siropurilor
Viscozimetrul Höppler Legea lui Stokes
- timpul de cădere a bilei

https://virtlabs.tech/apps/mechanics/18_demo/simulator.html

31

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Determinarea vâscozității unor siropuri
Viscozitatea dinamică
1. Siropuri cu concentrații diferite
-50 %
-52 %
- 56 %
- 60 %
- 64 %
- 68 %
32

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

2. Determinarea densității a siropurilor
(densitometru/areometru)

33

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

3. Determinarea timpului de cădere a bilei cu ajutorul viscozimetrului Höppler

-50 % t1
-52 % t2
- 56 % t3
- 60 % t4
- 64 % t5
- 68 % t6
+ Cx (Siropus Simplex)
34

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

4. Calcularea vâscozității pe baza ecuației Stokes

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Cum funcționează micrometrul?

10 mm

10,5 mm

10,75 mm
36

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 micrometru
37

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 De ce log(η) în
funcție de
logC?

viscozitate dinamică în funcție de concentrație

model exponențial model linear

38

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

y=b10ax log(y)=log(b)+ax
log

log (ηd ) în funcție de log (C )

log (ηd )
log (Cx)
log (C )
39

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Experiment 8: Determinarea concentrației micelare critice prin metoda stalagmometrică

Coloizi de asociație. Micele.

Molecule amfifile:
• Molecule care prezintă atât proprietăți hidrofile, cât și
proprietăți lipofile.
• Ex.: săpunuri, detergenți, lipoproteine.
Structura unor molecule amfifile

© Geuorgui Bourov

https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=409308

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Formarea micelelor
• La concentrații mici:
• Lanțul lipofil (insolubil în apă) duce la concentrarea moleculelor
la interfața aer-apă, cu lanțul orientat spre faza de vapori.
• Tensiunea superficială a lichidului scade (tensiunea
superficială a hidrocarburilor este mai mică decât cea a
apei).

© Alexander Mikkelsen

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

• La concentrație critică:
• Distribuția surfactantului la suprafața apei și în soluție se
echilibrează (suprafața este saturată). Crește
 Tensiunea superficială rămâne constantă. concentrația
• Moleculele de surfactant se asamblează:
 Lanțul lipofil ajunge în interiorul agregatului.
 Capetele polare îndreptate spre exterior (spre faza apoasă).
 Se formează o microfază sferică (micelă).

Determinarea concentrației micelare critice (CMC):

• Metodă conductometrică (variația conductibilității)
• Metodă stalagmometrică (variația tensiunii superficiale) © Alexander Mikkelsen

• Metode optice (variația densității optice (n))

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Formarea micelelor

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Formarea micelelor

https://www.youtube.com/watch?v=2E-yCu6cPiY

https://www.youtube.com/watch?v=nPIlDaAX4vE

https://www.youtube.com/watch?v=dkWWUaqK2yw

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:CMC.pdf

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Determinarea concentrației micelare critice a
Tween-ului prin metoda stalagmometrică

Utilizarea stalagmometrului
• Stalagmometrul curat și uscat se umple cu lichidul de studiat prin
aspirare cu un tub/pară de cauciuc.
 A se evita introducerea bulelor de aer în stalagmometru!
• Se lasă lichidul să curgă în picături.
• Se numără picăturile ce se desprind de pe suprafața plană a capilarei,
până lichidul curge între cele două repere.
• Numărarea picăturilor se repetă de 3-4 ori și se face media aritmetică a
valorilor obținute.
• https://www.youtube.com/watch?v=qvUyVrUb8Fo

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Mod de lucru
• Soluție stoc Tween 80 de concentrație 2% (m/V).
• MTween 80 = 1310 g/mol
• Se prepară soluții diluate:

• 1,00% • 0,30% • 0,05%

• 0,50% • 0,20% • 0,025%
• 0,40% • 0,10% • 0,0125%

• Calculați cantitățile necesare din soluția stoc și apă (Tabel I).

• Calculați concentrația molară a soluțiilor (Tabel II).

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Mod de lucru
• Se numără cu ajutorul stalagmometrului picăturile
corespunzătoare volumului de referință pentru fiecare
soluție și pentru apă distilată (soluție etalon).
• Calculați tensiunea superficială pentru fiecare soluție în
parte (Tabel III):

σ – tensiunea superficială a lichidului

σa – tensiunea superficială a apei (0,072 N/m)
n, na – numărul de picături pentru lichid / apă
d, da – densitatea lichidului / apei

• Deoarece se lucrează cu soluții diluate, se poate considera că d=da.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Mod de lucru
• Se trasează grafic tensiunea superficială în funcție de concentrația molară a
soluțiilor.
• Concentrația micelară critică: punctul (concentrația) la care începe procesul de micelare.
 Intersecția a două drepte trasate linear.
 Determinați concentrația micelară critică pe baza graficului! (Grafic I, Tabel IV)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Experiment 9: Determinarea constantei de disociere a unor acizi organici

Constanta de disociere
- constant de echilibru care indică
disociație tendința unei specii chimice de a se
desface (disocia) în mod reversibil
asociație în componente mai mici

Asociație – proces complementar

51

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 În cazul acizilor/bazelor

În soluții apoase

52

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Modul de lucru:
1. Calibrarea aparatului

buton de calibrare

Buton pentru 53
reglarea acului
www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 2. Determinarea constantei de vas (C’) cu ajutorul KCl
3. Măsurături concrete
1. se imersează electrodul în soluție (toate cele trei inele în lichid)

2. se mută treptat selectorul de domeniu la domeniul de

măsurare potrivit (să fie acul la partea centrală)

De exemplu:
- la domeniu de 150 mS folosim scala de 0-15 și 15 corespunde pentru 150 mS 54
- la domeniu de 500 µS folosim scala de 0-5 și 5 corespunde pentru 500 µS
www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Practic:
1. Calibrarea aparatului (buton-ac)
2. Determinarea de constanta vasului de
conductibilitate

- cu soluție de KCl 0,1 N

3. Pregătirea diluțiilor
diferite din acid acetic, acid 0,1 N
cloracetic, acid tricloracetic 0,05 N
0,025 N
0,0125 N 55

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 4. Măsurarea conductanței pentru fiecare
soluție

5. Calcule
- din conductanțele citite (q) conductivitatea (K)
- din conductivitate (K) conductibilitatea echivalentă (λ)

- din conductibilitatea echivalentă constanta de disociere

(Ka) pentru fiecare substanță (cu legea de diluție a lui Ostwald)

6. Verificarea
- independența Ka de concentrație 56
- efectul inductiv asupra de Ka
www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Determinarea constantului C’ Exemplu

57

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Calcularea Ka
Exemplu

58

www.umfst.ro Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.