Calc-Culee PDF

S.C. VIA SMART S.R.L.
CI uj-Napoca,tellfax: 0264-588070
POD PE DC76, PESTE VALEA COLITCA

IN LOC. MESESENII DE JOS- JUD. SALAJ
PROTECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
4
7 - -—-
-I
r
;
f
7
NOIEMBRIE 2011
E-ivlPc-1 CONSUL T £ R. Z.
PRO 1ECTARE COIVSULTING -
Cluj-Nipoca. S. H.C:oandà (Unirii or. I 3 ap. TeIiFa (24-l6O29. Mobil O722-74482 R( J 12/8O/2(M) Cod fiscal 122565i
Nr 1750 Data 03112011

Conform registrulul de evldenta
REFERAT
privind verificarea de calitate cerintele A4, B2, D a proiectului
Pod pe Drumu ComuraI 76, paste Vaiea Cotca,
n locaitatea MESESENII DE JO
Faze: PT + D ce face obiectul contractului 10/2011
iATE DE DENTFlCARE:
• proiectant general : S.C. ViA SMART S.R.L. Cuj Napoca

ef proect inp. Gabriea VENTEL
a investitor: COMUNA MESESENII DE JOS
amplasament: udetu.i Sãaj, DC 76. corn. Meseenii de Jos
a data prezentárii proiectului pentru verificare: 0t072011
2. CARACTERISTICLE PRNCPALE ALE PROECTULU:
a Pod nou ccrespunzátor UflUi debit de calcul Cu asigurare 5 % de 44,1 mC/sec 51

mnãWme Hberä, de gardá 0,75 m, oblicitate 80°stânga.
a Lungirne tctaiá 1520 m. latime 7,00 m ± 2 x (0,25 + 1,00) = 9.50 m.
• Infrastructuri, douä cutei cu elevatii din beton armat fundate pe câte 8 piloti 0 800
in stratu de mama.
• Suprastructuã. 14 grinzi Cu corzi aderente “dublu T” rnonoHtizate Cu piacä de
suprabetonare rezemate direct fãrà aparate de reazem i rost de duatare a cu!ela
rna stang i färà rost Ia malul drept.
a Racordarea Cu terasamentele Cu ziduri intoarse i gabioane jar calea Cu p1 äCi de
racordare, mermnãnduse ccta existentà.
a Proiectul Contine i lucrãri de amenajare a albiel cu gabioane, zid de sprijin i
gabioane.
a Categoria de importantá “C” norrnalä, CICSC tehnicã a drumuiui”V” drum comunal
cu douä benzi de circulatie Si clasa de Incärcare a podului “E” (A30, V80).
3. Documente ce se prezinta a verificare:
Pári scrise
Mernoriu tehnic
Program de control in faze determinante
S.C.VIA SMART SR.L. Pod pe DC 76 in bc. Mesesenii de Jos
CLUJ-NAPQCA peste valea Colitca
BORDEROU
A. Piese scrise:
1. Lista de semnaturi
2. Memoriu tehnic
3. Studiu geotehnic
4. Studiu hidrologic
5. Breviar de calcul
6. Liste de cantitati
7. Grafic de realizare a investitiei
8. Program de faze determinante
9. Caiete de sarcini
B. Piese desenate:
1. Plan de incadrare in zona Sc. 1:10000

2. Plan de situatie Sc. 1:200
3. Releveul podulul Sc. 1:100
4.1 Dispozitie generala Sc. 1:100
4.2 Sectiune transversala Sc. 1:100
5. Trasare fundatii Sc. 1:200
6.1-6.2 Cofrajculeemaldrept Sc. 1:50
7.1-7.2 Detalii de armare culee Sc. 1:50
8. Armare pilot forat de diametru 800mm Sc. 1:25
9. Armare radier
10. Cofraj suprabetonare Sc. 1:50
11.1-11.2 Armare suprabetonare Sc. 1:50
12.0 Montaj placute parapeti Sc. 1:100
13.0 Plan cofraj grinzi cu corzi aderente, L=lOm,h=0.52m
Sc. 1: 10
14.0 Plan cofraj si armare placa de racordare Sc. 1:25
15.0 Detalii parapet pietonal Sc. 1:20
16.0 Detaliu bordura malta
17.0 Dispozitiv de acoperire rost de dilatatie Sc. 1:5
18.0 Detalii gabioane si saltele din gabioane Sc. 1:10
19.0 Aparare de mal si zid de sprijin Sc. 1:50
S.C. VIA SMART S.R.L. Pod pe DC76 in bc. MESESENII DE JOS
CLUJ-NAPOCA peste valea Colitca
LISTA DE SEMNATURI
ef proiect: ing. Gabriela Ventel

J
Proiectant: ing. Claudia Aib

/
U
1
MEMORIU TEHNIC
1. DATE GENERALE
1.1 Denumirea obiectivului de investitii: “PROJECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE -
POD PE DC76 PESTE VALEA COLITCA IN LOCALITATEA

MESESENII DE JOS”
1.2 Amplasamentul: Judetul Salaj, localitatea Mesesenii de Jos
1.3 Titularul investitiei: Comuna Mesesenii de Jos
1.4 Beneficiarul investitiei: Comuna Mesesenii de Jos
1.5 Elaboratorul studiulul: S.C. VIA SMART S.R.L. CLUJ-NAPOCA, tel.0264/588070
2. TOPOGRAFIA ZONE!
Comuna Mesesenii de Jos, Cu 0 suprafata a teritoriului administrativ de 62,86 km

, este
2
amplasata la poalele Muntilor Meses, in Depresiunea Crasnei, coborand spre piateta de adunare a
apelor de la Varsolt. in componenta comunei intra urmatoarele localitati: Mesesenii de Jos sat
-
resedinta de comuna situat la o distanta de 12 km fata de municipiul Zalau, Aghires, Fetindia si

Mesesenii de Sus.
Valea Colitca izvoraste din Muntii Meses din partea de nord a acestora, avand altitudinea
,
la izvoare de 434m. Ea isi deverseaza apele in acumularea Varsolt.
Pentru sectiunea Mesesenii de Jos, debitele calculate conform Studiului Hidrologic

elaborate deAdministratia Nationala “Apele Romane” Directia Apelor Somes-Tisa, sunt::
Q5%=44.1 mc/s, respective Qi 0%3 5.1 mc/s.
Podul este amplasat in zona cu grad de seismicitate 6 (STAS 11100/1 -93),caracteristici

seismice Tc0.7sec, agO.08 g, zona F(instructiuni P 100-2004).
3. STUDII DE TEREN
Studii topografice:
In faza SF s-au efectuat mãsurãtori topografice in zona podului si pe o lungime de 420m,
a Vaii Colitca, scotand in evidenta dimensiunile principale ale podului existent, sectiunea acestuia,
profilul longitudinal a! albiei si profilele transversale ale acesteia in diferite sectiuni. Ridicarile
topografice au fost efectuate In coordonate STEREO 70 si a fost intocmit un plan de situatie la
scara 1:200.
Studii geotehnice
A fost Intocmit de cãtre ing. Balint Barna, Aut. Nr.7/2003 si este prezentat in anexa.
Caracterizarea geologo-tehnica:
- adancimea minima de fundare este 8 .60m fata de cota terenului natural
- se va funda in argila marnoasa vinetie.
4. CONSIDERATII PR!VIND SITUATIA EXISTENTA

In urma caderilor de precipitatii exceptionale din ultirnii ani in Bazinul Hidrografic al Vaii
Colitca, s-au declansat viituri cu caracter torential care au inundat localitatea Mesesenii de Jos,
producand pagube importante.
Podul care este obiectul acestui proiect tehnic se afla in localitatea Mesesenii de Jos, pe
DC 76 asigurand legatura cu drumul judetean DJ 191C. Sectiunea podului flu asigura transportul
debitelor cu asigurarea de 5%.
Nu se cunosc date privind clasa de incarcare la care a fost dimensionat podul, adancimea
de fundare, date privind elementele geometrice ale infrastructurilor sau suprastructurii. De
asemenea nu se cunoaste cu exactitate anul constructiei. Din informatiile de La autoritatile locale,
anul constructiei poate fi aproximativ 1968..
Podul are o lungirne totala de 8.33 (masurata in planul parapetului amonte), Si 0 lungime a
suprastructurii de aproximativ 7.Om. Latimea totala a podului este de 5.55m cuprinzind partea
carosabila de 5.15m si grinzile parapet cu latimea de 0.20m.
Suprastructura podului este formata 5 grinzi prefabricate din beton armat,cu latimea de
1.Om, cu sectiunea in forma de “T” , fiecare grinda avad 3 antretoaze, cu latimea de 12cm si
inaltimea de 45-50cm. Rezemarea grinzilor se face direct.
Infrastructurile podului sunt fundate direct. Elevatiile culeilor sunt realizate din beton simplu,
avand inaltimea de 3.1 Om,masurata de la bancheta de rezemare al rostul elevatie-fundatie. Fundatiile sunt
realizate din beton ciclopian.
2
In prezent calea pe pod este din beton asfaltic, aflat intr-o stare relativ buna.
Podu1nuailiutuaie..
Racordarile cu terasamentele sunt asigurate prin aripi din beton realizate intr-un mod defectuos.
Podul nu are placi de racordare, scan si.casiuri
Exista un studiu de prefezabilitate privind apararea impotriva inundatiilor a localitatii Mesesenii

de Jos, provocate de valea Colitca. Concluziile acestui studiu au fost necesitatea amenajarii in ansamblu
a vaii Colitca prin regularizare pe o lungime de 1580m, prin recalibrari de albie, consolidari de maluri,
taieri de cot si praguri pentru compensarea pantelor, analiza posibilitatii de modificare a sectiunii de
transport a debitelor la poduri, prin demolarea podurilor existente si construirea unor noi poduri
dimensionate astfel incat sa asigure transportul debitelor cu probabilitatea de 5% (conform STAS 4068/2-
87 <Probabilitati anuale ale debitelor si volumelor maxime in conditii normale si speciale de
C) exploatare >>, respectiv STAS 4273-83 <<Incadrarea in clase de importanta >>).

Podul care eSte obiectul acestui project se afla pe traseul vaii Colitca ce a fost propus pentru
regularizare.
In vederea alegerii solutiei optime privind lucrarile de reabilitare ale podului cc este obiectul
acestei investitii s-a realizat o expertiza tehnica si un studiu de fezabilitate.
- Concluzia acestei expertize este urmatoarea:
- Intrucat podul actual nu asigura debuseul, nu are elernente de gabarit
corespunzatoare, flu are capacitate pentru convoaiele clasei E de incarcare si are stare tehnica
necorespunzatoare, SE IMPUNE EXECUTAREA TJNUI POD NOU.
- Prin studiul de fezabilitate s-a propus realizarea unui pod nou nou dimensionat la clasa “E” de
incarcare ,cu asigurarea debuseului necesar unui debit cu probabilitatea de depasire de 5%.
( Prin realizarea unui pod nou dimensionat la clasa “E’ de incarcare, cu latimea partii carosabile
corespunzatoare a doua benzi de circulatie, cu trotuare protej ate de parapeti pietonali si de siguranta a
circulatiei, cu asigurarea unei deschideri corespunzatoare unui debit de 5%, se obtin conditii bune de
circulatie si de siguranta a traficului in zona, acest pod realizand legatura intre drumul comunal DC76 si
DJ 191 C.
5. PRECIZAREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI

Alegerea categoriei de importamä a constructiei s-a fàcut in conformitate cu prevederile art. 22
Sectiunea 2 “Ob1igaii i raspunderi ale proiectantului” din Legea nr. 10 din 18 ian. 1995, “Legea
privind calitatea In constructii” i In baza “Metodologiei de stabilire a categoriei de importana a
constructiilor” din “Regulamentul pnivind stabilirea categoniei de importanta a constructiilor” aprobat cu
Ordinul MLPAT nr. 31/N din 2 oct. 1995.
Lucrarea cc face obiectul acestei documentatii se Incadneazä la categoria de importanã C
constructii de importan;ä normalä. conform metodologiei SUS mentionate.
3
Conform prevederilor STAS 4273-83, din punct de vedere hidrotehnic, constructia se Incadreazä
In clasa de importanä IV — constructii hidrotehnice a caror avariere are o influenta redusa asupra altor
objective social —economice., pentru care debitul de calcul are asigurarea de 5 % (conform STAS 4068/2-
87).
6. SOLUTII ADOPTATE LA PROIECTARE

Pe amplasamentul podului existent s-a proiectat un pod nou CU 0 lungime de 15 .20m, o latime
totala de 9.50m, incluzand partea carosabila de 7.OOm (5.50m±2x0.75m) si doua trotuare cu latimea de
1 .25m (incluzand si grinda parapet).
Lumina podului este de 8 .65m masurata in planul banchetei de rezemare a grinzilor.
,
Suprastructura podului este real izata din 14 grinzi prefabricate cu corzi aderente cu lungimea de
10.Om, si inaltimea de 0.52m.
Peste grinzi se realizeaza o suprabetonare din beton armat C25/30, dupa care se asteme
hidroizolatia, protectia hidroizolatiei din mortar cu grosimea de 2cm, si cele 2 straturi de beton asfaltic
cu grosimea de 2x4cm.
Trotuarele sunt delimitate de partea carosabila prin borduri prefabricate inalte.Pentru siguranta
pietonilor s-au prevazut parapeti pietonali din teava rectangulara.
Infrastructurile sunt realizate din beton armat: C20/25 elevatiile culeilor si C25/30 bancheta de
rezemare a grinzilor, respectiv zidurile de garda si zidurile intoarse.
In alegerea tipului de fundatie s-a tinut cont de studiul geotehnic efectuat si de recomandarea
acestuia. Astfel fundatiile se realizeaza pe piloti forati de diametrul 800mm, si lungime de 6.Om, incastrati
in stratul de argila marnoasa vinetie. Rezemarea elevatiilor culeilor pe piloti se face prin intermediul unui
radier din beton armat C20/25 cu grosimea de 1 .20m. Pentru o culee s-a considerat ca sunt necesari un nr.
de8.Opiloti.
Racordarea cu terasamentele se face prin placi de racordare din beton armat, Cu lungimea de 3.Om.
Pentru realizarea unui pod cu lurnina de 8.65m, este necesara decolmatarea albiei si recalibrarea
acesteia. Malurile vor fi protejate cu gabioane pozitionate pe saltele din gabioane.
Se vor reface rampele de acces pe pod pe o lungime de 2xlOm. Sistemul rutier propuS: 4 cm Ba16,
5cm Bad25 si 20cm piatra sparta. Pc rampa de acces pe pod dinspre drumul comunal DC76 spre drumul
judetean. in partea stanga a acesteia, se va demola zidul existent si se va realiza unul nou, din beton
monolit. conform plansei de detaliu.
De asemenea, se asigura scurgerea apei colectata in santurile existente , spre casiurile de pe
taluzurile malului stang.
4
7. EXPROPRIERI
Pentru realizarea acestui pod flu sunt necesare exproprieri, deoarece toate lucrãrile prevãzute se
vor executa pe domeniul public.
8. VERIFICAREA PROIECTULUI
Lucrãrile proiectate se Incadreazä In categoria de importanä “C”, aa cum s-a mentionat la pct. 2.
Ca urmare este necesarä verificarea proiectului la categoriile A.4, B.2., D.2.
Intocmit:
5
/kUtiii, 7;2005. 1
j F\RNA ci. U7436O865
M(I
b NII GLUTENmI: -
PR! VIND TERENUL DE FUNDARE PENTRU

,,CONSTRUI.RE A DOUA PODURI PESTE V. COLITCA”
AMPT AAMVNTT• I = $tfl.S flfl
1 h,4 Q€1;
S tt flJ a__kJeflSJ
J
BENEFICIAR: Prirnaria corn. Mesescnii dc Jos, Salaj
intoP
Balirit
Mesesenji deMai
-2008-
Aut.nU. I eL U /4iOU>.,
BORDEROU
PPJVIND PIESELE STIJD1ULUI GEOTERNIC
A. PiESE SCRISE.
• SI tJL)IU (jEtil lil1NIL
• FISA FOR A.JELOR
B. PIESE DESENATE
• PLAN Uh NLAI)KAK[’ IN li-iKI I URIL)
• PLAN DE STTUATTF
Autnr. 7/2003. BAUNI BARNA TeL 074360&,53
SIUDIU (iEUIEHNR
CAPITOLUL I.
1.1. uN I KUL)LJ1Kt
Prezentul 4
su
d iu geotehnk. s-a mtomiti a sol icitarea 1-’ilrnciI 1L1 MCSSfl ii
u .us. nih ema iuis s xie SLUU1id uin puiii u vuei
goiiiiic dl
terenului de fundare situat in bc. Mesesenii de Jos. (conform planului de
situatie anexat), in vederea construirii a doua poduri peste v. Colitca.
iiiuicui v iMD fl7Al’(\(\’7
-+-
i i ‘.tiit,ci iii ai ci i’jt Ill J1I1ItC Oiiiyi III
.-..
i ‘3 ! 7 J’JI III WLC1
unica, categoria geotehnica a lucrarii 1 (cf tab. A2), atribuindu-se urmatorul

punctaj:
- Conditiiie de teren 3 (terenuri medii)
-
Ap r 1 i
- LIds1uuaIea o11sIJULlel i UIO11hl’dla)
- Vecinatati 1 (fara riscuri)
- TOTAL 8 puncte +0 puncte pentru zona seismica F = 8 puncte (risc
I ‘..I U, JL 1C1 iIiIiict
1
I
1.2. GEOLOGIA
Din punet de vedere geologic, amplasamentu] studiat este situat in bazinul

neogen ai Simieuiui.
Roca de haza este reprezentata prin argila marnoasa cenusie de varsta
pontiana peste care s-au depus formatiuni aluviale mai recente reprezentate
pun argue, argue nisipoase, flSIU1j Si pietrisui
1.3. GEOMORFOLOGIA
Din punct de vedere geomorfologic amplasarnentul studiat este situat pe un

teren plan cu 0 usoara panta locala de 1%.
1.4. ADANCIMEA DE fNGHET.
In conformitate cu prevederile STAS 6054-77, adancimea de inghet in zona

snidiata este de 0.80 m.
Aut.nr. 72OO3 in. RALINT BARNA TeL 0743608653
1.5. SEISMICTTATEA ZONEI.
Conform STA.S 11000 / 1 / 93, amplasamentul studiat se iricadreaza in

macrozona cu grad de seismicitate Vi. in conformitaic cu prevcderiic
norrnativuiui P 100-1-2006, zona iocalitatii Mesesenii de Jos se incadreaza
in zona de seismicitate de calcul ,,F cu alori de varf ale
- ‘ acceierauei
LeiiiUiU1 peiru p1u1e.Ld1e a—u.uo g Si pti1uaua U tJLI 1 — u.i sUHu.
1 £ A T) A C’ T ]T) T’TTh A \ T A
[.U. rid i 3UD I LP.±k1’I-’L.
In zona studiata panza freatica (faciesul de albie a raului Colitca) este

situata la adancimea de 3.1 m fata de cota terenului naturai si Ia adancimea
de 6.2 m.
1.7. STAB1LITATEA TERENULUT.
Zona studiat.a se prezinta relativ stabil fara alunecari de teren active, sau rnai
vechi. Ciadirile din jur nu prezinta crapaturi sau fisuri care sa se datoreze
terenului de fundare. Consideram ca prin respectarea stricta a prevederilor

din prezentul studiu constructiiie se pot executa fara a periclita stabilitatea
terenLi iii.
CAPITOLUL 2.
2.1. LUCRART EXECUTATE.
In vederea determinarii succesiunii stratigrafice si a stabilirii conditiilor de

fundare au fost executate 2 foraje 4” ale carui rezultate sunt prezentate in
fisa forajelor.
2.2. STRATIFICATIA TERENULUT.
Lucrarile executate au PUS lfl evidenta urmatoarea stratificatie pentru

terenul snidiat:
0-O.Sm umplutura constituita din pamant nisipos cu fragmente
de caramizi
0.5-3.1 m Complex prafos argilos, (cieyey sill dupa SR ISO 14688-
1/2) constituit dintr-un praf argilos vinetiu,micacee, uneori cu urme
Aut.nr. 772003. Ing. BA LINT BARNA TeL 0743608653
fcruginoasc si concretiuni calcaroase, urine de plante. Complexul are

urmatoareie caracteristici:
43 % argila
-
01
— LI 70 111S1
- w= 27.1 % (umiditatea naturala)

-
- 1 Z A
-. VVF
Ip = 25.6 (indicele de plasticitate)

-
- ic = 0.6 (indicele de consistenta)

- e 0.79 (indicele porilor)
-
y = 18.5 kN!rnc (greutatea volurnetrica)
- ( = I (unghiul 1e tortecare)
- c 2.2 kPa (coeziunea)
3.1-3.5 m complex nisipos prafos cu indesare medic, avand
eiemente de sisturi cristaline (silty sand dupa SR ISO 14688-1/2) cu
urmatoarele caracteristici:
- 15% argila
— .J/OpIa
- 30 % nisip+ rare fragmente de sisturi cristaline
3.5-6.2 m complex argilos prafos,plastic vartos (silty clay dupa SR
T( 1 ,fa’QQ. 1 /\ co,
...*.
1 . d + ...dn
-I. t-Lr—,
1
ar.
1- . -.
..L. 1
u oar..iv. ....,.-.•
caracteristici:
- 63 % argila
- 26%praf
-
- W— .3J.U 70 U1II1U1LL4 flttu1 did)
- WL = 60.3 (limita de lichiditate)

- Wp = 22.5(lirnita de plasticitate)
T.-. — 27 Q (;r.1- ,1 .-sI ÷;.---.s
.) I .U
—
11.)
- Ic = 0.78 (indicele de consistenta)

e = 0.87 (indicele porilor)
— 1
.1
0 • %J
2 t’-\TI,vr’
flJ.
(criit’t’i
51 %..4I,L4t.’L4. V t1 IA.11i./l.I
\
j ..
‘
- q = 15 ( unghiul de forfecare)
- c = 9.5 kPa (coeziunea
6.2-8.2 m complex nisip Si pieiris intr-un liant argilos prafos (silty
sand dupa SR ISO 14688-1/2) constituit flISI si pietris cu elemente bine
riiiate Cu urmatoareie caracteristici:
- 5%argila
Aut.nr. 7/2003. ing. RAIJNI BARNA [ci. 0743608653
16%praf
- 19%nisip
8.2 -10.0 m complex argilos marnos de ciiloare vinetieplasfic tare
(cley dupa SR ISO 14688-1/2) constituit dintr-o argila marnoasa vinetie
cu concreiuni caicaroase. Compiexu are urmatoarele caracieristici:
- 65%argila
- L57o pun
lflO/
- ii iofliSip
- w= 29.5% (umiditatea naturala)
w=r 42.6
-
- ip 23.5 (indicele de plasticitate)

- Ic = 0.8 (indicele de consi sterna)
- e = 0.7 (indicele porilor)
-
18.5 kN/rnc (greutatea volumetrica)
- q) = I unghiui de tortecare)
- c = 10.5 kPa (coeziunea)
2.3. CONDITII DE FUNDARE

Luand in considerare conditiiie naturale. morfologia terenuiui si
caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de flindare se dau urmatoarele
conditii de fundare ( Cu respectarearnasurilor de la capitolul 3):
i erenui ue fuiiuare-cotiionri is.. Ei iOi’+6oo
1
— se Va caicula a
stare lirnita de deforrnatie. Pentru acesta se dau urmatoarele parametrii de
caicui Ia constructiiic cc se vor executa:
.Adancimea minima de fundare 8.6 m fata de cota terenului natural.
Se va funda in argila marnoasa vinetie cu urmatoarele caracteristici:
- 1 8.5 kN/rnc (greutatea voiumetrica)
- (9 150 (unghiul de forfecare)
- c= 10.5 kPa(coeziunea)
ivand in vedere iapiui ca ciauirea proiectaia se rncaureaza ci. i’r
. . .
074/2007 la categoria geotehnica 1, risc geotehnic 1, la

predimensionarea fundatiilor se pot iua valorile din STAS.
La predimensionarea fundatiilor Se poate iua presiune conventionaia:
P”conv 300 kPa cfSS300/2/1985
Tt,
FISA FORAJULUI F1-Meseseni(Pod nr. 1)
Adancnie (iro Ad. Denumire Reprcz Nr.p Ad. argil praf nisip pietr wj WL W Ip Ic e ‘ C
m sirn apa strat entare roha prob a is % % % kN/ In kPa
de pan e suhi. grafica a
I mc grad
a a Ia strat m
m e
0 0.5 0.5 - Umplutura
0.5 3.1 2.6 - Prafargilos i, 1 1.2 43 36 21 -

‘,_. 27.1 41 15.4 25.6 0.6 0.79 18.5 15 2.2
1(-— ‘7
3.1 3.5 0.4 3.1 Nisipprafos 1 3.2 15 55 20 10

((
3.5 6.2 2.7 - Argila -
,,
1 3.7 63 26 II 30.6 60.3 22.5 37.8 0.78 0.87 19.8 15 9.5
prafoasa
‘inetie
.—
I,
6.2 8.2 10 6.2 Nisip si I 6.5 5 16 40 39

. .
pletris ‘p
8.2 10 1.8 - — Argila — 1 8.6 65 25 10 - 29.5 42.6 19.1 23.5 0.8 0.7 18.5 15 10.5
(
marnoasa
_-__-__
Ing.
/‘/C1Ny
((7 94RN*’
X.’ AJ,NT .11
7/290563
LSZ
j
ADMI?’4ISTRATIA NATIONALA “APELE ROFkANE”
DIRECTIA APELOR SOME$ TISA
-
Str. Vânátorului nr.17

400213 Cluj Napoca
Tel. 0264-433.028; fax 0264-433.026
oI. E-mail: hidro@dast.rowater.ro
Nr. 149/4.01.20O7
STUDIU HIDROLOGIC
Pe râul Colitca
debite maxime In regim naturat
Râul: Colitca
Cod cadastral. : 11.1.2.9
Sectiunea de calcul : localitatea Meseenii de Jos, jud.Sãlaj
Elemente morfometrice:- lungime de La irvor L = 9,6 km

suprafaã seciune
- F 29,0 2
= km
attitudine medie
- H 396 m
=
Debite calculate:
Debitul maxim de 1%: 78,0 m
/s
3
Debitut maxim de 5%: 44,1 3
m
/ s
Debitut maxim de 10%: /s
35,1 m
3
Sef Servjcju Hidrotogie Hidrogeologie

-
i Prognoze Bazinale
Ftorin Stoica
In toc mit:
Radu Dutàu
Calcui culee fundatie mdi recta
Consideram situatia : culee Cu COnVOT pe zona zidului intors:

hz := 0.7( bz o. zid de garda
he 4.0
hq i . suprasarcina din convoi A30-V80
L:= 9.2( latime culee

B:z 1.8]
Incarcari din suprastructura

RH:=O
RV:=96 kIS
Incarcari din greutate proprie

Al := 5.60 mr n 1.1
A2:=0.2 mr
A4:=4.811 mp
G1:=A1L•24n Gl= 1360.86 kI\
G2:= A2L25n G2= 75.9 kIS
G3:=hz•bz•L25•n G3= 106.26 kI\
G4:=A4•0.5O25•2n G4= 132.5 kN
Verificari Ia rostul elevatie-fundatie:

Evauarea impingerilor:
=adeg
13:=O
=15 :r=.deg c:=2.2 kP
\
3
y :=
h := he + hz
))2
(cos (
Ka
Ka = 0.53
+ Jsin( +
cos(ö)1
cos(ö)
=1.2 n2:= 1.1
palO :=y hKa — 2.c.[R palO = 43.92
+ hz)palO.nI Pa= 125.96
Paq := y .hq.(he + hz)Ka•n2 Paq 68.62
cos(6) 0.98 cos() = 0.97 sin( + ö) = 0.42
Calculul componentelor orizontale si verticale ale impingerii pamintului:
Pha := Pacos(ö) Pha = 124.04
Pva := Pa.sin(ö) Pva = 21.87
Phaq := Paq•cos(ö) Phaq 67.58
Pvaq := Paqsin(ö) Pvaq 11.92
Verificarea Ia lunecare:
V:= GI + G2+ G3+ G4+ Pva + Pvaq + R\ V=2671.3 kI\

H:=Pha+Phaq+RIH H=191.62 kN
=0.12
V•0.6
Verificarea eforturilor unitare in sectiunea elevatie-radier:

V=2671.3 kN
(he + hz) (he + hz)
M := —G41.53— G3.0.27+ G2•0.30— G1•0.05+ Pha + Phaq + RV•0.3(
3 2
M=371.08 kNrr
M
e := —
V
B
e=0.14 —=0.3
r
V.1 1 +
6e’ 6
k\
B 1=234.29 •<Rc
LB
1’ 6e
V1 1 -
kN
B
a2 := a2=86.55 2 i>O
LB m
Nu este necesar armarea rostulul elevatie-fundatie.

Pa
omplex nispos argIos constituft

in praf argUos vnetiu, micacee,
neon Cu urme feruginoase si
oncretiuni calcaroase,urme de
)Iante.
Calculul capacitatii portante

a unui pilot
Evaluarea incarcarilor:
din suprastructura G1:=96 k1”
din convoi A30-V80 G2787 kT’ (convoi V8
din elevatie culee si radieKi3:= 1675.5+ 962. G32638.4 k1’
din greutate proprie Gp:=75 kN
Incarcarea efectiva pe pilot:
GI + G2+ G3
Pef:= +Gr pef=623.42 kN
8
Calculul capacitatii portante a pilotului in ipoteza rezemare pe argila

marnoasa, conform STAS 2561/4-90
p := 89 kP tabel 6,
d:=O. w
2
Ap := Pp := it
m1:O. tabel3
m2:= O. tabel 4
fi : 6C tabel 5, STAS 256 1/4-90
Pcap := O.7.(O.8.p.Ap + O.&Pp.60.6)
Pcap 632.5 kN.
Pef < Pcap
Intocmit
POD PE DC76 PESTE VALEA COLITCA IN LOCALITATEA MESESENII DE JOS
LISTA DE CANTITATI COMASATE
Nr
cii Denumirea lucrarii U.M. Cantitate
T 2 3 4
DEMOLARE_POD_EXISTENT
I Desfacerea caii pe pod si trotuare mc 10
2 Demontare grinzi buc 5
3 Demolare beton elevatii infrastructura mc 40
4 Demolare beton fundatii infrastructura mc 27
5 Demolare beton aripi mc 15
LUCRARI_LA_INFRASTRUCTURA
6 Foraj coloane 0800mm, L=6m/buc. ml 96
7 Beton in coloane C20/25 mc 50
8 OtelbetonPC52incoloane kg 2710
9 Otel beton 0B37 in coloane kg 960
10 Cofraje radier mp 60
11 Otel beton PC52 radier kg 1900
12 Beton C 20/25 radier mc 70
13 Beton de egalizare C8/1 0 mc 11
14 Sapatura mc 120
15 Cofraje mp 256
16 Otel beton PC52 kg 400
17 Otel beton 0B37 kg 1040
18 Beton C 20/25 elevatii culei mc 103
19 Beton C25/30 zid garda+bancheta rezemare mc 30
20 Hidroizolatie infrastructura cu emulsie mp 94
21 Dren in spatele culeilor si aripilor mc 20
22 Umplutura de balast in spatele drenului mc 34
LUCRARI_LASUPRASTRUCTURA
23 Grinzi cu corzi aderente L=lOm h0.52 m buc 14
24 Cofraje Ia suprastructura mp 50
25 Otel beton PC52 kg 1 125
27 Beton C25/30 in suprabetonare+monolitizari mc 39
28 Beton C12/15 in trotuar mc 6
29 Hidroizolatie pt. calea pe pod mp 105
30 Bordura tip L (apara roata) ml 28
31 Parapet pietonal din teava dreapta ml 31
32 Asfalt BAmP16 -2 straturi Ia calea pe pod mp 140
33 Asfalt BA8 pe trotuare mp 25
34 Rostdedilatatie ml 9.15
LUCRARI LA RACORDARILE Cu TERASAMENTELE SI RAMPE PE POD
35 Placi de racordare cu terasamentele L=3m buc 12
36 Cofraje mp 60
39 Beton C20/25 mc 10
40 Strat de piatra sparta 20 cm grosime mc 40
41 Strat Bad25- 5cm grosime to 24
42 Strat Ba 16- 4 cm grosime mp 200
APARARI DE MALURI ZID DE SPRIJIN DIN BETON SI GABIOANE
43 Demolare zid existent din piatra mc 5
44 Sapatura mc 10
45 Beton C12/15 in fundatie zid de sprijin mc 11
46 Beton C20125 in elevatie zid de sprijin mc 8
48 Cofraje mp 48
49 Parapet pe zid ml 8
50 Dren din piatra bruta mc 1
51 Hidroizolatie mp 11
52 Sapatura mc 325
53 Otel beton carcase gabioane kg 2220
54 Plasa zincata mp 1225
55 Piatra bruta in gabioane mc 285
56CapacdinbetonC25l3o mc 10
SEMNALIZARE
57 Table indicatoare buc 2
58 Marcaje rutiere ml 35
lntocmit,
ing.Alb
Go
y
(JJ_t
FORMULARUL Fl PROI I SMART SRL
OBIECTIV:Pod pe DC76 peste Valea Colitca in Ioc.Mesesenii de Jos

V1A
Nr. Nr.cap. Denumirea capitolelor de cheituieli Valoarea cheltuielilor/obiect Din care C+M
crt. subcap. exclusiv TVA
deviz general Mu lei Mu euro Mu Iei Mu euro
0 1 2 3 4 5 6
1 1.2 Amenajarea terenului
1.1
2 1.3 Amenajari pentru protectia mediului si
aducerea terenului Ia starea initiala
2.1
3 2 Realizarea utilitatilor necesare obiectivului
3.1
4 3.1 Studii de teren
4.1
5 3.3 Proiectare (numai in cazul in care obiectivul
se realizeaza in sistemul’design&build”)
6 4 Investitia de baza
6.1.Obiect I
7 5.1 Organizare de santier 2%
7.1
TOTAL VALOARE_(exclusiv TVA)
Taxa pe valoarea adaugata-mii Iei
TOTAL_VALOARE_(indusiv_WA)-_mu_Iei
Proiectant,
FORMULARUL F2 PROIECTANT:S
R
1 L
OBIECTIV:Pod pe DC76 peste Valea Colitca in Ioc.Mesesenii de Jos

JJW
Nr. Nr.cap./ Valoarea,exclusiv TVA

crt. sucap. Cheltuieli pe categoria
deviz de lucrari Mu Iei Mu euro
pe object
0 1 2 3 4
1 I Lucrari de constructji
2 1 Demolare pod existent
3 2 Infrastructura
4 3 Suprastructura
5 4 Racordarea cu terasamentele
6 5 Aparari de mal
7 6 Semnalizare
8
TOTAL I
... II montaj utilaje Si echipamente tehnologice
TOTAL II
Procurare
Utilaje si echipamente tehnologice
Utilaje si echpamente de transport
Dotari
TOTAL III
TOTAL_VALOARE_(exclusiv_TVA)
Taxa pe valoarea adaugata-mii Iei
TOTAL VALOARE-mii Iei
Proiectant,
FOPNPIANJL 00
OBIIV: 00D PE 0076 PCUTE TFO COU IN I DE J00 PROI
LISTA
nsntitati de lucri po categorii de lucrari
‘
\\* s/I
00ierbul: CZ PB 0076 PESTE 00LI IN I DE JON
Categoria de lucrari:Ol - DaVOLARE P00 ERISTINI
PURE UNITAR TOTAL

(Lei / U.N.) TRENSPORC ( Lei
Mr. CAPIIOLUL DE LUCUAPI a) Material ( Lei ) a) Material
—
—--- U.M. CNIITATER b) Manopera a> Trans.Auto b) Manopera
Crt. Sirrbol Eanunire C) tjtilaj b) Trans.CFR c) Utilaj
‘
d) Transport c) Alt Trans. d) Transport
‘
Total a+b+c+d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5
SECTIUNEA TEHNICA SECTIUNEA FINANCIARA
0 1 2 3 4 5 6 7
1. - CAPI’IOL DE LtJDBAPI
1.1 0005C1 DECAP IMBR CU STRAT PIER NP 46, 00000

LA 304 GFCS FOPERTE DIN
ASERLT TUPNAT PE FUNDATIE
DIN BETOR
1.2 P106BPS D5N2TAPEA ELEI’4.PREF.DIN BUD 5, 00000

BRIUN APERT CU MACARAUA P
PNEIJRI DE 10—14,9 TF
1.3 PIO6A1M INCAPIARER CU NACPPA PB BUD 5, 00000

PNFIJRI DE 9.9 TF
1.4 TPAO4A5O TRANSPOET RUTIER TCNE 15, 00000

MATER. SEM[FABR. CU
AtJTOREFOUDHERE CU
PESDRCI TREILER SUB 20T
PE D1S.50 FM.*
1.5 PJO4B1 DABIMAPE BRINE DIN 40,00000

FUNDAT.CULEI, PILE, ZID.SPR
IJIN F ABA EXPIIYZIV CU
CICUAN CU AER COYIPRIMAT
1.6 PJO5B1 DPPDIABE BRINE ELEV.LA MD 42, 00000
C CULEI,PILE,
FRRA EXPIDZIV 03 CIQIAN
CU AER CCARIMAT
CATEY3DRIA DE LUCRARI : 01 - DHYEDLEE 2CC ECIST41’ / OBISCIUL 1 - 500SC76
0 1 2 3 4 5 6 7
1.7 TSC35R32 INCAPC. AUIC CU INCI½RC. 100 MC 0,82000

PE PREXJRI COLA 2,6-3,9 MC
TEREN CATE)3 2 LA DIST.
21—30 14
1.8 TRAOIAO5 TRPNSEORIUL BUTlER AL ‘LOJE 197,00000

ERTERIAIEWR, SRCFABRICOT
ECU R CU AUICEASCULANIA
PE DIS’T.= 5 EM.
ULSERVATIE : Valorile Sunt CEEi C Lei ) TRANSOLKI’
a)
b) 0,000
ERTERIAL RANDPEBA UIIIAJ cC 0,000 T 0 T A L
EXOLJIUIERI DIPSCI’E
Din Care
VAIRE AFERENIA UIZAJE TEFE4ICE -
VAIRE AFERENIA UEIIAJE EUECTRICE - 0, 000
ALTE CEE1iflELi DIRCUIE

C.A.S. — 20.800 1
AJUILE SCCE@J — 0.500 1
ASIEXJRARI SAERTATE — 5.200 1
FEND DR RISC — 0.279 1
CAS CXNCEDII — 0.850 1
FEND CAPNIIDARE SALADJI — 0.250 1
TICFE1’E DE NASA -
AL’IE CMELTOIEIJ LFSALE -
• IUFAL CF{ELTUIELI DIREUI’E

. — ——————
DREUTUIELI INDIREUFE —
PBUFIT -
* ?3FJ3T GENERAL Lei
CATE1SDRIA DE LUCRARI : 01 - DHCIARE PCI) EXCISTREJI / OBISCIUL 1 - RI0DC76
OEEREANF,
7
FOPMUIAMJL F3
OBIMDTIV: POD PB PO76 PESTE yALTA COLITCA IN ISX.MFSESENII BE JCS
LISTA
Cu cantitati de lucrari pa catagorii de lucrari
GDiactul: POD PT TO76 PESTE VALTA COLITCA IN 1JX.MESESENII BE XC

Catagoria de lucrari: 02 INTB1JSTRUCTUNA
—
PEST UNITAR TOTAL

(Lei / U.M.) TUBNSPORP ( Lai
Nr. CAPITOLUL BE LUCPABI a) Material ) Lei ) a) Material
— U.M. CBNTITATEA b) Manopara a) Trans .Auto b) Manopera
Crt. Sirbol tenundra c) Utilaj b) Trans. CUR c) Utilaj
d) Transport c) Mt Trans. d) Transport
Total a+b-fc-fd Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5
0 1 2 3 4 5 6 7
1. - CAPITOL BE LtERRRI
1.1 PA22BIT4 SCEARFA COTCBNELDR 96,00000

VENIICAIE CU INST. BEROIO
SUPER PINA IA 25 M AO.CU
DIES 800 M’4 IN TEREN
CAING.l 2
1.2 PBO5A1 CUNETOTIWABER KG 3.670,00000

XCTBALIEATA A CARCASELOR
SUCETE DI N OTErJ BETU’J
PT. COIDI4NE EOBATE
1.3 CZO3OIN1 CSFOL AR4ATURI IN KG 2.710,00000

CARCASE SUDATE PT.PIIflII
ERAkJKI BCAOIO IN ATREJ
CENTRAL DIN TO 52
1.4 C5030101 CCNFEC ANSATURI IN KG 960, 00000

CATOASE SUDATE PT.PIIflTI
FRARKI BMIO IN ATCA
SANTIER DIN OB 37
() 1.5 TRANSPORT RUTIER

MaTER. SEIYI[EABR. CU
3, 67000
AUIORR4DRCESRE CU
RMYDRCI TREILER SUB 2OT
PB DIS.50 EM.*
1.6 PB16A1 TUNNARFA BEI.ABNRT B300 MD 50, 00000

IN COL .VERTICALE PT
FUNDAT II EEEEUTATE CU
INST.DE TIP
BKNLYTIO,ECTSUBISNI,
3
CRTBXRIA BE LUOBABI 02 - INTBASTNItJBA / OBINDIUL 1 - F0D1C76
0 1 2 3 4 3
5 6 7
1.7 131 BEIU4 NABFA C 20/25 IC 50, 00000
1.8 TBA06225 TRANSPORIUL RUTIER AL TCNE 130,00000

BNICFIULUI-MDRIAPBLUI CU
AUTO BEICNIEBA BE 5,5 I/C
BIST.=25 14N
1.9 5002B1 COFBAJE Pr.BETDN FUEVATIE NP 60, 00000

SI ZIDUBI SPBIJ.BIN PALO
UB] CU PLACAJ P CU
SUPBAFE’IE CURBS
1.10 PBOTA1 MDNT.AFNATURI PT.BETCN IC 1.900,00000

ABICT IN FUND. BADIEPE
ELEV.
INFBASIR. SUPBASTR. URD
GBINZI DPEPIE, CFDBE SIC.
1.12 CZO3O1E1 CCI4FTXDI.ABNAT.FASCNARE KG 1.900,00000

BARE PT. FUNBATIT
IZOL CCNTI NUT SI BABIEBE
.
IN ATEL.CFNT.FC 52 10-
16 MN
1.13 TBAO1A25 TRANSTOBIUL BUTTER AL 97J>IE 1,90000

URTEBIALSIOR, SH’CFRBBICAT
EU) B CU AUIOBASCUTANTA
PE BIST.= 25 EN.
1.14 PBO6B1 TUPN.BET.SINP.B100 IN IC 81,00000

ELFV.DULEI,ARIPI, ZIB, TIMP
AL CU BUNPA
1.15 131 BEIU4 NAREA C 20/25 IC 71, 00000
1.16 1204 BEICN NABEA B 150 (Bc 10) IC 11, 00000
1.17 TBAO6A25 TBANSPORTUL BUTTER AL T4E 213, 00000

BEICNULUI-MDRTABULUI CU
AUIO BEICNTEBA BE 5,5 IC
BIST.=25 KM
1.18 TSCO3E2 SAPAT.NEC.CU EXC.BE 100 MD 1,20000
( 0,41—0,7 MD IN
PANJ½FCIICS 1MB IB.CU ALA
BESC.AUIO.TEBIN CAT 1
1.19 TBAO1AO5P TBANSBURIUL BUTTER AL TUNE 216, 00000

PALINTULUT EBB MDWZUIIJI
CU AUIOBASCULANTA BIST . =
5 SN
1.20 1t02A1 COFIRAJE PT.BETCZI ULEVATTE NP 256, 00000

SI ZICOBI SPBTJ.BIN BAND
UBT CU PLACAJ P CU
SUPBAFETE PLANE
1.21 PCO1A1 MJNT.ABNATURT PT.BETCI4 KG 1.440,00000

AFFAT IN FUND. BABTERE
SIRE.
TNFBASTR. SUPBASTR. COB
GBINZI BREPIE, CADRE ETC.
1.22 CZO3O1B1 CUNFTCI.ARNAT.IASCNARE KG 1.040,00000

BABE PT. FUNUNTTT
TZOL CSI1TT NUT ST PABTERE
.
IN ATEL.CFNT.CB 37 BAlO
16 MN
4
1.23 CZ0301E1 CcNEEDT.APMDT.EDScKPRE KG 400,00000
B1GE Pr. FUNTII
IZOL. CLETI NUI SI BBDIEPE
IN ATEL.CENT.PD 52 10—
16 M4
1.24 TRp0125 TPANSRIUL RUTIER AL 1,21500

ERTERThLEWR, SEDEEDBBICAT
FlED R CU AUOBBSCULANTA
PE DIST.=’ 25 l<M.
1.25 PBO6B1 TUPN.BET.SINP.B100 IN MD 133, 00000

FILEV.EDULEI,ARIPI, ZID, TIMP
AN CU PA
1.26 131 BETCU ERRED C 20/25 104, 00000
1.27 1208 BEIUN ERRED B 400 (Bc 30) MD 30, 00000
1.28 TPA06I25 TBANSVCRUtJL BUTlER AL TCNE 348,00000

BETCF4ULUI-MDPrAPULUI CU
AUTO BEITCNIERA BE 5,5 MD
DIST.=25 1<14
1.29 PFO5M HIDROIZOIATII LA LtEBARI NP 94, 00000

BE AREA DIN BITELTh4 EThERIZ
AT APLICATA LA RUDE IN
CUED —
1.30 PEO1E1 ZIEDRIE tJSCATA IN ZIRURI SEC 20, 00000

SPRIJ. DIN PIATFA BPU’rA D
IN RCCA SEDIMENT.
1.31 TRAQ1A25 TERNSLORTUL RUTIER AL 104E 40,00000

MATEPIALEIX3R, SSETEERBRICAT
MED R CU AUIOBPSCUIANTA
PE DIST.= 25 1<14.
1.32 IFF’33AN FILTRU SRT.SINT.NETFS<JT NP 92, 00000

DREN CU/ERRA SPRIJ AD 5 M
1.33 ACA11D1 MD14TARE TFAVA PVC TIP METRI 8, 00000

3(M) IN PAMINT,IN
ERTERIORUL
CLDIBIICR,AVIND RU 110
5
CATSXRIA DR LtEPALI : 02 - INFPASTRDCIL]PA / OBISCIOL 1 - PODSC76
0 1 2 3 4 5 6 7
1.34 ACEO8E1. 0NPLUT0RA DR BAIALT IN IC 34, 00000

SPPTRLE ZIJLUI
1.35 TPAOTh25 TRANSPVRTUL ROllER AL ICEE 58, 00000

ERTERIALEtOR, SEt4IEABRICAT
RIO R CD ADIOBASCDIANTA
PR DIST.= 25 FM.
1.36 ACA1OB2 I4DS4IAPE TEAVA PVC TIP MEIRI 36, 00000

4(G) IN PPI4INT IN
DCERIORUL
CDADIRIILR, AVIND ER 63
Q5FM]fl Valorile Sunt (fri ( Lai ) TRANSCDMP
a)
N) 0,000
ERTERIAL NANDPERA DIIIAJ c) 0,000 I 0 T A L
QflTDINDI DIPICTE
Din Care
VAIOSPE AERRERIA UTIIAJE TEMCCE -
VATXDARE AFERRIIIA DIILAJE EWDIRICE - 0, 000
ALTE CHErJTOIELI DIRSOTE

C.A.S. — 20.800 %
AJUILE Sa4AJ — 0.500
ASIGORAPI SANATATE - 5.200
SOlID DR RISC - 0.279 %
CAN CCNCEDII — 0.850
ICED GAPANINRE SAIARII — 0.250 %
TICHETE DE NASA -
ALTE CEELIDIELI LEGALE -
*
9XFAL EtaIuIRII DIRICIE
CEEDIIJIELI INDIPECIE —
PROFIT -
‘IOIAL GINERAL Lei
FDPMDLAR F3 / ElLA 6
CATBXPIA DR LUORARI 02 - INFRASTRUCIOPA / OBIECIUL 1 - P0DIC76
OEERIANI,
6
FUBMULARUL Ft
OBTEUIIV: P00 FE RC76 PE.STE VALEA COLITCA TM ICC .MESESFMTI BE JOL
LTSTR
Co cantitati de lucrari pe categorii de lucrari
Oriectul: COB FE UD76 PRSTE VALEA COLTTCA TN 107 .MESESFMII BE JUB

Categoria de lucrari: 03 SUPRASTRUCT0BA
-
FRET UNITAR TOTAL

‘
(Lei / U.M.) TRANSPORP ( Del
Mr. CAPITOLUL BE LUCRARI a) Material ( Lel ) a) Material
CPNTITATEA b) Manopera a) Trans.Auto b) Manopera
Crt. S1n101 LEnunire c) Utilaj b) Trans .CFR c) Utllaj
Total a+b4c+d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5
SECTIUMEA TEHMICA SECTIUNEA FINAMCIARA
0 1 2 3 4 5 6 7
1. - CAPITOL BE LUDRARI
1.1 P10681 M2JTAPEA ELFM.PREF.BIN ROE 14, 00000

BEIU4 ARRVXT CU NBCARAUA
FE FREUPI 0E 10—14,9 TF
1.2 214 GRIMBA CU CCEZI BUD 2,00000

ABERENTE—MARCIMAIA 101OM,
M=0.52M
1.3 215 GRTMBA CU CCRZI BUD 12,00000

ABERENTE-BE CAMP L=1OM,
M=0.52M
1.4 TRAO4A5O TRANSCOPT PUTTER 48, 00000

MATER.SENTFABR. CU
AUTORFMDRCMREE CU
PERDRCT TREILER SUB 201
FE BIS.50 KM.*
1.5 0104A1 COFRAJE PANCU. PLACAJ P Ma 50,00000

PT. B. A. SUPPA. LOU. CU
GRIMSI UPEPTE, PIATELAJE
B. A., CMEScF\NE, PPRAPETE
1.6 P002A1 MDNT.APMATUPI PT.BEIU4 MG 2.100,00000

APRAT TM SUPPASTRUCTURA
LOU UPTICE ROLTITE TM ARC
SI PARAPET
1.7 CZO3O1B1 CCNFTXDT.APMAT.FASCNARE MG 975,00000

BARE PT. FUMBATTI
IZOL.CONTT NUT ST PAJJTERE
TM ATEL.CFNT.OB 37 LElO
16 NM
1.8 CZO3O1E1 CCL4FECT.APMAT.FT\SCNARE MG 1.125,00000

BARE PT. FUMCATTT
TZOL.cXWTT NUT ST PABTEPE
TM ATEL.CENT.PC 52 LElO
16 NM
1.9 TPAO1A25 TRAMSPORIUL PUTTER AL TUBE 2,10000
M4TEPIALMPOR, SFREFRBPTCAT
MED P CU AU’IOBASCUTAMIR
PE BTST.= 25 1<84.
1.10 PBO6B1 TUPN.BET.STMP.B100 TM IC 45,00000

ELEV.CULEI,APTPT, ZTB,TTMP
AN CU REPA
1.11 1208 BElLE MARBlE B 400 )Bc 30) MD 39, 00000
7
1.12 1205 BE’IBN NABEA B 200 (Bc 15) MD 6, 00000
1.13 TBAO6A25 TRANSRDPOJL KIllER AL ICI4E 117,00000

BEICNBLUI-MDRTARULUI CU
AUIO BEICNIERA BE 5,5 MD
BIST.=25 EN
1.14 PFO5BIN HIBPDIZOIATII Pl.P03 NP 105,00000

SOSEA BIN NENBRANA
AUIERBEZIV A
1.15 PEO7A1 SAPA CE PRUI’EXDTIE A NP 91, 00000

HICROIZOLATIILOR LA
LUCRABILE BE ARPA BIN 1
STR.ASFALT BE 204 BROS.
1.16 BBO2B1 AMDDS SUPBAF STBAT BAZA lOB NP 1,40000

SAL INBBAC 041ST IN VEBER
APLIC STBAT US BIBC ASP’ CU
O4ULSIE CATICNICA
1.17 BB16B1 INBBAC BET ASP’ CU ASRT NP 140, 00000

NARL1NT 0 IA CALB IN
BROS CE 4,004 ASTERN
1.16 BZ14B1 PREP BEICS ASEALTIC 5TH ‘lONE 14, 00000

BOLIRT IN
CBIBLURAKYTAT IA CALB
CU BI9DN IN INSERLATII
TIP LPX
1.19 TBAB1A2S TBANSKIBIVL RUIIER AL TONE 14, 00000

RETEBIALEIDR, SHvUFABRICAT
EIXD R CU ABTOBASCUIANIA
PE BIST.= 25 EM.
1.20 PFO9A1 EI4PLUIURA EIALHIT BE NEIRI 61, 00000

6-8514 IA NAFGIN. SAPEI
NIBR
1.21 PIB6A1 MCNIAPEA ELF1’4.PREF.BIN BUD 28, 00000

55104 APP/AT CU W4CASAUA
PE PHEUBI BE 9,9 IF
1.22 210 BORBUPA TIP L PT. ESCORT NEIRI 28, 00000
1.23 TRAB4A5B TRANSFORT RUIIER 14, 00000

NATER.SFMFFABR. CU
AUIORHSD1U/ARE CU
RHYDRCI TREILER SUB 201
PE BIS.5B EN.*
1.24 PK31A1 PARAPET BIN TFAVA SUB 4, 50000

FUR4A BE PANOIPI
INCL. STILPI CONE’. IN
IHDTJSTRIE RENTAT BE PIE)
BIN BElOW AR4AT
8
CATFOTRIA DE LUCRARI 03 - SUPRASTRUCIURA / OBIFOTUL 1 - 200W76
0 1 2 3 4 ‘
5 6 7
1.25 6306377 PARAPET NE’TALIC AVIND ND 4.500,00000

75—100% TFAVA TRASA
1.26 TRA01A25 TRPflSCURTUL MIllER AL ¶1024E 4, 50000

NATERIALFIOR, SEEP.BRICAT
RID R CU AUIOBASCUIANIA
PE DIST.= 25 FM.
1.27 P1<4981 VOPSIRFA P:ERELER NET CU ‘ICNE 4, 50000

XUA STRAT SE VOPSFA MINI
.
U SUP CU AL’. AER CQYIPR.

LA PARAPETE
1.28 DEL2C1 ASFALT TUNNEl E)<FJDUTAm LA NP 25, 00000

TRDTUARE PE U VJNDATIE
DOSTERTA IN GICEINE CE 3
0’I
1.29 DZ18CL PREP ASFPLCULUI TURNAT TCNE 2, 00000

DUIAT CU CRIBIAJPA SI
FILER SE CJDCAR IN
INSTAIA7II LPX
1.30 TRAO1A25 TRANSCURIUL RUT’IER AL TaTE 2, 00000

NATERIALEDDE, SUCEPENICAT
END R CU AUICBASDULANTA
PE DIST.= 25 EN.
1.31 PKLOA1M RISIURI CE DILATATIE PT. NETTRI 9, 15000

RDUJRI
PRCXDURARE+ MDNTARE
* O8SERIATIE : Valorile Sunt ) Iei ) TRANS CURT
a)
b) 0,000
MATERIAlS IJANOPERA UTILAS c) 0,000 T U T A L
CNELTUIE[SI DIRFOTE
Din Care
VAIJDERE AITERKITA UTILAJE TERNICE -
VAIXDERE ATERETITA UTILASJE ECEC’TRICE - 0, 000
ALTE CHEISTUIECI DIRFOTE

C.A.S. — 20.800
AJU’ILR STDNAJ — 0.500 %
ASIGURARI SANATATE - 5.200 %
FOND DE RISC - 0.279 %
cR5 CCNCEDII — 0.850
FOND GARANTARE SALARII — 0.250
TRIHETE DE NASA —
ALTE CHELTOIELI IASAIE -
* TOTAL CHRIJTUIELI DIRFCTE
UHEL1UIELI INDIRBDTE —
PCUVIT —
* TOTAL GFI4ERAL : Cei
FCR4ULARF3 / VITA: 5
CATFODRIA DE LICRARI : 03 - SUPRASTRUCIURA / OBIOTIUL 1 - CU0UP76
9
FGMULAPI3L N3
OBIECTIV: D PE UT76 PESTE VP,LEA COLlIDE IN ICC .MESESENII DE JOE PRCIDTANT: S SPL
-c.’ °e
LISlE __—
-nA 3
Cu cantitati de lucrari pa categorii de lucrari V Lfl
a
SMART 4
S.R.L
-
Gbiectul: COD PE CO76 PESTE VALFE COLlIDE IN LDD.MESESFNII DE JOE

Categoria de lucrari:04 PACCBDAPEA CU TEASBMENTELE
-
J-N pS
0 0
PONT UNITER TOTAL

)Lei / U.M.) TRPIIS?3RP C Lai
Nr. CAPITOLUL DE mCoi a) Material ( Lel ) a) Material
—--- U.M. CANTIIETFE b) Manopera a) Trans.Auto b) Manopera
Crt. Sisrell Danumire c) Utilaj b) Trens.CER c) Utilaj
Total a-ft+c+d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5
0 1 2 3 4 5 6 7
1. - CAPITOL BE LUTEAPI
1.1 COO2A1 COFRAJE VP.BEICN KIEVATIE NP 60, 00000

SI ZIIIJPI SPPIJ.UIN PANO
DPI CU PLACAP p CU
SUPPAPETE PlATE
1.2 PBO1A1 MCNT.APNATURI PT.BEICE KG 1.300,00000

ARM/IT IN FUND. PADIEPE
KIEV.
INFRASTR. SUPPASTR. COD
GPIMZI DPKPTE, CAURK ETC.
1.3 CZO3O1B1 (XNEFCDT.APNAT.F7SCNAPE KG 740,00000

BARE VT. FUNIETII
IZOL.O2ITI NUT SI PADIERE
IN ATEL.CFNT.C8 37 DalO
16 MS
1.4 CEO3O1E1 OCTSIETCT.ARMAT.FT\SGNARE KG 560,00000

BABE PT. FUNEETIT
TZOL.CGNTT NUT SI PADIEPE
TN ATEL.CFT/T.FC 52 0=10-
16 RN
1.5 TPAO1A25 TPANSPORTUL PUTTER AL ICNE 1,30000

ERTERTALKIOR, SEsEFEBRICAT
ELI) R CU AUTOBASCULANIE
PE DTST.= 25 SN.
1.6 PBO6B1 TUPN.BET.STNP.B100 IN SC 10,00000

ELiEV.DULEI,APTPT, lID, TTNP
AN CU PO’NA
10
C7TEGDRIA DE LUDRAPI 04 - BACCRDAPEA (33 TEPASAMENTEILE / OBIMDJL 1 - RODUD76
0 1 2 3 4 5 6 7
1.7 131 BE’ION MPBFA C 20/25 10,00000
1.8 TPAO6P25 TRANSUTRIIJL PIJTIER AL TOME 26,00000

BEIIU4tJLUI-MDRTARULUI CU
AUTO BETCMIERA DR 5,5 MD
DIST.=25 FF4
1.9 IEBO9BT STOAT DRENANT CU EIP 35, 00000

GRcEIMEA:10 CU DIN NISIP
1.10 TOA01A25 TOANSMDRTUL RUTIER AL TONE 48,00000

METERThLELOR, SFFERBOICAT
ElO R CU AUIOBASC(JLANTA
PE DIST.= 25 PM.
1.11 DAT2B1 STOAT FUND PEPROF P MD 40, 00000

SPARTA Pr DMJM CU
ASTEPNERE F4MDANICA
CU fl4PPNARE PAPA
INNDPDIRE
1.12 TPAOTh25 TRANSROERJL RtJTIER AL lONE 88, 00000

MATERIALELOR, SEMtEABRICAT
RIO R CU AUOBASCUIPNTA
PR DIST.= 25 FM.
1.13 DBO2D1 AMDPS SUPRAF STPAT BAZA 100 NP 4,00000

SAU IFIBRAC EXIST IN UNDER
APLIC STOAT US MDC ASF CU
FFIULSIE CATICNICA
1.14 DB12B1 STOAT LT BINDER DE TOME 24, 00000

CRIB HERD LA CAID CU
ASTERNE RE MRDANICA
1.15 135 MLXTURA ASEALTICA BAD25 TOME 24, 00000
11
CATEXLRIA DE LWRARI 04 - RACXPDARFA CU TEASAMENTELE / OBIETTUL 1 - P0D0076
0 1 2 3 4 5 6 7
1.16 DB16M1 IMBRAC BET ACE CU ACUEXEAT MR 200,00000

MARUNI EX LA CASIO IN
EROS DE 4,0 CE ASTERN
MECANICA
1.17 137 ton aefaitic Ba16 TUNE 19, 00000
1.18 TBAO1A25 TRANSUL RUTICU AL ‘ICEE 43, 00000

MATERIALELJOP, SEX’LLFABRICAT
CD R CU AU’IUBASCU1ANI
PE DISI.= 25 FM.
CBSEEX7ATIE Valorile Smt (EN ( Sal ) TOANSCURI
a)
N) 0,000
MATERIAL ERN0PERA UTIIAT c) 0,000 T 0 T A L
CHELITUIELI DIRECIE
Din Care
VALOPIRE AFETH’IIA UTIIAJE TEJT4ICE -
VAICARE ALTEENTA o’r:IAJE ELEUTBICE — 0, 000
ALTE CHELTUIELI 0IRECIE

C.A.S. — 20.800 %
AJUICE SCI7CF 0.500
ASIJRARI SAMATATE — 5.200
FOND BE RISC — 0.279 8
CAS CONCEDII — 0.850 8
FOND GABANTARE SAIARII — 0.250 8
TICHEIE DE MACA. -
ALTE OIflTUIMAI LEGALE —
TOTAL CHELTUIELI DIREUI’E
OHCJIUIMAI IMBIRECIE —
PACEIT -
* ‘JrJ5aj GENERAL Lei
FCRMUIAR F3
CATFEXJRIA DE LUCRABI 04 - RACXNDAREA CU TERASANENIELE / OBIEXCIUL 1 - P00EU76
OEERIANI,
12
FOPMULAPL]L F3
OBINUTIV: CuD PE Cu76 PF.STE VALEA COLITCA IN lit .NESESENII DE JOE PROIEYDIANT: $iA OPAfZ SP12
0
VIA
Go cantitati de lucrari pe categoni de lucrari *
SMART
F) L
:
N
Goiei1: DD OP 6 yAT. CJTCA lit DE JOE

Categoria de licrari:05 - APAPARI DE IYATJJRI
SEMI UNITAR TOTAL

(lii / U.N.) TPANS ) Lei
Nr. CAPITOLUL CE IDDPAEI a) Material ( Lei ) a) Material
-----—-----—---— U DI. CANIDTATEA N) Mancpera a) Trans .Auto N) Menonera
Crt. Sinbol Gonurire c) Utilaj N) Trans .CER c) Utilaj
Total a+b-l-c-I-d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5
0 1 2 3 4 5 6 7
1. - CAPITOL DE IAIDRAPI
1.1 PJO1B1 flFINEREACuKI3t. MIII. AIC 5,00000

ZID. PIATPA BR. ZIDITE
CU MIAPAR CIM. PESTS
NIVELLJL 50113101
1.2 TSCO2O11 SAPATUPA CU EXCAVAT.PE 100 MD 0,10000

PNEUPI 0,21—0, 39 MD
PANINI UVIED .NATVR
OESC.AtJI.TER.CAT.2 IN
CGtSJD StOP. APE
.
1.3 TPAO1AO5P TPANSSER1’UL BUTlER AL 18, 00000

PAMINTULUI SAU MDLOZULUI
Cu AUIOBASCUIANIA 01ST. =
5 SM
1.4 PBO6B1 TUPN.BET.SIMP.B100 IN NE 19,00000

EIEI.CULEI,ARIPI, ZID, TIMP
AN Cu RiIPA
1.5 1205 BETON NARFA B 200 )Bc 15) MD 11, 00000
1.6 131 BEIGE NABFA C 20/25 8,00000
1.7 TPAO6A25 TRANSEIPTUL BuTlER AL 50, 00000

BE1UuULUI—MDBIAEUIAiI Cu
AUTO BEIGNIESA CE 5,5 MD
DIST.=25 SN
1.8 PDO1A1 M2IT.ABNPCVRI Vr.BEIGN KG 35,00000

ABNAT IN FUND. BADIEPE
50EV.
INESASIR. SUPBASTR. CuD
GPII4ZI OBEPTE, CADRE FYIC
1.9 CZO3O1E1 )XXIFTXDI.AE4YPJT.FASGWRE KG 35,00000

BABE PT. EUYutATI:
IZC:.COcT: NUI SI FADIERK
IN ATEL.CENT.PC 52 SElO
16 IT
1.10 Cu02A1 COFPAJE PI.BEIU4 NIEVPI’IE 12 48,00000

SI ZIJYBI SPBIJ.XN PANO
UBI CU PIACAJ P Cu
SUTRAFETE PLANE
13
1.11 PK31A1 PARAPET DIN TEAVA SUB StUB 1,20000
FOMXIA DE PANUBRI
INCL STILPI CONE. IN
.
INWSTRIE tflWTAT PE ECU

DIN BEICU AM’PT
1.12 6306377 PARAPET NEIALIC AVIND ND 1.200, 00000

75—100% TEAVA TBASA
1.13 TBAOTA25 TPANSPURTUL PUTTER AL ICUE 1,20000

JXETERIALETDR, SMEFREPICAT
ELO R CU AUIOBASCUIANIA
PE DIST.= 25 FF4.
1.14 PK49F1 VOPSIBEA PIFSEIELR MET CU lINE 1, 20000

CODA STEAl. DE VOPSEA MINI
U SUP CU 1W. AER COT/PR.
IA PABAPEIE
1.15 PFU5A1 HIDPDIZOIATII IA LUDRABI NP 11, 00000

RE ARIA DIN BIlL/P FILERIS
AT APLICATA LA BECE IN
DORA STRATUBI
1.16 PEO1E1 ZIERRIE USCATA IN SlOT/PT MD 1,00000

SPRIJ. DIN PIATRA BRUtE D
IN RCCA SEDINFUT.
1.17 TBAO1A25 TRANSEORIUL BUTTER AL lONE 2, 00000

MATERIALELOR, SFMIFPBBICAT
ELI) R CU AUIOBASCUIANIA
PE DIST.= 25 EM.
1.18 1FF33A2 FILTRU NAT. SINI .NEIESUI NP 15, 00000

DRIN CU/FARE SPRIJ AD 5 N
1.19 ACA11D1 IVUIIABE lEAVE PVC TIP NEIRI 2, 00000

3(M) IN PANINI,IN
FFCTERIURUL
CLADIBILCR,AVIND ON 110
1.20 TSCO2C1 SAPAIRBA CU EXCAVAT.PE 100 MD 3, 25000

PNFIJPI 0,21—0, 39 MD
PAMLNI tNLDTT .NATUR. DESC
Aur.’PER.CAT.l
1.21 TBAO1AO5P TRANSEORLUL RtJIIERAL TONE 585,00000

PPNINIULUI SAU IVIOEUIUI
CU AUIURASCULANIA DIST . =
5 ElI
1.22 IFIO3D1M DDNFBDI.CADRE KG 2.220, 00000

METAL. EXFC. CCC. DIN
INPLEIITURI SIPIxE CU
DIED DTAM.14 MI
1.23 2000171 (DIED BEICN PROFIL METED KG 2.287,00000

0B37 BIAS 438 CC14M4
1.24 IFIO4A1 MDNIAPFA IMPLEI. SIPTIA EN NP 1.225,00000

2,8 ElI PE CADRE MEIALICE
LA CCI3URI FOIOSITE PIR
LUCR. RE
ZIERRIE, @\BIOPNE.
14
CATB300IA OK LUCRABI 05 - APABRBI DR RALUBI / C&MDTUL 1 - TO0SC76
0 1 2 3 4 5 6 7
1.25 TBAO1A25 TBANSRURUUL BUTlER AL 1U4E 2.500, 00000

MATEBIALELOR, SHVEFABRICAT
ELI) B CU AUIUBASCUIANTA
PR DIST.= 25 MM.
1.26 IFB13A1 tF!PLIJIURI IN GABICRIQE CU RID 285, 00000
1.27 2201335 PIATBA BRUTA SOBTATA KG 431.775,00000

K. MACRATICE
PT. DRUM, ANKLE, PEPEUBI
1.28 TBAO1A25 TBANSLERIUL BUTlER AL TUNE 432, 00000

MATEBIALELOR, NKCFABBICAT
ELE R CU AUIOBASCULIINTA
PE DIST.= 25 NIx!.
1.29 1FE33A2 FILTBU MAT.SINI.NEIESUT NP 130, 00000

DBRI CU/SARA SPBIJ AL 5 N
1.30 PBO6B1 TUBN.BET.SIMP.B100 IN MD 10,00000

KLKV.CULKI,ABIPI, RID, TD4P
AN CU SOxA
1.31 1208 BEnI RARER B 400 (Bc 30) IC 10, 00000
1.32 TBAO6A25 TBANSBURELJL BUTlER AL TUNE 26, 00000

BEICNULUI-MDBTARJLUI CU
AUTO BETCNIKFIA BE 5,5 14)
DIST.=25 KM
* OBSERVATIE Valorile Sunt (lB ( Lei ) TRANSPORT
a)
B) 0,000
MATERIAL ZYANOPEBA UTILAJ c) 0,000 T 0 T A L
* CRELTUIELJI DIBMDI’E
Din Care
VATXARE AFEBEPIA UTIIA0E TEBMICE -
VAIERBE AEEBENT’A UTIIAJE ELBDTBICE - 0, 000
ALTE CHELTUIELI UIBECI’E

C.A.S. — 20.800 %
AJUIIDR SOYIAJ — 0.500 %
ASIGUBABI SANATATE — 5.200 %
SEND BE BISC — 0.279
CBS UDNCEDII — 0.850
FUND GABANTABE SAIABII — 0.250 %
TICHETE BE NASA -
ALTE GTUIELJ UTflE -
* ‘IOTAL UNELTUIELI DIBETTE
UNErTUIELI IMDTRBDTE —
PSOFIT —
* TUTAL GFNEBAL Lei
FUBNULARF’3/
CATEGD0IA BE LU4DBABI : 05 - APABABI BE NF\LURI / CBIFCTUL 1 - POBX76
OFEETANT,
15
FUBMELEBUL EU
OBIEDTIV: BUD FE UD76 PESTE VALEA COLTIUA IN LCC.MESESFMTI DE JCS
LISTA
Cu cantitati de lucrani pe categorii de lucrari
cbiectul: POD FE UD76 PE.STE VALFA COLITCA IN I.MESESE4II BE JOE

Categoria de lucrari:06 -SEXEALIERFE
FRET UNITER TOTAL

(Lei/U.M.) TBANSBUNI ( Lei
Nr. CAPITOLUL BE LOCRABI a) Material ( Lei ) a) Material
CANIITATEA b) Manopera a) Trans .Auto b) Manopera
Crt. Sinbol tEnunire c) Utilaj b) Trans .CFR c) Utilaj
d) Transpert c) Alt Trans. d) Transpert
Total a+b-fc-l-d Col.4 x Col.5d Col.4 x Col.5
SECTIUNEA TEMNICA SECTIUNEA FINANCIARA
0 1 2 3 4 5 6 7
1. - CAPITOL OE LUDPABI
1.1 DF18A1 PLANTABE STILPI PIMIRU BUD 2,00000

IMBICATORBE BE CIRDUIATIE
POTIERA DIN METAL
CG4IECTI1ATI INLUSTBIAL
1.2 6301793 STILP NETALIC BUD 2,00000

CCNFRDIICNAT INWSTRIAL
1.3 BF19A1 MDNTABEA INBICATORBETOR BUD 2,00000

FIR CIPC ROT BIN TALL
OTEL SAU ALU4 FE ON STILP
GATA PLANTAT
1.4 7101011 INBIC.CIR3JL.TBL.OL+FOL.R BUD 2,00000

PATBAT L= 600 MM F36
51848
1.5 PBO6A1 TORN.BET.SIMP.B100 TM NC 1,00000

ELEV. CULEI,ARIPI, SIB, TIME
AM ERMUAL
1.6 1204 BEICN MAFER B 150 (Bc 10) MD 1,00000
1.7 TBAO6A2S TBANSPORIOL ROTIER AL TREE 2,60000

BEPDMULUI-MDRTARUUJI CO
AUTO BEICMIERA BE 5,5 MD
DIST.=25 EM
1.8 OF16A1 MARDA.JE BUTIEBE TLNDIT KM 0,03500

SIMPLE REBLE CU
INTREPUPEBI SAD CONTINUE
MED VOP
EYIAIL,LCOBUBILE STICLA
16
OBSEATIE : Valorile Sunt (Eti ) Lei ) TPANSPOm’
a)
b) 0,000
MATERISL SF9CPERA VIlLAS c) 0,000 T 0 T A L
*
C}iIUII DIPTE
Din Care
VAIXASE AEIA UTIIAJE TEREECE -
VAL0APE AETRENIE (JIILAJE ELECIPICE — 0, 000
TE cVVArtnAEz DIRECIE
C.A.S. — 20.800 %
AJUI I — 0.500 8
ASI009ARI SAERTETE — 5.200 8
FOND CE RISC — 0.279 8
025 CaCEDI: — 0.850 %
FOND GApr’1002 5MAR11 — 0.250 8
TICHEIE DE ERSA -
ACTS CREL’IIJIELI LFTRIE -
ICIAL OHELTUIELI DIRECTE
OHETJIUIELI INDIRECIS —
PECEIT —
IE3IAL GEEJERAL : Lei
CATFLXREA US LZERAPI 06 - SER@L:ZAFE / CEIECIUL 1 - SC0SC76
17
LISTA CUOSUMURIICR DR (FR FUNCTIQ4AFR tJ1’IIADE DR CQ’ISTRUCTII FOF44OIAR C4
OBIED1’IVUL WD PR (F76 PRETE VAIIA CULITCA IN I03.NFSESRRII DR JOB
Nr. Ornumirea Ornaum Ore Tarif Orar Vaicare Fare TVA

Crt. Cod Utilajuiui de Constructii U.M. FOnctionare (Lei / Ore) ( Lei
1) 2508 MDITC4PR CU 2 CIOBANR DR ABPTAJ 4,0-5,9 MD/MAN ORE 9,792
2) 2509 MDIOXXNPR.ARR WElL JORSA PRESIUNR 4,0—5,9 MD/RUN ORE 21, 052
3) 2510 MDIODOBPR PER MDBIL JCPJSA PRESIUNE 6,0-9,9 P47/ICR ORE 19, 100
4) 2801 CITCPN PNFIJM. (KCCLUSIV COPSUM AMA) 8—15 RD ORE 61, 648
5) 3012 APARAT DR SOLUPAPPIR PRRSIUNR IN PUMCT.OTRL-ERICN 70-12144 ORE 11,382
6) 3321 FIJWIROCO4PA APA MULTIR1’AJ DR INPJJTA PREP (SUR1’) 8, 1—20, 01DB ORE 98, 260
7) 3336 CO4PA NIDRAULICA DR REICN CO 1001 CLEWDIA, PINA LA 40 MD/H ORE 20, 562
8) 3340 COBPA MDII DII’FPATR PI.RITCIVI 2 TOLl ORE 0,950
9) 3501 ERCAVA’IOR PR SKJILR CU 0 CUPA CU MDIOR TR9WC 0,40—0,70140 ORE 2,928
10) 3521 RXCAVAIOR RE PNEORI MOTOR TR14’UC )RULWERCAVA’IOR) 0,21—0,39140 ORE 13, 907
11) 3546 AUTCXBRRDRR PIMA LA 175CP ORE 1,680
12) 3553 DOLWZAR RE SREILR 65—8OCP ORE 0,284
13) 3617 INSTALP.TIR DR TCRP.T SI TURRET P11031 TIP RFNOI’IO 150—2200P ORE 121, 610
14) 3720 VIBRATOR UNIVRRSAL CU MOTOR TRRMIC 2, 9—4CP ORE 106, 743
15) 4005 CCI’BPACIOR STATIC AUIOPPOP.,CU RUIDJRI(VATJIURI),R8—14;DR 14TF ORE 14,032
16) 4008 Ca’PACIOR STATIC AUIOPROP.PR PNNJPI1O,1—l6rF (FR 2,116
17) 4028 USCATOR FILER ACT FI03TRIC CPA 0, 950
18) 4034 TAND DR RITUM CU ULRI 20—30T ORE 1,650
19) 4036 MALAXOR MTUANIC DR ASFALT 300—1000L ORE 5,460
20) 4040 INST.PREPJvIDCURI ASFALT IA CALD LPX TARP. TOPITCARR 35-40T/R ORE 0,950
21) 4046 REPARTIRATORFINISOF4WDTURIASF LTICFMDT.TENYLFARAPALPATcDE92CP ORE 2, 116
22) 4047 AUTCOJDRCNATOR 3500—3600L ORE 0,286
23) 4062 MP.SINADRrRASATR1DSJZIDMDIRCUIATI0UICR AEDRRR INJTRRNA 4D—45CP ORE 0, 010
24) 4201 IAS.APACFBATA DR TAIAT SI INORRI.O1.RR]?.ACT.RL. 0=3—20W 5—10 (FR 12, 602
25) 4203 STANTA RLFIDTRICA DR TAIAT OTRL-BRICN,DIAM.PINA IA 40 144 ORE 17,344
26) 4205 MASINA DR FLSCNAT OI’RL-RRIUB 0=PINA Là 40W 2,2W ORE 56, 233
27) 4701 P4DIOPOYIPA 6— 8CP ORE 0,046
28) 5603 AUTOLISTERNA CU DISP.DR STROP CU N.A.J. 5-8T ORE 0,600
29) 6609 TPOLIO REAUTRIC 3, 1—5TF ORE 6, 233
30) 6727 MACABA PICNIRR O,5—O,75TR ORE 0,966
31) 6728 MACABA PR PNFTJRI PIMP. IA 9,9TF ORE 20,130
32) 6729 MACARA RE PNFLIRI 1O—14,9TF (FR 34,400
33) 6753 AUTCNACARA 10— 14,9TF CU BRAT CU ZABRRLR CRR 89,280
34) 7404 INCAPC.FRCNTAL RE EN—URI PIMP. IA 1, 0—1, 49 ORE 0,950
35) 7406 INCARC.FRCNTAL RE EN—URI PINA Là 2,6—3,9 ORE 1,525
*
TOTAL ORE 757,776
18
Proiectant: S.C. VIA SMART S.R.L. Beneficiar: COMUNA MESESENII DE JOS
Cluj-Napoca Investitie: Pod pe DC 76 peste valea Colitca
GRAFIC DE EXECUTIE
N r. crt. DENUMIREA LUCRARIT LUNI CALENDARISTICE

I II III IV V VI VII VIII
1. ,
Organizare de santier demolare pod existent
Executie piloti forati si radiere Ia infrastructuri

3. Executie elevatii infrastructuri si ziduri
intoarse
4. Montare grinzi prefabricate
—
5. Executie placi de racordare. suprabetonare,
montare borduri inalte
6. Executie cale, montare parapeti pietonali
7. Executie rampe de acces, zid de sprijin, santuri
8. Executie aparari de maluri
Intocmit
laudia
A
PROIECTANT:SC VIA SMART SRL CLUJ
Str.Lotrului m. 10
Tel:0264-588 070
Cluj -Napoca
VIZAT
IJC SALAJ
PROGRAM FAZE DETERMINANTE

LA LUCRAREA
“POD PE DC 76 PESTE VALEA COLITCA

IN LOCALITATEA MESESENII DE JOS”
CATEGORIA DE IMPORTANTA C
INVESTITIOR: COMTJNA MESESENTI DE JOS

BENEFICIAR: COMLJNA MESESENII DE JOS
PROGRAM FAZE DETERMINANTE:
1. Stadiul fizic premergator lansarii carcasei de armatura in pilot si verificarea acesteia

pentru ambele culei
2. Stadiul fazic premergator turnarii betonului in radiere.
3. Stadiul fizic premergator turnarii betonului in bancheta de rezemare a grinzilor, si
grinda cuzinet — la ambele culei.
4. Stadiul fazic premergator turnarii placii de suprabetonare.
PRO T BENEFICTAR,
SC VIA S Cluj-Napoca COM1JNA MESESENTI DE JOS
VIAq
CUPRINS
CAPITOLUL 1. PODURI - SPECIFICATII TEHNICE GENERALE

CAPITOLUL 2. INFRASTRUCTURI — FUNDATII INDIRECTE DE
ADANCIME
CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURI — CULEI
CAPITOLUL 4. SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
CAPITOLUL 5. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
CAPITOLUL 6. SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE
CAPITOLUL 7. ECHIPAMENTE TABLIERE
CAPITOLUL 8. IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA
EXECUTATA LA CALD DIN BETON ASFALTIC CILINDRAT Cu BITUM tip
BAP
CAPITOLUL I
PODURI SPECIFICATII TEHNICE GENERALE
-
1.1. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE

Podurile sunt structuri de rezistenta, “lucrari de arta”.
In conceptia oricarei structuri, de rezistenta deci si a lucrarilor de arta trebuie sa se
respecte o serie de principii generale rezultate din experienta Si anume:
- functionalitatea;
- capacitatea de rezistenta;
- eficienta economica;
- estetica.
Din perspectiva acestor principii, podul va trebui sa corespunda scopulul caruia ii
este destinat si anume de a asigura circulatia nestingherita a vehiculelor Ia traversarea
obstacolului.
Aceasta impune asigurarea spatiilor de libera trecere pe pod si sub pod, asigurarea
unei rigiditati a structurii in limitele deformatiilor admisibile, asigurarea unor conditii optime
de exploatare si intretinere. Dar pentru a-si indeplini functionalitatea, structura trebuie sa
aiba asigurata capacitatea de rezistenta prin dimensionarea rationala a elementelor
componente Ia incarcarile Ia care Sunt Supuse.
Pe principiul eficientei economice once lucrare de arta (pod, paSaj sau viaduct)
trebuie sa prezinte costuri minime.
In functie de conditiile de amplasare (lungimea Si inaltimea obstacolului, conditiile
geotehnice de fundare, etc), eficienta economica a Iucrarii se realizeaza prin stabilirea
unei lungimi coreSpunzatoare a Iucrarii Si adoptarea unor deschideri economice ale
podului.
De aici, dupa precizarea deschiderilor urmeaza si stabilirea solutiilor constructive si
respectiv a materialelor din care se executa.
La proiectarea podului s-au avut in vedere urmatoarele normative si standarde:
1.1.1 Asigurarea spatiilor libere pe pod, sub pod

a) Spatii libere Ia poduri
Lungimea podului Si nivelul inferior al suprastructurii se va stabili printr-un calcul de
debuseu, conform, PD 95 2002 “Normativ privind proiectarea hidraulica a podurilor si
-
podetelor”.
La rauri si fluvii navigabile se va tine seama Si de dimensiunile gabaritului de
navigatie in Special Ia precizarea deschiderii maxime centrale.
b) Gabarite pe poduri Si paSaje
Inaltimea libera, latimea partii carosabile a benzilor pentru cicliSti, a spatiilor de
siguranta Si a trotuarelor se vor adopta, in functie de clasa tehnica drumului in
conformitate cu prevederile STAS 2924 91. -
1.1.2. Incarcari
La calculul podurilor se va tine seama de actiunea tuturor incarcarilor Ia care pot fi
solicitate, respectand urmatoarele standarde:
-STAS 10101/1 -78 “Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente”
-STAS 10101/OB-87 “Actiuni in constructii. ClaSificarea si gruparea actiunilor
pentru podurile de cale ferata si sosea”
-STAS 1545 89 - “Poduri pentru strazi si sosele. Pasarele. Actiuni”
-STAS 3221 86 - “Poduri de sosea. Convoaie tip si clase de incarcar&’
1.1.3. Metode de calcul si dimensionare
-metoda de calcul Ia stan limita aplicata Ia infrastructuri si suprastructuri din beton,
beton armat Si beton precomprimat conform STAS 10111/1-77 “Poduni de cale ferata si
sosea. Infrastructuri de zidarie, beton Si beton armat. PreScniptii de proiectare” si STAS
10111/2-87 “Poduri de cale ferata si sosea. Suprastructuri din beton, beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii de proiectare”.
1.2. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE

Executia unei lucrani de arta nu poate incepe decat dupa ce antreprenorul Si-a
adjudecat executia proiectului, urmare unei Iicitatii si in urma incheierii contractului Cu
Consultantul.
Piesele pnincipale pe baza carora constructorul va realiza lucrarea sunt
urmatoarele:
- planurile generale de situatie, de amplasament si dispozitiile generale;
- studiul geotehnic cu precizarea conditiilor din amplasament si a solutiilor adecvate
pentru fundatii;
- detaliile tehnice de executie, planuni de cofraj Si armare pentru toate elementele
componente ale lucrarii de arta;
- caiete de sarcini cu prescriptii tehnice speciale pentru lucrarea respectiva;
- graficul de esalonare a executiei Iucrarii;
Avand in vedere varietatea problemelor ce le ridica realizarea unei lucrari de arta,
antreprenorul va trebui sa dovedeasca ca are experienta Si dotarea corespunzatoare
pentru executia proiectului.
La executie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din project Si caietul
de sarcini.
De asemenea va Iua masuni pentru protejarea mediului in timpul executiei.
Se precizeaza ca nici o adaptare sau modificare, Ia executie fata de documentatie,
nu se poate face decat cu aprobarea Consultantului sau/si a proiectantului elaborator al
documentatiei.
De asemenea, Ia executie se va tine seama de standardele, normativele si
prescriptiile in vigoare (o lista minima este precizata in anexa).
1.3. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPTIA LUCRARILOR

Pentru a asigura o executie de calitate a lucrarilor de arta, se va face receptia
lucrarilor pe faze de executie si receptia finala in conformitate cu prevederile caietului de
sarcini elaborat pentru lucrarea respectiva.
Consultantul va organiza receptia finala in conformitate cu legislatia in vigoare.
1.4. PREVEDERILE GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA SI INTRETINEREA

LUCRARILOR DE ARTA
Inca din faza de conceptie, proiectul va contine elemente sau nezolvani constructive
care sa asigure personalului de exploatare si intretinere, urmarirea Iucranii si accese Ia
infrastructuni, reazeme si interiorul suprastructunilor.
La unele lucrani cu caracter deosebit, Ia comanda Consultantului se pot elabora si
documentatii (instructiuni, etc) privind modul de urmanire si intretinere a acestor lucrani.
In afara acestor instructiuni se va tine seama si de prevedenile cuprinse in
standardele, normativele si prescniptiile in vigoare.
CAPITOLUL 2
INFRASTRUCTURI — FUNDATII INDIRECTE DE ADANCIME
2.1. GENERALITATI
2.1.1. Prezentul capitol se aplica Ia fundatiile indirecte, de adancime, pentru

lucrarile de arta respectiv poduri si podete.
Prevederile din acest capitol se pot aplica si Ia ziduri de sprijin sau lucrari de
consolidare Ia drumuri.
In acest caz, conditiile tehnice se vor completa si cu prevederile specifice acestor
tipuri de lucrari.
Prin fundatii de adancime se inteleg lucrarile cuprinse intre partea inferioara a
radierelor si cota de fundare.
Radierele sunt elementele de legatura intre fundatii si elevatii. La realizarea
acestora se vor respecta conditiile tehnice prevazute in capitolul nr. 3.
Prezentul capitol contine conditiile tehnice pentru realizarea urmatoarelor tipuri de
fundatii:
- fundatii pe piloti forati de diametre man;
- fundatii pe barete;
- fundatil pe piloti prefabricati;
2.1.2. Studii de teren

Datele geologice, geotehnice si hidrogeologice utilizate Ia elaborarea proiectului
lucrarii se vor transmite de catre Consultant antreprenorului pentru a-i permite acestuia
evaluarea Iucrarii si a cheltuielilor pentru organizarea de santier. Trebuie precizat ca
aceste date despre teren nu fac parte din contract, antreprenorul neputand in nici un caz
sa se prevaleze de eventualele inexactitati ale acestora pentru a formula reclamatii.
Datele despre teren se vor consemna intr-un memoriu care va contine elementele
retinute pe baza sondajelor si forajelor, a observatiilor facute cu ocazia lucrarilor de
cercetare a terenului, a masuratorilor efectuate in laborator sau in situ, precum si a
informatiilor privind apele de suprafata sau subterana.
2.1.3. Conditii tehnice neprevazute

In cazul cand caracterul imprevizibil al conditiilor geotehnice sau hidrogeologice
efectiv intalnite a lucrare impune modificarea esentiala a executiei Iucrarii, antreprenorul,
cu avizul Consultantului, ii poate propune Beneficiarului solutii tehnice noi. Deciziile luate
de Consultant asupra acestor propuneri fac obiectul unei dispozitii de santier.
Daca urgenta lucrarilor flu-i permite antreprenorului sa actioneze astfel, el va lua
masurile pe care le considera necesare si va anunta Consultantul in cel mai scurt timp
despre masurile luate.
2.1.4. Conceptia de calcul

Lucrarile se vor proiecta tinand seama de actiunile, combinatiile de incarcari si
ipoteze de calcul stabilite conform standardelor in vigoare si a prevederilor din cap. 1.
Calculele referitoare Ia unele elemente din lucrare, antreprenorul le poate elabora
pe baza prescriptiilor in vigoare tinand seama de calitatile materialelor componente
(zidarie, beton, beton armat, beton precomprimat, otel sau Iemn) si de prevederile din
prezentul capitol.
2.2. CONDITII TEHNICE PENTRU EXECUTIA PILOTILOR FORATI DE

DIAMETRU MARE
Pilotii forati sunt realizati pnin punerea in opera a betonului armat intr-un foraj.
2.2.1. Pilotii forati simpli sunt realizati prin punerea in opera a betonarii cu ajutorul
unei coloane de betonare intr-un foraj executat fara sustinerea peretilor. Acest procedeu
flu se poate utiliza decat in terenuri suficient de stabile si situate deasupra panzei de apa
freatica.
2.2.2. Piloti forati tubati. Sunt piloti realizati prifl turnarea betonului cu ajutorul unei
coloane de betonare intr-un foraj Ia care mentinerea peretilor este asigurata printr-un tubaj
provizoriu sau definitiv introdus prin vibrare, batere, apasare sau vibropresare.
2.2.3. Natura, provenienta si calitatea materialelor
2.2.3.1. Betonul
Betonul din pilotii forati de diametru mare va avea clasa minima C 12/15 (Bc 15).
Tipul si marca cimentului se stabileste prin incercari de laborator, functie de clasa
betonului si de agresivitatea mediului in care se executa pilotii.
Pentru pilotii situati in terenuri cu ape agresive, Ia alcatuirea retetei de betoarie
trebuie sa setina seama de prevederile SR 3011:1996 si STAS 3349/1,2-83.
Dozajul minim de ciment va fi:
- 350 kg/mc in cazul betonarii in uscat;
- 400 kg/mc in cazul betonarii Sub apa sau sub noroi bentonitic.
Agregatele trebuie sa fie de rau, Sortate Si Spalate.
DimefiSiunea maxima a agregatelor va fi cel mult egala cu cea mai mica dintre
valorile:
- 1/4 din ochiul carcaSei de armatura;
- 1/2 din grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii;
- 1/4 din diametrul interior al coloanei de betonare;
-31mm.
Raportul a/c trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 0,6.
La prepararea betonului se pot folosi aditivi plaStifianti pentru marirea lucrabilitatii Si
daca eSte cazul intarzietori de priza.
Corisistenta betonului exprimata prin tasarea conului trebuie sa fie:
- 10- 15cm Ia betonarea in uScat;
- 15 18 cm Ia betonarea Sub apa sau noroi bentonitic.
-
2.2.3.2. Armaturi
Otelurile utilizate Ia confectionarea carcaSelor de armatura ale pilotilor trebuie sa fie
gararitat sudabile prin fisa icr de fabricatie. Se vor utiliza oteluri de tip PC 52 (otel rotund
profilat cu aderenta ridicata sau tip OB 37 otel tip us) on similare acestora avand
caracteristici fizico mecanice si de sudabilitate comparabile.
-
2.2.4. Caracteristicile si modul de calcul al pilotilor
Tipul pilotilor, lungimea, sectiurlea, numarul total si distributia in plan, inclinarea si

dispozitivele de control si injectie Ia baza, se stabilesc prin proiect, pe baza studiilor
geotehnice si a solicitarilor rezultate sub actiunea iricarcarilor.
La calculul solicitarilor se vor adopta metode care sa tina seama de conlucrarea
pilotilor Cu terenul considerand pilotul ca grinda pe mediu elastic.
Proiectul pentru fundatia iucrarii se va supune aprobarii Consultantului.
2.2.5. Dispozitia in plan a pilotilor
2.2.5.1. Pozitia in plan a pilotilor se stabileste prin project

Pianul pilotajului, intocmit de antreprenor, se va supune aprobarii Consultantului.
Planul pilotajului se poate stabili Ia nivelul platformei de lucru sau Ia alt nivel, de
exemplu nivelul inferior al radierului, dar acest lucru trebuie precizat in plan. Planul
pilotajului trebuie sa contina un minim de data pentru fiecare pilot:
-numarul (pozitia) de identificare;
- dimensiunile transversale, alcatuirea armaturilor si numarul de identificare ale
tipului de armatura (sau carcasa);
-inclinarea si orientarea;
-cota de fundare Ia baza;
-cota platformei de lucru;
- cota de betonare a capatului superior si lungimea de amenajare a zonei de
incastrare in radier;
-numarul de ordine al executiei forajului sau infigerii tubajului de protectie.
2.2.5.2. Distanta dintre axele a dci piloti va fi minimum 2d + 2 x 0,015 I, in care “d”
- este diametrul pilotului, iar “I” lungimea efectiva in teren.
2.2.5.3. Tolerante
a. Abaterea limita admisa Ia pozitia in plan a pilotilor, Ia nivelul inferior al radierului,
fata de proiect va fi:
7,5 cm Ia piloti dispusi pe un singur rand;
-
10 cm Ia pilotii dispusi pe mai multe randuri;

-
b. Abaterea limita admisa Ia inclinarea axei pilotului fata de proiect va fi de 2%.

c. Abaterea limita Ia dimensiuni:
pentru diametru 2 cm;
- -
pentru cota bazei pilotului ± 20 cm;

-
cota capului pilotului ± 5 cm.

-
In cazuri temeinic justificate din punct de vedere geotehnic, cota de fundare se

poate modifica, dar numai Cu aprobarea Consultantului.
2.2.6. Utilaje Si dispozitive de executie

Antreprenorul va obtine aprobarea Consultantului pentru utilajele, instalatiile si
dispozitivele de executie. Acestea trebuie adoptate in functie de caracteristicile pilotilor,
amplasament, caracteristicile geologice, geotehnice si hidrogeologice furnizate de studiile
de teren si tinand seama de eventualele apropieri de zone locuite sau Iucrari existente
care trebuiesc protejate in acest caz.
Propunerile antreprenorului trebuie sa precizeze: tipul dispozitivelor prevazute
pentru infigere si forare; modul de montare a carcaselor de armatura si de imbinare a
acestora; detaliile pentru eventualele camasi tubulare de protectie; dispozitivele pentru
controlul continuitatii si rezistentei betonului; eventual dispozitivele de injectie Ia baza;
tehnologia de fabricare si punere in opera a betonului.
In cazul utilizarii camasilor de protectie se vor preciza: materialul din care se
executa, dimensiunile (diametru, grosimea peretilor, lungime, tolerante), modul de
imbinare dintre tronsoane si modul de racordare a acestora cu carcasele de armatura.
Evazarea Ia baza pilotilor se permite numai in cazul in care acestia patrund intr-un
strat cu coeziune mare si cu rezistenta Ia compresiune cu deformare Iaterala de minim
300 KPa.
Evazarea se poate face sub forma unui trunchi de con cu inaltimea cel putin egala
cu diametrul sectiunii curente a pilotului, iar aria sectiunii de baza largita sa nu
depaseasca de trei on sectiunea curenta.
2.2.7. Lucrari pregatitoare

Platformele de lucru se amenajeaza pentru a permite accesul, circulatia si lucrul
utilajelor de executie necesare realizarii pilotilor in conditii optime, pentru a asigura
calitatea si siguranta lucrarilor.
Eventualele lucrari de consolidare a terenului, neprevazute in proiect, dar absolut
necesare fata de conditiile speciale din amplasament se vor executa numai cu aprobarea
Consultantului. Se va obtine aprobarea Consultantului si pentru natura,calitatea si
conditiile de punere in opera a materialelor prevazute pentru pregatirea platformelor de
lucru.
2.2.8. Armarea pilotilor

Armarea pilotilor se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale,
freta, mete de rigid izare si distantieri.
Carcasa de armatura poate avea sectiunea constanta sau variabila in lungul
pilotului, asa cum rezulta din calculul de rezistenta.
Barele longitudinale vor avea diametrul minim de 14 mm, vor fi in numar de cel
putin opt, iar lumina dintre bare va fi minim 10 cm si maximum 35 cm.
Se va evita dispunerea barelor longitudinale pe doua randuri, in cazul pilotilor cu
solicitari man.
Barele longitudinale se sudeaza pe inele de rigidizare dispuse Ia 3 4 m in lungul
-
carcasei.
Armarea transversala se executa cu freta avand diametrul minim de 8 mm dar cel
putin 0,4 din diametrul barelor longitudinale. Pasul fretei se adopta prin calcul dar nu va fi
mai mare de 35 cm sau de 15 on diametrul barelor Iongitudinale.
La partea superioara a carcasei si in zonele de imbinare a tronsoanelor, pe o
Iungime egala cu diametrul pilotului, pasul fretei va fi maxim 15 cm.
Daca Iungimea pilotilor impune realizarea carcasei din mai multe tronsoane
innadirea acestora se va face conform prevedenilor din proiect si cu respectarea
prevederilor din STAS 10107/0-90. Avand in vedere ca innadirea se executa pe pozitie,
carcasa inferioara va fi sustinuta prin dispozitive de sustinere adecvate pe tot timpul
executiei imbinaril.
Dupa terminarea innadinilor se interzice lasarea carcasei pe fundul forajului si se
vor lua masuri pentru a impiedica ridicarea si deplasarea carcasei in timpul betonarii.
Fixarea barelor longitudinale pe inele si a fretei se poate face prin puncte de
sud u ra.
Tehnologia adoptata pentru aceasta se va supune aprobanii Consultantului.
Pentru centrarea carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale
carcasei, Ia exterior, se monteaza distantieni Sub forma unei patine din otel beton sau role
din beton, cate 4 bucati in sectiune si Ia distante de 3 4 m.
-
Grosimea stratului de acoperire cu beton a carcasei de armatura, masurata de Ia

fata exterioara a barelor Iongitudinale va fi de minim:
- 4 cm Ia piloti forati cu tubaj nerecuperabil;
- 6 cm Ia piloti forati cu tubaj recuperabil sau Ia cei forati in uscat si netubati;
- 8 cm Ia piloti sub protectie de noroi.
2.2.9. Forarea pilotilor
2.2.9.1. Forarea sub apa cu tubaj recuperabil

Se poate aplica in once conditii de teren, unealta de sapare adoptandu-se in functie
de natura stratului strabatut. Este obligatorie prevederea Ia baza tubajului a unei coroane
di ntate.
In cazul forarii sub apa in nisipuni si pamanturi slab coezive, deoarece datorita
vitezei man de excavare si a efectului de piston al benei se pot produce fenomene
hidrodinamice, manifestate pnin antrenarea pamantului de Ia baza forajului, insotita de
slabirea terenului din jur si reducerea capacitatii portante a pilotilor invecinati sau a altor
fundatii aflate in apropiere, se vor adauga urmatoarele masuri:
- se interzice introducerea in pamant a tubajului cu ajutorul jetului de apa sub
presiune (subspalare);
- se va evita utilizarea dispozitivelor de sapat cu vacuum;
- baza tubajului se va mentine in permanenta cu cel putin 1/2 din diametrul tubajului
sub talpa forajului (tubare in devans);
- nivelul apei in interiorul tubajului se va mentine permanent cu cel putin 1,00 m
deasupra nivelului hidrostatic;
Intervalul de timp intre terminarea gaurii si inceperea betonarii trebuie sa fie minim
posibil, eventual se va definitiva gaura doar când betonul este sosit Ia amplasament.
2.2.9.2. Curatirea talpii forajului

Se face obligatoriu, inainte de introducerea carcasei de armatura si de betonare,
indiferent de procedeul de forare utilizat.
In nisipuri sau pamanturi slab coezive se interzice curatirea fundului forajului prin
vehicularea noroiului cu ajutorul aerului comprimat (pompe tip Mamut).
2.2.10. Betonarea
2.2.10.1. Betonarea sub apa sau sub noroi

Betonarea sub apa, Ia gauri forate cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, precum
si betonarea sub noroi se face cu metoda palniei ridicatoare (Contractor) pentru a evita
contactul intre masa betonului turnat si apa (sau noroi).
Diametrul tubului de betonare se alege in functie de dimensiunile agregatelor
betonului si de diametrul pilotului, fara a cobora sub 20 cm.
Betonarea sub apa sau sub noroi se organizeaza ca o operatie continua, care se
efectueaza intr-o singura repriza, Ia un debit de betonare determinat in functie de
diametrul si lungimea pilotului dar care trebuie sa fie de cel putin 4 mc/h. La prima sarja
trebuie sa se asigure separarea betonulul de apa (sau noroi); cantitatea de beton se
stabileste astfel incat tubul de betonare sa fie amorsat.
Baza tubului de betonare trebuie sa se gaseasca in permanenta cu cel putin 2 m
sub nivelul betonului, dar nu mai mult de 4 m.
2.2.11. Pregatirea capului pilotului

Betonarea capului pilotului se executa Ia o cota superioara fata de cota definitiva a
pilotului intact inglobat in radier, dupa cum urmeaza:
a. La piloti forati in uscat, cu sau fara tubaj inaltimea suplimentara de turnare
trebuie sa fie de cel putin 0,5 d, dar minim 0,50 m Ia piloti cu fisa pana Ia 20 m si de cel
putin 0,75 m Ia piloti cu fisa peste 20 m, unde “d” este diametrul pilotului.
b. La pilotii forati betonati sub apa sau sub noroi inaltimea suplimentara de turnare
trebuie sa fie de cel putin I d, dar minim 1,00 m Ia piloti cu fisa de pana Ia 20 m si de cel
putin 1,5 d, dar minim 1,50 m Ia pilotii cu fisa peste 20 m.
Dupa intarire se indeparteaza betonul din capatul superior al pilotului, pe intreaga
inaltime pe care se constata ca este necorespunzator, completandu-se dupa caz pentru a
asigura inaltimea minima de incastrare in radier prevazuta in proiect, cu respectarea
prevederilor din STAS 256 1/4-90.
2.2.12. Controlul calitatii
2.2.12.1. Controlul calitatii pe timpul executiei

Controlul se va face pe faze, pe tot parcursul realizarii pilotilor conform prevederilor
din STAS 256 1/4-90.
Pe parcursul betonarii se vor efectua urmatoarele determinari:

- Ia fiecare 10 mc de beton pus in opera se preleveaza probe de beton de Ia locul
de turnare si se determina consistenta Iui prin metoda tasarii conului conform
STAS 1759-88;
- Ia fiecare 20 mc de beton pus in opera, dar cel putin odata pentru fiecare pilot, se
preleveaza probe (3 cuburi) de beton de Ia locul de turnare si se determina rezistenta
betonului conform STAS 1275 88. -
- pentru fiecare pilot trebuie sa se intocmeasca o curba de betonare, portie cu

portie, din care sa rezulte consumul de beton pe lungimea pilotului; Ia consumuri
anormale (sub profil sau cu peste 30% peste profil) se vor Iua masuri in consecinta.
2.2.12.2. Controlul calitatii dupa executie

Controlul calitatii pilotilor dupa executie poate cuprinde: verificarea pozitiei in plan si
a inclinarii, controlul calitatii betonului din capul pilotului, verificarea continuitatii corpului
pilotului si incarcari de control pe piloti.
Controlul calitatii betonului pus in opera se va face:
a. Pentru piloti Ia care incercarea epruvetelor prevazute Ia punctul 2.2.14.1. nu a
dat rezultate corespunzatoare clasei prescrise in project;
b. La piloti Ia care in timpul executiei S-au produs unele deficiente care pot afecta
calitatea betonului;
c. La un numar de piloti stabiliti prin proiect sau alesi, prin intelegere, de catre
Consultant, proiectant si antreprenor.
Controlul se poate face prin:
- dezvelirea pi lotilor respectivi;
- extragerea de carote (dupa dezvelire sau prin forare de suprafata, cu mijloace
adecvate);
- metode nedistructive.
Verificarea continuitatii corpului pilotului se poate face prin:
- carotare pe intreaga lungime a pilotului, procedeul necesita utilaje speciale si se
aplica numai Ia acei piloti Ia care datele din fisa de forare betonare, precum si alte
-
observatii pe parcursul executiei pun Ia indoiala continuitatea;

- metode nedistructive (carotaj sonic, carotaj radioactiv, amprentare mecanica,
etc.).
Dintre acestea se recomanda metoda carotajului sonic, in care caz este necesara
echiparea pilotului cu 3 4 tuburi, in functie de diametrul pilotului, coborate in gaura forata
-
odata cu carcasa de armatura inglobate in corpul pilotului.

Tuburile metalice pentru controlul sonic al continuitatii betonului din pilot se pot
utiliza in final ca tevi pentru injectie Ia baza.
2.2.13. Receptia pilotilor forati de diametru mare

Receptia gaurii forate inainte de betonare consta din stabilirea pozitiei in plan si a
inclinarii, verificarea terenului de Ia baza si concordanta cu datele din studiul geotehnic;
verificarea datelor referitoare Ia betonare, precum si din examinarea documentelor de
control a calitatii efectuat conform pct. 2.2.14.
La receptia Iucrarii se prezinta urmatoarele documente:
- fisa de forare betonare a fiecarui pilot din lucrare;
-
- registrul lucrarilor de fundatii; ambele documente fund vizate de Consultant.

CAPITOLUL 3
INFRASTRUCTURI CULEI, PILE
—
(radiere, elevatii, ziduri intoarse, cuzineti)
3.1. EXECUTIA CULEILOR NU SE POATE FACE DECAT PE BAZA DE DETALII

DE EXECUTIE.
Acestea vor fi fundate indirect, modul de executie al fundatiilor facand obiectul
capitolului 2.
Adancimea de fundare se stabileste pe considerente de rezistenta si stabilitate Ia
afuieri.
Infrastructurile vor trebui sa respecte conditiile prevazute in proiect, in
STAS 10111/1-77 ‘Poduri de cale ferata si sosea. Infrastructuri de zidarie, beton si beton
armat. Prescriptii de proiectare” si in prezentul caiet de sarcini.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor mai sus de adancimea de inghet
prevazuta in STAS 6054 77 “Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet. Zonarea
-
teritoriului Romaniei”.
Nu este admisa fundarea infrastructurilor fara existenta studiilor geotehnice,
adecvate sistemului de fundare adoptat. Executantul are obligatia sa urmareasca
corespondenta dintre stratificatia prevazuta in proiect si cea reala si sa semnaleze
Consultantului once nepotrivire, in scopul stabiliril masurilor necesare.
Inceperea executiei infrastructurilor se va face in urma trasarii de catre executant a
axelor fundatiilor.
Dupa terminarea trasarii, executantul va instiinta Consultantul care urmeaza sa-si
dea avizul pentru inceperea lucrarilor.
Dupa terminarea fundatiilor se vor efectua, de catre antreprenor, noi masuratori.
Antreprenorul are obligatia sa semnaleze Consultantului once abateri de Ia trasarea
initiala si sa propuna solutii de remediere in cazul unor eventuale nepotriviri.
Masuratorile se vor repeta si dupa terminarea elevatiilor in scopul determinarii
exacte a Iungimii suprastructunii. Eventualele corecturi se vor face pe baza propunerilor
antreprenorului si numai cu avizul Consultantului si Proiectantului.
Lucrarile Ia fundatii, radiere, elevatii, etc. se vor executa numai pe baza de proiect.
Modul de cofrare si tratare a suprafetelor infrastructurilor va avea acordul
Consultantului, iar Ia cererea acestuia chiar pe baza de proiect de arhitectura.
3.2. RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE

Alegerea solutiei se face pe considerente de ordin tehnic si economic.
Aplicarea uneia dintre solutii sau a alteia nu se poate face decat pe baza de
proiect. Proiectul va contine toate elementele necesare aplicarii Ia teren a racordarilor.
3.3. MATERIALELE DE CONSTRUCTIE FOLOSITE LA EXECUTIA

INFRASTRUCTURILOR VOR INDEPLINI CONDITIILE DE MAI JOS:
3.3.1. Agregatele
Agregatele vor corespunde STAS 1667 76 “Agregate naturale grele pentru
-
betonare si mortare cu lianti minerali” si Codul de practica pentru executarea Iucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-1-2007;
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea
nisipului de concasaj. Partea levigabila este de max. 2%.
Se va folosi pietris de rau sorturile 7 16 si 16 31. Partea levigabila admisa Ia
- -
pietnis este de 0,5%.

- Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 3; 3-7, pietris 7
- - 16 Si
16 - 31, se va inscrie in zona foarte buna a limitelor granulometrice;
- Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spalate si sortate;
- Se vor lua masuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
3.3.2. Cimenturi
Cimentul va coreSpunde SR 388 : 95 “Ciment Portland”, SR 3011:1996,
-
SR 1500: 1996 si SR 7055: 1996.

Cimentul se va Iivra in cantitati astfel determinate, incat stocul rezultat sa fie
-
consumat in max. 2 luni;

Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase si tipuri si utilizarea br ca
-
ata re.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker
separat, avandu-se in vedere si starea de conservare.
3.3.3. Armaturile
-Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din project.
3.3.4. Betoanele
Betoanele vor respecta clasele prevazute in proiect. Prepararea betonului va
-
respecta prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat indicativ NE 012-1-2007.
3.4. REFACEREA LUCRARILOR CU DEFECTE

In cazul cand o parte a infrastructurii sau intreaga infrastructura nu corespunde
prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini, antreprenorul este obligat sa
execute remedierile necesare.
Dupa recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucraribor de remediere,
antreprenorul propune Consultantului programul de reparatii, spre aprobare.
Reparatiile intra in sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectebor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:
intocmirea releveului detaliat al defectelor;
-
cercetarea cauzelor, procedandu-se si Ia efectuarea de incercari, investigatii sau

-
calcule suplimentare;
evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
-
intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.

-
In functie de constatarile si de studiile efectuate Consultantul poate sa procedeze

astfel:
sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
-
sa prevada demolarea unei parti sau a intregii lucrari;

-
In cazul defectelor privind geometria lucrarii, calitatea si cuboarea suprafetelor, dar

care nu afecteaza siguranta si capacitatea portanta a lucrarii, remedierile se pot efectua
astfel:
defectele minore pot fi corectate prin degrasare, spalare, rabotare sau rostuire;
-
in cazul defectiunilor mai importante, antreprenorul va propune Consultantului un

-
program de remediere, pe care-I va analiza si aproba ca atare sau cu completarile

necesare.
Pe suprafetele vazute, cu parament fin, este interzisa sclivisirea simpla.
Fisurile deschise care pot compromite durabilitatea Iucrarii, cat si aspectul, acestea
se cobmateaza prin injectie. Dupa injectie, fisurile sunt curatate cu aer comprimat.
CAPITOLUL 4
SUPRASTRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
4.1. PREVEDERI GENERALE

Prezentul capitol se refera Ia lucrarile sau partile de lucrari executate din beton
precomprimat, post intinse in structuri din tronsoane.
Masurile specifice structurilor executate in consola nu fac obiectul acestui capitol.
Suprastructurile din beton precomprimat se vor executa numai pe baza unui proiect
elaborat de catre o organizatie de proiectare autorizata.
Executarea lucrarilor de precomprimare va fi incredintata unor unitati care sunt
dotate cu utilaje necesare si care dispun de personal cu pregatire teoretica si practica,
atestat pentru efectuarea unor asemenea lucrari.
Elementele prefabricate vor fi introduse in structuri numai daca sunt insotite de
certificate de calitate si conformitate.
Proiectul pe baza caruia urmeaza a se realiza lucrarile din beton precomprimat va
cuprinde: detaliile de executie ale suprastructurii, proiectul de organizare a santierului,
programul de asigurare a calitatii lucrarilor, modul de organizare al Consultantului in cadrul
santierului.
La executia lucrarilor ce fac obiectul acestui capitol se vor respecta detaliile din
proiect, Cod de practica NE 012-2007 Partea B pentru executarea lucrarilor din beton
precomprimat si Cod de practica NE 012-2007 Partea A pentru executarea lucrarilor din
beton si beton armat cat si prevederile prezentului capitol.
4.2. COFRAJE, TIPARE, SUSTINERI PENTRU COFRAJE

Cofrajele, tiparele si sustinerile br, utilizate Ia lucrarile din beton precomprimat, se
vor executa numai pe baza unor desene de executie, intocmite in unitati de proiectare in
conformitate cu prevederile din STAS 7721 - 90: Tipare metalice pentru elemente
prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Conditii tehnice de calitate”.
4.3. ARMATURI
4.3.1. Armatura nepretensionata pentru elementele din beton precomprimat va

cuprinde caracteristicile stabilite prin STAS 438/1 -89 “Otel laminat Ia cald. Marci si conditii
tehnice generale de calitate: i STAS 438/2-91 “Sarma trasa pentru beton armat”.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de executare al acestor
armaturi vor coreSpunde indicatiilor Codului de practica NE 012-2007 Partea A.
Inlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru, dar cu aceeasi Sectiune
totala, se va face numai cu aocrdul proiectantului.
Folosirea armaturibor de pretensionare din import se va face pe baza dé agrement
tehnic, conform Ghidului privind metodologia de agrementare a armaturibor pentru
precomprimari utilizate Ia constructii civile, industriale Si spciale GAT 253 (MLPAT). In
-
absenta unor date privind lungimea de transmitere (It) Si de ancorare (Ia) acestea se vor
determina de un laborator autorizat, cu respectarea normelor romanesti si cu luarea in
considerare a normelor nationale din tara de origine a otelului in cazuri speciale.
Armatura ce intra in alcatuirea cablelor de precomprimare va fi alcatuita din sarme
pentru beton si beton precomprimat calitatea I, avand caracteristicile conform
STAS 6482/1 -73 si STAS 6482/2-80.
Sarma se aprovizioneaza in colaci cu diametrul minim de 2,00 m. Fiecare colac de
sarma SBP va avea eticheta metalica care sa contina, printre altele, numarul colacului, al
Iotului, calitatea si poansonul CTC al fabricii si certificatul de calitate al uzinei.
Receptionarea otelurilor se va face in conformitate cu regulile si metodele de
verificare a calitatii prevazute in STAS 1799 88 “Constructii din beton, beton armat si
-
beton precomprimat. Prescriptii pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor
destinate executarii lucrarilor de constructii din beton, beton armat si beton precomprimaV’.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenta Ia rupere si
numarul de indoiri alternante) pentru fiecare colac in parte, jar pentru 10% din numarul
colacilor, determinarea Iimitei de curgere tehnjca, a alungiril relative Ia rupere si a
numarului de torsiuni Ia care se rupe sarma. Aceste caracteristici se determina pe cate a
epruveta luata de Ia fiecare capat al colaculut.
Caracteristicile geometrice, chimice i tehnologice ale armaturilor pretensionate vor
corespunde prevederilor din:
- STAS 6482/2-80 “Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Sarma neteda”;
- STAS 6482/3-80 - “Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Sarma ampretata”.
- STAS 6482/4-80 “Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Toroane”.
Sarmele care prezinta coroziunj sau adancituri nu vor fi folosjte Ia alcatuirea
fascicu le br.
4.3.2. Manipulare, transport si depozitare

La transportul si depozitarea produsebor din otel destinate utilizarii ca armaturi
pretensionate se vor respecta prevederile prezentate in continuare:
a) Transportul se va efectua in vagoane jnchise sau in autocamioane prevazute cu
prelate; aceste vehicule vor fi in prealabil curatate de resturj care pot produce fenomene
de coroziune sau de murdarire a otelului, si in mod special de produse petroliere
(vaseline, uleiuri).
b) Depozitarea se va face pe loturi si djametre, in spatii jnchise, ventilate
corespunzator, pe suporti care sa previna contactul Cu pardoseala sau cu materiale
corozive. Modul de amplasare va permite accesul Ia fiecare stiva, pentru controlul
periodic.
C) In cazul spatiilor de depozitare fara agresivitate sau cu agresjvjtate foarte slaba
Si in care umiditatea este sub 60% nu se iau masuri suplimentare de protectie.
d) Pentru colacii si tamburii prevazuti cu ambalaje speciale de protectie, aplicate in
uzina, se va da o deosebita atentie Ca, Ia transport, man ipulare si depozitare, ambalajul sa
nu fie deteriorat; daca S-a produs deteriorarea ambalajului se vor respecta in continuare
prevederile pentru armatura neprotejata. Periodic, se va verifica, pe colaci de proba,
eficienta ambalajului pentru conditiile efective de depozitare.
e) La transportul, manipularea si depozitarea otelurilor se vor lua masurile necesare
pentru a preveni;
- zgarierea, lovirea sau indoirea;
- murdarirea cu pamant, materii grase, praf, s.a.;
- contactul cu materialul incandescent provenind de Ia activitatj de sudare, de
taiere, sau de incalzire cu flacara aparatelor de sudare autogena;
- acoperirea prelungita cu diverse materiale care pot mentine umezeala.
f) Barele vor fi Iivrate in forma rectilinie si vor fi manipulate, transportate si
depozitate astfel incat sa-si pastreze forma. Eventualele prelucrari de Ia capete se vor
proteja prin mansoane sigure impotriva degradarilor mecanice sau din coroziune.
4.3.2.1. Pregatiri pentru confectionarea armaturii pretensionate

In cadrul lucraribor pregatitoare sunt incluse urmatoarele operatii:
a) Verificarea existentei certificatului de calitate aI Iotului de otel din care urmeaza a
se executa armatura; daca exista indoieli asupra respectarii conditiilor de transport si
depozitare semnalate de existenta ruginei, murdaririi, deformarii s.a. se var efectua
- -
incercari de verificare a calitatii in conformitate cu prevederile din standardele de produs

de catre unitatea de productie sau un laborator autorizat, pentru a avea confirmarea ca nu
au fost influentate defavorabil caracteristicile fizico mecanice ale armaturilor. In toate
-
cazurile de incertitudine asupra aprecierii starii de coroziune si a consecintelor acesteia,

se va cere avizul unui institut de specialitate.
b) Suprafata otelulul se va curata de impuritati, de stratul de rugina superficiala
neaderenta si se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o buna ancorare in
blocaje, beton sau mortarul de injectare.
C) Armaturile care urmeaza sa fie tensionate simultan vor proveni, in limita
posibilitatilor, dintr-un acelasi lot.
d) Portiunile de armatura care au suferit o indoire locala, ramanand deformate, flu
se vor utiliza, fund interzisa operatia de indreptare.
Barele de otel superior care in timpul transportului sau al depozitarii au suferit o
usoara deformare (sub 5 cm/rn), se vor indrepta mecanic, Ia temperatura mediului
ambiant dar, cel putin +10°C.
e) Se va evita rebobinarea sarmelor si toroanelor, in diverse scopuri tehnologice, Ia
diametre de rulare mai mici decat cele de Iivrare.
Pentru cazul in care controlul efortului de pretensionare se face si prin alungirea
armaturii, este necesara cunoasterea valorii modulului de elasticitate al armaturii.
4.4. CERINTE SI CRITERII DE PERFORMANTA PRIVIND BETONUL PENTRU

ELEMENTE/STRUCTURI DIN BETON PRECOMPRIMAT
4.4.1. Betonul folosit Ia realizarea elementelor/structurilor din beton precomprirnat

trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte specifice:
- clasa minima de beton C 35/45 in cazul elementelor cu armaturi pretensionate
trefilate (Sarme, toroane, lite).
- asigurarea unor caracteristici de contractie si curgere lenta cat mai reduse, pentru
ca pierderile de tensiune in armaturile pretensionate sa fie cat rnai reduse.
- un continut de clor sub 0,2% (raportat Ia masa cimentului) datorita actiunii
corozive a clorului asupra armaturii pretensionate; de asernenea, trebuie evitata folosirea
aditivilor in solutie ce contin cloruri in cantitate mai mare decat apa potabila.
- aSigurarea unei compactitati corespunzatoare si continue in tot elementul
(structura).
4.4.2. Pentru punerea in opera si tratarea betonului se vor avea in vedere si

u rmatoarele prevederi specifice:
a) In cazul in care pentru compactarea betonului se utilizeaza pervibratoare, se vor
Iua urmatoarele masuri pentru evitarea contactului dintre pervibrator si tecile pentru
forrnarea canalelor.
-punctele de introducere a pervibratoarelor se vor marca prin repere vizibile;
- in punctele in care se introduce pervibratorul, se recornanda a se prevedea
dispozitive constructive speciale (de exemplu: carcase metalice, etrieri si bare), care sa
impiedice contactul pervibratorului cu tecile pentru armaturile postintinse.
b) Se va acorda o deosebita atentie Ia compactarea betonului in zonele de
ancorare a armaturilor pretensionate pentru a se obtine o umplere cat rnai buna, fara
deteriorarea si deplasarea armaturilor si pieselor inglobate in beton; in acelasi scop se
recomanda utilizarea in aceste zone atat a vibrarii de interior, cat si de exterior.
c) Se recomanda ca dupa terrninarea betonarii, fasciculele de armaturi introduse in
teci sa fie rniscate pentru reducerea efectului de blocare in urma eventualelor deforrnari
ale tecilor sau patrunderii de lapte de cirnent, dar in asa fel incat sa nu se produca
deplasarea sau dislocarea tecilor. De asemenea, se vor deschide racordurile din punctele
de nivel minim (unde este cazul) si se va sufla aer pentru indepartarea apei si a
impuritatilor.
d) Masurile de protectie a armaturilor cu protectii permanente, in timpul betonarii si
a tratamentului de intarire, vor fi stabilite pe baza recomandarilor furnizorului.
e) Tecile fara fascicule in timpul betonarii vor fi verificate prin plasarea, in acestea,
a unei piese conice Cu Ufl diametru egal Cu cel al dispozitivului ce se va monta in capatul
de avans al fasciculelor, Ia montarea acestora.
f) Nu se vor aplica tratamente de accelerare Ia elementele Cu canale Captusite CU
materiale plastice.
4.4.3. La intocmirea programului de desfasurare a lucrarilor aferente betonarii se

vor avea in vedere si urmatoarele prevederi referitoare Ia limitele intervalului de timp din
momentul aducerii armaturii din depozit, Ia punctul de lucru Si pana Ia executarea
protectiei finale a acesteia.
In zona fara agresivitate sau Cu agresivitate foarte slaba, armatura se va pozitiona,
pretensiona si proteja in maximum 60 de zile, Cu conditia Ca de Ia pretensionare si pana Ia
realizarea protectiei sa nu treaCa un interval mai mare de 15 zile.
4.5. CONTROLUL CALITATII, RECEPTIA LUCRARILOR
4.5.1. Receptionarea elementelor prefabricate din beton precomprimmat sau a

elementelor care urmeaza a fi asamblate prin precomprimare se va face de producator, in
conformitate cu prevederile din STAS 6657/1 -89 precum si din proiectul sau norma interna
de fabricare a elementului.
Producatorul va emite un certificat prin care atesta calitatea corespunzatoare a
Iotului de elemente Iivrate. La baza certificatului vor sta datele inscrise In documentele
interne de verificare a calitatii.
Pentru a evita returnarea de Ia santier a unor elemente prefabricate, uzina va
obtine acordul antreprenorului inainte de expedierea acestora.
4.5.2. Remedierea elementelor de beton precomprimat, care nu afecteaza

capacitatea portanta sau durabilitatea elementului Ca: stirbituri, Segregari pe zone
restranse se fac pe baza unui program intocmit de antreprenor ce se supune aprobarii
Consultantului.
Nu se admit in lucrare elemente Cu: zone puternic segregate, goluri, fisuri.
CAPITOLUL 5
SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
5.1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ SI ARMARE
Prezentul capitol se refera Ia lucrarile sau partile de lucrari executate din beton
armat in suprastructurile de poduri si anume:
- grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat;
- placi turnate monolit dn beton armat;
- monolitizarea elementelor prefabricate.
Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect
elaborat se catre o organizatie de proiectare autorizata cu respectarea stricta a
prevederilor din STAS 10111/2-87 ‘Suprastructuri din beton, beton armat si beton
precomprimat prescriptii de proiectare” si in special a capitolului 4.
-
Proiectul pe baza caruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde
detaliile de executie ale suprastruCturii.
Plansele de executie insotite de note de calcul vor cuprinde toate elementele
necesare executiei.
Detaliile de executie vor fi cuprinse in plansele de cofraj si armare pentru
suprastructura in intregime si pentru parti de lucrari din aceasta. In zonele puternic
armate, Cu concentrari de eforturi (de exemplu cuzineti) desenele de detaliu vor fi
prezentate Ia o scara Si intr-o asemenea maniera incat sa arate compatibilitatea intre
planul de armare si conditiile efective de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile si modul de
trasare a suprafetelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele
geometrice privind armaturile si modul de pozitionare (pozitie traseu, diametru, lungimi
partiale si lungimi totale). Planurile vor contine explicit:
- calitatea otelurilor (categorie, daca este profilat sau tip Iis, sudabilitatea);
- pozitia innadirilor si detaliile de innadire;
Zonele de armatura densa se vor detalia Ia o scara mare cu prezentarea Ia scara
reala a razelor de curbura si a diametrelor armaturilor.
Tabelele recapitulative ale armaturilor utilizate, vor da pentru fiecare marca un
numar de ordine, tipul otelului, diametru, un crochiu cu traseul si modul de dispunere,
lungimi partiale si lungime totala desfasurata, greutatea nominala Si numarul de bare
asemenea.
Aceste tabele se pot trece pe planse sau in anexe.
La executia suprastructurilor din beton armat se vor respecta: detaliile din project,
Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat indicativ NE 012-99 si prevederile din prezentul caiet de sarcini.
5.2. LUCRARI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate
monolitizate se executa cu ajutorul unor lucrari provizorii ce constau din:
- esafodaje, schele Si Sprijiniri Ia elemente de supraStructura de forma grinzi si placi
drepte.
Intocmirea proiectelor pentru lucrarile provizorii se va face de catre antreprenor.
Proiectul va cuprinde desene de executie insotite de note de calcul. Consultantul
poate cere ca acesta Sa-i tie predate in intregime sau pe parti, dar inaintea inceperii
executiei.
Lucrarile provizorii trebuiesc astfel proiectate si executate incat sa garanteze ca
lucrarile definitive nu vor suferi in nici un tel ca urmare a detormatiilor lucrarilor provizorii,
ca rezistenta sau aspect.
Lucrarile provizorii vor asigura ca lucrarile definitive se incadreaza, din punct de
vedere al tolerantelor, in cele admise in ANE)(A 111.1 ale Codului de practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-99.
La realizarea lucrarilor provizorii se va tine seama Si de prevederile cuprinse in
capitolul 6 “Schele, esafodaje si cintre”.
5.3. COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau parti ale acestora vor
respecta conditiile de calitate precizate in planse. In principiu acestea pot fi de trei tipuri:
- cotraje obisnuite utilizate Ia suprafetele nevazute;
- cofraje de fata vazuta, utilizate Ia suprafetele expuse vederii;
- cofraje Cu tratare speciala Ia elementele de Suprastructura precum: grinzi
marginale, cornisa de trotuare, parapeti, etc.
Antreprenorul poate propune solutil proprii de tratare a fetei vazute a betoanelor,
pentru care va obtine aprobarea Consultantului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va tine seama de
prevederile Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat indicativ NE 012-99 precum si de cele cuprinse in capitolul 8
“Cofraje”.
5.4. MATERIALE DE CONSTRUCTIE
5.4.1. Agregate
Agregatele vor corespunde STAS 1667 - 76 “Agregate naturale grele pentru
betoane si mortare Cu lianti minerali” si Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-2007.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea
nisipului de concasaj.
Pietrisul: se va folosi pietriS de rau sau criblura, 7 (8) 16 si 16 31(25) mm care
- -
se vor inscrie in zona foarte buna a curbei granulometrice.

In functie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de
agregate si anume:
- nisip sorturile 0 3; 3 7;
- -
- pietris sorturile 7-16 Si 16- 31; criblura sorturile 8-16 si 16-25.

Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va inscrie in zona foarte buna a
limitelor granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, Spalate Si sortate.
Antreprenorul va Iua masurile necesare pe santier pentru a se evita depuneri de
praf pe agregate.
5.4.2. Ciment
Cimentul va corespunde SR 388 - 95 “Ciment Portland”, SR 3011 - 1996,
SR 1500- 1996 si SR 7055- 1996.
Cimentul se va aproviziona in cantitati astfel determinate incat stocul rezultat sa fie
consumat in maximum doua luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite si
utilizarea acestor amestecuri.
Pentru fiecare marca de ciment se va asigura o incapere, un siloz sau un bunker
separat. Starea de conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de
practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat Si beton precomprimat
indicativ NE 012-2007.
5.4.3. Armaturi
Armaturile trebuie sa respecte planurile de executie din proiect. Otelul beton livrat
pe santier va corespunde caracteristicilor prevazute in STAS 438/1 -89 “Otel beton laminat
Ia cald. Marci si conditii tehnice generale de calitate” Si STAS 438/2-91 “Sarma trasa
pentru beton armat” si sa fie inSotit de certificatele de calitate ale producatorului.
Domeniul de utilizare, dispozitiile constructive si modul de fasonare al armaturilor
vor corespunde prevederilor din Codul de practica pentru executarea lucrarilor din beton,
beton armat Si beton precomprimat indicativ NE 012-2007.
Inainte de fasonarea armaturilor, otelul beton se curata de praf si noroi, de rugina,
urme de ulei si de alte impuritati.
Inlocuirea unor bare din prolect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar
cu aceeasi sectiune totala se va face numai cu acordul proiectantului si al Consultantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (reziStenta Ia rupere,
limita de curgere tehnica, alungirea relativa Ia rupere, numarul de indoiri Ia care se rupe
otelul etc.) in conditiile precizate de Codul de practica pentru executarea lucrarilor din
beton, beton armat si beton precomprimat indicativ NE 012-2007.
5.5. BETOANE
Compozitia betonului proiectat se stabileste pe baza de incercari preliminare,
conform Codului de practica pentru betoane NE 012-2007, folosindu-se materialele
aprovizionate, stabilite si verificate de catre un laborator autorizat.
La adaptarea retetei Ia statia de betoane se va tine seama de capacitatea si tipul
betonierei, de umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va tine seama de
temperatura materialelor componente si a betonului.
Betoanele se prepara in statii de beton verificate si atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face in greutate.
Abaterile limita se var incadra in prevederile capitolul 10 din prezentul Caiet de
sarcini si ale Codului de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat indicativ NE 012-2007.
Folosirea plastifiantilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea
Consultantului tinand cont de prevederile capitolului 10 din prezentul Caiet de sarcini.
Umiditatea agregatelor se verifica zilnic, precum si dupa fiecare schimbare de stare
atmosferica.
In timpul turnarii trebuie asigurat ca betonul sa umple complet formele in care este
turnat, patrunzand in toate colturile si nelasand locuri goale.
Betonul preparat avand de regula, temperatura, inainte de turnare, cuprinsa intre 5-
30°C, trebuie turnat in cofraje in maximum 1 ora in cazul folosirii cimenturilor obisnuite si
1/2 ora cand se utilizeaza cimenturi cu priza rapida. In situatia betoanelor cu temperaturi
mai man de 30° C se iau masuri suplimentare, cum este si utilizarea de aditivi intarzietori,
conform Codului NE 012-2007. Betonul adus in vederea turnarii nu trebuie sa aiba
agregatele Segregate. In perioada dintre preparare si turnare se interzice adaugarea de
apa in beton. La turnarea betonului trebuie respectate regulile din Codul NE 012-2007.
Jgheaburile, autocamioanele de transport beton, etc. var trebui paStrate curate si
spalate dupa fiecare intrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca mese
vibrante, vibratoare de cofraj si vibratoare de adancime, iar in timpul compactanii betonului
proaSpat se va avea grija, sa nu se produca deplasani sau degradari ale armaturilor si
cofrajelor.
5.6. RECEPTIA LUCRARILOR
5.6.1. Antreprenorul are in intregime in sarcina sa cheltuielile de incercare a

lucrarilor precizate in proiect. Aceste incercani se executa in prezenta Consultantului.
Tot antreprenorul are in sarcina aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare
incercarii precum si schelele sau pasarelele necesare efectuarii operatiunilor de
m asu rare.
Operatiunile de masurare se var face de catre o institutie aleasa sau acceptata de
catre Consultant.
5.6.2. Refacerea lucrarilor cu defecte

In cazul cand a parte sau intreaga lucrare nu coreSpunde prevedenilor din proiect si
din caietul de sarcini, antreprenorul este obligat sa execute remedierile necesare. Dupa
recunoasterea si analiza defectelor, inaintea inceperii lucrarilor de remediere
antreprenorul propune programul de reparatii spre aprobare Consultantului.
Pentru remedierile defectelor de natura sa afecteze calitatea structurii, siguranta si
durabilitatea in exploatare se va proceda astfel:
- montarea in lucrare a dispozitivelor necesare, eventual sa asigure personal de
executie;
- releveu detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedandu-se si Ia efectuarea de incercari, investigatii sau
calcule Suplimentare;
- evaluarea consecintelor posibile pe termen scurt sau mai lung;
- intocmirea unui dosar de reparatii insotit de toate justificarile necesare.
In functie de constatarile si de studiile efectuate Consultantul poate sa procedeze
asifel:
sa acorde viza proiectului de reparatii, cu eventuale observatii;
-
sa prevada demolarea unor parti sau a intregii lucrari si refacerea br pe cheltuiala

-
antreprenorului;
In cazul defectelor privind geometria Iucrarii, calitatea si culoarea suprafetelor, dar
care flu afecteaza siguranta Si capacitatea portanta a Iucrarii reparatiile se pot efectua
astfel:
defectele minore se pot corecta prin degresare, spalare, rabotare sau rostuire;
-
in cazul defectiunibor mai importante antreprenorul poate propune Consultantubui

-
un program de remediere, care-I va analiza si aproba ca atare sau cu completarile

necesare.
La suprafetele vazute cu parament fin este interzisa sclivisirea simpla. Atunci cand
totusi se aplica, aceasta nu se va face decat cu aprobarea Consultantului.
Fisurile deschise care pot compromite atat aspectul cat si durabilitatea structurii vor
fi tratate, respectand prevederile Normatviului C 149-88, privind procedee de reparare a
elementelor din beton si beton armat.
CAPITOLUL 6
SCHELE, ESAFODAJE SI CINTRE
6.1. PREZENTUL CAPITOL SE REFERA LA LUCRARILE PROVIZORII CARE IN

FUNCTIE DE DESTINATIE SE CLASIFICA IN:
- esafodaje, cintre ce suporta structuri in curs de realizare;
- schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculebor Si
materialebor;
- dispozitive de protectie Ia lucru sub circulatie, impotriva caderii de materiale,
scule, etc.;
Lucrarile provizorii se executa de catre antreprenor pe baza de proiect Si se
avizeaza de catre Consultant.
6.2. PROIECTUL POATE Fl INTOCMIT DE CATRE ANTREPRENOR SAU DE

CATRE ORICE UNITATE DE PROIECTARE AUTORIZATA SI TREBUIE SA
INDEPLINEASCA URMATOARELE CONDITIUNI:
- sa asigure securitatea lucratoribor si lucrarilor definitive;

- sa tina cont de datele impuse de lucrarea definitiva;
- deformatiile lucrarilor provizorii nu trebuie sa produca defecte Iucrarii definitive in
curs de priza sau intarire;
- sa cuprinda succesiunea detaliata a tuturor fazelor;
-sa cuprinda piese scrise explicative si planse de executie;
Un exemplar complet din proiect trebuie sa exiSte in permanenta pe santier Ia
diSpozitia Consultantului.
Plansele de executie trebuie sa defineasca geometria lucraribor provizorii ca si
natura si caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planse trebuie sa rezulte urmatoarele:
- masurile luate pentru asigurarea stabilitatii si protectia fundatiilor;
- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrebor, esafodajelor si
schelebor;
- reazemele elementelor portante care trebuie sa fie compatibile cu propria br
stabilitate si a elementebor pe care Sprijina;
- sistemul de contravantuire ce trebuie aSigurat in spatiu, dupa cebe trei dimensiuni;
- dispozitiile ce trebuiesc respectate in timpul manipularilor si pentru toate operatiile
de reglare, calare, descintrare, decofrare, demontare;
- contrasagetibe si tolerantele de executie;
modul de asigurare a punerii in opera a betonului, libertatea de deformare a
-
betonului sub efectul contractiei si precomprimarii;

dispozitivele de control a deformatiilor si tasarilor.
-
Din piesele scrise trebuie sa rezulte urmatoarele:

specificatia materialelor utilizate, materiale speciale, materialele provenite de Ia
-
terti;
-instructiuni de montare a lucrarilor provizorii;
instructiuni cu privire Ia toate elementele a caror eventuala defectiune ar putea
-
avea consecinte grave asupra securitatii lucrarilor.
6.3. REALIZAREA SI UTILIZAREA LUCRARILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, materialelor de inventar si materialelor noi trebuie sa
corespunda standardelor in vigoare.
Antreprenorul are obligatia sa prezinte certificate de atestare pentru materialele
destinate lucrarilor provizorii atat cand se folosesc produse noi cat si cand se refolosesc
materiale vechi pentru care trebuie sa se garanteze ca sunt echivalente unor materiale
noi. Intrebuintarea de elemente refolosibile este autorizata atat timp cat deformatiile br
sau efectele oboselii nu risca sa compromita securitatea executiei.
Antreprenorul are obligatia sa scrie pe planse numarul admisibil de refobosiri.
Materialele degradate se rebuteaza sau se dau Ia reparat in atelier de specialitate.
In acest din urma caz antreprenorul va justifica valabilitatea reparatiei, fara ca aceasta
justificare Sa-i atenueze responsabibitatea sa.
6.4. EXECUTIE, UTILIZARE, CONTROALE

Tolerantele aplicabile Ia lucrarile provizorii sunt stabilite in functie de tolerantele de
Ia lucrarile definitive.
Deformatiile lucrarilor provizorii se controleaza prin nivelmente efectuate de catre
antreprenori fata de reperele acceptate de Consultant.
Rezultatele masuratorilor se transmit Consuftantului.
Antreprenorul va Iua toate masurile necesare pentru evitarea unor eventuale
deformatii.
Antreprenorul are obligatia sa asigure intretinerea regulata a lucrarilor provizorii.
6.5. PRESCRIPTII COMPLEMENTARE PRIVIND ESAFODAJELE

Proiectul esafodajebor cat si montajul acestora in amplasament se avizeaza de
catre Consultant.
Pentru dispozitivele secundare se admite schematizarea de principiu a acestora si
prezentarea Consultantului pentru aprobare cu 15 zile, cel putin, inainte de inceperea
executiei.
CAPITOLUL 7
ECHIPAMENTE TABLIERE
7.1. Acest capitol se refera Ia dispozitive, lucrari si elemente necesare conservarii

poduribor si aSigurarii unui nivel de expboatare satisfacator pentru toti cei ce fobosesc
drumul pentru circulatie.
Capitolul se refera Ia urmatoarele:
-dispozitive pentru asigurarea etanseitatii;
-aparate de reazem;
-rosturi de dilatatie;
-parapeti de siguranta directionali si parapeti directionali;
-borduri pentru trotuare.
7.2. Dispozitive pentru asigurarea etanseitatii. Hidroizolatia

Etanseitatea se poate asigura prin urmatoarele elemente:
-hidroizolatia
-protectia hidroizolatiei
Acestea vor avea dimensiunile si calitatile precizate prin project si vor trebui sa
asigure impermeabilitatea.
Antreprenorul va da o atentie deosebita hidroizolatiei:
- stratul suport al hidroizolatiei trebuie sa flu prezinte proeminente mai man de
2 mm;
- Ia planeitate se admit abateri de max. + 5 mm verificata cu un dreptar de 3,00
metalic pe once directie;
- este interzisa circulatia personalului de santier pe suprafetele pregatite pentru
aplicarea sapei;
-flu este permisa aplicarea sapei propniu-zise Ia temperaturi Sub +5°C;
-este interzisa circulatia personalului de santier peste straturile sapei.
Antreprenorul poate propune Consultantului si alte solutii decat cele din proiect, In
care caz, va intocmi o documentatie tehnica, cuprinzand planse de detalii, tehnologia de
executie si calitatile materialelor componente, cat si ale imbracamintii In ansamblu, ce se
va supune aprobarii Consultantului.
7.2.1. Caracteristici tehnice

Sapa hidroizolatoare trebuie sa aiba termenul de garantie de minimum 8 ani de
exploatare normala a podului.
Pe durata acestei perioade, firma care garanteaza sapa hidroizolatoare trebuie sa
asigure din efort propriu repararea sau inlocuirea acesteia si remedierea degradarilor
cauzate de infiltratiile de apa Ia structura de rezistenta.
Materialele incluse in elementele sapei hidrofuge trebuie sa fie imputrescibile si sa
fie pasive chimic.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa poata fi aplicata Ia poduni In exploatare, Ia care
lucrarile se executa pe o jumatate a caii, iar pe cealalta jumatate se desfasoara circulatia
normala, asigurandu-se continuizarea sapei, cu pastrarea caracteristicilor tehnice.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa reziste Ia circulatia de mica viteza a utilajelor de
transport si asternere a straturilor imbracamintilor asfaltice pe pod.
Sapa hidroizolatoare trebuie sa asigure adezivitatea imbracamintii din asfalt Ia
stratul sau superior.
Stratul hidroizolator de baza trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico-
mecanice:
- forta de rupere 800 N15 cm
- alungirea Ia rupere: % mm. 20
- rezistenta Ia perforare statica:
clasa de rezistenta L 4 neperforata Ia 250 N pe bila 0 10 mm
- adezivitatea Ia tractiune: N/mmp mm. 0,5
- flexibilitatea pe un dorn: 0 50 mm fara fisuri Ia -10°C
- absorbtie de apa in 24 ore: % max. 0,5
- temperatura minima Ia care membrana
estestabila 120°C
- temperatura asfaltului turnat in
imbracaminte, Ia care membrana
trebuie sa reziste fara diminuarea
caracteristicilor fizico-mecanice 180°C
- domeniul de temperatura de exploatare
curenta este -20°C ÷ 70°C
Intervalul de temperatura a mediului In care se aplica sapa hidroizolatoare este
+5 ÷ +30°C.
Stratul superior al sapei hidroizolatoare va fi compatibil chimic cu componentele din
alcatuirea asfaltului imbracamintli rutiere pentru a evita agresarea sapei.
Membranele hidroizolatoare vor fi agrementate In Romania, conform Legii
nr. 10/1995.
7.2.2. Prescriptii
7.2.2.1. Stratul suport

Stratul suport al hidroizolatiel flu trebuie sa prezinte proeminente mai man de 2
mm.
Verificarea planeitatii suprafetei se face cu dreptarul de 3 m lungime pe once

directie. Se admite o singura denivelare de ± 5 mm Ia o verificare.
Pregatirea suprafetei suport se face astfel:
- se indeparteaza toate muchiile vii, denivelarile, agregatele incomplet inglobate In
beton, petele de grasime si once alte corpuri straine;
- se aplica stratul egalizator, daca este necesar, realizat din mortar de ciment
marca M 100 realizat cu ciment II B S 32,5 conform SR 1500 iar agregatele vor avea
-
dimensiunea maxima 3 mm.;

- stratul suport intanit se curata cu jetuni de apa si aer compnimat In vederea aplicanii
stratelor urmatoare, pe o suprafata curata si uscata.
7.2.2.2. Stratul de amorsaj

Amorsa are rolul de a facilita aderenta membranei hidroizolatoare Ia beton.
Solutia cu care se executa amorsa poate fi pe baza de bitum sau pe baza de rasifli
sintetice. Componentele solutiei flu trebuie sa contina produse care ataca chimic betonul.
Amorsa se aplica prin inundarea suprafetei si repartizarea manuala a solutiei sau
prin pulverizarea cu mijloace mecanice.
Amorsa se aplica pe suprafata uscata a stratului suport, Ia temperatura mediului
ambiant de peste +5°C.
Se va urmari ca suprafata ce urmeaza a se izola sa fie amorsata In totalitate.
Pe suprafata amorsata nu se permite circulatia pietonala sau cu utilaje de once fel.
7.2.2.3. Stratul hidroizolator

Stratul hidroizolator se aplica pe stratul suport amorsat, prin procedeul specific
tipului de membrana utilizata.
Hidroizolatia se aplica in camp continuu, asigurandu-se aderenta pe toata
suprafata pe care se aplica. Nu se admit umfiaturi sau margini despninse. Se va asigura
petrecerea si continuizarea prin lipire In camp continuu a membranelor livrate In fasii.
Se vor trata special racordarile Ia gurile de scurgere, asigurandu-se etanseitatea si
scurgerea apelor colectate.
La rosturile de dilatatie, tratarea hidroizolatiei se va face conform proiectului, functie
de tipul dispozitivului de acoperire a rostului de dilatatie.
Lateral, marginile stratului hidroizolator se vor racorda cu cordoane din chituri
elastice, de etansare.
In cazul membranelor lipite prin suprainacalzire, temperatura sursei de caldura flu
trebuie sa fie mai mare de 250°C sau mai mare decat temperatura Ia care tipul respectiv
de membrana isi modifica caracteristicile fizico mecanice sau chimice.
-
Membranele hidroizolatoare se aplica Ia temperatura mediului ambianit de cel putin

+5°C.
7.2.2.4. Stratul de protectie
Stratul de protectie va fi alcatuit din membrana de protectie aderenta Ia
membrana hidroizolatoare.
Verificarea si receptia lucrarilor de hidroizolatie se face pe etape, dupa cum
urmeaza:
-pe parcursul executarii diferitelor straturi ale sapei hidroizolatoare, incheindu-se
procese verbale de lucrari ascunse;
-
Ia terminarea lucrarilor de hidroizolatie, prin incheierea unui proces verbal;

- -
Verificarea Ia terminarea lucrarilor de hidroizolatie se face asupra aspectului, jar in

cazul unor constatari nefavorabile din procesele verbale de lucrari ascunse se poate face
si asupra etanseitatii prin inundarea pe o inaltime de mm. 5 cm pe suprafetele limitate, pe
durata de 24 ore.
Defectele constatate pe parcursul executiei si Ia terminarea lucrarilor de hidroizolatii
se vor remedia pe baza unor solutii propuse de antreprenor si pot fi acceptate sau flu de
catre Consultant.
In cazul cand Consultantul flu accepta remedierile propuse de antreprenor, se
poate dispune refacerea intregii lucrari de hidroizolatii.
Verificarea caracteristicilor fizico mecanice si chimice specifice se efectueaza in
-
conform itate cu urmatoarele standarde:

- STAS 6642 73 “Materiale plastice. Determinarea caracteristicilor de tractiune.”
-
Rezistenta si alungirea Ia rupere

- SR 137: 1995 “Materiale hidroizolatoare bitumate. Reguli si metode de verificare.”
- STAS 5690 80 “Materiale plastice. Determinarea absorbtiei de apa”
-
- Ordin MT 497-98 “Normativul pentru caracteristicile bitumului neparafinos pentru

drumuri”
-STAS 6615/1 -74 “Adezivi pe baza de elastomeri. Determinarea vascozitatii”
- STAS 9199-73 “Masticuri bituminoase pentru izolatii. Metode de analize si incercari”.
7.3. Rosturi de dilatatie

Rosturile de dilatatie sunt dispozitive care asigura continuitatea suprafetei de rulare
- In bune conditii de confort intre tablier si culei.
-
Tipul de rost ce urmeaza a fi utilizat va fi elastomeric, precizat prin project.
7.3.1. Caracteristici tehnice

Termenul de garantie a dispozitivului este de minimum 10 ani de exploatare
normala a podului.
Pe durata garantiei, firma care garanteaza dispozitivul trebuie sa asigure din efort
propriu repararea sau inlocuirea acestuia si remedierea efectelor deteriorarilor structurii ca
urmare a defectiunilor dispozitivului aparute in perioada de garantie.
Dispozitivul trebuie sa satisfaca urmatoarele caracteristici fizico -mecanice In
domeniul de temperaturi -35°C ÷ +80°C.
asigurarea deplasarii libere a structurii Ia valoarea prescrisa.
-
elementele metalice de fixare trebuie sa reziste Ia agentii corozivi;

-
sa fie etans.
-
sa fie fixat de structura de rezistenta a podului preluand actiunile verticale si

-
orizontale.
Pentru 1 ml de pod acest actiuni sunt:
forta verticala
- 11,2 tf
forta orizontala
- 7,8 tf
Elementul elastomeric trebuie sa aiba caracteristicile:
-Duritate, grade Shore A 60 ± 5
-Rezistenta Ia rupere prmn intindere 12 N/mm
2
-Rezistenta Ia rupere prin compreSiune 75 N/mm
2
-Tasarea sub sarcina verticala maxima max. 15%
- Alungirea minima Ia rupere 350%
- Rezistenta Ia ulei:
-variatia caracteristicilor fizice si mecanice:
- duritate grade Shore A max. ±5
- pierdere de rezistenta Ia rupere
max.% -15
- alungirea Ia rupere max. % -15
- Nefragibilitatea Ia temperaturi scazute
- temperatura minima -35°C
- Rezistenta Ia imbatranire accelerata
- pierdere din rezistenta Ia rupere % max. -15
- scaderea alungirii Ia rupere % max. -30
- cresterea duritatii grade Shore A max. 10
- Rezistenta Ia ozon dupa 100 ore sa flu prezinte fisuri
Dispozitivele de acoperire a rosturilor de dilatatie vor fi agrementate In Romania,
conform Legii nr. 10/1 995.
CAPITOLUL 8
IMBRACAMINTE BITUMINOASA CILINDRATA EXECUTATA LA CALD DIN BETON

ASFALTIC CILINDRAT Cu BITUM tip BAP
8.1. Conditii tehnice
Elemente qeometrice
Grosimea totals a imbracamintei din beton asfaltic cilindrat este de 8 cm si se

executa din doua straturi, grosimea fiecarui strat fund de 4 cm.
Pantele profilului transversal, in aliniament, sunt de 2.5 %.
Profilul longitudinal al podului este conform documentatiei tehnice de proiectare.
Abateri limita Ia elementele qeometrice
Abaterile limita Ia grosimea straturilor, fata de valorile prevazute in proiect, sunt de

10%.
Abaterile limits Ia panta profilului transversal sunt de 2,5 mm/rn.
Denivelarile maxirne admise in lungul caii de pod, sub dreptarul de 3 m, sunt de 3
mm.
8.1.1. Materiale
Agregate
Agregatele care se utilizeaza sunt urmatoarele:
Cribluri sort 3-8 si 8-16 mm, conform SR 667;
Nisip de concasaj sort 0-3 mm, conform STAS 667;
Nisip natural 0-3 sau 0-7 mm, conform STAS 662.
Fiecare tip si sort de agregate trebuie sa fie depozitate separat, in silozuri proprii, pe
plafforme betonate, arnenajate Cu pereti despartitori pentru evitarea amestecarii.
Filer
Filerul trebuie sa fie din calcar sau creta macinata, conform STAS 539.
Filerul se depoziteaza in silozuri sau in incaperi acoperite, ferite de umezeala. Nu
se admite folosirea filerului aglomerat.
Bitum
Tipurile de bitum care se utilizeaza Ia prepararea betonului asfaltic cilindrat tip BAP
sunt:
Tip D 60/80, conform normativ indicativ A.N.D. nr. 537, pentru zona climatica calda;
Tip D 80/100, conform normativ indicativA.N.D. nr. 537, pentru zona climatica rece.
Caracteristicile tehnice ale tipurilor de bitum tip D 60/80 si D 80/1 00 sunt prevazute de
NormativA.N.D. nr. 537.
Transportul bitumului se face in vagoane cisterna speciale sau autotransportoare
termoizolate, curate, in conditii in care sa se evite impurificarea sau amestecarea cu alte
sorturi de bitum.
8.2. Prescriptii generale de executie
8.2.1. Utilaje si echipamente
La executia imbracamintilor bituminoase din asfalt cilindrat preparat cu bitum pur

(tip BAP) se folosesc, conform SR 174-2 :1997, urmatoarele utilaje si echipamente:
- Instalatie automatizata de preparare a mixturii asfaltice, dotata cu echipamente de
dozare a componentilor;
- Rezervoare de stocare a biturnului;
- Repartizator finisor care asigura precompactarea mixturii asfaltice, dotat cu sistem de
incaizire a grinzii vibratoare;
- Atelier de compactare compus dintr-un compactor cu pneuri de 120-160 kN, un
compactor cu rulouri netede de 100-120 kN si un compactor de 1,2 kN pentru compactari
margin ale;
- Autocamioane basculante cu bena termoizolanta sau cu bena acoperita cu prelata;
- Dispozitiv mecanic pentru executia amorsarii cu emulsie bituminoasa cationica.
8.2.2. Pregatirea stratului suport
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie.

Pregatirea stratului suport se efectueaza diferit, in functie de natura acestuia, dupa cum
urmeaza:
In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe suprafata din beton de ciment,
se verifica planeitatea acesteia in conformitate cu proiectul de executie si se admite sau
respinge continuarea lucrarilor, aceasta fund faza determinanta. Suprafata astfel
verificata, dupa uscare, se curata Si se amorseaza Cu emulsie cationica cu rupere rapida.
In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe stratul de mortar asfaltic turnat,
suprafata acestuia se curata si se amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere
rapida numai atunci cand executia imbracamintei se efectueaza Ia un interval de peste 24
h de Ia turnarea mortarului asfaltic sau acesta a fost supus circulatiei.
In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica pe un strat bituminos rezultat ca
urmare a frezarli imbracamintei bituminoase vechi, suprafata acesteia se Curata Si se
amorseaza cu emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida.
In cazul in care imbracamintea bituminoasa se aplica direct pe hidroizolatie, se va avea in
vedere corelarea stabilitatii termice a hidroizolatiei cu tipul de mixtura utilizat Si se va
asigura aderenta.
Amorsarea se executa mecanizat, realizandu-se o pelicula omogena, pe toata suprafata
stratului suport. Dozajul de bitum rezidual va fi de 0,3... 0,4 kg/rn
.
2
Amorsarea se face in fata repartizatorului pe distanta minima care sa asigure timpul
necesar ruperii completea emulsiei bituminoase dar nu mai mult de 100 m.
Suprafata stratului suport pe care se executa amorsarea trebuie sa fie uscata si curata.
8.3. Prepararea si punerea in opera a mixturilor asfaltice cilindrate tip BAP
8.3.1. Prepararea mixturii asfaltice
Prepararea mixturii asfaltice cu bitum Ia cald se realizeaza in instalatii automatizate,

conform SR 174/2:1997.
8.3.2. Transportul mixturii asfaltice
Mixtura asfaltica cilindrata se transporta a punctul de lucru in autocamioane

basculante cu bene curate, termoizolante sau acoperite cu prelata.
Se interzice transportul mixturii asfaltice Cu autobasculante cu bena neacoperita
intrucat pierderea de temperatura sub limitele stabilite prin prezentul normativ conduce Ia
nerespectarea temperaturilor de asternere si compactare si deci Ia o imbracaminte
bituminoasa neetansa, improprie pentru calea pe podurile rutiere.
8.3.3. Asternerea mixturii asfaltice
Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se face Ia temperaturi atmosferice de peste

100 C. Executia se intrerupe pe timp de ploaie sau vant puternic si se reia numai dupa
uscarea suportului.
Asternerea mixturii asfaltice cilindrate se executa numai mecanizat, cu repartizator
finisor, care sa asigure precompactarea mixturii asfaltice. Repartizatorul trebuie sa fie
capabil de a asterne mixtura asfaltica fara sa se produca segregarea acesteia, respectand
profilele si grosimile fixate prin proiectul de executie.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta continuu, in mod uniform atat din punct de
vedere aI grosimii cat si aI afanarii. Viteza de asternere cu repartizatorul trebuie sa fie
adaptata conditiei de sosire a mixturii asfaltice de Ia instalatia de preparare si cat se poate
de constanta pentru a evita total intreruperile in timpul executiei stratului bituminos in ziua
respectiva. In buncarul repartizatorului trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura
pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
Imbracamintea bituminoasa pe calea podului se executa prin asternerea mixturii
asfaltice pe cate o banda de circulatie, pe straturi.
8.3.4. Compactarea mixturii asfaltice
Operatia de compactare a mixturii asfaltice se executa imediat dupa asternere,

astfel incat sa se obtina valorile optime ale caracteristicilor fizico mecanice si de
-
sup rafata re.

Atelierul de compactare va fi constituit din compactori Cu rulouri netede de 120 kN
Si compactori mici de 1,2 kN pentru compaCtare marginala. Numarul compactoarelor va fi
stabilit in functie de Cantitatea de mixtura ce se asterne Si de timpul necesar de
compactare pentru inscrierea in limita minima a temperaturii de compactare.
Numarul optim de treceri al fiecarui compactor se stabileste prin incercari pe un
sector de drum, inainte de a se trece Ia executia imbracamintei bituminoase pe calea
podului dar flu va fi mai mic de 12.
Temperatura mixturii Ia asternere si Ia compactare trebuie sa se incadreze in
limitele din tabelul 1.
Tabel 1
r
Nr. Temperatura mixturil, 0 C mm.
Tipul bitumului Ia inceputul Ia sfarsitul
Ia asternere
crt. I compactarii compactani
1 BitumtipD6O/80 150 145 120
2 BitumtipD8o/100 145 140 110
Compactarea se executa in lungul caii podului, de Ia margine spre axa. Suprafata
stratului se va controla in permanenta; micile denivelari care apar pe suprafata se
corecteaza dupa prima trecere a compactorului pe toata lungimea benzii.
Pentru ca suprafata stratului sa fie uniforma denivelarile maxime admisibile sub
dreptarul de 3m, in profil longitudinal trebuie sa fie de max. 3mm sau conform SR 174-1,
functie de clasa tehnica a drumului pe care este situat podul.
Executia rosturilor longitudinale si transversale:
Rosturile de lucru longitudinale si transversale se realizeaza conform prescriptiilor
SR 174-2, pct.2.4.6. Rosturile care separa mixtura asfaltica asternuta de Ia o zi Ia alta
trebule sa fie astfel realizate incat sa asigure o tranzitie intre suprafetele vechi si noi.
8.4. Controlul calitatii lucrarilor
Imbracamintea bituminoasa gata executata va fi supusa urmatoarelor verificari:

Verificari prin analize de laborator efectuate de laboratorul antreprenorului sau de un alt
laborator autorizat;
Verificari prin masuratori tehnice de drum.
8.4.1. Verificari prin analize de laborator
Verificarile prin analize de laborator se efectueaza pe probe prelevate din

imbracamintea bituminoasa Ia 20 zile de Ia executia acesteia si constau in urmatoarele
determinari:
Compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul
preliminar de laborator, abaterile admise fund cele din tabelul 2.
Caracteristicile fizico mecanice pe epruvete Marshall.
-
Verificari pe probe intacte (carote) prelevate din imbracamintea bituminoasa.

Verificarile prin analize de laborator pe carote prelevate numai cu carotiera, se efectuezxa
numai in caz de Iitigii, si/sau Ia cererea scrisa a comisiei de receptie a Iucrarii pentru
rezolvarea u nor neconform itati.
Gradul de compactare se verifica, de regula, prin incercari nedistructive (cu
gamadensimetru) conform instructiunilor aprobate.
8.4.2. Verificari prin masuratori tehnice
Verificarea elementelor geometrice: prin verificarea profilului transversal si

longitudinal si a uniformitatii in profil longitudinal cu echipamente adecvate omologate
conform prevederilor SR 174/2 pct. 3.4. si 3.5.
Tabel 2
Caracteristica Abateri maxime admise (%)

Dozajul de liant ± 0,3
Compozitia granulometrica:
fractiunea 8 16 mm
- ± 5
fractiunea 3,15 8 mm - ± 5
fractiunea 0,63 3,15 mm
- ± 4
fractiunea 0,2 0,63 mm
- ± 3
fractiunea 0,09 0,2 - ± 2
fractiunea 0,09-0mm ± 1,5

Calc-Culee PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Calc-Culee PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. VIA SMART S.R.L.

POD PE DC76, PESTE VALEA COLITCA

Nr 1750 Data 03112011

Faze: PT + D ce face obiectul contractului 10/2011

• proiectant general : S.C. ViA SMART S.R.L. Cuj Napoca

2. CARACTERISTICLE PRNCPALE ALE PROECTULU:

a Pod nou ccrespunzátor UflUi debit de calcul Cu asigurare 5 % de 44,1 mC/sec 51

3. Documente ce se prezinta a verificare:

1. Plan de incadrare in zona Sc. 1:10000

ef proiect: ing. Gabriela Ventel

Proiectant: ing. Claudia Aib

1.1 Denumirea obiectivului de investitii: “PROJECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE -

POD PE DC76 PESTE VALEA COLITCA IN LOCALITATEA

1.2 Amplasamentul: Judetul Salaj, localitatea Mesesenii de Jos

1.3 Titularul investitiei: Comuna Mesesenii de Jos

1.4 Beneficiarul investitiei: Comuna Mesesenii de Jos

1.5 Elaboratorul studiulul: S.C. VIA SMART S.R.L. CLUJ-NAPOCA, tel.0264/588070

Comuna Mesesenii de Jos, Cu 0 suprafata a teritoriului administrativ de 62,86 km

resedinta de comuna situat la o distanta de 12 km fata de municipiul Zalau, Aghires, Fetindia si

la izvoare de 434m. Ea isi deverseaza apele in acumularea Varsolt.

Pentru sectiunea Mesesenii de Jos, debitele calculate conform Studiului Hidrologic

Podul este amplasat in zona cu grad de seismicitate 6 (STAS 11100/1 -93),caracteristici

4. CONSIDERATII PR!VIND SITUATIA EXISTENTA

Exista un studiu de prefezabilitate privind apararea impotriva inundatiilor a localitatii Mesesenii

C) exploatare >>, respectiv STAS 4273-83 <<Incadrarea in clase de importanta >>).

5. PRECIZAREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A CONSTRUCTIEI

6. SOLUTII ADOPTATE LA PROIECTARE

PR! VIND TERENUL DE FUNDARE PENTRU

i ‘3 ! 7 J’JI III WLC1

unica, categoria geotehnica a lucrarii 1 (cf tab. A2), atribuindu-se urmatorul

Din punet de vedere geologic, amplasamentu] studiat este situat in bazinul

Din punct de vedere geomorfologic amplasarnentul studiat este situat pe un

1.4. ADANCIMEA DE fNGHET.

In conformitate cu prevederile STAS 6054-77, adancimea de inghet in zona

1.5. SEISMICTTATEA ZONEI.

Conform STA.S 11000 / 1 / 93, amplasamentul studiat se iricadreaza in

LeiiiUiU1 peiru p1u1e.Ld1e a—u.uo g Si pti1uaua U tJLI 1 — u.i sUHu.

In zona studiata panza freatica (faciesul de albie a raului Colitca) este

1.7. STAB1LITATEA TERENULUT.

terenului de fundare. Consideram ca prin respectarea stricta a prevederilor

2.1. LUCRART EXECUTATE.

In vederea determinarii succesiunii stratigrafice si a stabilirii conditiilor de

2.2. STRATIFICATIA TERENULUT.

Lucrarile executate au PUS lfl evidenta urmatoarea stratificatie pentru

fcruginoasc si concretiuni calcaroase, urine de plante. Complexul are

- w= 27.1 % (umiditatea naturala)

Ip = 25.6 (indicele de plasticitate)

- ic = 0.6 (indicele de consistenta)

- W— .3J.U 70 U1II1U1LL4 flttu1 did)

- WL = 60.3 (limita de lichiditate)

- Ic = 0.78 (indicele de consistenta)

- ip 23.5 (indicele de plasticitate)

2.3. CONDITII DE FUNDARE

074/2007 la categoria geotehnica 1, risc geotehnic 1, la

0.5 3.1 2.6 - Prafargilos i, 1 1.2 43 36 21 -

3.1 3.5 0.4 3.1 Nisipprafos 1 3.2 15 55 20 10

6.2 8.2 10 6.2 Nisip si I 6.5 5 16 40 39

Str. Vânátorului nr.17

Sectiunea de calcul : localitatea Meseenii de Jos, jud.Sãlaj

Elemente morfometrice:- lungime de La irvor L = 9,6 km

Sef Servjcju Hidrotogie Hidrogeologie

Consideram situatia : culee Cu COnVOT pe zona zidului intors:

hq i . suprasarcina din convoi A30-V80