Morcovul furajer - Daucus carota L. ssp.

sativus
Importanță
•  corpul tuberizat: nutreț suculent f. bun pentru tineret și reproducători;
• 100 kg = 12-15 UN
•  12-14% s.u., din care circa 70% sunt extractive neazotate.
• conținut ridicat în glucide și în vitamine, în special provitamina A
• 100-250 mg caroten/1 kg rădăcini
• însușiri morfologice
• plantă bienală, familia Apiaceae
• anul I: corp tuberizat și rozetă de frunze
• flori grupate în umbele compuse, fructul pseudo-diachenă
• Sistematică și soiuri
• soiuri autohtone și străine: de Banat, RB1, RB2, Uriaș alb cu capul verde,
Cartel, Napoli, Berlanda, Fontana, Saint-Valory
• Cerințe față de climă și sol
•  cerințe moderate față de căldură, însă nu suportă variațiile de
temperatură.
• plantele tinere rezistă până la -5oC
•  pretențios față de apă, mai ales în primele faze de creștere.
• Solurile favorabile: ușoare sau mijlocii, profunde, fertile, cu reacție neutră.
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rotația.
• după plante care lasă terenul curat de buruieni.
• Fertilizarea
• Gunoiul de grajd se administrează culturii premergătoare în doză de 30-40 t/ha.
• îngrășămintele minerale : în doze de P30-60 și N60.
• Lucrările solului  ca la sfecla furajeră
• Sămânța și semănatul
• semănatul: primăvara devreme, în urgența întâi
• distanța între rânduri: 30-40 cm, sau în benzi, la 45 x 15 x 15 cm.
• norma de sămânță: 3-4 kg/ha.
• adâncimea de semănat : 1-1,5 cm.

• Lucrările de îngrijire:
• prașila oarbă;
• răritul: la 10-12 cm, când rândurile de plante sunt încheiate.
• 2-3 prașile mecanice
• irigarea: 4-6 udături, cu o normă de udare de 300-400 m3 apă/ha.
• Recoltarea, depozitarea și conservarea.
• se recoltează toamna târziu, pe timp frumos.
• recoltarea: manual, cu plugul, dislocatorul sau cu combina
• după recoltare, frunzele se rup la 3-4 cm deasupra coletului
• se păstrează: în silozuri cu lungimea 10-12 m, lățimea 1-1,5 m și înălțimea
0,8-1 m.
• în pivnițe uscate, bine aerisite, stratificare cu nisip
• Păstrarea - pentru o perioadă de 2-3 luni, după care pierderile în greutate și în
caroten sunt mari.

• Producția: 30-50 t/ha

 Topinamburul - Helianthus tuberosus L.
• Importanță
• origine: America Centrală; topinambas; 1610 Europa
•  tuberculii: în hrana suinelor, bovinelor; părțile aeriene: se pot însiloza în
amestec cu alte plante, pentru hrana taurinelor.
• tuberculii: conțin 19-22% s.u., din care inulina 80%, proteine (1,5-2,5%);
vitamine, minerale (K, P, Ca, Mg, Fe)
• 100 kg tuberculi = 20-22 U.N.; 9 aminoacizi esenţiali (lizină, arginină,
histidină, cistină, triptofan); 100 kg=7-10 l alcool; 60 kg borhot; 12 t/ha zahăr
• topinamburul: aliment, medicament, plantă energetică
• însușiri morfologice
• plantă anuală, familia Asteraceae
• formează în sol stoloni și tuberculi de formă neregulată, cu peridermul subțire
• tulpina aeriană, înaltă de până la 2,5-3 m.
• florile sunt galbene, dispuse în calatidii mici
• fructul: o pseudoachenă.
 Conținutul a 100 g de topinambur:

Acid Acid
Minerale Na K Ca Mg P Fe Zn Cu
linolenic linoic

0,165
44 mg 1,74 g 3mg 478 mg 10mg 20 mg 78 mg 3,7 mg 60µg 0,15mg
g

Conținutul a 100 g de topinambur:

kcal kJoule Apă Proteine Lipide SEN

31 130 78,46 g 2,44 g 0,41 g 18,4 g

• Sistematică și soiuri
• populații locale și soiurile Compact, Dornburg; Olimp, Rustic, Dacic
• Cerințe față de climă și sol
• plantă subtropicală, puțin pretențioasă față de factorii de vegetație
• tuberculii încolțesc la temperatura de 5-60C
• rezistă iarna le temperaturi scăzute (-450C)
• cerințe mari față de apă
• topinamburul rezistă la seceta de scurtă durată.
• valorifică bine solurile nisipoase, pietroase, lutoase, sărace, cu reacție neutră;
• nu suportă solurile prea umede, grele și reci.
• Tehnologia de cultivare
• Rotația
• nu este pretenţios la planta premergătoare
• după topinambur: prășitoare sau plante furajere pentru m. v.
• Fertilizarea
• Gunoi de grajd: în doză de 30-40 t/ha, împreună cu 40-60 kg/ha P și 40 kg/ha K
• Anual se administrează și 60-90 kg/ha N.
• Lucrările solului: arătura adâncă de toamnă, pregătirea patului germinativ cu
combinatorul; tehnologii alternative
• Plantarea: tuberculi de 30-50 g
• se plantează toamna sau primăvara
• 70-80 cm între rânduri și 30-40(50) cm pe rând
• adâncimea de 6-8 cm;
• 30-40 mii plante/ha
• (900)1500-2500 kg/ha tuberculi
• Lucrările de îngrijire.
• în anul I se efectuează 2-3 prașile mecanice; Challenge 600 SC (2,5 l/ha-ppi/ppe
– docotile și mono); Dual Gold (1,5 l/ha), Frontier forte (1,5 l/ha); Agil 100
(1,0 l/ha), Fusilade Forte (1,0 l/ha), Pantera 40 (1,5 l/ha)
• în anii următori, puține lucrări de îngrijire, rebilonare.
•  în cultură: 8-10 ani

• Recoltarea, depozitarea și conservarea

• toamna, după formarea inflorescențelor, plantele se recoltează și se însilozează.
•  Tuberculii se pot recolta toamna sau primăvara, manual sau mecanic
• o parte din tuberculi sunt consumați direct cu porcii
• în primăvară se refac rândurile
• Producția
• 2-5 kg tuberculi/plantă
• 30-35(60) t/ha tuberculi
• 30-50 t/ha tulpini și frunze.
 CUCURBITACEE FURAJERE
• Importanță
• nutreț suculent, cu 85-90% apă
• grad ridicat de digestibilitate;
• fructele: conțin 10-15% s.u., din care 1,3% PB, 6,1% extractive neazotate,
1,2% celuloză, 0,8% grăsimi și 1,6% cenușă.
• furajarea vacilor cu lapte și a porcilor, în stare proaspătă sau însilozate.
• Turtele: nutreț concentrat, bogat în proteine (30%);
• bune plante melifere
• Specii:
• Cucurbita pepo Willd. (dovleacul comun)
• Cucurbita maxima Duch. (dovleacul turcesc)
• Cucurbita pepo L. var. oblonga Ser. (dovlecelul)
• Citrullus colocynthis (L) Schrad. (pepenele verde furajer).
• însușiri morfologice
• plante anuale cu tulpini târâtoare
• frunze mari, acoperite cu perișori
• florile sunt unisexuate, plantele unisexuat monice
• raportul flori femele/flori mascule: de 1/5-9
• Fructul: pseudobacă (numită popular melonidă la dovleac și dovlecel și
peponidă la pepenele furajer).
• Sistematică și soiuri
• Se cultivă populații locale și soiurile:
• Marița, Alb mare (Cucurbita maxima), cu fructe mari de 60-80 kg
• Miracol 42, Opal, Oranj, Compact, Vidra 102, Perfect (Cucurbita pepo)
• Pekin și Banat (Citrullus colocynthis).
• Cerințe față de climă și sol
• pretențioase față de căldură și lumină.
• temp. minimă de germinare = 12-140C.
• mari consumatoare de apă
• rezistente la secetă, datorită sistemului radicular profund și ramificat
• puțin pretențioase față de sol, rezultate bune pe soluri ușoare, nisipo-lutoase,
fertile; terenuri desțelenite
• Tehnologia de cultivare
• Rotația: după cereale de toamnă sau după leguminoase perene.
• bune premergătoare pentru cerealele de toamnă
• Fertilizarea: consum ridicat de substanțe nutritive
• reacționează bine la îngrășăminte
• gunoi de grajd: 30-40 t/ha
• îngrășăminte minerale: N50-100 P40-80 K40-60 kg/ha
• Sămânța și semănatul
• se seamănă în cultură principală sau intercalat
• (1,5) 2-3 m distanță între rânduri și (1,5) 2 m între plante pe rând
• 2-3 kg/ha sămânță la pepenele furajer
• 4-6 kg/ha la dovleac.
• adâncimea de semănat: 4-6 cm la pepenele furajer și 6-8 cm la dovleac.
• Lucrările de îngrijire
• 3-4 prașile mecanice
• la prașila a doua se face răritul: 1-2 plante în cuib

• Recoltarea, depozitarea și conservarea

• recoltare eșalonată, începând din luna august
• păstrarea: în grămezi acoperite cu paie, la suprafața solului.

• Producția. Dovleac: 40-60 t/ha, pepene furajer: 80-100 t/ha, soiul Marița în
cultură pură: 150-200 t/ha.
ALTE PLANTE FURAJERE SUCULENTE
 Floarea soarelui - Helianthus annuus L.
• Importanță
•  nutreț murat: 100 kg echivalează cu 13-16 UN
• nutreț verde: grad scăzut de consumabilitate.
•  semințele: în hrana păsărilor, conțin 14-16% proteine și 32-40% grăsimi.
•  Turtele/şroturile- furaj concentrat valoros pentru hrănirea vacilor cu lapte
și a porcilor (25-35% proteine, 24-26% hidrați de carbon, 8-13% grăsimi, 16%
CB).
•  valoroasă plantă meliferă.
• însușiri morfologice
• specie anuală cu sistemul radicular bine dezvoltat, profund, cu tulpini drepte,
înalte până la 2 m;
• Sistematică și soiuri
• în scop furajer: soiul Gigant 549, cu tulpini înalte, ramificate, bogate în frunze
și foarte productiv.
• Cerințe față de climă și sol
• puțin pretențioasă față de factorii de vegetație, rezistă la secetă, se poate cultiva
pe soluri de tip cernoziom,
• Tehnologia de cultivare
• Rotația: după cereale de toamnă, leguminoase
• nu se cultivă după soia, fasole, rapiță, porumb tratat cu erbicide triazinice.
• Poate reveni pe același teren după min. 6 ani.
• Lucrările solului : ca la porumbul pentru siloz.
• Sămânța și semănatul:
• singură sau în amestec, în special cu porumb, mazăre, soia, bob, iarbă de
Sudan etc.
• cultura în miriște, după secară, grâu sau orz m.v.
• semănatul: primăvara, temperatura în sol de 60C.
• distanța între rânduri: 60-80 cm și (8)10-15 cm între plante pe rând.
• 25-30 cm distanță între rânduri: în amestec cu porumbul sau cu mazărea și
folosire ca masă verde,
• Norma de sămânță: 20-25 kg/ha
• 5-7 cm adâncime
• Lucrările de îngrijire ca la porumbul pentru siloz
• Recoltarea, depozitarea și conservarea.
• Siloz: se recoltează la începutul înfloritului, când 50-70% din plante au
calatidiile deschise.
• Producția
• 30-40 t/ha masă verde.
• culturi succesive: 15-25 t/ha m.v.
 Brassica napus L. ssp. oleifera (rapița mare, Colza)
Brassica rapa ssp. oleifera (rapița mică, Naveta)
•
• Importanță
•  nutreț verde, bine consumat de vacile pentru lapte, oi și porci.
• furaj foarte timpuriu primăvara: 100 kg = 14-16 UN
•  însilozare: în amestec cu melasa (1-2 kg melasă la 100 kg m.v.).
•  Turtele: folosite în furajare, în cantități mici, datorită conținutului în
tioglicozizi.
•  Rapița: bună plantă meliferă.
• însușiri morfologice
• anuală hibernantă; rădăcina pivotantă, profundă, cu tulpini înalte de 1,2-1,6 m.
ramificate, florile galbene, grupate în raceme, fructul silicvă, MMB=4,5-5 g
• Sistematică și soiuri: Liho, Rafina, Ratona.
Epicometis hirta
• Cerințe față de climă și sol
• cerințe mici față de căldură
• rezistă la temperaturi scăzute , de - 18 - -200C;
• temp. min. de germinație 1-20C; 600-6500C: toamna
• pretențioasă față de umiditate
• slab rezistentă la secetă
• cerințe ridicate față de sol: soluri cu textură medie, cu reacție neutră, fertile și
profunde.

• Tehnologia de cultivare pentru furaj

• Rotația. Rapița de toamnă - după premergătoare timpurii
• foarte bună premergătoare pentru majoritatea plantelor
• Fertilizarea.
• îngrășăminte minerale în doze de N80-120P40-80K60-80 kg/ha; 20-30 S
• Lucrările solului
• foarte bună pregătire și mărunțire a solului
• semințele sunt foarte mici și cu putere de străbatere redusă.

• Sămânța și semănatul
• semănatul: toamna, în prima parte a lunii septembrie, sau în a doua parte a
lunii august
• Sămânţa: tratată cu Ronilan 50 WP (1,0 kg/t),
• primăvara, odată cu cerealele de primăvară.
• 12,5-25 cm între rânduri
• 2-3 cm adâncime
• (6)12-15 kg sămânță/ha
• 40 cm între rânduri duble; 50 cm - echidistant
• norma de semănat se reduce la 6-9 kg/ha.
• Lucrările de îngrijire:
• tăvălugit după semănat;
• distrugerea crustei;
• 1-2 praşile la cultura în benzi
• luptă bine cu buruienile; combaterea:
• la nevoie: Fusilade forte (1,0-1,3 kg/ha), Targa super, Gallant super (1,0 kg/ha);
Lontrel 300 (0,3-0,5 kg/ha)
• purici (Phylotreta sp.), gândacul lucios al rapiţei (Meligethes sp.): Fastac 10
CE (150 ml/ha), Karate sau Decis 2,5 CE (300 ml/ha)
• Recoltarea, depozitarea și conservarea.
• Însilozare: intervalul cuprins între începutul și mijlocul fazei de înflorire.
• nutreț verde cosit și administrat la iesle: 30-35 cm
• prin pășunat: când plantele au 25-30 cm înălțime.
• Producția: 20-25 (35) t/ha masă verde
 Varza furajeră - Brassica oleracea L var. acephala
• Importanță
•  nutreț suculent folosit la sfârșitul toamnei
• conținut scăzut în s.u. (10-15%), proteine (1,5-2,5%)
• conţinut bun: în vitamine, săruri minerale (Ca, Mg, P)
• grad ridicat de consumabilitate, fiind utilizat în hrana vacilor cu lapte, a
ovinelor și suinelor.
•  nutreț murat: în amestec cu paie, coceni tocați etc.
• însușiri morfologice
• plantă bienală din familia Brassicaceae, cu rădăcina pivotantă, profundă, cu
tulpini erecte, ajungând la 1,0-1,5 m înălțime, frunze alterne, lucioase, lirate,
inflorescența racem, fructul silicvă.
• Sistematică și soiuri
• populații locale: varza vacii, varza cu miez
• soiurile Cavalier și SR 2502
• Cerințe față de climă și sol
• pretențioasă față de umiditate
• rezistentă la temp. scăzute, temp. germinare 2-30C
• soluri mijlocii, cu textură luto-argiloasă, fertile
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
•  se seamănă direct în câmp sau se plantează la sfârșitul lunii aprilie;
• cultura succesivă
• terenul trebuie foarte bine pregătit.
• reacționează bine la îngrășăminte: N80-100 P60-80 kg/ha.
• distanţa între rânduri : (25) 50-70 cm
• între plante pe rând: (15) 30-40 cm.
• semănat direct în câmp: 4-6 (10) kg/ha sămânță
• pentru plantat: 0,5-1,0 kg sămânță pentru 1 hectar.
•  Se recoltează eșalonat;
•  se poate pășuna
• Producția. 40-50(70) t/ha masă verde.
 PLANTE MELIFERE
•  după produsul pe care-l secretă:
• polenifere- producătoare de polen (alunul, arinul, porumbarul)
• nectarifere - producătoare de nectar (măzăriche, bumbac);
• nectaro-polenifere - care produc atât nectar, cât și polen (salcia, teiul, salcâmul,
floarea-soarelui, rapița, bostănoasele etc.).
•  după origine: plante cultivate și spontane
•  plante cultivate:
• rol principal melifer: Borago officinalis (limba mielului), Reseda odorata
(rezedă), Echium vulgare (ochiul șarpelui), Phacelia tanacetifolia (facelie),
Dracocephalum moldavica (mătăciunea)
• scop secundar melifer: Helianthus annuus (floarea soarelui), Fagopyrum
sagittatum (hrișca), Lavandula spica (levănțică), Trifolium pratense (trifoiul
roșu), Medicago sativa (lucerna albastră), Cucurbita sp. (dovleac), Brassica
napus ssp. oleifera (rapița) etc.
•  după consistență: plante ierboase și lemnoase
•  după perioada de înflorire:
• - plante melifere de primăvară: Salix sp. (salcia), Corylus avellana (alunul),
Alnus glutinosa (arinul), Betula verrucosa (mesteacănul), precum și numeroase
specii de pomi fructiferi, majoritatea aparținând familiei Rosaceae
• plante efemere sau efemeroide, care cresc mai mult prin păduri sau pe pajiști
(Galanthus nivalis - ghiocelul, Scila bifolia - vioreaua, Anemone sp. - păștița,
Taraxacum officinale - păpădia, Lamium purpureum - urzica moartă) etc.;
• - plante melifere de vară: Trifoiul sp. (trifoiul), Melilotus sp. (sulfina),
Onobrychis sp.(sparceta), Salvia sp. (salvia), Tilia sp. (tei), Helianthus annuus
(floarea soarelui) etc.;
• - plante melifere de toamnă: Helianthus tuberosus (topinambur), Stachys
annuua (jaleș), Mentha pullegium (izma) etc..
•  Secreția nectarului este dependentă de o serie de factori ca: specia,
condițiile climatice, solul etc..
• concentrația glucidelor din nectar (între 4 și 76%).
• Condițiile pedo-climatice:
• cea mai mare influență: temperatura și umiditatea
• secreția nectarului, valori maxime: între 16 - 280C
• la temperaturi sub 100C: plantele nu secretă nectar
• solurile revene sau la irigat, bogate în Ca: secretă cantități mai mari de nectar
• irigarea: secreția nectarului este de 4-8 ori mai mare
• ploile calde de scurtă durată au o influență pozitivă
• măsurile agrotehnice: semănatul în rânduri distanțate și orientate pe direcția
nord-sud.
•  îngrășămintele cu fosfor și potasiu favorizează secreția nectarului.
• 1. Facelia - Phacelia tanacetifolia Benth.
• plantă anuală din familia Hydrophyllaceae.
• Tulpina este ramificată, păroasă, înaltă de 30-80 cm
• Frunzele păroase, au limbul imparipenat sectat
• Inflorescența este formată din numeroase monocazii scorpioide, cu flori
pentamere, cu corolă gamopetală, albastră sau liliachie
• plantele înfloresc după 50-60 zile de la semănat
• durata fenofazei de înflorire: 30-40 zile
• Semănatul eșalonat: la intervale de 10-12 zile, până în luna iulie.
• 50 cm între rânduri și adâncimea de 1-2 cm
• norma de semănat: 8-12 kg/ha
• După semănat: se tăvălugește, iar în cursul vegetației culturile se prășesc de 2-3
ori.
•  Produce 200-500 kg/ha miere și 150-400 kg/ha sămânță, precum și 15-25
t/ha masă verde.
• 2. Limba mielului - Borago officinalis L.
• specie anuală din familia Boraginaceae.
• Tulpina erectă și înaltă de 30-60 cm, cu peri aspri;
• frunze pețiolate, ovate sau eliptice, păroase
• Florile: grupate în cime axilare sau terminale, cu flori pentamere, cu corolă
gamopetală de culoare ceruleu-albastră.
• Fructul: tetraachenă reticulat rugoasă.
• înflorirea începe după 35 de zile de la semănat și durează 30-40 zile
•  Se seamănă primăvara devreme, la 30-50 cm între rânduri, folosind 30 kg
sămânță la hectar
• Culturile se prășesc de câte ori este nevoie.
•  Producția de miere: 200 kg/ha și cea de sămânță de 500 kg/ha.
• 3. Iarba șarpelui - Echium vulgare L.
• plantă bienală din familia Boraginaceae, acoperită cu peri rigizi.
• tulpinile sunt erecte, 30-100 cm, iar frunzele liniar-lanceolate, alterne.
• Florile: grupate în inflorescențe cimoase, sunt pentamere, slab zigomorfe, cu
corola albastră
• Fructul: tetraachenă zbârcită.
•  Semănatul: primăvara devreme sau în pragul iernii, în rânduri la 40-50 cm,
folosind 3-4 kg/ha
• Culturile se prășesc de 2-3 ori și se răresc la 25-30 cm între plante pe rând.
• se recomandă: semănatul în amestec cu facelia sau hrișca (în anul I nu
formează tulpini florifere);
•  Producția de miere: 300 kg/ha, cea de sămânță de 400-500 kg/ha.
• 4. Rezeda (rozetă sau rechie) - Reseda odorata L.
• plantă anuală din familia Resedaceae, cu tulpina de 30-60 cm, ramificată.
• frunzele sunt cuneat-lanceolate sau spatulate, de obicei nedivizate.
• Flori sextamere, cu petale galbene sau galben-verzui, grupate în raceme.
• Fructul este o capsulă obovată.
•  Semănatul: primăvara devreme
• 40-50 cm între rânduri, adâncimea de 0,5-1 cm, folosind 3-4 kg/ha sămânță
• după semănat se tăvălugește, iar în continuare cultura se prășește de 2-4 ori și
plantele se răresc la 20 cm pe rând.
•  Producția de miere este de 200-300 kg/ha
Rezeda sp.
• 5. Mătăciunea - Dracocephalum moldavica L.
• anuală din familia Lamiaceae
• tulpină 4-muchiată, ramificată, cu frunze opuse, pețiolate, alungit-lanceolate,
adânc serate.
• Florile: câte 6-10 în verticile dicaziale, au corolă bilabiată, de culoare albă sau
albastră-violacee.
• Fructul este o tetraachenă.
• înflorirea durează circa 45 de zile.
•  Se seamănă primăvara devreme
• 50-60 cm între rânduri și la 1 cm adâncime, folosind 4-5 kg sămânță la hectar.
• După semănat: tăvălugit, iar în cursul vegetației prașile la nevoie.
•  Producția de miere: 200-400 kg/ha.
 CULTURI FURAJERE SUCCESIVE
• sursă de furaje suculente
• Cerințele culturilor furajere succesive:
• factori: clima, solul, plantele premergătoare și sortimentul de plante folosit.
• Factorii climatici și edafici:
• reuşita culturilor succesive: în per. de vegetație:
•  temp.: 1200-20000C
• apă: min. 125 mm precipitații
• condiții f. favorabile:
• Câmpia Dunării, Câmpia din vest, Dobrogea și jumătatea sudică a Moldovei
• soluri recomandate: aluviale, cu apă freatică la 1,0-1,5 m adâncime;
• bine structurate, cu capacitate mare de reținere a apei, fertile.
• Plante premergătoare:
• părăsesc terenul devreme: rapița, secara furajeră, borceagul de t-nă și
primăvară, mazărea furajeră și pentru boabe, orzul de t-nă, cartofii timpurii.
• Culturile de t-nă: mai bune decât cele de primăvară.
• limita maximă:
• 5-7 iulie în regiunile colinare
• 12-15 iulie în regiunile sudice
• 20 iulie, respectiv 1 august: la irigat
• Sortimentul de plante:
• rezistente la secetă, să suporte semănatul târziu, ritm de creștere rapid,
perioadă de vegetație scurtă.
• recomandate: porumbul m.v. sau siloz, sorgul pentru siloz sau m.v., iarba de
Sudan, hibridul sorg x iarbă de Sudan, meiul, mazărea furajeră, soia, rapița,
varza furajeră, napii de miriște etc.
• alt criteriu : eficiența lor economică
• producția: min. 10-12 t/ha masă verde

• Tehnologia culturilor furajere succesive

• Pregătirea terenului
• arătura: imediat după eliberarea lui sau odată cu recoltatul culturii
premergătoare.
• plugul în agregat cu grapa stelată, la adâncimea de 16-18 cm.
• sol cu umiditate redusă: arătura la 14-16 cm ad.
• după arat: lucrarea cu combinatorul; la nevoie se tăvălugește;
• Pe terenurile suficient de umede: lucrări cu grapa cu discuri, prin 2 treceri pe
direcții perpendiculare, cu mobilizare la 10-14 cm adâncime.
• Tehnologii minim tillage, strip tillage sau no tillage
• Fertilizarea. Gunoiul de grajd se aplică la planta premergătoare: 40 t/ha
• 40-60 kg N/ha la neirigat, 150-200 kg N/ha, la irigat
• 50-70 kg P2O5/ha : plantei premergătoare
• Semănatul: imediat după recoltarea plantei premergătoare.
• Distanța între rânduri, în funcție de plantă:
• 70-80 cm la porumb, sorg pentru siloz, varza furajeră
• 25-30 cm la porumbul masă verde
• 12,5-15 cm la iarba de sudan, hibridul sorg x iarbă de Sudan și rapiță.
• Norma de sămânță: se mărește cu 20-30%
• adâncimea de semănat: mai mare cu 1-2 cm
• Lucrările de întreținere:
• tăvălugitul
• combaterea buruienilor
• irigarea
• răsărire: normă de udare de (150)200-300 m3/ha
• perioada de vegetație: 2-5 udări, cu 500-650 m3/ha.
• Culturile care otăvesc: se irigă pentru refacere
• Recoltarea
• funcție de modul de folosire (cosit, pășunat, însilozat), faza de vegetație și de
înălțimea plantelor
• ca și în culturile obișnuite, semănate primăvara în cultură principală
• după premergătoare târzii, în cultură irigată, se recoltează mai devreme
• Varza furajeră, rapița Liho: pot fi recoltate mai târziu
• Producțiile:
• funcție de specia cultivată, planta premergătoare, tehnologia de cultivare și modul
de folosire
• 15 – 25(35) t/ha
 CONVEIERUL VERDE
• Conveierul verde: sistemul de organizare a producerii și folosirii nutrețurilor
verzi și suculente în hrana animalelor, de primăvara devreme până toamna
cât mai târziu
• 1. Tipuri de conveier verde
•  După sursele de nutrețuri :
• - conveier verde natural
• - conveier verde artificial
• - conveier verde mixt
•  După specia de animale, conveier pentru:
• taurine: pajiștile permanente și temporare, porumbul furajer, lucerna, trifoiul roșu,
raigrasul aristat, rădăcinoasele furajere.
• ovine: pajiștile permanente și temporare, plantele furajere care suportă pășunatul
• suine: lucerna, topinamburul, bostănoasele furajere, sfecla furajeră
• 2. Principii de organizare a conveierului verde
• Funcţie de: zona naturală, specia și categoria de animale, perioada de hrănire,
eficiența economică
• principii:
• stabilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei și speciei de
animale;
• însămânțarea eșalonată, în epoci diferite
• însămânțarea în aceeași epocă a mai multor soiuri sau hibrizi, cu perioade
diferite de vegetație
• folosirea unei agrotehnici diferențiate (desime, agrofond, irigare etc.)
• obținerea nutrețului verde din culturi successive
• folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenerează de mai multe
ori în per. de veg.
• aplicarea unor măsuri de îmbunătățire la pajiștile permanente, pentru
ridicarea potențialului productiv.
• 3. Sortimentul de plante din conveierul verde
•  Alegerea plantelor: în funcție de zona naturală, condițiile pedoclimatice
și specia de animale
• plante productive
• să suporte pășunatul sau cosirile repetate
• să regenereze rapid
• să fie rezistente la secetă, atac de boli și dăunători.
• în zona de câmpie: borceagul de t-nă și primăvară, porumbul, secara,
triticale, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iarba de Sudan, sfecla furajeră,
topinamburul, rapița, bostănoasele, pepenele furajer, lucerna, sparceta,
pajiștile temporare și pajiștile permanente.
• în zonele colinare: pajiștile permanente și temporare, trifoiul roșu,
ghizdeiul, mazărea furajeră, secara, triticale, borceagurile, porumbul, sfecla
furajeră, gulia furajeră, varza furajeră
•4. întocmirea schemelor de conveier verde
• stabilirea tipului de conveier
• stabilirea perioadei calendaristice și a duratei
• calcularea necesarului de furaj verde pe zi, decadă, lună și pe toată perioada,
pentru specia/nr. de animale
• cunoașterea însușirilor agrobiologice și productive ale plantelor din coveierul
verde (durata de timp de la semănat până la recoltare, durata de folosire
optimă, producția, numărul de recolte pe an și eșalonarea producției)

• Durata și perioada calendaristică a conveierului:

• 170-180 zile în stepă (15.IV – 15.X)
• 160-165 zile în silvostepă (20-25 IV - 30 IX)
• 80-100 zile în zona forestieră (15 V - 5-25 IX).
• Necesarul de furaj verde: se majorează cu 10-15%
• Suprafața fiecărei culturi: în funcție de necesarul de furaj (Nf) verde şi
producție medie (t/ha) planificată (P):

• S (ha) = Nf/P

• fără irigare: 30-40 ha pentru 100 UVM

• cu irigare: 15-20 ha /100 UVM
• Schemele de conveier verde: grafic, tabel
• elemente:
• culturile, data semănatului, producția planificată, necesarul de furaj verde
de la fiecare cultură, suprafața, eșalonarea furajului pe luni și decade.
 Zona de cultură, biologia şi producţia principalelor plante care se folosesc în conveierul
verde
Nr. de zile de la Înălţimea plantelor Durata de
Producţia de Nr. de
Cultura Zona de vegetaţie semănat la la începutul folosirii folosire
masă verde (t/ha) cicluri
începutul folosirii (cm)* (zile)
1 2 3 4 5 6 7
rapiţă de toamnă stepă, silvostepă şi pădure - 30-40 15-20 30-40 -
borceag de toamnă stepă, silvostepă şi pădure - 30-35/40-50 15-20 25-30 -
raigras aristat stepă, silvostepă şi pădure - 25-30/40-50 20-30 35-40 4-5
borceag de primăv.ep. I stepă,silvostepă şi pădure 50-70 30-35/40-50 15-20 20-25 -
borceag de pr. ep. a II-a stepă,silvostepă şi pădure 45-60 30-35/40-50 15-20 20-25 -
lucernă stepă, silvostepă şi pădure - -/40-50 30-35 30-40 3-4 (5)
sparcetă stepă, silvostepă - -/50-60 20-30 30-35 1
iarbă de Sudan stepă, silvostepă 50-70 30-40/45-50 15-25 30-40 1-2
hibridul sorg x iarbă de
stepă, silvostepă 40-45 30-40/40-50 15-25 30-40 1
Sudan
sorg furajer stepă, silvostepă 80-90 -/50-60 20-25 30-40 1(2)
sorg furajer în mirişte stepă, silvostepă 60-80 -/40-45 20-25 25-30 1
* numărător = folosire prin păşunat; numitor = folosire prin cosit şi administrat la iesle
 Zona de cultură, biologia şi producţia principalelor plante din conveierul verde
Nr. de zile de la Înălţimea plantelor la Durata de
Producţia de masă verde Nr. de
Cultura Zona de vegetaţie semănat la începutul începutul folosirii folosire
(t/ha) cicluri
folosirii (cm)* (zile)
1 2 3 4 5 6 7
porumb m.v. cultură
stepă, silvostepă, pădure 60-70 50-60 40-50 30-35 -
principală
porumb m.v. în mirişte stepă, silvostepă şi etajul forestier 40-65 50-60 25-30 20-25 -

stepă, silvostepă şi etajul forestier

50-60
dovleac furajer 80-100 - 30-45 -
(cult. intercalată)
pepene furajer stepă, silvostepă şi pădure 90-100 - 30-60 40-60 -
varză furajeră silvostepă şi etajul forestier 90-110 40-50 30-35 40-50 -
40-50 rădăcini
gulie furajeră pădure 100-140 - 30-60 -
3-10 frunze
80-100 rădăcini
sfeclă furajeră stepă, silvostepă şi pădure 120-140 - 30-40
10-20 frunze
frunze + colete de
stepă, silvostepă şi pădure - - - 15-20
sfeclă de zahăr
stepă, silvostepă şi pădure
25-35 tuberculi
topinambur - - 30-60
20-30 tulpini
pajişte permanentă (P) P > 12-15 8-15 3
câmpie-munte - 25-30
sau temporară (T) T > 20-25/30-40 25-30 4
* numărător = folosire prin păşunat; numitor = folosire prin cosit şi administrat la iesle
Eșalonarea folosirii culturilor în cadrul unui conveier verde mixt

Perioada de folosire
Nr
Culturile V VI VII VIII IX X
crt
1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
1 Borceag de toamnă
2 Pășune permanentă
3 Lucernă C C C

4 ă epoca I
Borceag de primăvară
5 ăv ară
Borceag de prim epoca a II -a
6 Porumb furajer
, epoca I
7 Porumb furajer în miriștea de borceag
de toamnă
8 Porumb furajer în miriștea de borceag
de primăvară
9 Rădăcinoase și bost
ănoase furajere
• 5. Eșalonarea producției de furaj verde
• - semănatul aceleiași plante în mai multe epoci ;
• - extinderea culturilor succesive de porumb, sorg, iarbă de Sudan;
• - semănatul aceleiași plante cu desimi diferite;
• - folosirea hibrizilor și soiurilor cu per. de vegetație diferită;
• - recoltarea în diferite per. de dezvoltare a speciilor;
• - sistem diferențiat de fertilizare pe parcele
• 6. Folosirea culturilor din conveierul verde
• prin pășunat, cosit și mixt
• pășunat: secara, iarba de Sudan, pajiștile permanente, otava fânețelor, culturile
succesive.
• pășunat în fâșii, cu gard electric: pajiştile și borceagurile, porumbul, sorgul etc.
• Oile și tineretul bovin: pășunat.
• Pentru vacile cu lapte: folosirea mixtă
• Pentru suine: pășunat și furajarea la adăpost.

• Pășunatul:
• 25-30 cm la secară și iarba de Sudan
• 30-40 cm la borceaguri
• 50-60 cm la porumb sau sorg

• Folosirea prin cosit:

• în faza de înspicare a gramineelor și îmbobocire-începutul înfloririi la
leguminoase
 Aplicaţie practică
Organizarea unui conveier verde mixt pentru 50 vaci
zona de silvostepă
2 ha de lucernă
7 ha pajişte naturală
Condiţii de irigare- culturi furajere
Perioada de conveier 165 zile: 21 apr – 02 oct.
Necesarul zilnic:
Nz = Ef x Rz =50 UVM x 60 kg/UVM/zi MV = 3000 kg/zi mv = 3 t/zi
Necesarul zilnic se majorează cu 10%= 3,3 t/zi

Necesarul pe decadă:
Nd = Nz x 10(11) zile/decadă = 3,3 t/zi x 10(11) zi/decadă = 33(36,3) t/decadă

Necesarul pe întreaga perioadă de conveier:

Nt = Nz x T = 3,3 t/zi x 165 zile = 544,5 t
 Conveier verde mixt pentru 50 vaci, în zona de silvostepă
Data Suprafaţa Producţia Cantitatea de nutreţ
Cultura
semănatului (ha) medie (t/ha) necesară (t)
1 Borceag de toamnă - 2 28 56
2 Pajiste permanentă - 7 10 70
3 Lucernă - 2 45 90
4 Borceag de primăvară epoca I 15.03 1,0 25,3 25,3
5 Borceag de primăvară epoca II 25.03 1,6 30 48
6 Porumb mv cultură principală 30.04 3,1 40 123,3
7 Porumb mv cultură succesivă 11.05 2 30 60
8 Sfeclă furajeră 15.04 0,5 150 71,9
TOTAL - 10,2 - 544,5
Perioada de folosire
IV V VI VII VIII IX X
1
3 1 2 3* 1 2 3 1 2 3* 1 2 3* 1 2 3
(2 z)
1 33 23
2 10 10 10 6 6 5 3 3 3 4 5 5
3 12 12 12 8 7 7 6 6 6 5 5 4
4 11 14,3
5 21 27
6 19 21 26 33,3 24
7 24 14 15 7
8 16,3 14 16 23 2,6
T 33 33 33 36,3 33 33 33 33 33 36,3 33 33 36,3 33 33 33 6,6
Suprafaţa de teren arabil: 10,2 ha,
(10,2 ha/50 UVM = 0,20 ha/UVM)
Aplicație: Să se organizeze un conveier verde mixt pentru 25 vaci în zona de silvostepă nordică. Perioada de
conveier este de 165 zile, data începerii conveierului 1 mai. Suprafaţa de pajişte permanentă de 3 ha, leguminoasă
perenă 2 ha, condiţii de neirigare pentru culturile furajere anuale și perene.
Necesar total furaj: 25 x 60 x165 = 247,5 to; pe zi: 1,5 to; pe decadă: 15 (16,5) to; perioada de conveier: 1 mai –
12 oct (165 zile)
Cantitatea Perioada de folosire
Prod.
Dată de nutreț Suprafața IV V VI VII VIII IX X
Culturile medie
semănat necesară (ha)
(t/ha) 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3
(t)
Borceag de toamnă 25 20 0,8 10 10
Pajiște permanentă 10 30 3 5 5 6,5 3 2 2 2.5 2 1 1
Lucernă mv 30 60 2 10 11 11 5 5 4,5 4 3 3 2 1.5
Borceag de primăvară 20-25.03 20 20 1.0 4 4 12
Porumb mv ep. I 20-25.04 30 38 1.3 8 8 12 10
Iarbă de Sudan-cult. 10.05 22 40 1,8
30.06 5 15 10 10
succesivă
Gulie furajeră 01-10.04 50 39.5 0.8 12 14 13 1.5

- -

Total 247.5 5,9 15 15 16,5 15 15 15 15 15 16.5 15 15 16,5 15 15 15 15 3