Bobul - Vicia faba L.

• Importanță
• Bobul: în hrana animalelor, ca: furaj concentrat, nutreț verde și murat; și în
alimentația oamenilor
• 100 kg mv = 12 - 15 UN
• Semințele: 22-28(34)% proteine, 4-6% celuloză și însemnate cantități de săruri
de calciu și fosfor
• alimentația taurinelor la îngrășat și a porcinelor, cca 8-10% din rația de
concentrate
• masa verde: în hrana taurinelor, sub formă tocată în amestec cu alte nutrețuri
• în țara noastră: suprafețe mici, în regiunile umede
• pe glob: cca 2,3 mil. ha
• Însușiri morfologice
• rădăcină pivotantă, dezvoltată
• tulpină tetramuchiată, glabră, înaltă de 70-150 cm
• frunze paripenat compuse, cu 2-3 perechi de foliole, eliptice, glabre
• flori albe, cu o pată negricioasă la baza aripioarelor, câte 2-8 în raceme, axilare;
• păstaie polispermă, dehiscentă, cilindric-aplatizată

• Bobul are trei varietăți:

• Vicia faba var. major - bobul mare (Montana, Moldovița)
• Vicia faba var. aequina - bobul mijlociu sau furajer
• Vicia faba var. minor - bobul mic (bobușorul)-soiul Cluj 84, Niki, Ascot
 Compoziția chimică la bob (%)

Componente chimice Semințe M.v. Fân

S.u. 90,0 17,5 91,5
Proteină brută 22,9 3,5 13,6
SEN 57,3 7,6 49,8
Grăsimi 1,4 0,5 0,8
Celuloză brută 4,2 4,0 22,0
Cenușă 4,5 1,7 5,5
•
• Cerințe față de climă și sol
• puțin pretențios față de căldură (zone cu temp. medie <70C)
• temperatura min. de germinare 3-40C, iar cea optimă din perioada fructificării
de 18-200C; răsărire: 160-1700C; înflorirea după cca 70 de zile și durează 32-35
de zile (cca 200 fl/pl).
• foarte pretențios față de umiditate.
• solurile: luto-argiloase sau argiloase, bogate în humus și calciu.
• valorifică bine solurile acide
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rotația: după prășitoare gunoite și cereale de toamnă
• bună premergătoare pentru cerealele de toamnă.
• Fertilizarea.
• Plantă cu perioadă lungă de vegetație: valorifică bine gunoiul de grajd aplicat
t-na, (20)40-50 t/ha; sporuri de prod. de 30-40%
• 40-60 kg/ha P2O5 și 40-60 kg/ha K2O
• Lucrările solului
• ca la mazăre sau alte leguminoase timpurii.
• Sămânța și semănatul
•  Pentru seminţe: primăvara devreme (se previne atacul afidelor), la
distanța de 50-60 cm între rânduri sau în benzi și la (4)6-8 cm adâncime.
• Norma de sămânță: 120-150 kg/ha bobul mic, 150-200 kg/ha bobul mijlociu,
200-250 kg/ha bobul mare.
• densitate: 20-30(40) b.g./m.p.
• Pentru masă verde: 25-30 cm între rânduri, în amestec cu porumb,
ovăz, triticale, floarea soarelui etc.
• 80-100 kg/ha bob și 80-100 kg/ha porumb sau 25-30 kg/ha floarea soarelui.
• Semănatul amestecului: pe același rând sau în rânduri alternative.
• Lucrările de îngrijire
• distrugerea crustei
• combaterea păduchilor (Aphis fabae): Alfametrin 10 EC (alfa-cipermetrin
100 g/l)-100 ml/ha, Decis Expert 100 EC (deltametrin 100 g/l)-75 ml/ha,
Cyperguard Max ( cipermetrin 500 g/l)-50 ml/ha
• combaterea buruienilor – rotație, prașile la culturi în rânduri distanțate,
erbicide: monocotile: Sharpen 40 SC-3-4 l/ha, Dual Gold-1-1,5 l/ha (ppi/ppe)
• Dicotiledonate (postemengență): Fighter – 2 l/ha; Benta 480 SL-3 l/ha;
Basagran SL-2 l/ha
• Recoltarea, depozitarea și conservarea
• pentru masă verde: la începutul înfloririi
• pentru siloz: la sfârșitul înfloririi, faza de ceară a păstăilor situate la baza
tulpinii.
• pentru sămânță: când păstăile de la baza tulpinii au culoarea neagră sau
brună și semințele sunt tari.
• Producția: boabe: 3000-3500 kg/ha; masă verde: 30-40 t/ha.
• Lupinul alb - Lupinus albus L.;
• Lupinul galben - Lupinus luteus L.;
• Lupinul albastru - Lupinus angustifolius L.
• Importanță:
• plante de nutreț și îngrășământ verde pe soluri nisipoase sau podzolice
• 850 mii ha pe glob (Rusia, Polonia, Italia, Anglia, Africa de Sud)
• în furajarea animalelor: masă verde, furaj concentrat, fân și nutreț murat.
• Nutrețul verde - bine consumat de animale, conținut de proteină de 2,1-3,5%;
100 kg m.v. = 12-18 U.N.
• Se poate și pășuna cu ovinele.
• Semințele - cantități mari de proteine și grăsimi de f. bună calitate- sursă
pentru produse alimentare
• în hrana taurinelor la îngrășat: în cantități moderate, deoarece pot provoca
intoxicații acute (lupinoză) sau cronice (lupinism); conțin lupinidină, lupinină
• Dezalcaloidare: umectare 24-36 ore, apoi fierbere, 1-2 ore și spălare cu apă
 PB Carbohidraţi Grăsimi Fibre

Lupin
33-38 6 6-10 42
dulce

Soia 34-37 6 18 22

Mazărea 23-25 41 2 16

Fasole
albă 21 40 1 17

Linte
galbenă 24 52 2 11
• semințele de lupin: bogate în fibre solubile, proteine, vitamine din complexul
B, A sau C și minerale esențiale (sodiu, cupru, magneziu, fier, calciu), acizi
grași polinesaturați ; scăderea colesterolului, hipertensiunii arteriale; produse
farmaceutice
• Lupinul: sursă naturală de aminoacizi – lizină, leucină, arginină - scăderea
tensiunii arteriale;
• proteinele din lupin: pentru brânză și înghețată, înlocuitor de lapte, fără riscul
intoleranței la lactoză; făină, paste, cracker, boabe coapte
• realizarea pateurilor vegetale, cârnaților și a altor preparate din carne: nu
prezintă gust specific !!
•Semințele: furaj concentrat valoros pentru hrănirea peștilor din crescătorii.
•În țara noastră - se cultivă pe suprafețe restrânse;
• lupinul alb (lupin dulce < 0,2% alcaloizi): se cultivă pentru semințe;
•lupinul galben și lupinul albastru: mai mult în scop furajer sau pentru
îngrășământ verde (1,5 -2% alcaloizi).
• Însușiri morfologice
• rădăcina pivotantă, profundă
• tulpina dreaptă, de 50-150 cm înălțime, ramificată
• frunzele palmat-compuse, formate din 5-9 foliole, alungit-ovale sau lanceolate
•florile grupate în raceme alungite, de culoare albă, galbenă sau albastră, în
funcție de specie;
•Polenizarea: autogama la lupinul alb si albastru și alogamă cel galben și peren.
•păstaia este polispermă, dehiscentă.
• populații locale, iar de la lupinul alb soiurile: Sătmărean, Nyirségi édes, Medi
(1994); Mihai (2015), Măriuca, Ruxandra (2020) – lupin dulce
•Pe glob: 150 soiuri
Cerinţele specifice ale Pachetului 4 - culturi verzi : 128 euro/ha
• culturi(*): mazăre, măzăriche, muștar, rapiță, sulfină, ghizdei, trifoi, lucernă,
fasole, soia, linte, lupin, năut, fasoliță, bob, sparceta
• Semănatul: până la 15 octombrie în UAT cu altitudine de până la 600 m,
până la 30 septembrie în UAT cu altitudine medie de peste 600 m (P)
• cultura înființată trebuie să fie distrusă mecanic (fiind posibilă inclusiv
încorporarea în sol) până cel târziu la 31 martie (P)
• cultura înființată trebuie menținută cel puțin 2 luni
• utilizarea fertilizanților chimici este interzisă, doar fertilizanții organici
putând fi utilizați înaintea înființării culturilor
Lupinus albus
24 mai
Lupinus albus Lupinus luteus
Lupinus perennis
• Cerințe față de climă și sol
• cerințe reduse față de căldură
• Temperatura minimă de germinare: de 2-3oC
• boabe: 52-580, mv.: 600 lat. N; =1800-19000C
• lupinul galben și cel albastru pot suporta temperaturi sub 00C (-4, -50C).
• Cerințe mici de apă: > în primele faze de creștere.
• Lupinul alb: valorifică bine solurile mai grele, argiloase, bogate în calciu,
chiar acide
• lupinul galben și albastru: preferă solurile ușoare, nisipoase.
• per. de vegetaţie: 110-140 zile
• Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Rotația: după orice cultură, cu excepția leguminoaselor
• suportă bine monocultura
• după lupin: cereale, cartof, plante furajere etc.
• Fertilizarea: 1 t seminţe: 35 N; 20 P2O5; 38 K2O; 18 CaO
•Lucrările solului: asemănătoare cu cele de la mazăre
•Sămânța și semănatul
• primăvara timpuriu, iar pentru îngr. verde se poate semăna și în miriște.
•Pentru boabe: 60-70 cm între rânduri, cu 75-100 kg/ha lupinul galben (70-80
bg/m2), 100-140 kg/ha la lupinul albastru, și 150-200 kg/ha la lupinul alb (50-60
bg/m2); în benzi: 25-30 cm x 60-70 cm
•Pentru nutreț verde: 25-30 cm între rânduri, folosind 140-160 kg/ha la
lupinul galben, 160-180 kg/ha la lupinul albastru și cca 200-250 kg/ha la lupinul
alb.
•adâncimea de semănat : 3-5 cm, > la lupinul alb

•Lucrările de îngrijire
• distrugerea crustei, combaterea buruienilor și prășitul mecanic, la lupinul
cultivat pentru boabe.
• Recoltarea, depozitarea și conservarea
• pentru sămânță: când păstăile situate în partea superioară a tulpinii au culoarea
brună, iar semințele au ajuns la maturitate.
• pentru nutreț verde: se recoltează la îmbobocit - începutul înfloritului și
durează până la apariția păstăilor
• Îngrășământ verde: cantitatea maximă de biomasă

• Producția:
• boabe: 2500-3000 kg/ha
• masă verde: 30-35 t/ha
 Latirul - Lathyrus sativus L.
• Importanță
• furaj concentrat, masă verde și nutreț murat.
• Semințele: bogate în proteină (24-30%)
• folosirea unilaterală și în cantități mari, mai ales la cai, provoacă boala numită
latirism.
• Pentru nutreț verde: în amestec cu o cereală de primăvară, înlocuind
măzărichea de primăvară în borceag.
• Însușiri morfologice
• specie anuală, tulpini agățătoare, flori solitare, rar 2-3 dispuse în raceme, albe
sau palid rozii.
• Frunzele: paripenate, cu o pereche de foliole îngust-lanceolate, terminate cu
cârcei
• Fructul: păstaie polispermă, dehiscentă.
 Cerințe față de climă și sol
•cerințe mici față de apă
•plantă pretențioasă față de căldură, pentru maturare.
•Nu are pretenții mari față de sol, valorifică bine solurile mai uscate, bogate în
calciu și chiar sărăturate.
•Tehnologia de cultivare pentru furaj
• în amestec cu ovăzul, formând borceag de primăvară
•seamănatul: primăvara devreme, în rânduri obișnuite (12,5-15 cm distanță), la
adâncimea de 4-5 cm
•cantitatea de sămânță: 140-160 kg/ha,
• : din care 90-120 kg/ha latir și 40-50 kg ovăz
•Lucrările de îngrijire: tăvălugirea terenului după semănat.
•Recoltarea
•pentru masă verde: la începutul înfloririi latirului
•pentru însilozare când s-au format păstăile
•Producții: 1500-2500 kg/ha semințe ; 30-35 t/ha masă verde.
 Fasolița - Vigna sinensis (Torn.) Endl.
• Importanță
• nutreț concentrat, masă verde și nutreț murat
• în amestec cu porumb, sorg, iarbă de Sudan
•Semințele: 24-25% PB; 100 kg = 120 U.N.
•Nutrețul verde: valoare nutritivă bună, asemănătoare cu lucerna sau trifoiul
roșu, cu grad de digestibilitate <.
• Însușiri morfologice
• plantă anuală, tulpini culcate/urcătoare, de 30-80 cm, ramificate, cu frunze
trifoliate, flori albe-gălbui sau roșcate, câte 2-3 în raceme; fructul: păstaie
cilindrică.
• populații locale și soiurile: Jiana, Aura, Ofelia, Doljana
• Cerințe față de climă și sol
• iubitoare de căldură: temp. min. germinare 12-13oC
• rezistentă la secetă, puțin pretențioasă față de sol, valorifică bine solurile
nisipoase.
• Tehnologia de cultivare
• pentru semințe: 50-60 cm între rânduri; 40-50 kg/ha (25-30 bg/m2).
• pentru nutreț verde: 40-60 cm sau la 25-30 cm, cu 60-70 kg/ha sămânță.
• în amestec cu alte plante, ponderea fasoliței de 30-40%.
• Adâncimea de semănat este de 4-8 cm.
• Combaterea buruienilor:
• 1-2 prașile, la semănatul în rânduri distanţate.

• Recoltarea
• pentru semințe: păstăile s-au îngălbenit și semințele sunt tari;
• pentru masă verde: la înflorire-începutul formării păstăilor;
• pentru însilozare: formarea semințelor în păstăi.
• Producția
• 20-30 t/ha masă verde
• 1500-2000 kg/ha semințe
 Trifoiul persan - Trifolium resupinatum L.
• pajiștile permanente din luncile Olteniei
• înființarea pajiștilor temporare
• supraînsămânțarea pajiștilor din luncile râurilor din sudul țării.
• furajul: masă verde, fân sau nutreț murat.
• Însușiri morfologice
• plantă anuală hibernantă, tulpini fistuloase, ascendente, de 50-60 cm, frunze
trifoliate, cu foliole obovate; florile sunt roze sau roșii, grupate în numeroase
capitule mici.
• populații locale și soiul Archibald.
• Cerințe față de climă și sol
•pretențios față de apă
•rezistent la temperaturile scăzute din timpul iernii
•pe soluri ușoare
•Tehnologia de cultivare pentru furaj
• Semănatul - sfârșitul lunii august, începutul lunii septembrie, 12,5-15 cm între
rânduri, cu 14-16 kg/ha în cultură pură, sau în amestec cu raigrasul aristat, în
raport de 4/1, adâncimea 2 cm.
• după semănat - se tăvălugește.
• Fertilizarea: 50-70 kg/ha azot și 40-60 kg/ha fosfor la semănatul cu raigrasul
aristat.
• pentru supraînsămânțare: 8 kg/ha sămânță.
• se recoltează la maturitatea capitulelor bazale, în scopul autoînsămânțării
• Producția de masă verde: în amestec cu raigrasul aristat, 30-40 t/ha.
• producerea de sămânță: în condiții de irigare
• doze moderate de îngr. minerale (N40-50 P30-40 K40)
• rânduri obișnuite, cu 10-12 kg/ha sămânță;
• Recoltarea: la maturitatea capitulelor.
• se obțin 200-250 kg/ha sămânță.
 Trifoiul încarnat - Trifolium incarnatum L.
• masă verde, fân și nutreț murat.
•înființarea pajiștilor temporare sau supraînsămânțare.
• Însușiri morfologice
•plantă anuală, cu tulpini erecte, ramificate la bază, înalte de 30-50 cm, foliole
eliptice
• flori roșii, grupate în capitule cilindrice de cca 5 cm.
• Fructul: păstaie ovoidală, monospermă.
• Cerințe față de climă și sol
•cerințe ridicate față de căldură și apă, rezistă la temperaturile scăzute din iarnă;
se cultivă pe soluri ușoare, din luncile râurilor, cu textură luto-nisipoasă.
• Tehnologia de cultivare
• seamănatul - la sfârșitul verii-începutul toamnei,
• 12,5-15 cm între r., 20-25 kg/ha sămânță
• în amestec: tip Landsberg, format cu măzărichea de toamnă și raigrasul
aristat, tip Legany, cu măzărichea de t-nă și o cereală de t-nă
• Producția de masă verde: 30-40 t/ha.
T. incarnatum
Trifolium incarnatum
Trifolium incarnatum
GRAMINEE PERENE FURAJERE
 Specii de graminee perene furajere cultivate:
Bromus inermis, Agropyron pectiniforme,
Lolium perenne, Lolium hybridum, Festulolium,
Festuca pratensis, F. arundinacea, F. rubra, F. ovina,
Dactylis glomerata, Arrhenatherum elatius,
Poa pratensis, Agrostis stolonifera,
Phleum pratense, Phalaris arundinacea.
• Soiuri: distincte prin productivitate, precocitate, capacitate de otăvire, mod
de folosire etc.
• 1. Obsigă nearistată - Bromus inermis Leyss.
• rădăcina bine dezvoltată și stoloni subterani; este cu creștere sub formă de tufă
erectă, bogată în lăstari, talia de 100-160 (180) cm, inflorescența panicul lung de
15-30 cm.
• fixarea nisipurilor lutoase și a terenurilor de pe versanții supuși eroziunii;
• suportă bine pășunatul rațional și otăvește repede
• recomandată: folosirea prin cosit sau mixt.
• reacționează bine la fertilizare și irigare
• este foarte productivă, 12-15 t/ha s.u..
• soiurile Orfeu creat la ICCPT Fundulea, 1973;
• Doina, Olga, Mihaela, Iulia Safir, Maia Safir, Dovas create la SCPCP Vaslui,
în 1995, 1998, 2004, 2010, 2013, 2022.
Bromus inermis L.
• 2. Pir cristat - Agropyron pectiniforme R. et Sch.
• talie mijlocie, pajiștile stepice, terenuri în pantă, cu expoziții sudice sau sud-
estice.
• rezistentă la secetă
• amestecuri pentru înființarea pajiștilor temporare, folosite prin pășunat sau
cosit, mai ales pe terenurile erodate și pe sărături slabe și moderate.
• în amestecuri, cu: Medicago sativa, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus,
Poa pratensis, Bromus inermis etc.
• Fundulea 104, creat la ICCPT Fundulea, 1966, rezistent la iernare și secetă;
• Flaviu, creat în 2006 la Statiunea de Pajisti Vaslui
• 3. Raigras peren - Lolium perenne L.
• a doua jumătate a sec. XVII, Europa și Asia continentală
• pajiștile naturale din luncile râurilor
• înființarea pajiștilor temporare, folosite mai ales prin pășunat, din zonele de
stepă, silvostepă și forestieră.
• se reface rapid după folosire
• reacționează bine la fertilizarea cu N; prod. 8-12 t/ha
• înființarea pajiștilor semănate: cu Trifolium repens, Lotus corniculatus, Festuca
pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis și Festuca rubra.
• înierbarea terenurilor sportive, a peluzelor din parcuri și grădini etc.
• soiurile: Marta (1981); Mara (1989), Măgura (1999) create la ICDP Brașov
• Timiş 81 (2009) – SCDP Timişoara
• Lovrin 21 (2021) (SCDA Lovrin)
Lolium perenne
• 4. Păiuș de livezi - Festuca pratensis Huds.
• capacitate mare de refacere după folosire;
• suportă bine pășunatul
• productivă
• reacționează bine la fertilizarea cu azot și la irigare.
• folosire mixtă
• amestecuri cu: cu Dactylis glomerata și Medicago sativa (pentru fânețe) sau cu
Trifolium repens, Lolium perenne și Dactylis glomerata (pentru pășuni).
• specie dominantă în livezile din zona colinară, pe soluri revene și fertile.
• soiurile Transilvan 2, 1988 și Tâmpa, 1989, create la ICDP Brașov, cu o bună
regenerare și foarte productive (10-12 t/ha s.u.);
• Laura, Postăvar (1996)
• 5. Păiuș înalt - Festuca arundinacea Schreb.
• spontan pe terenurile cu exces de umiditate
• în amestecurile folosite pentru înființarea pajiștilor temporare: cosit şi păşunat
• Reacționează bine la irigare și fertilizare cu doze mari de îngrășăminte cu azot.
• soiurile Alin, creat la ICCPT Fundulea, 1991 și Brio (1992), Adela (2001) create
la ICDP Brașov, foarte productive (12-14 t/ha s.u.);
• Alte soiuri: Pandur, Parnas, Feline
• Soiuri create la Staținea de Cercetări Jucu, Cluj-Napoca:
• Vio Jucu, Jucu 5 , Napoca 2, Transilvania 6, Vlarom, Vio Cluj (2004, 2009,
2012, 2015, 2020)
• 6. Golomăț - Dactylis glomerata L.
• printre cele mai valoroase graminee perene
• capacitate mare de producție, regenerare rapidă după folosire, calitatea
furajului, plasticitate ecologică deosebită etc.
• talia: 40-100 cm, baza lăstarilor turtită, albicioasă, inflorescența panicul
glomerulat.
• în stadiul tânăr: grad ridicat de consumabilitate și digestibilitate.
• se cultivă singur sau în amestec cu Lolium perenne, Arrhenatherum elatius,
Festuca pratensis, Medicago sativa, Trifolium pratense
• capacitate mare de concurență
• plantă de fâneață și pășune
• în amestec cu lucerna albastră: producții mari de fân
• rezistent la pășunat, se reface repede, recomandându-se pășunatul de timpuriu.
• în anii favorabili: poate fi recoltat de 5-6 ori.
• Soiuri:
• ICDP Brașov : Poiana, 1982, Intensiv, 1988, Olimp, 1987, Magda, 2004;
Regent, 1999; Simina, 2005;
• ICDCPT Fuldulea: Ovidiu, în 1994; Daniel (1998), Claudiu (1999), Traian
(1999), Adrian (2002), Marius (2002)
• soiuri f. productive (10-15 t/ha s.u.), rezistente la ger, boli foliare, cu bună
regenerare după folosire.
Dactylis glomerata Dactylis glomerata