SISTEME DISPERSE (DEFINITII SI CLASIFICARI)

Sistemul dispers este sistemul format din doua sau mai multe faze dintre care una este minoritară
find dispersată in cealaltă care este majotitară.
medicament este un sistem dispers format din substanţă medicamentoasă şi substanţă auxiliară,
care pot forma o singură fază, dar cu mai multe specii de moleule (sistem dispers numit soluţie),
sau pot forma sisteme cu mai multe faze.
In general se poate spune că:
 Substanta medicamentoasa, solutul sau solvatul, numit şi faza dispersată sau faza internă, este
fin diviată şi repartizată uniform in
 Solvent, dizolvant, vehicul sau mediu de dispersie numit şi faza dispersantă, fază continuă sau
fază externă.

Dacă sistemul dispers are toate componentele într-o stare de agregare unică, fără discontinuităţi in
toată masa sa, este numit sistem dispers monofazic sau sistem dispers omogen. Asa sunt solutiile.
In astfel de sisteme apar probleme de stabilitate.
Dacă sistemul dispers este format din două sau mai multe faze obţinute prin amestecarea a două
sau mai multe componente care nu sunt miscibile intre ele, se obţin sisteme disperse eterogene ca
de exemplu: suspensiile (solid în lichid), emulsiile (lichid în lichid) sau spumele (gaz în lichid).
Sistemele disperse eterogene sunt formate din cel putin două faze:
 Faza dispersată, internă sau discontinuă, care este reprezentată de substanţa medicamentoasă,
cu particule mai mari decât dimensiunile unei molecule
 Faza dispersantă, externă sau continuă, mediu de dispersie sau excipient (substanţa auxiliară)

CLASIFICAREA SISTEMELOR DISPERSE

Sunt multe criterii de clasificare a sistemelor disperse. Criteriul cel mai general
de clasificare il constituie natura interactiunii cu mediul de dispersie care împarte sistemele
disperse (numite si soli) în soli liofobi şi soli liofili. După natura transformărilor sistemele
disperse liofobe sunt ireversibile (indepărtara mediului de dispersie conduce la imposibilitatea
redobândirii sistemului dispers atunci cînd se readaugă ulterior mediul de dispersie) pe când solii
liofili (atât cei monomoleculari cât şi cei polimoleculari) pot suferi transformări reversibile.

CLASIFICAREA SISTEMELOR DISPERSE DUPĂ GRADUL DE DISPERSIE

Se numeşte grad de dispersie mărimea egala cu inversul razei unităţilor cinetice.
Se măsoară în cm -1, deoarece raza unităţilor cinetice se măsoară în cm.
In funcţe de acest criteriu avem:
 Sisteme ultramicroeterogene
 Sisteme microeterogene si
 Sisteme grosier disperse
Clasificare după numarul dimensiunilor dispesate:
 sisteme bidimensionale: ex. filmele de absorbţie
 sisteme unidimensionale cind două dimensiuni sunt dispersate – ex. lanturi fibrilare,
macromoleculare rigide sub forma de bastonaş sunt puternic anizometrice
 sisteme corpusculare au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale: ex. dispersiile
sferice
 sisteme coerente, nu au nici o dimensiune diespersata dar au o suprafata foarte mare
interfazică, de tipul gelurilor absorbante, ex. schimbători de ioni, site moleculare

Clasificare dupa forma unitatilor cinetice

 sisteme izometrice (când cele trei dimensiuni sunt apropiate)
 anizometrice (una dintre dimensiuni este mai mare decât celelalte două)
 lamelare (când două dimensiuni sunt mai mari decât celaltă)

EMULSII (llichid in lichid)

GENERALITĂŢI
A. Definiţie. Emulsiile sunt preparate farmaceutice lichide, mai mult sau mai puţin vâscoase,
constituite dintr-un sistem dispers, format din două faze lichide nemiscibile, realizat cu ajutorul
unor emulgatori şi sunt destinate administrării interne sau externe (F.R. X).

E. Clasificare. Emulsiile pot fi clasificate după următoarele criterii:

E1. După numărul de părţi componente:
- emulsii propriu-zise (fază internă, fază externă şi emulgator);
- pseudoemulsii (fază internă şi fază externă lipsind emulgatorul);
E2. După compoziţie:
- emulsii U/A;
- emulsii A/U;
E3. După modul de administrare:
- uz intern;
- uz extern;
- uz parenteral.
E4. După provenienţă:
- emulsii naturale (lapte, latex din plante);
- emulsii preparate.

FORMULAREA EMULSIILOR
Emulsiile sunt compuse din următoarele părţi:
- faza dispersată (faza internă, discontinuă) compusă dintr-un anumit lichid sau substanţe
dizolvate într-un lichid sau amestec de lichide miscibile;
- faza dispersantă (mediul de dispersie sau faza continuă) care poate fi de asemenea un anumit
lichid sau amestec de lichide în care pot fi diferite substanţe dizolvate;
- emulgatorul (sau amestecul de emulgatori).
În afară de cele trei componente principale emulsiile mai pot conţine şi auxiliari ca de exemplulu:
conservanţi, edulcoranţi, aromatizanţi etc.

SUSPENSII. (solid in lichid)

GENERALITĂŢI
A. Definiţie. Suspensiile sunt preparate farmaceutice lichide, constituite din una sau mai multe
substanţe active insolubile, suspendate într-un mediu de dispersie lichid şi destinate administrării
interne sau externe. Din punct de vedere fizico-chimic suspensiile sunt dispersii de particule
solide în:
- mediu lichid (suspensii lichide);
- în mediu solid (exemplu: supozitoare);
- în mediu gazos (aerosoli pulverulenţi, fumul);
- sau având ca fază dispersă o bază de unguent (paste).