MICROBIOCENOZA CAVITATII ORALE ECOLOGIA CAVITATII

, ORALE
Biotopuri variate; buze, dinti, limba, muc. jugala
~cr~ palat,crevase gingivale, saliva
• MICROBIOTA (microflora)
comunitate microbiana
~n7 Conditii variabile de gazduire a M
asociata unui habitat , nutrienti
, pH, Eh c

• BIOFILM = , receptori pentru liganzi B

comunitate microbiana , Factori de Indepartare a bacteriilor
ata~ata de 0 suprafata - masticatie '
- actiunea abraziva a alimentelor
~ igiena orala
- saiiva, fluidul crevicular

Microbiota orala (MBO)

• NI!jA: functia - variaza de la un situs la altul
microorganismelor In - dinamica legata de varsta
habitatjcomunitate

MICROBIOCENOZA CAVITATII ORALE

Microorganismele (domina bacteriile):
autohtone (rezidente)
alohtone

,. SALIVA "
.;.
.;.
.;.
sistem tampon: bicarbonat, fosfati, peptide, proteine
pH 6,75"7,25-
mucina - ata,area'microorganismelor
, - Streptococii
orali l~• Streptococii
viridans 1
•;. substan\e nutritive pt. microorganisme rezidente: CH, aa, P
.;.
.;.
agregarea + inhibarea cre,terii unor microorganisme
factori antimicrobieni
rlizozim, lactoferina, sistem sialoperoxidaza
'/
grupull-
r complement, opsonine, properdina, IFN boYis
rIgAs, IgG, IgM s. bovis 1 s. eaulnus Is. alactolyticus -,
r polipeptide

FLUID CREVICULAR
bogate in histidina (histatina)
GINGIVAL (FCG)
. gallolyticu
:Is. pasteurianus
S. lutetiensis
s. infantarius'
'"

Streptococii
viridans
J
J

t::::
grupul

$, sobrinus
.•.
•

S. criceti
--So hYOVagjna~iJ
s. gordon;; S. ferus
 SUCCESIUNEA MICROBIANA IN PlACA OENTARA (PO)
CAVITATEA ORALA (PO BACTERIANAjMICROBIANA, BIOFILM OENTAR (BO)

- depozit moale
alcatulre complexa (constituind un ECOSISTEM)
• Modificarea mediului--> succesiuni de specii cu stabilirea unei include glicoproteine salivare + microorganisme
microbiocenoze in echilibru dinamic cu condi,iile de gazduire = aderent de din,i & alte suprafe,e din cav. orala
COMUNITATE CLIMAX lndepartat numaj- prin perier~. viguroasa a din,i1or
(nu prin simpla clatire a gurli)
• Succesiunile microbiene sunt frecvente + de durata ,1 apar
datorita: varstei, modificarllor substratului nutritiv (dleta,
igiena orala), Interven,iilor stomatologice etc. FORME DE PO
o supragingivala
• Interrela,iile: flora orala ~ gazda = importante pt. in,elegerea o subgingivala
etiologiei afec,lunilor stomatoioglce.
- Dintii - zone cu rise crescut de retentie
- ,anturi & fosete coronare
TRANSPORTUL+ ATA~AREAREVERSIBILAA BACTERIILORPIONIER
- interdentar
Materiale de restaurare stomatologici'i - Flageli + transport pasiv
- F van der Waals
Aparate ortodontice
Implant dentar
Mucoase orale

- Interactiune specifica (tropism)

(ex. S. mutans adera preferential de hidroxiapatita invelita cu PRP
I. FORMAREA PELICULEI DOBANDITE
Mecanisme de aderare bacteriana:
Glicoproteinele salivare: - prin proteine lectin-like
- adera de dinti --t depozit acelular - adera de: - criptitopi
- bacterii ata,ate (COADEZIUNE)
- modificare conformationala --t criptitopi

Biofilm formation:

COAGRE
Interactiunile complexe -, modificarea PD in timp:
• Cre,te % de Actinomyces + a altor BGP
• Formarea corn-cobs
• Colonizatorii timpurii ajuta bacteriile pretentioase + bacteriile
anaerobe (metaboliti,Eh)
• Colonizatorii timpurii + tardivi coagrega cu F. nucleatum (~ punti)

• Lipsa masurilor de igiena orala timp de 14 zile --t placa matura:

MATRICEintermicrobiana + abundenta spirochetelor & spirililor

(pe langa Coci + forme filamentoase).

in alcatuirea matricei intra:

- metaboliti bacterieni
- exopolizaharide sintetizate de bacterii (glucan, fructan)
- compu,i salivari + ai lichidului crevicular

, biologic activa, retine: apa, enzime, nutrienti; molecule semnal

, diversitate microbiana: diferite fenotipuri bacteriene
, interactiuni bacteriene (sinergice + antagonice).
 Transfer de gene
B F: • Activarea unor gene
• Sensibilitate scazuta ia antibiotice
efecte . Interac\iuni biochimice (sinergice/antagonice) , F de forfecare - mastica\ie
• Intercomunicare bacteriana prin molecule difuzibile r Deta§are activa
• Dezvoltarea unui BF complex, organizat Spa\ial, - ex. enzime ce cliveaza proteinele de suprafa\a (5. mutans)

(calculoza dentara, litiaza peridentara, odontolitiaza)

Mineralizarea PD maturizate
A) Placa asociata dintelui ~ PD supragingivala (depozit calcificat aderent pe suprafata dintelui)
- prezenta matricei intermicrobiene
- predominarea bacteriilor Gram-pozitive
(exceptie zona apicala: predomina BGN ce
colonizeaza suprafata cementului radicular) MATERIA ALBA
depozit moale, alb-gri, ce acopera PD veche
- indepartat prin c1atirea gurii cu jet de apa
B) Placa asociata tesutului moale de la niv. ~ant. gingival - alcatuit din:
- difera de structura PD supragingivale prin: proteine salivare
microorganisme
- absenta matricei
leucocite deteriorate
- predominarea bacteriilor spiralate. celule epiteiiale
resturi alimentare

• Substan\a cristalina din structura dintelui se dizolva sub

ac\iunea acidului lactic rezultat in urma glicolizei anaerobe a
bacteriilor din PD supragingivala .

• CD netratate se extind la nivelul dentinei §i camerei pulpare,

iar bacteriile proteolitice distrug matricea de colagen.

- proces complex fizico-chimic de CLASIFICAREA CD

distrugere a \esuturilor dentare dure supragingivale - la nivelui coroanei:
(smai\, dentinal
(suprafe\e netede, fisuri + eroziuni ale smal\ului)
- dezechilibru MINERALIZARE- de colet
DEMINERALIZARE, in favoarea radiculare
demineralizarii, intr-un mediu
puternic acidifiat

- datorata activita\ii metabolice • 5. mutans +5. sobrinus -, declan§area leziunii

intense a unor bacterii cariogene din • Lactobacilii --> progresia rapida a leziunii
PD in prezen\a dietei hipercalorice. • Actinomyces -) caria radiculara
(cementul este mai pulin mineralizat decat smal\ul)
 • GLUCOZILTRANSFERAZE
--> polimeri de GLUCAN, cu rol in:
- aderarea la dinte + colonizarea suprafe~elor solide
• Bacterie acidurica + aCidogena. - acumularea in PD.
- interac~iunea cu: alte bacterii, proteine salivare, resturi
• Sucroza in exces: S. mutans -) acizi organici. alimentare --> cre,te producerea de acizi + acumularea
S. mutans in BF.
• Metabolizeaza rapid diferite zaharuri la acizi organici (acid
lactic) --> acidifid, mediul (scad pH-ul la suprafa~a din~ilor) --> - rezerve nutritive.
hidroxiapatita din smal~ devine solubila. - au ,i un situs de legare a glucanului.

• Metabolizeaza zaharoza din alimente -, polimeri insolubili de

• Elaborarea de GUCOGEN
GLUCAN (din monomerii de glucoza) + polimeri de FRUCTAN
(din monomerii de fructoza). = polizaharid de rezerva, ce intensifica + prelunge,te acidifierea.
• In stadiile precoce ale leziunii: pierderea = superficiala ,i
• PROTEINE DE LEGARE A GLUCANULUI
reversibiliL
- rol de legare a glucanilor, facilitand aderen~a la dinte +
• Cre,terea aportului de glucide fermentabile favorizeaza ,i acumularea de BF.
accelereaza procesul cariogen --> leziunea devine CAVITATE
(proces ireversibil). • SpaP
• Lezarea smal~ului se datoreaza acizilor, iar lezarea dentinei: - la suprafa~a peretelui
acizilor,i atacului enzimelor proteolitice. - rol in aderenta la dinte + in legarea de aglutininele salivare.

• FRUCTOZIL TRANSFERAZA
--> polimeri din fructoza (rezerve de carbohidra~i)
- rol in aderenta .

• FRUCTANAZA • Afectarea tesutului de sus~inere a dintelui.

- hidrolizeaza polimerii de fructan = cauza prlnclpala a ~ ..~-~ ......••~---_ •...•.
_,
- intensifica + prelunge,te acidifierea. pierderli din~ilor
• OEXTRANAZA
= rezultatul ac~iunii
directe a bacteriilor,i a
- rol in clivarea ,i remodelarea glucanilor-, glucani insoiubili
raspunsului infiamator
in apa; fa~a de acumularea PB.
- rol in eliberarea glucozei din polimeri.

• FOSFOTRANSFERAZA (PTS)
- rol in producerea de acizi (catalizeaza preluarea zaharurilor) • Epiteliul jonc~ional la
baza ,antului gingival
ATPaza se retrage la radacina
= complex enzimatic ce folose,te ATP pentru pomparea dintelui ,i formeaza
protonilor din citoplasma punga parodonala.
- rol in toleran~a + adaptarea la aciditate (aciduricitate).

• PD supragingivala matura in lipsa igienei orale (;,,2 saptamani) -->

- Anaerobioza
acumulare excesiva, extinzandu-se la nivelul ,an~ului gingival -,
- Lichidul ,antului gingival(GCF\k;hh, PO subgingivala --> inflama~ia gingiei.
- Predomina bacteriile Gram( + ),."", .
• Acumularea + maturarea placii subgingivale -, declan,area reac~ie
facultativ-anaerobe:
inflamatorii la nivelul gingiei.
streptococi, actinomicete.
• Gingivita acuta netratata --> gingivita cronica.

• Boala gingivala
• Parodontita cronica: localizata/generalizata
• Forme necrozante de boala parodontala
Eh j • Parodontita agresiva: localizata/generalizata
• Parodontitele pot fi manifestari ale unor boli:
Fluxul GCF 1
.. sistemice (ex. leucemia)
Dezechilibrul florei - genetice
normale subgingivale. • Parodontitele cronice pot fi asociate: diabetului zaharat,
fumatului, administrarii unor medicamente, infec~iei cu HIV.
 = reversibila, asociata cu acumularea de PB.
inlocuirea bacteriilor Gram-pozitive facultativ-anaerobe cu S !){;-i!:S
bacterii Gram-negative strict anaerobe. $t(u:is
precede parodontita. f comxicq

• $anturile gingivale se adancesc -. pungi parodontale

• Leziuni tisulare ireversibile -) pierderea dintilor
Fluxul GCF 1-' factori de aparare ai gazdei + nutrienti care
selecteaza bacteriile anaerobe azaharolitice + proteolitice.
• Flora bacteriana diversa, cu predominarea bacililor Gram-
negativi strict anaerobi (ANBGN).
• Complexe (asocieri de specii bacteriene) + specii necultivabile.

GINGIVITA NECROTICA ACUTA

• COMPLEX RO$U(in pungile adanci): Porphyromonas gingiva/is,
Taneref/a forsythia, Treponema dentico/a.
• COMPLEX PORTOCALIU (precede complexul ro~u): Prevotef/a
intermedia, P. nigrescens, Parvimonas micra, Fusobacterium
nuc/eatum, Streptococcus constef/atus, Campy/obacter gracif/is,
Campy/obacter rectus, Eubacterium nodatum.
(Treponema socranskii, Fififactor a/ocis, Dialister pneumosintes,
Porphyromonas endodonta/is).
(gingivita ulcerativa necrozanta, boala Vincent)
= infectle produsa de: bacteril fuziforme + Treponema spp.
= forma severa de inflamatie necrotica a papllelor interdentare:
pseudomembrane grit ce se desprind u~or s:i sangereaza,
sangere gingivala spontana, durere, halitoza.
- asociata cu: infectia HIV, stres emotional, fumat

COMPLEXE COMPATIBILE CU GAZDA (asociatecu situsuri sanatoase):

• COMPLEX Streptococcus ora/is, S. mitis, S. gordonii,
GALBEN:
S. intermedius + al\i streptococi, Eikenef/a corrodens. • Anterior: perlodontita cu debut precoce, parodontita juvenlla
• COMPLEX VERDE: E.corrodens, Capnocitophaga gingivalis, C. • Pubertate/adolescenta
sputigena, C. ochraceae, C. concisus, Aggregatibacter
• Forma localizata: A. actinomycetemcomitans (serotipul b)
actinomycetemcomitans (serotip a). - factori de virulenta: leucotoxina, colagenaze,
• COMPLEX VIOLET: Veif/onef/a parvula, Actinomyces odont"o/yticus factori imunomodulatori ~i LPS (stimuleaza
rezorb\ia osoasa -. Rapid /055 of attachment
NEiNCADRAT iN COMPLEX: A. actinomycetemcomitans serotip b

• Distrugerea progresiva a \esutului de sustinere a dintelui.
• Leziunea tisulara este mediata de: componente de suprafata
ale bacteriilor ~i de produ~i extracelulari bacterieni.
• MECANISMDIRECT: enzime + produ~i de metabolism
citotoxici
• MECANISMINDIRECT: raspuns inflamator exagerat ai gazdei
II. Evitarea/inactivarea factorilor de aparare
III. Inducerea de leziuni tisulare
• Colonizarea bacteriilor potential patogene prin:
aderare (prln adezine) la receptorii specifici de pe celulele
epiteliului gingival & suprafa\a radacinii dintelui.
arginln-glngipaina E P. gingiva/is expune reziduurile de
arginina = crlptitopi (receptori pentru fimbrii) -. favorizeaza
colonizarea.
co-aderare cu bacteriile Gram-pozitive ata~ate anterior
(streptococi, actinomicete). .
• Glicozidaze -) obtinere de nutrienti din catabolismul moleculelor
gazdei.
• Proteaze: arginin-gingipainaactioneaza pe kininogen -)
activeaza pre-kalikreina - bradikinina -. permeabilitate
vasculara -, patrund proteine plasmatice (nutrienti) in punga
parodontala; + Iysin-ginglpaina: rolln nutritie (obtinere de
hemina din hemoglobina -, modlficarea mediului: cre~terea pH
~i a concentra\iei de hemina in timpul tranzitiei de la ~antul
gingival normal la punga parodontala -) activarea sintezei +
actiunii acestor enzime.
 II. ELUDAREA/INACTIVAREA FACTORILOR DE APARARE
• Leukotoxina (A. actinamycetemcamitans, Campylabacter rectus)
• Moduline: LPS - induc CK pro-inflamatorii -) leziuni tisulare
- inhiba chemotactismul ~i fagocitoza
• Proteine de suprafata cu efect imunosupresor (A. actinomycetemcomitans)
• Capsula (P. gingiva lis) - co!agenaza
• Invazivitate(A.actinomycetemcomitans, TJorsythia, P.gingivalis) - hialuronidaza
• Arg-Iys-gingipainele: - condroitin sulfataza
- roi In producerea stratului de pigment negru pe suprafata - glicil-prolil-peptldaza
P. gingivalis, lmpotriva ieziunilor oxidative. - proteaze (ex. arginin-gingipaina, Iizin-gingipaina)
- degradeaza citoklnele pro-inflamatorii (TNF-o, IL-l) induse de
unele componente ale P. gingiva lis.
- inactiveaza: complementul, peptidele anti-bacteriene,
inhibitorii de proteaze (ol-antitripsina, macroglobulina). - indol, amine, NH" metll-mercaptan, acidul propionic, acidu!
- degradeaza: IgA, IgG, IgM. butiric + H,S (F. nucleatum)
- interfera cu respiratory burst a PMN neutrofile. - patrund prin epiteliul iezat ~i produc !eziuni ulterioare
- reduc posibllitatea de opsonizare.
• Proteazele E {T. forsythia, T. denticola} = arginin-x specifice
- deregleaza raspunsul imun, cu iezarea \esutului +
aflux de nutrienti -> favorizeaza selectarea unor bacterii.

IV. INVAZIVITATE
Invadeaza tesutul gingival + raspandire de !a ce!ula la celula, in:

Gingivita ulcero-necrotica: invazie superficiala de spirochete

Parodontita agresiva localizata: A. actinomycetemcomitans
Parodontita cronica avansata
Boala parodontala asociata cu HIV.

• BP = infectie polimicrobiana: bacteriile l~i combina fortele de

patogenitate.
• Consortii complexe de bacterii ("complexe colorate").
• Patogenii primari (ex. P. gingiva lis, T. denticola) persista in
pungi ~i datorita altor bacterii, ce Ie ofera:
- receptori de co-agregare (streptococi, actinomicete);
- nutrienti (vitamina K, protohem, succinat etc.).
• Bacteriile ce ajuta patogenii primari necesita, la randul lor,
interventia altor bacterii pentru suprimarea/inactivarea
factorilor de aparare ai gazdei + producerea de bacteriocine.