© Lucia Vreja

ASE, București

Comunitate și societate. Evoluția

societății: de la triburile arhaice la
societatea industrială
© Lucia Vreja
ASE, București
Marele salt evolutiv
- Pe valea Fluviului Orinoco, la granița dintre Brazilia și Venezuela, trăiește
poporul Yanomamö: sunt vânători-culegători, cu un venit mediu anual
estimat la 100 $/persoană, care dețin, la nivel de sat, aproximativ 300
bunuri (unelte de piatră, coșuri, vârfuri de săgeți, tije de săgeți, arcuri,
gheme de bumbac, hamacuri, vase de lut, alte unelte, diferite leacuri,
animale de casă, produse alimentare, articole de îmbrăcăminte);
- Pe valea râului Hudson, la granița dintre New York și New Jersey, trăiește
populația Manhattan: sunt consumatori-vânzători, cu un venit mediu
annual de circa 40.000 $/persoană, care dețin, la nivel de „sat”,
aproximativ 10 miliarde de produse disponibile în magazine, restaurante,
fabrici și supermarketuri;
- Mult peste 90% din istoria lui homo sapiens s-a petrecut într-o stare de
relativă simplitate economică, pentru ca ultimii 11.000 ani să ducă la o
creștere a venitului anual de 400 de ori și a bunurilor disponibile de 33
milioane de ori (Michael Shermer, Inteligența piețelor, 2008);
- Ce anume a făcut posibilă trecerea de la societatea de vânători-culegători
la cea de consumatori-vânzători din prezent? Este această trecere de la un
tip de societate la altul o succesiune istorică necesară?
© Lucia Vreja

Necesitatea studierii tipurilor de societăți

ASE, București

- Înțelegerea diversității culturilor umane și a modului de trai al

strămoșilor noștri: pentru cea mai mare parte a existenței lor,
oamenii au trăit în societăți de vânători culegători (dacă este să
gândim întreaga existență a speciei umane la scara unei zile de 24
de ore, agricultura apare abia la ora 23.56, iar industria abia la
23.59 și 30 de secunde);
- Unele mecanisme tradiționale se regăsesc încă în societățile
moderne, în principal în zonele rurale (ex.: rezolvarea conflictelor);
- Toți oamenii moderni sunt „rezultatul” miilor de ani de evoluție prin
selecție naturală, care a dus la diferite tipuri de societăți și, în multe
privințe ale vieții moderne putem vorbi despre „inadecvare la
mediul natural” (environmental mismatch);
- Studierea culturii societăților de vânători-culegători ne permite să
vedem mai clar că unele dintre instituțiile actuale nu sunt trăsături
„naturale” ale vieții umane (Jared Diamond, The World Until
Yesterday, 2012).
© Lucia Vreja
ASE, București

Societățile de vânători-culegători
- societăți de dimensiuni mici, de până la 50 persoane;
- toate societățile actuale își au originea în aceste
societăți, însă azi nu mai există decât prin Australia,
Africa și jungla amazoniană (0,001% din populația lumii);
Caracteristici economice:
- bazate pe economia de subzistență (raritatea
resurselor), deși antropologul Marshall Sahlins, în Stone
Age Economics (1972), vorbește despre „societățile
îmbelșugate originare”, care păstrau un raport optim
între nevoi și resurse;
- nomade sau semi-nomade, acumulând puține
proprietăți personale: bunurile materiale de care au
nevoie sunt limitate la arme, unelte rudimentare și
ustensile de gătit;
© Lucia Vreja
ASE, București

Societățile de vânători-culegători
Caracteristici economice:
- diviziunea muncii este simplă, bazată pe vârstă și sex,
deși este foarte importantă pentru că bărbații tind să
domine pozițiile publice și ceremoniale;
- deși s-a crezut că societățile de vânători-culegători
munceau mai mult pentru a-și asigura subzistența, date
noi arată că, în realitate, aceștia lucrează mai puțin
decât populația din societățile agrare sau industriale;
- Boșimanii !Kung din Botswana, în pofida mediului dificil în
care trăiesc, dedică doar 12-19 ore pe săptămână pentru
procurarea hranei;
- Populația Hadza din Tanzania lucrează aproximativ două ore
pe zi pentru procurarea hranei și s-a opus cu înverșunare la
adoptarea agriculturii.
© Lucia Vreja
ASE, București

Societățile de vânători-culegători
Caracteristici socio-politice:
- de regulă, nu există clase sociale distincte, singurele
inegalități de status fiind bazate pe vârstă și îndemânări;
- deși există o diferențiere clară a activităților în funcție de
sex, rolurile se pot inversa. Femeile dețin controlul
asupra resurselor, iar bărbații se implică în mod egal în
creșterea copiilor.
- sunt, de obicei, societăți „participative”, toți bărbații
adulți fiind implicați în luarea deciziilor importante sau
în momente de criză;
- în general, indivizii care încearcă să-și asume dominația
asupra celorlalți sau să stabilească poziții de conducere
sunt ridiculizați și chiar ostracizați.
© Lucia Vreja
ASE, București

Societățile de vânători-culegători
Caracteristici socio-politice:
- unitatea de bază a organizării sociale este familia sau
grupurile locale, bazate pe relații de rudenie;
- războiul, în sensul modern al cuvântului, este
necunoscut vânătorilor și culegătorilor, care nu posedă
„războinici specializați;
- vânătoarea este o importantă activitate colectivă: chiar
atunci când vânează singuri, membrii grupului vor
împărți vânatul cu restul grupului, în mod egal.
© Lucia Vreja
ASE, București
Societățile de păstori și cultivatori
- Au apărut ca urmare a domesticii animalelor și plantelor
(cultivarea metodică a plantelor și nu doar culegerea a ceea ce
oferă natura), în urmă cu circa 11.000 – 12.000 ani;
Caracteristici economice:
- bazate pe agricultura simplă, la scară redusă, fără unelte sofisticate
și fără animale de povară, ce permite o aprovizionare constantă cu
hrană, dar și un comerț rudimentar cu alte grupuri (diversificarea
hranei);
- ocazional, recolta oferea un surplus de resurse pentru a hrăni nu
doar o populație mai numeroasă, ci și o „elită” în dezvoltare, care să
se dedice descoperirilor, artei, religiei și războiului;
- sunt societăți semi-nomade, la care a apărut un fenomen nou –
migrația în funcție de schimbările anotimpurilor – facilitat de
transportul asigurat de animale;
© Lucia Vreja
ASE, București
Societățile de păstori și cultivatori
Caracteristici socio-politice:
- în baza relativei abundențe și a sedentarismului, ele tind
să dezvolte instituții stabile și mai complexe, precum
economia sau religia sau sistemele politice (colectorii de
taxe, un conducător pe sistem ereditar);
- deplasarea pe distanțe mari, dar și relativa abundență pot
duce la confruntarea cu alte grupuri și, implicit, la
perfecționarea artei și tehnicii războiului;
- legăturile politice regulate se pot dezvolta între sate
separate;
- conducerea este asumată de indivizi distincți, relațiile de
rudenie fiind mult mai bine conturate.
© Lucia Vreja
ASE, București
Societățile de păstori și cultivatori
Caracteristici socio-politice:
- apar inegalități în funcție de bogăție și putere, șefii de trib și/sau
căpeteniile războinice deținând adesea o considerabilă putere
personală, acesta fiind unul dintre motivele pentru care unii autori
consideră că domesticirea animalelor și cultivarea plantelor
constituie una dintre „cele mai nocive invenții” ale umanității;
- activitățile aferente subzistenței (care necesită un efort mare și
constant) și existența unui surplus de resurse (care este necesar
supraviețuirii în perioade de criză) duc la apariția și adâncirea
inegalităților dintre indivizi, pe criterii de clasă și sex (în general,
femeile devin „persoane de mâna a doua”).
- cu toate acestea, societatea modernă este posibilă
datorită Revoluției Agricole (inventării agriculturii și
domesticirii animalelor).