Caiet de Sarcini MC

EXPERTIZA TEHNICĂ A
LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE DIN

OBIECTIVUL DE INVESTIȚII
„REFACERE ȘI COMPLETARE CONSOLIDĂRI
DE MAL PR. COVASNA ÎN INTRAVILANUL
ORAȘULUI COVASNA, JUDEȚUL COVASNA”
Deținătorul lucrării:
Adiministrația Bazinală de Apă Olt
Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna
Expert tehnic A7, B5, D

Dr. ing. Costică Sofronie
Nr. 7- Martie 2022

Expertiza tehnică a Lucrărilor hidrotehnice din obiectivul de investiții „Refacere și completare
consolidări de mal pr. Covasna în intravilanul orașului Covasna, jud. Covasna”
BORDEROU
EXPERTIZA TEHNICĂ A LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE
DIN OBIECTIVUL DE INVESTIȚII „REFACERE ȘI COMPLETARE
CONSOLIDĂRI DE MAL PR. COVASNA ÎN INTRAVILANUL ORAȘULUI
COVASNA, JUDEȚUL COVASNA”
PARTEA I
DATE PRIVIND LUCRĂRILE HIDROTEHNICE EXISTENTE
1. Prezentarea generală a lucrărilor hidrotehnice existente
2. Condiții naturale în amplasament
3. Descrierea lucrărilor existente
4. Situaţia documentelor și a reglementărilor privind lucrările existente
PARTEA A II – A
RAPORT DE EVALUARE
A. Definirea obiectului evaluării stării lucrării
B. Legislația referitoare la expertizarea lucrării
C. Aprecieri privind relevanţa datelor prezentate de deţinătorul lucrării
D. Caracterizarea stării tehnice a lucrărilor rezultată din analiza datelor puse la
dispoziție de către beneficiar
E. Referatul inspecţiei tehnice a lucrării hidrotehnice
- Condiţiile de realizare a inspecţiei
- Tranzitarea apelor mari
- Caracterizarea stării tehnice a lucrărilor existente din punct de vedere
al încadrării lor, a condițiilor de execuție și a stării tehnice a acestora
- Cauzele care au dus la afectarea lucrărilor.
F. Rezultatul calculelor hidraulice
PARTEA A III – A
PROPUNERI DE SOLUȚII ȘI MĂSURI DE REALIZARE A
LUCRĂRILOR AFECTATE
1. Riscurile pe care le prezintă lucrările în această stare
2. Recomandare măsuri și lucrări necesare de refacere și completare a lucrărilor
existente
CONCLUZII
FOTOGRAFII
Expert Tehnic: dr. ing. Costică Sofronie Expet tehnic A7, B5, D 1
PLANȘE
1. Plan de încadrare în zonă
2. Plan de situație satelit
3. Secțiune tip de amenajare albie Proiectului nr. 60054/2006 Faza
PT+DL+CS+DE întocmit de S.C. AQUACON PROIECT S.A.
4. Plan de încadrare în zonă din Proiectul SF nr. 10027/2010 al SC AQUACON
PROIECT S.A.
5. Secțiuni tip din Proiectul nr. 10027/2010 al SC AQUACON PROIECT S.A.
6. Profile transversale din Proiectului Faza PT+CS+DE întocmit de S.C.
AQUACON PROIECT S.A.
7. Profile transversale din Proiectul nr. 10027/2010 Faza PT+CS+DE
„Decolmatare pârâul Covasna în intravilan oraș Covasna, jud. Covasna”
ANEXE
1. Coperta Proiectului nr. 1642/1 Faza DDE „Regularizarea râului Covasna în
orașul Covasna” întocmit de ICPGA București în anul 1987
2. Coperta Proiectului nr. 60054/2006 Faza PT+DL+CS+DE „Regularizare pârâu
Covasna, jud. Covasna” întocmit de S.C. AQUACON PROIECT S.A. Sibiu
3. Coperta Proiectului nr. 10027/2010 Faza SF „Consolidare mal pârâul Covasna
în intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” al S.C. AQUACON PROIECT S.A.
4. Coperta Proiectului Faza PT+CS+DE „Decolmatare pârâul Covasna în
intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” al S.C. AQUACON PROIECT S.A.
5. Coperta Expertizei tehnice din anul 2017 a lucrărilor hidrotehnice de amenajare
pârâu Covasna întocmită de ing. Adriana Jivcovici- expert tehnic A7, B5.
6. Rapoarte de sinteză privind constatarea și evaluarea pagubelor produse în urma
fenomenelor hidrometeorologice periculoase
7. P.V. de avarie nr. 2414 din 30.03.2021la zid de sprijin
8. Inventarul mijloacelor fixe și capacitățile de pe pr. Covasna în loc. Covasna
9. Hidrograful viiturii din anul 1988 la Stația hidrometrică Covasna
10.Nota conceptuală pentru obiectivul de investiții „Refacere și completare
11.Copie după Atestatul de expert tehnic nr. 07002 din 2005 și legitimația semnată.

Dr. ing. Costică SOFRONIE
Atestat nr. 07002/2005
PARTEA I
DATE PRIVIND LUCRAREA HIDROTEHNICĂ
1. Prezentarea generală a lucrărilor hidrotehnice existente
1.1 Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apă, codul cadastral, judeţul,

localităţile din amonte şi din aval, căile de acces):
Lucrările studiate sunt amplasate pe cursul de apă Covasna, cod cadastral
VIII-1.45.18, afluent al Râului Negru, din B.H. Olt, în intravilanul loc. Covasna,
județul Covasna.
Accesul la lucrări este posibil de pe străzile de pe malul cursului de apă,
conform Planului de încadrare în zonă.
1.2 Deţinătorul sau administratorul lucrării:

Administratorul cursului de apă este Administrația Bazinală de Apă Olt, cu
sediul în Râmnicu Vâlcea, str. Remus Bellu nr. 6, Cod postal 240156 Telefon
+40(250) 739881, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna, cu sediul în
municipiul Sfântu Gheorghe, str. Lunca Oltului nr. 41, Cod postal: 520036;
Telefon: +40(267) 317512.
Fig, 1- Plan de încadrare în zonă, după www.googlemaps.com

Fig. 2- Plan de situație satelit, după www.googlemaps.com
1.3 Funcţiile lucrării hidrotehnice, clasa şi categoria de importanţă (inclusiv

modul de stabilire şi modificările suferite):
Folosinţa lucrărilor este de apărare împotriva inundațiilor și evitarea pagubelor
produse la viituri pe cursul râului Covasna în loc. Covasna.
Proiectul nr. 60054/2006 Faza PT+DL+CS+DE „Regularizare pârâu Covasna,
jud. Covasna” și Proiectul nr. 10027/2010 Faza SF „Consolidare mal pârâul
Covasna în intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” nu precizează clasa de
importanță a lucrărilor.
Proiectul nr. 10027/2010 Faza PT+CS+DE „Decolmatare pârâul Covasna în
intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” a încadrat lucrările conform HG 766/1999
în Categoria C de importanță și conform STAS 4273-83 în Clasa IV de importanță.
Conform Strategiei de management al riscului la inundații aprobată prin HG
846 din 2010 lucrările de apărare se dimensionează pentru orașe cu dezvoltare
medie la debitul maxim cu probabilitatea de depășire de 0,5%.
2. Condiţii naturale în amplasament
2.1 Situaţia hidrologică (modul de determinare şi comparaţia cu valorile

iniţiale de proiectare):
Cursul de apă prezintă următoarele date caracteristice în secțiunile prezentate,
conform Atlasului Cadastrului Apelor din România, ediția 1993:
Secțiunea Confluența cu Râul Negru
- Lungimea 28 km
- Altitudinea amonte (izvor) 1270 mdM
- Altitudinea aval 518 mdM
- Panta medie: 2,7 %
- Coeficientul de sinuozitate: 1,11
- Suprafața bazinului hidrografic: 280 km2
- Altitudinea medie a b.h. 722 mdM
- Suprafața fondului forestier 13.071 ha
Aceste date arată că cursul de apă are o pantă medie ridicată, ceea ce înseamnă
că are viteze mari și tendință de eroziune.
Proiectul Faza PT „Regularizarea râului Covasna, jud. Covasna” întocmit de
I.C.P.G.A. București în anul 1986 prezintă următoarele date hidrologice pentru
secțiunea Covasna:
- F b.h. 53 km2
- Q0,5%: 194 m3/s,
- Q1%: 120 m3/s,
- Q2%: 100 m3/s,
- Q5%: 80 m3/s,
- Q10%: 60 m3/s,
- Q20%: 45 m3/s.
Proiectul Faza PT+CS+DE „Decolmatare pârâul Covasna în intravilan oraș
Covasna, jud. Covasna” întocmit de S.C. AQUACON PROIECT S.A. Sibiu în anul
2011 prezintă următoarele debite maxime caracteristice:
- Q1%: 85,2 m3/s,
- Q2%: 67,3 m3/s,
- Q5%: 31,5 m3/s.
Datele hidrologice la Stația hidrometrică Covasna prezină următoarele

debite maxime caracteristice și hidrograful viiturii maxime (Anexa nr. 9):
- Q max 1%: 85,2 m3/s.
- Q max 0,5%: 104 m3/s.
2.2 Situaţia geologică:

Studiul geotehnic întocmit de către S.C. AQUACON PROIECT Sibiu S.A.
pentru Proiectul Faza PT++DL+CS+DE „Regularizare pârâu Covasna în Covasna,
jud. Covasna” în anul 2006 prezintă succint următoarele aspecte geotehnice:
- versanții pr. Covasna sunt alcătuiți din depozite loessoide și pietrișuri ce
aparțin terasei inferioare a piemonturilor, iar în sud de localitate se găsește un petic
de marne și marnocalcare, argile vărgate și marne;
- în albia pârâului Covasna se găsesc pietrișuri și nisipuri argiloase.
- adâncimea de îngheț este de 1,10 m.
2.3 Seismicitatea zonei, actuală şi la proiectare:

încadrează lucrările conform Normativului P100/92 în zona de seismicitate
D, cu un coeficient ks = 0,16 și perioada de colț Tc = 0,7 sec.
Conform Normativului P100-2013 privind protecţia antiseismică lucrarea
este amplasată în zona valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare
cu ag=0,25g cu IMR= 225 ani și 20 % probabilitate de depășire în 50 de ani şi
perioada de colţ Tc= 1,0 sec a spectrului de răspuns.
3. Descrierea lucrărilor existente
3.1 Scurt istoric al lucrării hidrotehnice:

Conform Inventarului mijloacelor fixe și capacitățile de pe pr. Covasna în loc.
Covasna pus la dispoziție de către S.G.A. Covasna, primele lucrări înregistrate au
fost executate după viitura din anul 1970.
Expertiza tehnică din anul 2017 a lucrărilor hidrotehnice de amenajare pârâu
Covasna întocmită de ing. Adriana Jivcovici arată că primele lucrări au fost
executate etapizat în perioada anilor 1971- 1987.
În anul 1986 s-a întocmit Proiectul Faza PT „Regularizarea râului Covasna,
jud. Covasna” iar în anul 1987 Faza DDE de către I.C.P.G.A. București.
În anul 2006 s-a realizat Proiectul nr. 60054/2006 Faza PT+DL+CS+DE
„Regularizare pârâu Covasna, jud. Covasna” întocmit de S.C. AQUACON
PROIECT S.A. Sibiu.
În anul 2010 s-a întocmit Proiectul nr. 10027/2010 Faza SF „Consolidare
mal pârâul Covasna în intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” de către S.C.
AQUACON PROIECT S.A.
În anul 2011 s-a întocmit Proiectul Faza PT+CS+DE „Decolmatare pârâul
Covasna în intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” de către S.C. AQUACON
PROIECT S.A.
Din aceste documentații nu rezultă clar care au fost lucrările de reparații a
celor degradate și lucrările noi executate după anul 1986
3.2 Descrierea lucrării hidrotehnice existente:
Lucrările existente au fost executate în mai multe etape, primele după viitura
din anul 1970, astfel:
- Amenajare pr. Covasna: 1.2 km zid sprijin- PIF 1971;
- Consolidare de mal pr. Covasna: 1,2 km zid de sprijin- PIF 1976.
Proiectul Faza PT „Regularizarea râului Covasna, jud. Covasna” întocmit în
anul 1986 și Faza DDE în anul 1987 de către I.C.P.G.A. București a prevăzut
următoarele lucrări, conform Memoriului justificativ:
- Lucrări de regularizare a albiei care constau din:
o Ziduri de sprijin pe ambele maluri cu L=742,50m din beton ciclopian
B200, cu dren în spate din piatră spartă;
o Pereu din piatră brută pe ambele maluri pe lungime de 642,50m cu
grosimea de 30cm sprijinit pe un prism din anrocamente din piatră brută;
o Refacere disipator la pragul de colmatare existent rupt;
- Lucrări de vrectificare a albiei cvare constau din:
o Lărgirea albiei și adâncirea albiei cu cca. 50cm;
o Supraînălțare drum cu 40-50cm;
o Dig de dirijare din anrocamente L=120m și traverse de colmatare;
o Praguri de colmatare cu h=1,00m, 4,00m și 5,00m cu bazine de disipare,
o Zid de sprijin din beton ciclopian.
Pragurile de colmatare au fost prevăzute din beton ciclopian și continuate cu
o risbermă din anrocamente din piatră; lățimea deversorului este de 13m, taluzuri
1:1 și h=2,5m.
Fig. 3– Coperta Proiectului Faza PT „Regularizarea râului Covasna, jud. Covasna”

întocmit în anul 1987
Fig. 4- Plan de situație lucrări din Proiectul Faza PT din anul 1986
Fig. 5- Secțiune A-A din Proiectul DDE din anul 1987
Fig. 6- Secțiuni C-C și D-D din Proiectul DDE din anul 1987
Fig. 7- Secțiuni H-H și G-G din Proiectul DDE din anul 1987
Fig. 7- Secțiuni B-B și O-O din Proiectul DDE din anul 1987
În Inventarul mijloacelor fixe și capacitățile de pe pr. Covasna sunt înregistrate:

- Regularizare pr. Covasna: 1,5 km zid de sprijin + 3,5 km regularizări- PIF
1987.
Proiectul nr. 60054/2006 Faza PT+DL+CS+DE „Regularizare pârâu
Covasna, jud. Covasna” întocmit de S.C. AQUACON PROIECT S.A. Sibiu în
anul 2006 a prevăzut următoarele lucrări principale:
- Reprofilare albie: L=414 m cu lățimea la bază de 12m și înălțimea de 2 m
- Zid de sprijin: L=760 m din fundație și elevație din beton ciclopian, cu
drenuri din material pietros în spate și barbacane, avand dimensiunile:
o Lățime la coronament: 6m
o Înclinare parament: 5:1
o Înălțime elevație: 2,2 m
o Adâncime fundare: 1,2 – 1,3 m
- Reabilitare praguri existente
- Placare ziduri cu npiatră de râu și mortar de ciment M100.
În Planșa nr. 3 se prezintă Secțiunea tip de amenajare albiei.
Proiectul nr. 10027/2010 Faza SF „Consolidare mal pârâul Covasna în
intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” și Faza PT+CS+DE în anul 2011
întocmite de către S.C. AQUACON PROIECT S.A. în anul 2010 au prevăzut
următoarele lucrări.
- Refacere praguri și căderi existente erodate
- Refacere ziduri de sprijin din zidărie de piatră și subzidiri din beton C12/15
- Ziduri de sprijin
- Terasamente în albie
În Planșa nr.4 se prezintă Planul de încadrare în zonă din acest Proiect.
În Planșa nr. 5 se prezintă Secțiuni tip din acest Proiect.
Proiectul Faza PT+CS+DE „Decolmatare pârâul Covasna în intravilan
oraș Covasna, jud. Covasna” întocmit de către S.C. AQUACON PROIECT S.A.
a prevăzut lucrări de terasamente în albie în zonele cu secțiunea de scurgere
insuficientă prin săpătură în albie pentru decolmatarea albiei la secțiunea
trapezoidală cu baza= 12 m și pante taluzuri 1:1,5.
În Planșele 6a - 6c se prezintă Profilele transversale din Proiectului Faza
PT+CS+DE întocmit de S.C. AQUACON PROIECT S.A.
Inventarul mijloacelor fixe și capacitățile de pe pr. Covasna în loc. Covasna
pus la dispoziție de către S.G.A. Covasna se prezintă în Anexa nr. 8.
3.3 Verificarea prin calcul a lucrărilor
a. Calculele de rezistenţă şi stabilitate în regim static şi dinamic:

Nu se prezintă aceste calcule.
b. Calculele de infiltraţii:
Nu sunt prezentate aceste calcule.
c. Calculul hidraulic:
Nu sunt prezentate aceste calcule.
3.4 Sistemul de supraveghere prevăzut

Nu se găsesc aceste prevederi.
3.5 Date privind execuţia

a. Ritmul de execuţie
Nu se cunosc aceste date pentru lucrările existente.
b. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei:

Nu se găsesc aceste date.
c. Evenimente deosebite din timpul execuţiei:

Nu se cunosc.
d. Constatările comisiilor şi ale organelor de control la recepţiile efectuate:
Nu se cunosc datele privind recepția lucrărilor executate după anul 1980.
4. Situaţia documentelor și reglementărilor privind lucrarea existentă
a. Cartea construcţiei:
Cartea construcției pentru aceste lucrări, cu documentele care se mai găsesc,
este constituită la S.G.A. Covasna.
b. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării:

Lucrările care fac obiectul prezentei evaluări nu au un Regulament propriu
de exploatare sau de urmărire a comportării construcţiilor.
Personalul S.G.A. Covasna realizează urmărirea comportării în timp prin
observații vizuale a lucrărilor existente.
c. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare:

Lucrările sunt în întreținerea Formației Covasna din cadrul S.G.A. Covasna-
A.B.A. Olt, care are organizată activitatea de exploatare a lucrărilor.
d. Avizul de gospodărire a apelor:

Nu se cunoaște.
e. Autorizaţia de construire:
Nu se cunoaște.
f. Autorizaţia de gospodărire a apelor:

Nu s-a eliberat.
g. Autorizaţia de mediu:
Nu s-a eliberat.
h. Evaluări ale stării de siguranţă în exploatare:

A fost întocmită Expertiza tehnică în anul 2017 a lucrărilor hidrotehnice de
amenajare pârâu Covasna de către ing. Adriana Jivcovici- expert tehnic A7, B5,
cu următoarele concluzii.
- defecțiunile existente la lucrări afectează stabilitatea taluzului, patului albiei
și a drumurilor, terenurilor, imobilelor și a obiectivelor social-economice;
- lipsa unor intervenții urgente de remediere a lucrărilor va duce la producerea
unor pagube materiale importante;
- lucrările recomandate vor stabiliza patul albiei, taluzele râului și vor asigura
o secțiune de scurgere a debitelor corespunzătoare clasei de importanță.
PARTEA A II – A
RAPORT DE EVALUARE A STĂRII TEHNICE A LUCRĂRII
EXISTENTE
A. Definirea obiectului evaluării siguranţei

Prezenta expertiză are drept scop evaluarea stării de siguranţă la cerința A7,
B5 a lucrărilor hidrotehnice existente de pe cursul de apă Covasna în loc. Covasna,
executate în mai multe perioade de timp, în vederea promovării obiectivului de
investiții „Refacere și completare consolidări de mal pârâu Covasna în intravilanul
orașului Covasna”, județul Covasna, având ca beneficiar A.B.A. Olt.
Expertiza cuprinde o prezentare a stării acestor lucrări în prezent, urmărind
modul modul cum se comportă în exploatare și stabilirea măsurilor necesare de
reproiectare, refacere și completare a acestora în vederea realizării lor.
B. Legislația în vigoare referitoare la expertizarea lucrării
1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările și completările

ei ulterioare, cun consolidarea din data de 30 ianuarie 2020 republicată în M.O.
Partea I nr. 765 din 30 septembrie 2016 şi modificările aduse prin OUG 6/2018;
OUG 84/2018; L 97/2019; OG 18/2019; L 7/2020; L 7/2020;
2. HG nr. 742 din 13 septembrie 2018 privind modificarea H.G. nr. 925/1995
pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a
proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor
3.Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor,

expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea
calității lucrărilor executate, din 13.09.2018;
4. Îndrumător privind cazuri particulare de expertizare tehnică a clădirilor pentru

cerinţa fundamentală „rezistenţă mecanică şi stabilitate”, indicativ C 254 – 2017;
5.Ordinul nr. 817/2021 pentru aprobarea procedurii ptivind atestarea verificatorilor

de proiecte și experților tehnici în construcții;
6. Legea apelor nr.107 din 1996 cu modificările și completările ei ulterioare;
7. Legea protecției mediului 137/ 1995 cu modificările și completările ei ulterioare.
8. STAS-uri și Normative tehnice în construcții și amenajări hidrotehnice.

C. Aprecieri privind relevanţa datelor prezentate de deţinătorul

lucrării hidrotehnice
Se apreciază că datele puse la dispoziţie de deţinătorul lucrărilor nu sunt
suficiente pentru o analiză şi o cunoaștere a conepției, proiectării și comportării în
exploatare a lucrărilor existente din cauza vechimii lor și a lipsei documentațiilor
tehnice ale acestora, lucrările fiind executate în mai multe etape, primele dintre
acestea fără documentații tehnice.
D. Caracterizarea stării tehnice a lucrărilor, rezultată din analiza

datelor prezentate de deţinătorul lucrării hidrotehnice
Lucrările existente pe cursul de apă Covasna din loc. Covasna au fost
executate în diferite etape după anul 1970, dar nu se găsesc documentații pentru
toate aceste lucrări.
Conform Notei conceptuale întocmite de către S.G.A. Covasna starea tehnică
a lucrărilor existente se prezintă astfel:
- Zidurile de sprijin existente au o vechime de peste 50 ani în partea centrală a
orașului și sunt fisurate și subspălate, cu degradări pe mai multe zone;
- Fundațiile zidurilor sunt vizibile pe multe zone din cauza eroziunilor și
subspălării;
- Disipatoarele și risbermele pragurilor sunt deteriorate, stimulând fenomenul
de eroziuneregresivă a albiei;
- Ansamblul de lucrări nu a fost conceput unitar, albia prezintă variații mari ale
secțiunii și pantei, iar pragurile existente nu mai pot să stabilizeze albia;
- Pe zona amonte apărările și protecțiile de mal nu sunt continue, iar malurile
prezintă eroziuni, prăbușiri și zidurile de sprijin sunt erodate și subspălate;M
- Izvoarele de ape minerale debușează prin zidurile de sprijin sau pe sub
fundația acestora și afectează prin agresivitatea lor betoanele și mortarele
existente.
În urma fenomenelor hidrometeorologice periculoase care au avut loc în
județul Covasna, s-au produs calamități ale lucrărilor hidrotehnice existente,
cuprinse în Rapoartele de sinteză următoare, prezentate în Anexa nr. 6:
- Raport de sinteză privind efectele viiturii din iulie-august 2010
- Raport de sinteză privind efectele viiturii din perioada 16-26.05.2017;
- Raport de sinteză nr. 5556/17.04.2018 la viitura din 13-17.03.2018;
- Raport de sinteză nr. 9327/05.07.2018 la viitura din 29.06- 03.07.2018;
- Procese verbale de calamități în urma viiturii din luna iunie 2021;
În Anexa nr. 7 se prezintă Procesul verbal de avarie nr. 2414 din 30.03.2021 la
zidul de sprijin.
E. Referatul inspecţiei tehnice a lucrării hidrotehnice
1. Condiţii de realizare a inspecţiei

a. Scopul inspecţiei
Inspecţia tehnică a lucrării hidrotehnice existente constituie o investigare a
stării tehnice a lucrărilor existente și stabilirea măsurilor necesare pentru
completarea, refacerea și punerea în siguranță a lucrărilor prin promovarea
obiectivului de investiții „Refacere și completare consolidări de mal pârâu
Covasna în intravilanul orașului Covasna, județul Covasna”, având ca beneficiar
A.B.A. Olt.
b. Datele generale asupra inspecţiei

Inspecţia tehnică a lucrărilor s-a efectuat de către expertul tehnic în data de
22.03.2023 împreună cu reprezentanţii beneficiarului lucrărilor:
- ing. Laszlo Sandor– inginer șef SGA Covasna;
- șef formație Covasna Bilibok Laszlo.
c. Situaţia lucrărilor în perioada inspecţiei

Lucrările hidrotehnice de pe cursul de apă Covasna din orașul Covasna au
fost executate în mai multe etape, fără a se poate preciza care au fost lucrările
inițiale, din cauza lipsei documentațiilor tehnice ale acestora, și care au fost
lucrările noi executate ulterior, pe lângă refacerea celor existente.
Lucrările existente prezintă degradări importante, zone fără lucrări, din
cauzele care se prezintă în continuare.
Au fost inspectate lucrările pe teren și au fost făcute fotografii, din care cele
reprezentative sunt prezentate în această documentație.
2. Tranzitarea apelor mari
2.1 Condiţii conexe

a. Condiţii în bazinul amonte (privind debitele maxime naturale şi accidentale);
Nu sunt impuse condiții speciale din bazinul amonte.
b. Condiţii în bazinul aval (restricţii, menţinerea capacităţii de scurgere);

Nu sunt impuse condiții speciale în bazinul aval.
c. Sistemul hidrometric propriu;

Este prevăzută Stația hidrometrică pe Covasna în zona studiată.
d. Existenţa, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari și ,

funcţionarea sistemului informaţional în caz de ape mari
Nu este întocmit un Regulament de exploatare pentru lucrările care fac
obiectul prezentei evaluări.
Fluxul informațional-decizional în caz de ape mari este stabilit în Planul de de
apărare împotriva inundaţiilor, fenomenelor hidrometeorologice periculoase având
ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, incidente sau accidente la
construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă al Sistemului
Hidrotehnic și în Planul de apărare de apărare al CJSU Covasna.
2.2 Capacitatea de tranzitare a apelor mari
a. Rețeaua hidrografică
Cursul de apă Covasna, afluent al Râului Negru, este situat în partea sudest a
jud. Covasna, izvorăște din Munții Vrancei și se varsă ăn Râul Negru la Bita.
Afluenți de stânga: Păpăuți, Zagon, Valea Mare și Saciova.
Afluenți de dreapta: Valea Zânelor.
b. Condiţii generale
Cursul de apă traversează de la est la vest localitatea Covasna, având o pantă
longitudinală relativ mare, cu un caracter torențial.
Lucrările de pe cursul de apă Covasna sunt executate în mai multe perioade
de timp, prezintă discontinuități și întreruperi și multe sunt degradate și afectate pe
mai multe zone.
Albia cursului de apă prezintă eroziuni și colmatări, pe unele zone cu
vegetație abundentă, are secțiunea variabilă, nu este stabilă, apărările de mal sunt
erodate și afectate pe multe zone, datorită coborârii cotei talvegului și structurii
geologice a malurilor și albiei, cu eroziuni active care se măresc de la an la an.
În albie sunt prevăzute traversări ale conductelor de canalizare orășenești,
înglobate în praguri, cele mai multe fiind degradate și fără disipator de energie.
Lucrările existente au fost executate la date diferite, cu soluții tehnice
diferite, fără continuitate și au comportări diferite.
Din malurile cursului de apă și din zidurile de sprijin sunt multe scurgeri de
ape minerale, care produc afectarea acestora. Multe ziduri de sprijin nu sunt
prevăzute cu barbacane, fiind vizibilă zona de împingere a pământului.
c. Capacitatea de tranzitare a apelor mari

La viiturile din ultimii ani 92010, 2017, 2018) pe tronsonul din zona localității
Covasna nu s-au semnalat revărsări ale cursului de apă Covasna și inundări ale
gospodăriilor și drumurilor prin deversarea malurilor, dar la viitura din anul 2010
au avut loc revărsări ale pr. Varului în loc. Covasna și inundarea unor anexe
gospodărești, obiective sociel-economice, rețele de transport gaze naturale și
afectate construcțiile hidrotehnice.
De asemenea, rugozitatea albiei este mărită din și cauza colmatării și
creșterii vegetației în albie pe mai multe zone.
În urma efectuării calculelor hidraulice a reieșit că albia râului Covasna în
loc. Covasna nu are capacitatea de tranzitare a debitelor de viitură cu probabilitatea
de depășire conform normelor actuale privind Strategia de management al riscului
la inundații și se revarsă la ape mari, constatându-se următoarele aspecte:
- Sectoare de albie neamenajate, cu secțiunea de scurgere redusă;
- Zone cu ziduri având cote mai coborâte, cu cote diferite ale malurilor, cu multe
discontinuități;
- Maluri fără lucrări executate;
- Ziduri de sprijin fisurate, degradate, subspălate;
- Zone cu colmatări și pe care este crescută vegetație, care mărește rugozitatea și
reduce capacitatea de transport a albiei;
- Malurile albiei nu au continuitate, având cote diferite ale malurilor, întreruperi
și pantele variabile;
- Construcții pe maluri care reduc secțiunea și capacitatea de transport a albiei.
2.3. Incidente, accidente sau avarii anterioare:

a. descrierea incidentelor, accidentelor sau avariilor şi a remedierilor efectuate
Au avut loc în ultimii ani mai multe evenimente hidrometeorologice
periculoase apărute cu depășirea capacității de transport a albiei, care au produs
fenomenelor de eroziune excesivă a malurilor și accentuarea celor existente, după
cum sunt menționate în Rapoarte de sinteză prezentate la p. D.
b. Observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi comportării acestora

Lucrările de reparații efectuate de către S.G.A Covasna, în special lucrări de
intervenții și de reparații locale, nu au rezolvat decât punctual problemele apărute.
c. Durabilitatea unor reparaţii mai vechi

Lucrările executate în anii 2010-2012 au fost lucrări de reparații locale, care
nu au rezolvat cauzele degradării lucrărilor existente, ci au rezolvat local unele
eroziuni.
3. Caracterizarea stării tehnice a lucrărilor existente
a. cu privire la încadrarea lucrărilor :

Proiectul nr. 10027/2010 Faza PT+CS+DE „Decolmatare pârâul Covasna în
intravilan oraș Covasna, jud. Covasna” a încadrat lucrările conform HG 766/1999
în Categoria C de importanță și conform STAS 4273-83 în Clasa IV de importanță.
Conform HG 846 din 2010 de aprobare a Strategiei de management al riscului
la inundații lucrările de apărare împotriva inundațiilor se dimensionează la debitele
maxime de viitură cu probabilitatea de depășire de 0,5% pentru orașe cu dezvoltare
medie.
b. cu privire la evenimentele produse în exploatarea lucrărilor:

Evenimentele hidrometeorologice periculoase care au avut loc în ultimii ani
au dus la dezvoltarea fenomenelor de eroziune a albiei și malurilor și degradarea
lucrărilor existente, după cum sunt menționate în Rapoartele de sinteză prezentate
la p. D.
c. cu privire la modificările produse lucrărilor față de proiectul inițial:

Lucrările existente au fost executate în mai multe etape, fără continuitate și o
concepție unitară, cu soluții tehnice diferite, care s-au comportat diferit.
d. cu privirea la starea lucrărilor:

Vechimea lucrărilor și lipsa continuității și a unei concepții unitare a
lucrărilor, caracteristicile hidraulice și geotehnice au dus la:
- eroziuni ale malurilor, apărărilor de maluri și zidurilor de sprijin, inclusiv a
albiei, în zonele cu viteze mai mari ale apei;
- împingerea pământului asupra zidurilor neprevăzute cu dren în spatele lor
și cu barbacane și degradări ale zidurilor de sprijin;
- degradări ale disipatorilor și pragurilor de stabilizare a albiei;
- colmatări ale albiei, în special în zonele cu pante mai mici și viteze mai
reduse a apei și în părțile laterale ale albiei;
- variații ale secțiunii albiei și capacitatea insuficientă de tranzitare a
viiturilor;
- reducerea secțiunii de scurgere a albiei prin încorsetarea acesteia de către
drumurile laterale și a malurilor;
- discontinuități ale lucrărilor existente, a cotei malurilor și a zidurilor de
sprijin;
Ca urmare, lucrările hidrotehnice de pe Covasna din loc. Covasna sunt
afectate în diferite grade și degradate în mare parte și nu pot să-și îndeplinească
scopul pentru au fost realizate, necesitând reabilitarea lor prin reproiectare
unitară, refacere și completare pentru apărarea localității împotriva inundațiilor.
1. Sectorul amonte, de la confluența cu p. Horgas și Spitalul de Cardiologie
Foto 1, 2 și 3- Confluența cu p. Horgas, Prag peste canalizare la Spital Cardiologie

și albie neamenajată aval
Foto 4, 5 și 6- Albie neamenajată, îngustată între străzi și cu eroziuni mari în

zona dintre Pod Cuza Vodă și Pod pe str. Horia, Cloșca și Crișan
2. Sectorul cu lucrări executate numai pe zonele cu eroziuni din 2010-2012
Foto 7, 8 și 9- Zona între Pod Filatură și str. Horia, Cloșca și Crișan

Foto 10, 11 și 12- Zona neamenajată între Pasarela str. Secuiana și Punte Filatură
3. Sectorul din centrul orașului
Foto 13, 14 și 15- Zona între Pasarela str. Secuiana și zona centrală
Foto 16, 17 și 18- Ziduri de sprijin în zona centrală bombate, subspălate și erodate;
zid de sprijin reparat în anul 2020; exfiltrații de ape minerale
4. Sectorul aval de centru amenajat
Foto 19, 20 și 21- Ziduri de sprijin tasate, erodate și subspălate; descărcare afluent
5. Sectorul aval neamenajat
Foto 22, 23 și 24- Zona aval neamenajată; prag peste canalizare ape uzate
4. Cauzele care au dus la afectarea lucrărilor:

- Vechimea lucrărilor și îmbătrânirea materialelor;
- Tranzitarea viiturilor și producerea fenomenelor hidrometeorologice
periculoase pe durata existenței lucrărilor;
- Lucrări mai vechi executate în diferite etape, cu soluții tehnice diferite și
fără o concepție unitară și continuitate;
- Zone ale albiei neamenajate sau parțial amenajate;
- Modificările produse în albie: eroziuni ale malurilor, zidurilor și albiei în
zone cu pante mai mari și depuneri de material în alte zone, cu degradarea
acesteia sau reducerea capacității de tranzitare a albiei;
- Eroziuni ale patului albiei și ale zidurilor de sprijin și degradarea
pragurilor de colmatare și stabilizare a albiei, multe cu disipatorul de
energie distrus;
- Dimensionarea inițială a lucrărilor la alte debite de calcul, mai mici decât
cele prevăzute în normele actuale;
- Cota mai coborâtă a malurilor, apărărilor de mal și zidurilor de sprijin,
care nu au continuitate, având numeroase întreruperi;
- Transportul de debit solid provenit din eroziunile produse în bazinul de
recepție al cursului de apă și afluenților din amonte, neamenajați.
F. Rezultatul calculelor hidraulice
1. Localizarea obiectivului
Fig. 8– Plan de situație Covasna în Covasna

Fig. 9 – Plan de situație Covasna în Covasna
2. Date hidrologice de bază
La cererea expertului a fost pusa la dispoziția acestuia viitura maxima

înregistrată si debitele cu probabilitatea anuala de depășire de 0.5% si 1%.
Q0.5% = 104 m3/s

Q1% = 85.2 m3/s
Fig. 10 – Hidrograful viiturii din 1988
3. Date topografice
In vederea realizării calculelor hidraulice, a fost pusa la dispoziția expertului o
ridicare topografica pe o lungime de cca. 2.7 km, cuprinzând ambele maluri din
zona amplasamentului studiat. De asemenea au fost realizate 39 profile topografice
transversale.
Fig.11 – Plan de situație topo Covasna în Covasna
Au fost alese 2 zone în care au fost realizate măsurători topo și s-au efectuat
calcule hidraulice:
- tronson amonte: profilele topo 24 – 23 – 22 – 21
- tronson aval: profilele topo 8 – 7 – 6 – 5
4. Descrierea metodei de lucru
În baza ridicării topografice realizate s-au ales cele doua zone de calcul:
- s-a construit modelul de lucru in HecRas pentru situația actuala
- s-a calculat panta râului Covasna in zonele studiate, pe o lungime de
cca. 145 m amonte, panta rezultata: 0.0045 si o lungime de cca. 170 m
aval, panta rezultata 0.023
Analiza inundațiilor pe râuri (propagarea undelor de viitura) poate fi descrisa

printr-un model matematic unidmensional (1D).
Calculele hidraulice pe râul Covasna, in loc. Covasna, pe cele doua zone
analizate, s-au efectuat cu softul HEC-RAS, care reproduce tranzitarea debitelor de
viitura în regim natural și în regim amenajat.
Calculele s-au efectuat în model 1D.
Modelul de calcul poate determina datele caracteristice ale curgerii apei în
mișcare nepermanentă și permanentă, în regim hidraulic uniform sau gradual
variat, pentru râuri în regim hidrologic natural sau amenajat (conform lucrărilor
incluse în scheme de amenajare sau proiectate) cu albii unifilare, dar și pentru albii
dendritice și inelare.
Modelul matematic se bazează pe integrarea prin diferențe finite a ecuațiilor
mișcării nepermanente și permanente.
Cotele suprafeței libere a apei sunt calculate de la un profil la altul rezolvând
ecuația (1) a energiei printr-o rutină iterativă numită metoda pasului standard.
Ecuația energiei este scrisă după cum urmează:
JE
Z
dX X
 2v22 1v12
y2+z2+ = y1+z1+ +he (1)
2g 2g
unde:
• y1, y2 - adâncimea apei în secțiunile transversale ;
• z1, z2 – cota radierului în albia minoră ;
• v1 , v2 - vitezele medii ;
• 1 ,2 - coeficientul lui Coriolis ;
• g - accelerația gravitațională ;
• he - pierderea de energie ;
Pierderea de energie între două secțiuni este compusă din pierderi de sarcină și
pierderi de contracție sau expansiune. Relația pentru pierderile de energie este :
 v2  v2
he = L*Sf + c ( 2 2 − 1 1 ) (2),
2g 2g
unde:
• L – lungimea sectorului ponderat
• Sf – panta frecărilor între două secțiuni
• c - coeficientul de pierderi prin expansiune sau contracţie
Lungimea ponderată se calculează cu :
Llab Qlab + L ch Qch + Lrab Qrab
L= (3),
Qlab + Qch + Qrab
unde:
• L lab , ch , rab= lungimile sectorului de râu în albia majoră stânga, minoră, majoră
dreapta
• Q lab , ch , rab= media aritmetică a debitelor în majoră stânga, minoră, majoră
dreapta.
Modul de lucru folosit este să împartă scurgerea din albie folosind cele n
valori indicate la secțiunile transversale ca bază pentru împărțire. Modulul de debit
este calculat pentru fiecare subdiviziune cu următoarea relație din ecuația lui
Manning.
1 2
2
1.486
Q = k*S f (4),k= AR 3 (4),
n
unde:
• k – modul de debit;
• n – rugozitatea pentru subdiviziune ;
• A – aria pentru subdiviziune
• R – raza hidraulică pentru subdiviziune ;
Programul însumează toate modulele de debit pentru a obține modulul de
debit pentru albia majoră stângă, dreaptă și pentru albia minoră .
Cota suprafeţei libere a apei într-un profil transversal este determinată prin
rezolvarea iterativă a ecuațiilor (1) și (2) și anume :
• Presupune o cotă a suprafeței libere a apei la profilul amonte (aval la regim
supercritic),
• Funcție de cota presupusă calculează modulul de debit total și înălțimea
cinetică,
• Cu valorile de la pasul (b) calculează S și rezolvă ecuația (2) pentru hcritic
f
• Cu valorile de la pasul (b) și (c) rezolvă ecuația (1) pentru WS 2 (suprafața

liberă a apei 2 ).
• Compară WS2 calculată cu cea presupusă la pasul (a) și repetă pașii (a)-(e)
până când obține o diferență de maximum 0.003 m sau toleranța definită de
utilizator.
Generarea modelului hidraulic pentru calculul 1D
Generarea modelului hidraulic pentru calculul 1D a implicat următoarele:

• Introducerea datelor topografice in programul de calcul
• Introducerea datelor hidraulice in programul de calcul
• Setarea caracteristicilor / parametrilor de calcul
• Efectuarea calculului
• Interpretarea rezultatelor
De aici se pot identifica 3 pași principali:
1. prelucrarea datelor
2. executarea modelului
3. post procesarea datelor / vizualizarea rezultatelor
1. Prelucrarea datelor
• importarea terenului
• crearea layer-elor
• crearea axului râului
• crearea malurilor râului
• crearea cailor de curgere
• crearea secțiunilor transversale
• crearea podurilor si a rigolelor
• crearea zonelor de stocare
• definirea zonelor de curgere ineficienta
• crearea de obstacole
• atribuirea coeficienților Manning secțiunilor transversale
2. Executarea modelului
• importarea geometriei in HEC-RAS
▪ verificarea datelor si adaptarea lor
• introducerea datelor de debit si a condițiilor de limita
• rulare HEC-RAS – stabilizare model si creștere acuratețe rezultate
▪ optimizare distanta intre secțiuni si interpolare secțiuni
suplimentare
▪ găsirea intervalului de timp optim pentru rulare
▪ alegerea coeficientului Theta (începând de la Theta 1.0 si
reducând coeficientul pana la min. 0.6), păstrând stabilitatea
modelului
▪ stabilirea opțiunilor si tolerantelor de calcul
▪ stabilirea condițiilor inițiale
▪ tabel proprietăți si geometrie pentru secțiunile transversale
• Post procesarea datelor / vizualizarea rezultatelor
• export rezultate obținute in HEC-RAS
• analiza rezultatelor
Pentru fiecare secțiune s-a definit zonelor de curgere.
Coeficient Manning ales:

- alba minora: 0.023
- albia majora: 0.07
In urma efectuării calculelor hidraulice 1D pentru debitele cu probabilitatea

anuala de depășire de 0.5%, in cele doua zone analizate, in situația actuala a albiei,
au rezultat:
- in zona amonte cota apei pentru Q0.5% variază intre 580.2 mdM in
profilul amonte – profil topografic nr. 24 (Hec 482) si 578.91 mdM in
profilul aval – profil topografic nr. 21 (Hec 8)
- pofilul topografic nr. 22 (Hec 185) nu poate tranzita debitul cu
probabilitatea de depășire de 0.5%, malul stâng inundându-se
Profil topografic transversal 22 (HEC 185) – situație actuala – Q0.5%

- viteza maxima a apei pentru Q0.5% in situația actuala a albiei este de
4.5 m/s in profilul topografic nr. 23 (Hec 344)
- celelalte profile transversale analizate pe aceasta zona pot tranzita
Q0.5%
- în zona aval cota apei pentru Q0.5% variază intre 567.89 mdM in profilul
amonte – profil topografic nr. 8 (Hec 563) si 563.82 mdM in profilul aval
– profil topografic nr. 5 (Hec 4)
- pofilul topografic nr. 7 (Hec 201) nu poate tranzita debitul cu
probabilitatea de depășire de 0.5% in albia minora actuala
Profil topografic transversal 7 (HEC 201) – situație actuala – Q0.5%

- viteza maxima a apei pentru Q0.5% in situația actuala a albiei este de
4.6 m/s in profilul topografic nr. 6 (Hec 172)
- celelalte profile transversale analizate pe aceasta zona pot tranzita
Q0.5%
PARTEA A III-a
PROPUNERI DE SOLUȚII ȘI MĂSURI PENTRU
REFACEREA ȘI COMPLETAREA LUCRĂRILOR
Pe baza investigațiilor efectuate și a inspecției tehnice a lucrărilor se constată

că lucrările hidrotehnice existente de pe cursul de apă Covasna din loc. Covasna nu
au continuitate, sunt degradate pe multe zone, nu asigură secțiunea
corespunzătoare de scurgere și nu-și pot îndeplini rolul pentru care au fost
construite, prezentând multe discontinuități și necesită reproiectarea, refacerea și
completarea lor.
1. Riscurile pe care le prezintă lucrarea în această stare
Riscul hidrologic:
- Lucrările în această stare nu asigură tranzitarea viiturilor și apărarea
împotriva inundațiilor la clasa de importanță corespunzătoare a localității;
- Calculele hidraulice efectuate arată că mai multe secțiuni ale albiei nu au
capacitatea de tranzitare a debitelor de viituă corespunzătoare.
Riscurile de exploatare:
- Lucrările hidrotehnice existente sunt afectate și parțial degradate, în pericol
să se prăbușească;
- Secțiunea albiei este variabilă, cota malurilor și a zidurilor de sprijin
prezintă discontinuități, și în lung, și între maluri;
- Lucrările fiind executate fără o concepție unitară, cu întreruperi, albia nu
este stabilizată, cauzele care au dus la afectarea lucrărilor existente
acționează în continuare, lucrările putând fi într-o măsură mai mare și în
scurt timp și mai afectate;
- Pragurile de colmatare sunt în mare parte degradate și fără disipator de
energie, cu conducte de canalizare care obturează albia și reduc secțiunea de
scurgere la ape mari;
- Pe mari lungimi ale albiei s-au produs și colmatări, fiind crescută vegetație
abundentă, care obturează și mai mult secțiunea de csurgere.
Riscurile structurale:
- O parte din lucrări sunt mai vechi și cu un grad ridicat de degradare, care
prezintă un risc ridicat de răsturnare pun în pericol străzile și locuințele
limitrofe;
- Modificările albiei și a lucrărilor afectate nu s-au stabilizat, evoluând în
continuare, dacă nu se acționează asupra cauzelor care le produc.
2. Recomandări de soluții tehnice și măsuri de reproiectare, refacere și

completare a lucrărilor existente
Măsurile de rezolvare a situației existente și recomandările pentru
reproiectarea, refacerea și completarea acestor lucrări se propun după cumurmează.
1. Amenajarea albiei în zonele neamenajate

Lucrările recomandate pentru asigurarea capacității de transport a albiei se
prezintă prin următoarele opțiuni:
1.1. Amenajarea albiei și asigurarea secțiunii corespunzătoare a albiei
Soluția se poate aplica în zonele în care nu sunt construcții pe mal și terenul
permite taluzarea malurilor
Varianta A: Reprofilare albie
Fig. 14 – Reprofilare simplă de albie
Varianta B: Reprofilare albie cu consolidare maluri
Fig. 15- Reprofilare albie și apărare de mal combinată cu geogrile

1.2. Ridicarea cotei malurilor pentru asigurarea secțiunii de scurgere la ape mari;
Se recomandă în zonele în care secțiunea de scurgere a albiei este mai redusă
și unde drumurile laterale nu permit mărirea secțiunii albiei; se poate înălța malul și
taluza corespunzător, în special în zona amonte a localității, neamenajată.
Fig. 16– Amenajarea albiei și ridicarea cotei malului în zone cu secțiune redusă
1.2. Ridicarea cotei zidurilor de sprijin existente în zonele în care acestea

sunt în stare corespunzătoare, dar au cota mai coborâtă și albia nu are o secțiune
suficientă pentru tranzitarea debitelor maxime ale undelor de viitură
corespunzătoare.
1.3. Parapet din beton- în prelungirea și / sau supraînălțarea celor existente,

soluție recomandată în zonele în care sunt ziduri de sprijin în stare bună și nu există
spațiu suficient pentru supraînălțarea zidului existent sau a malului,
1.4. Palplanșe din materiale compozite

Palplanșele sintetice sunt fabricate din PVC sau material compozit și au
următoarele avantaje:
- nu necesită suprafețe de teren suplimentare;
- sunt mai ușoare ca cele metalice, fiind mai ușor de manipulat și transportat;
- rapiditatea de execuție și reducerea volumului de muncă și a costurilor;
- montajul nu este condiționat de conditiile atmosferice;
- oferă o adaptabilitate mai bună la prezența apelor subterane;
- sunt ecologice, fiind fabricate din materiale reciclabile care nu conțin
substanțe care să afecteze mediul înconjurător;
- nu necesită tratamente toxice pe suprafața lor și întreținere specială;

- au o durată de viață mai mare și nu se fură ca cele metalice.
Dacă studiul geotehnic constată că terenul este stâncos sau cu bolovani mari,
această soluție nu este recomandă.
2. Refacerea zidurilor de sprijin în zonele afectate și degradate, inclusiv a

fundației corespunzătoare a acestora, astfel:
- pe sectoarele în care albia are secțiunea suficientă: realizarea de ziduri
noi în interiorul celor existente;
- pe sectoarele în care albia nu are secțiunea suficientă: demolare ziduri
existente și refacerea acestora, lărgind și albia cât este posibil;
- panta zidului se va da pe paramentul udat, pentru asigurarea unei
secțiuni trapezoidale a albiei;
Varianta A: Zid de sprijin din beton cu fundaţia din beton ciclopian

Se recomandă numai în zonele în care există deja acest tip de zid de sprijin și
necesită refacere locală sau completare, pentru păstrarea aceleași soluții tehnice.
Zidul se poate realiza din beton turnat monolit cu elevaţia din beton minim
clasa Bc 25/30, verificând dacă corespunde condiţiilor de agresivitate ale apelor
minerale și asigurarea drenajului din spatele zidului și a barbacanelor.
Fundaţia, se realizează din beton ciclopian de clasa Bc 10.
Paramentul zidului dinspre apă se recomandă înclinat, pentru a se crea o
secțiune trapezoidală.
Fig. 17- Zid de sprijin din beton cu fundaţia din beton ciclopian
Varianta B: Zid de sprijin din zidărie de piatră cu fundaţie din beton

ciclopian
Zidul se realizează cu elevaţia din zidărie de piatră brută cu mortar de
ciment, iar fundaţia din beton ciclopian clasa Bc 10.
Paramentul se recomandă înclinat, cu pantă de până la 5:1.
În spatele zidului se realizează umplutură filtrantă, de preferat din balast.
Spre umplutură se execută un dren din piatra bruta, cu efect direct asupra
reducerii solicitărilor de împingere.
Fig. 18- Zid de sprijin din piatră rostuită cu fundaţia din beton ciclopian
3. Reabilitarea zidurilor de sprijin existente care se mai pot repara

3.1. Reabilitare ziduri de sprijin prin cămășuire
Fig. 19- Reabilitare ziduri de sprijin prin cămășuire

3.2. Reabilitare ziduri de sprijin cu fundația subspălată cu betonci clopian
Fig. 20- Subzidiri la ziduri de sprijin cu fundația subspălată
3.3. Reabilitare ziduri de sprijin cu beton și ancore
Fig. 21- Consolidare zid erodat cu beton și ancore
3.4. Reabilitare ziduri de sprijin în zone cu subspălarea fundației cu beton și

ancore
Fig. 22- Subzidiri la ziduri de sprijin cu fundația subspălată cu beton și ancore
4. Amenajarea albiei și corectarea profilului în lung al albiei

Albia cursului de apă are o pantă relativ mare și eroziunea acesteia necesită a
fi stopată, inclusiv erodarea și subspălarea lucrărilor de apărare de maluri și ziduri
de sprijin, pentru asigurarea unei pante uniforme de scurgere în albie;
4.1. Praguri de fund din beton ciclopian

Nu se recomandă folosirea pietrei de râu pentru pragurile de stabilizare a
albiei, ci doar pentru betonul ciclopian.
Varianta A: Prag de fund din beton
Varianta B: Soluția recomandată este este o combinație între betonul ciclopian și
anrocamente cu piatra brută cu greutatea peste 300 kg.
Fig. 23 și 24- Praguri de fund din piatră, beton sau beton ciclopian
4.2. Praguri – cădere

Cursul de apă are o panta ridicată și necesită corectarea acesteia, prin:
- praguri cădere mare: cca. 2,00 – 5,00 m
- praguri cădere mijlocie: cca. 0,50 - 1,50 m
- praguri cădere mica: 0,30 – 0,40 m.
Varianta A: Prag- cădere mica din gabioane
Fig. 25- Prag cădere din gabioane și piatră pentru stabilizarea albiei.
Varianta B: Prag- cădere mica din beton și piatră
Fig. 26- Prag- cădere din beton cu h=30 cm și piatră pentru stabilizarea albiei.
Varianta C: Prag- cădere mică din beton ciclopian și piatră
Fig. 27- Prag de joasă cădere cu h=030- 0,50 m din beton ciclopian și anrocamente
4.3. Praguri – cădere de mare cădere

Se aplică în zonele în care panta albiei este ridicată.
Aceste căderi necesită și lucrări de asigurare a conectivității longitudinale a
cursului de apă (pasaje de migrare a ihtiofaunei, scări de pești)
Varianta propusă pentru cădere mijlocie de 2,00 m
Fig. 28- Cădere mijlocie de 1,00 - 2,00 m
Varianta propusă pentru cădere de 3,00 m
Fig. 29- Cădere mare de 3,00 m
4.4. Soluții propuse pentru asigurarea conectivității longitudinale (scări de

pești)
Fig. 30- Variantă de scară de pești pentru căderi cu înălțimea mai mare de 30 cm
5. Descărcarea afluenților și apelor din incintă în albie

Subtraversările zidurilor trebuie să permită descărcarea afluenților și
scurgerea apelor din incintă și să împiedice inundarea zonelor riverane în caz de
niveluri mai ridicate ale apei în albie.
CONCLUZII
Lucrările hidrotehnice de pe cursul de apă Covasna din intravilanul orașului

Covasna au fost executate în mai multe etape, fără continuitate, alternând cu zone
neamenajate, cu diferite soluții tehnice, starea acestora suferind degradări în timp.
În urma calculelor hidraulice efectuate a reieșit că albia cursului de apă nu
are pe unele secțiuni capacitatea de tranzitare a debitelor de viitură
corespunzătoare.
Astfel, pentru promovarea obiectivului de investiții „Refacere și completare
având ca beneficiar A.B.A. Olt este necesară reproiectarea, refacerea și
completarea lucrărilor existente.
Fenomenele care au avut loc, vechimea lucrărilor și lipsa unei concepții
unitare a lucrărilor, dimensionarea inițială a acestora, neamenajarea albiei și
îngustarea secțiunii acesteia pe unele zone, au provocat:
- eroziuni ale malurilor albiei și talvegului, a apărărilor de maluri și zidurilor
de sprijin, în zonele cu viteze mai mari ale apei;
- degradări ale zidurilor de sprijin, multe fiind în pericol de prăbușire;
- degradări ale pragurilor de stabilizare a albiei;
- colmatări ale albiei, în special în zonele cu pante mai mici și viteze mai
reduse a apei și în părțile laterale ale albiei;
- reducerea secțiunii de scurgere a albiei prin refacerea unor drumuri care au
redus secțiunea de scurgere a albiei;
- discontinuități ale zonelor amenajate care alternează cu zone neamenajate,
ale zidurilor de sprijin și cote diferite ale coronamentului acestora:
- variații relativ mari ale secțiunii albiei și, implicit, ale capacității de
tranzitare a viiturilor.
Ca urmare, lucrările hidrotehnice de pe cursul de apă Covasna din
intravilanul orașului Covasna sunt afectate în diferite grade și degradate în multe
zone și nu pot să-și îndeplinească scopul pentru au fost realizate, necesitând
reabilitarea lor prin reproiectare, refacere și completare pentru apărarea localității
împotriva inundațiilor.

Atestat nr. 07002/2005
dr. ing. Costică SOFRONIE
I. Formulare puse la dispoziție de Autoritatea Contractantă pentru prezentarea Ofertei
și a documentelor ce însoțesc Oferta
1. Formularul „Declarație privind conflictul de interese”
2. Formular de Propunere Tehnică
3. Formular de Ofertă .
4. Anexa la formularul de oferta .
1
FORMULARUL I. 2
Operator economic
(denumirea/numele)
DECLARAŢIE
privind neîncadrarea în prevederile art.60 din Legea 98/2016
(evitarea conflictului de interese)
Subsemnatul ...................................., reprezentant împuternicit

al............................................………… (denumirea și datele de identificare ale operatorului
economic) declar pe proprie răspundere, sub sancţiunea excluderii din procedură și sub
sancţiunile aplicate faptei de fals în acte publice, că nu mă aflu în situaţiile prevăzute la art.59 si
60 din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice.
În sensul celor de mai sus, depun anexat prezentei declaraţii Certificat constatator eliberat de
Ministerul Justiţiei-Oficiul Registrului Comerțului (sau echivalent în cazul persoanelor juridice
străine) SAU Extras din Registrul acţionarilor, certificate de administrator, în cazul societăţilor pe
acţiuni, din care să rezulte că nu avem acţionari persoane care sunt soţ/soţie, rudă sau afin până
la gradul al doilea inclusiv sau care se află în relaţii comerciale cu persoanele nominalizate în fişa
de date a achiziţiei Cap.III.2.1.a), subpunctul 4.Situaţia personală a candidatului sau ofertantului.
Subsemnatul declar că informaţiile furnizate sunt complete și corecte în fiecare detaliu și înţeleg că
autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, în scopul verificării și confirmării declaraţiilor,
orice documente doveditoare de care dispun
Subsemnatul/a autorizez prin prezenta orice instituţie, societate comercială, bancă, alte persoane
juridice să furnizeze informaţii reprezentanţilor autorizaţi ai Autoritatii Contractate cu privire la orice
aspect tehnic și financiar în legătură cu activitatea noastră.
Totodată, declar că am luat la cunoştinţă de prevederile art.292 „Falsul în declaraţii” din Codul
Penal referitor la „Declararea necorespunzătoare a adevărului, făcută unui organ sau instituţii de
stat ori unei alte unităţi în vederea producerii unei consecinţe juridice, pentru sine sau pentru altul,
atunci când, potrivit legii ori împrejurărilor, declaraţia făcută serveşte pentru producerea acelei
consecinţe, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”
Data completării
Operator economic,................................. (semnătură autorizată)
FORMULARUL I.3
2
Operator economic
_________________________
(denumirea/numele)
PROPUNERE TEHNICA
Subsemnatul,............................... reprezentant împuternicit al .................. (denumirea/numele şi

sediul/adresa ofertantului), declar pe propria răspundere că mă angajez să prestez serviciile pe
parcursul îndeplinirii contractului,.în conformitate cu propunerea tehnică .
Propunerea tehnica este urmatoarea:
Cerinte din caietul de sarcini Propunerea tehnica a ofertantului............
Organizare și metodologia de implementare și

planificare a activităților/resurselor
Metodologia pentru realizarea serviciilor ce fac
obiectul contractului .
a) Prevederi legale în domeniul de activitate
aferent obiectului contractului ce urmează a fi
atribuit, ce pot avea incidență asupra
derulării/implementării acestuia Standarde și
principii de proiectare
b) Identificarea și managementul riscurilor
c) Abordarea tehnică
Planul de lucru conceput pentru prestarea
serviciilor
– denumirea și durata activităților și pachetelor de
activități din cadrul contractului, așa cum sunt
acestea prezentate la capitolul "Metodologie";
– succesiunea și inter-relaționarea acestor
activități;– punctele-cheie de control - "jaloanele"
proiectului
Organizarea si personalul
- Resursele (umane și materiale) și rezultatele
corespunzătoare fiecărei activități ;
- Atribuțiile membrilor echipei în realizarea
activităților contractului, precum și distribuirea și
interacțiunea sarcinilor și responsabilităților;
Personalul implicat în implementarea proiectului

Descrierea lucrarilor preconizate a se proiecta
Vizitarea amplasamentului
Alte informatii considerate semnificative
Operator economic,
........................
(semnatura autorizata)
3
Propunerea tehnica va contine un comentariu, articol cu articol, al specificatiilor tehnice
continute în caietul de sarcini prin care sa se demonstreze corespondenta propunerii tehnice cu
specificatiile respective.
Obs.1) În partea stanga a tabelului sunt enumerate formularile din Caietul de sarcini,
respectand intocmai cerintele solicitate si ordinea acestora. In partea dreaptă a tabelului veti
completa cu modul in care veti îndeplini cerinţele din Caietul de sarcini. La propunerea tehnică
astfel întocmită se pot aduce completări.
OBS. 2). Nu se admite prezentarea pe post de propunere tehnica a caietului de sarcini semnat si
stampilat de ofertant, iar comentariile de tipul DA/NU nu reprezinta indeplinirea cerintelor solicitate.
In aceste situatii propunerea tehnica va fi considerata neconforma de autoritatea contractanta.
Alaturi de propunerea tehnica, ofertantul va incarca:

- O declaratie pe proprie raspundere privind respectarea prevederilor art. 51 alin (2) din
Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice
- Documente prin care sa demostreze ca asigura personal adecvat si disponibil din punct de
vedere al calificarii educationale si pregatirii profesionale pentru realizarea tuturor
activitatilor/obiectivelor contractului – conform celor solicitate in caietul de sarcini – Cerinte
Personal
4
FORMULARUL I. 4
Operator economic
(denumirea/numele)
FORMULAR DE OFERTĂ
Către ....................................................................................................
(denumirea autorităţii contractante și adresa completă)
Domnilor,
1. Examinând documentația de atribuire, subsemnaţii, reprezentanţi ai ofertantului
___________________________ (denumirea/numele ofertantului) ne oferim ca, în conformitate cu
prevederile și cerintele cuprinse în documentația mai sus menţionată, sa prestam
………………………………… pentru suma de ...…………… …………(valoarea aferenta
acordului-cadru/lot ) / (suma in litere si cifre precum si moneda ofertei ), plătibila după prestarea
serviciilor , la care se adaugă taxa pe valoarea adăugata in valoare de
....………………..………….…………………....../ (suma in litere si cifre) lei.
2. Ne angajam ca, in cazul in care oferta noastră este stabilita castigatoare, sa începem
lucrările cat mai curând posibil după primirea ordinului de începere si sa terminam lucrările in
conformitate cu graficul de timp anexat, in ……………………( perioada in litere si cifre ).
3. Ne angajăm să menţinem această ofertă valabilă pentru o durată de ____zile, (durata în
litere și cifre), respectiv până la data de _______(ziua/luna/anul), și ea va rămâne obligatorie
pentru noi și poate fi acceptată oricând înainte de expirarea perioadei de valabilitate.
4. Până la încheierea și semnarea contractului de achiziţie publică aceasta ofertă,
împreună cu comunicarea transmisă de dumneavoastră, prin care oferta noastră este stabilită
câştigătoare, vor constitui un contract angajant între noi.
5. Precizăm că:
|_| depunem ofertă alternativă, ale carei detalii sunt prezentate într-un formular de ofertă
separat, marcat în mod clar „alternativă”
|_| nu depunem ofertă alternativă.
(se bifează opţiunea corespunzătoare)
6. Am înţeles și consimţim că, în cazul în care oferta noastră este stabilită ca fiind
câştigătoare, să constituim garanţia de bună execuţie în conformitate cu prevederile din
documentația de atribuire.
7. Înţelegem că nu sunteţi obligaţi să acceptaţi oferta cu cel mai scăzut preţ sau orice altă
ofertă pe care o puteţi primi.
Data _____/_____/_____
_____________, (semnătură), în calitate de _______________ legal autorizat să semnez oferta

pentru și în numele ___________________ (denumirea/numele operatorului economic
5
Anexa la Formularul de oferta
Oferta Financiara
Servicii de proiectare faza D.A.L.I, pentru
,, Refacere si completare consolidari de mal paraul Covasna in intravilanul orasului

Covasna, judetul Covasna”
Nr. Valoare Termen

crt. < lei fără de
Denumire servicii prestate
TVA> realizare
< zile >
1 Studii topografice
2 Studiu geotehnic
3 Modelare hidraulica
4 Alte studii necesare la proiectare
5 DALI/Proiect mixt
6 Documentații pentru obținerea avizelor și acordurilor
solicitate prin CU (exclusiv avizul de gospodărirea apelor
și acordul de mediu)
7 Documentația pentru obținerea avizului de gospodărirea
apelor
8 Documentații necesare obținerii Acordului de mediu
9 Documentatii tehnice privind exproprierea pentru cauză de

utilitate publica – dupa caz
TOTAL (inclusiv TVA)
Termen final de prestare : ……………………….( zile)
Oferta financiară cuprinde valoarea serviciilor prestate inclusiv toate costurile aferente desfăşurării
acestei activităţi (transport, cazare, echipamente etc).
- De asemenea , prin prezenta , ne insuşim termenii și condiţiile stipulate in contractul

cadru și anexele acestuia , cu excepţia obiecţiunilor din anexa la ofertă ( dacă este cazul )
Data completării:
Operator economic,................................. (semnătură autorizată)
6
II. Documente solicitate de Autoritatea Contractantă a fi prezentate de Ofertanți
1. Declarație privind conflictul de interese în vederea verificării situațiilor prevăzute la art. 60 din
Legea nr. 98/2016]
2. Acordul de asociere (semnat de toți membrii asocierii în conformitate cu informațiile furnizate în
Documentația de atribuire, în cazul în care Ofertantul este o asociere de operatori economici)
dacă este cazul
3. Angajamentul ferm de susținere din partea unui terț în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor
referitoare la capacitatea tehnică și/sau profesională și anexele acestuia constând în
documentele transmise operatorului economic Ofertant de către terțul/terții
susținător/susținători din care rezultă modul efectiv în care aceștia din urmă asigură
îndeplinirea angajamentului de susținere dacă este cazul
4. Propunere Tehnică
5. Propunere Financiară
6. Propunerea de contract insusita
7. Declaratie privind modul de constituire a garantiei de buna executie agreat
7
CONTRACT DE ACHIZITIE PUBLICA DE SERVICII
nr. .............. din ..................
Având ca temei legal:

Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare, Hotărârea
Guvernului nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016
privind achizițiile publice cu modificările și completările ulterioare si a Raportului de evaluare nr.
............, s-a încheiat prezentul contract de achiziție publica de lucrări , denumit in continuare „
Contractul ”.
1. Între
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA OLT , cu sediul in Rm. Vâlcea str. Remus Bellu nr. 6 ,
telefon / 0250/7310840, fax 0250/738255 cod de identificare fiscala RO 23730128, cod IBAN
RO17 TREZ671502201X011664 deschis la Trezoreria mun. Rm. Vâlcea., reprezentata prin
DIRECTOR – ing. Madalina Elena ION DUCA în calitate de ACHIZITOR, pe de o parte,
şi
S.C. ................................... cu sediul ................ , str .................... nr ......, judet ............ , cod
postal .......... ., telefon/fax ........... , e-mail: ............, număr de înmatriculare la Registrul Comertului
cod fiscal cont deschis la reprezentată prin DIRECTOR – , în calitate de PRESTATOR, pe
de altă parte au convenit încheierea prezentului Contract,
2. Definitii
În prezentul Contract următorii termeni vor fi interpretaţi astfel:
“Părţile contractante” sunt achizitorul și prestator aşa cum sunt acestea numite în prezentul
contract.
„Achizitor” - este beneficiarul serviciilor de proiectare în baza Contractului, precum şi succesorii
legali ai acestuia. Achizitor are același înteles cu Autoritatea Contractantă/Entitatea Contractantă
în înțelesul legislației achizițiilor.
Asigurare - formă de protecție în baza unui acord încheiat între o persoană fizică sau juridică,
numită asigurat, care cedează anumite riscuri unei persoane juridice, numită asigurător, alături de
o sumă de bani denumită primă de asigurare, urmând ca, în situația producerii evenimentelor
respective, asigurătorul să îl despăgubească pe asigurat în baza documentului eliberat de
asigurator, prin care se certifică încheierea unui contract de asigurare/unei polițe de asigurare sau
a unui astfel de document în care sunt indicate, cel puțin: perioada de plată a primelor, condițiile
de asigurare în care este încheiată polița și perioada de valabilitate a acesteia, încheiată astfel
cum este solicitat de Achizitor prin Documentația de Atribuire
Asistență tehnică – activitate care trebuie asigurată, pe perioada execuției Lucrărilor, pentru care
Proiectantul a prestat Serviciile de proiectare/elaborare a Documentației tehnico-economice;
„Contract” - acordul de voință cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, încheiat în
scris între unul sau mai mulți operatori economici, numit prestator și una ori mai multe autorități
contractante, numit achizitor în vederea îndeplinirii integrale şi corespunzătoare a tuturor
obligaţiilor sale asumate prin Contract;
Drept de proprietate intelectuală – (noțiune) ansamblul normelor juridice care reglementează
raporturile privind protecția creației intelectuale în domeniile industrial, știintific, literar și artistic
precum și semnele distinctive ale activității de comerț; (subiectiv) posibilitate recunoscută de lege
_______________________________________________________________________________________________
Contract de servicii Pagină 1 | 8
Proiectarea lucrarilor faza – DALI
„ Refacere si completare consolidari de mal paraul Covasna in intravilanul orasului Covasna, judetul
Covasna”
titularului acestui drept de a folosi, în mod exclusiv, o creaţie intelectuală aplicabilă în industrie sau
un semn distinctiv al unei asemenea activităţi industriale.
Modificarea Contractului - orice schimbare prevăzută prin clauzele inițiale ale Contractului ca
putând fi determinată și realizată ca fiind necesară pentru îndeplinirea obiectivului Achizitorului,
astfel cum este acest obiectiv descris în Caietul de Sarcini, precum și orice schimbare constând în
suplimentări sau renunțări cu privire la cantitatea Serviciilor, care fac obiectul prezentului Contract,
cu respectarea regulilor și limitelor impuse prin Lege. În sensul prezentului Contract, Modificarea
Contractului este asociată exclusiv unei modificări nesubstanțiale, astfel cum modificarea
substanțială și modificarea nesubstanțială sunt stabilite prin Lege;
„Prestator” - este persoana juridică/ fizică sau orice asociere de persoane juridice, legal
constituită, responsabilă cu realizarea obiectului Contractului
„Preţul Contractului” - preţul plătibil Prestatorului de către Achizitor, în baza Contractului, pentru
îndeplinirea integrală şi corespunzătoare a tuturor obligaţiilor sale asumate prin Contract;
„Standard”- orice reglementare sau specificație tehnică adoptată ca standard internațional,
standard european sau standard național de către un organism de standardizare recunoscut,
pentru aplicare repetată sau continuă, în conformitate cu care se întocmește documentația tehnică,
în fiecare fază de proiectare și se execută lucrările de construcție, obligatoriu pentru calitatea
lucrărilor executate
“ Specificaţii tehnice” - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui
produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare
îndeplinirii necesităţii autorităţii contractante;( nu a fost numerotat ca sa se poata identifica
eventuale trimiteri)
„Forţa majoră” - orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, care împiedică
să fie executate obligaţiile ce le revin părtilor, care nu poate fi creat, controlat sau modificat de
către una dintre Părţi, care nu este urmarea faptei acesteia sau a persoanelor pentru care aceasta
este ținută a raspunde, eveniment sau circumstanţă pe care Părtile nu ar fi putut să le prevadă
înainte, care nu pot fi atribuite vreunei Părţi şi care, odată apărute, nu au putut fi evitate sau
depășite de către Părţi, potrivit prezentului contract și sunt constatate de o autoritate competentă.
„Asistenta tehnica” – inseamna asistenta tehnica acordata de proiectant pe durata executiei
lucrarilor, reprezentand toate activitatile prevazute de lege si de prezentul contract pe care trebuie
să le indeplineasca personalul proiectantului pe durata executiei lucrarilor pana la receptia finala a
acestora.
“ Subcontractant’ - inseamna orice operator economic care nu este parte a prezentului contract și
care executa/presteaza și/sau furnizează anumite părți ori elemente ale serviciilor/lucrărilor sau ale
construcției ori îndeplinesc activități care fac parte din obiectul prezentului contract raspunzând în
fata prestatorului/executantului de organizarea și derularea tuturor etapelor necesare în acest
scop;
“Penalitate contractuală” – despăgubirea stabilită în contractul de prestari servicii ca fiind plătibilă
de către una din părţile contractante către cealaltă parte, în caz de neîndeplinire,îndeplinire
necorespunzătoare sau cu întârziere a obligaţiilor din contract(majorări de întârziere și/sau daune-
interese);
“Proiect” – inseamna totalitatea pieselor scrise si desenate, precum si variantele electronice
(scanate si editabile) elaborate, editate, si dispuse intr.-o forma coerenta de catre prestator,
absolut necesare si suficiente pentru realizarea in conditiile legislatiei romane a obiectivului de
investitii oricare etapa prevazuta in continutul cadru al documentatiilor tehnico-economice aferente
obiectivelor/proiectelor de investitii finantate din fonduri publice.
„ Zi „- zi calendaristică; an - 365 de zile.
_______________________________________________________________________________________________
Covasna”
3. Interpretare
3.1 In prezentul contract,cu execeptia unei prevederi contrare, cuvintele la forma de
singular vor include forma de plural si viciversa, acolo unde acest lucru este permis de context.
3.2 Termenul zi ori zile sau orice referire la zile reprezinta zile calendaristice, daca nu se specifica
in mod diferit.
Clauze obligatorii
4. OBIECTUL CONTRACTULUI
4.1. Obiectul contractului il reprezinta prestarea serviciilor de Proiectare a lucrarilor faza DALI
pentru obiectivul de investitii „ REFACERE SI COMPLETARE CONSOLIDARI DE MAL PARAUL
COVASNA IN INTRAVILANUL ORASULUI COVASNA, JUDETUL COVASNA”
Prestatorul se obliga sa presteze serviciile prevazute in prezentul contract in conformitate cu

documentatia de atribuire si oferta acestuia cu respectarea integrală a cerințelor din Caietul de
sarcini parte a acestui contract.
4.2. Documentatiile elaborate în baza prezentului Contract se vor utiliza exclusiv în vederea realizării
obiectivului de investitii „ REFACERE SI COMPLETARE CONSOLIDARI DE MAL PARAUL
COVASNA IN INTRAVILANUL ORASULUI COVASNA, JUDETUL COVASNA”
4.3. Toate drepturile de autor, drepturile patrimoniale ce deriva din obiectul contractului se transfera
si devin proprietatea achizitorului.
5. PREŢUL CONTRACTULUI
5.1 Prețul prezentului contract îl reprezintă suma de _________ lei fără TVA la care se adaugă
cota legală de TVA conform legii de ________lei, valoarea totala fiind de _________ lei
6. DURATA CONTRACTULUI
6.1 . Prestatorul se obligă să presteze serviciile de proiectare faza SF pt. obiectivul de investitii „
REFACERE SI COMPLETARE CONSOLIDARI DE MAL PARAUL COVASNA IN INTRAVILANUL
ORASULUI COVASNA, JUDETUL COVASNA ” în termen de 60 de zile de la data semnarii
contractului de catre ambele parti..
6.2. Durata prezentului contract este până la aprobarea indicatorilor tehnico economici de către
ordonatorul principal de credite
7. DOCUMENTELE CONTRACTULUI
Documentele contractului cuprind:
1.Prezentul contract de achizitie de servicii și următoarele anexe:
a) caietul de sarcini -- Anexa 1;
b) propunerea tehnică - Anexa 2 si propunerea financiară - Anexa 3;
c) alte documente/formulare relevante, dacă este cazul.
8. STANDARDE
8.1. Serviciile prestate în baza Contractului vor respecta standardele, normativele şi legislaţia în
vigoare.
9. CARACTERUL DE DOCUMENT PUBLIC

_______________________________________________________________________________________________
Covasna”
9.1. Accesul persoanelor la informaţiile din Contract se realizează cu respectarea termenelor şi
procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informaţiile de interes public
şi nu poate fi restricţionat decât în măsura în care aceste informaţii sunt clasificate sau protejate de
un drept de proprietate intelectuală, potrivit legii.
10. DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

10.1. În relaţia dintre Părţi, Prestatorul îşi va păstra dreptul de autor şi alte drepturi de proprietate
intelectuală/industriala asupra Documentelor de proiectare elaborate/alte documente elaborate de
către acesta (sau în numele acestuia) până la aprobarea lor de către Achizitor, data la care devin
proprietatea acestuia.
10.2 De la data aprobarii si recepționării de către Achizitor, Prestatorul cesionează drepturile
patrimoniale ale acestuia catre achizitor. Cesiunea va fi exclusiva si va fi facuta conform legii.
10.3. Se consideră că (prin semnarea Contractului) Prestatorul autorizeaza Achizitorul sa copieze,
sa foloseasca şi sa transmita Documentele de proiectare elaborate/alte documente de către
Prestatorul (sau în numele acestuia) inclusiv modificarile aduse acestora.
10.4 Prestatorul nu va publica articole referitoare la serviciile care fac obiectul prezentului contract
si nu va face referire la aceste servicii în cursul executarii altor servicii pentru terti si nu va divulga
nicio informatie furnizata de beneficiar, fara acordul scris prealabil al acestuia.
10.5 Orice rezultate ori drepturi, inclusiv drepturi de autor sau alte drepturi de proprietate
intelectuala ori industriala, dobândite în executarea contractului de servicii vor fi proprietatea
exclusiva a beneficiarului, care le va putea utiliza, publica, cesiona ori transfera asa cum va
considera de cuviinta, fara limitare geografica ori de alta natura, cu exceptia situatiilor în care
exista deja asemenea drepturi de proprietate intelectuala ori industriala.
10.6 Prestatorul are obligaţia de a despăgubi Achizitorul împotriva oricăror:
a) reclamaţii şi acţiuni în justiţie ce rezultă din încălcarea unor drepturi de proprietate intelectuală
(brevete, programe, mărci înregistrate etc.), în legătură cu prestarea serviciilor; şi
b) daune-interese, costuri, taxe şi cheltuieli de orice natură, aferente, cu excepţia situaţiei în care o
astfel de încălcare rezultă din respectarea documentaţiei emise de către Achizitor.
11. RESPONSABILITĂŢILE PRESTATORULUI

11.1. (1) Prestatorul are obligaţia de a presta, in conditiile legislatiei romane, serviciile
prevăzute în Contract cu profesionalismul şi promptitudinea cuvenite angajamentului asumat, fără
erori sau omisiuni ale proiectului care să genereze ulterior lucrări suplimentare ce nu au caracter
de imprevizibilitate și care pot leza obligațiile financiare ale Achizitorului.
(2) Prestatorul are obligaţia de a supraveghea prestarea serviciilor, de a asigura resursele umane,
materiale, echipamentele sau altele asemenea, cerute de şi pentru contract, în masura în care
necesitatea asigurării acestora este prevăzută în contract sau se poate deduce în mod rezonabil
din Contract;
11.2 Prestatorul este pe deplin responsabil pentru prestarea serviciilor în conformitate cu
Contractul de servicii convenit. Totodată este răspunzător atât de siguranţa tuturor operaţiunilor şi
metodelor de prestare utilizate, cât şi de calificarea personalului folosit pe toată durata
Contractului.
11.3. Prestatorul are obligatia de a elabora studiul de fezabilitate , in conformitate cu prevederile
HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-
economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
11.4 Toate documentele elaborate de Prestator vor fi predate Achizitorului in 4 exemplare si in
forma electronica ( CD, DVD) format editabil si PDF , de fiecare data cand apar modificari ale
documentatiei
11.5. Prestatorul va susţine avizarea Studiului de Fezabilitate elaborat in cadrul CTE ABA OLT,
CTE ANAR și CTE MMAP. În urma supunerii documentaţiilor spre avizarea instituţiilor abilitate
_______________________________________________________________________________________________
Covasna”
poate apărea necesitatea unor revizuiri pe care elaboratorul documentaţiilor este obligat să le facă,
în vederea obţinerii avizării finale.
12. RESPONSABILITĂŢILE ACHIZITORULUI

12.1. Achizitorul are obligaţia de a pune la dispoziţia Prestatorului orice facilităţi şi/sau informaţii pe
care acesta le consideră necesare pentru îndeplinirea Contractului.
12.2. Achizitorul pe parcursul derularii contractului de achizitie publica are obligatia de a se implica
activ prin reprezentantii sai pentru a rezolva toate problemele ce pot aparea pe intreaga durata a
prestarii serviciilor care sunt in responsabilitatea beneficiarului si de care depind indeplinirea
obligatiilor contractuale ale prestatorului.
12.3. Achizitorul va asigura asistența, dacă este cazul, pentru obținerea de către Prestator a
oricăror acorduri, avize și autorizații sau aprobări necesare potrivit legislației în vigoare, în scopul
îndeplinirii prevederilor contractului..
13. RECEPŢIE ŞI VERIFICĂRI

13.1. Achizitorul are obligaţia de a verifica modul de prestare a serviciilor şi furnizare a
documentelor pentru a stabili conformitatea lor cu legislaţia în vigoare si cu prevederile prezentului
contract.
13.2. Achizitorul are dreptul de a verifica periodic modul de prestare a serviciilor si documentele pe
parcursul furnizarii/intocmirii acestora pentru a stabili conformitatea lor cu cerintele din caietul de
sarcini/documentatia de atribuire. Verificările efectuate periodic, vor fi in concordanta cu graficul
convenit, dupa caz. Acestea se pot numi verificari de parcurs si se vor concretiza prin intocmirea
unui Proces Verbal in care se va mentiona rezultatul verificarilor inclusiv eventuale recomandari.
13.3. În cazul în care reprezentanţii Achizitorului însărcinaţi cu verificările conform articolului 13.2
de mai sus constată că Serviciile nu au fost prestate şi/sau Documentele nu au fost furnizate în
conformitate cu solicitările Achizitorului şi prevederile Contractului, vor consemna aspectele
semnalate în Procesul Verbal menţionat la art. 13.2 şi îl vor notifica în mod corespunzător pe
Prestator stabilind inclusiv termenul acordat pentru remedieri.
13.4 Verificarea finală si recepția proiectului se vor face ulterior verificării de conformitate
prevăzută la 13.2 și verificării tehnice conform Legii 10/1995 prevăzută la 13.1, în cadrul unui
consiliu tehnico-economic al beneficiarului care se va organiza nu mai tarziu de 30 de zile de la
data convenita prin contract pentru predarea proiectului de catre prestator in forma stabilita .
In intervalul de la data predării proiectului și până la data intrunirii comisiei, achizitorul va realiza
verificarea de conformitate, formulând intrebări de clarificare transmise în scris prestatorului.
13.5 Consiliul tehnico-economic va stabili dacă proiectul este admisibil, admisibil cu obiecțiuni sau
inadmisibil și va da un aviz în acest sens, iar achizitorul va aviza, va amâna avizarea și va da un
termen rezonabil pentru completarea/corectarea documentației sau va respinge proiectul în
condițiile prevăzute în contract.
13.6 , Procesul verbal de recepție nu il va exonera pe prestator de raspunderea pentru viciile de
executie cauzate de realizarea necorespunzatoare a documentatiei de catre acesta.
14. ÎNCEPERE, FINALIZARE, ÎNTÂRZIERI, SISTARE

14.1. (1) Prestatorul are obligaţia de a începe prestarea serviciilor de elaborare a studiului de
fezabilitate pt. obiectivul de investitii" REFACERE SI COMPLETARE CONSOLIDARI DE MAL
PARAUL COVASNA IN INTRAVILANUL ORASULUI COVASNA, JUDETUL COVASNA”, dupa
perfectarea contractului in conformitate cu graficul convenit.
14.2. (1) Serviciile prestate în baza Contractului trebuie finalizate în termenul convenit de părţi,
conform art. 6 din prezentul Contract.
14.3. Cu excepţia prevederilor de la art. 20, o întarziere în îndeplinirea Contractului dă dreptul
Achizitorului de a solicita penalităţi Prestatorului potrivit prevederilor art. 19.
_______________________________________________________________________________________________
Covasna”
15. MODALITĂŢI DE PLATĂ
15.1. Achizitorul va efectua plata etapizat, respectiv 70% din valoarea serviciilor contractate dupa
avizarea documentatiei în CTE-ABA Olt, urmand ca restul sumei de 30% sa fie achitata dupa
avizarea in CTE-ANAR, în termen de 30 de la data primirii facturii, (cu respectarea termenului
maxim prevăzut de Legea nr. 72/2013) emisă de către Prestator, în baza documentelor ce atesta
predarea documentatiei si insusirea acestora de catre Achizitorului fara obiectiuni.
15.2 - Pentru serviciile prestate, platile datorate de achizitor Prestatorului sunt cele declarate in
propunerea financiara, anexa la contract si se vor face în funcție de asigurarea sursei de finanțare.
16. AJUSTAREA PRETULUI CONTRACTULUI

16.1 - Pretul contractului este ferm.
17. GARANŢIA DE BUNĂ EXECUŢIE A CONTRACTULUI DE SERVICII

171.1. Prestatorul are obligaţia de a constitui Garanţia de Bună Execuţie a contractului conform
legii și prezentului contract pentru realizarea corespunzatoare a contractului.
17.2. Cuantumul Garanţiei de Bună Execuţie a contractului de servicii reprezintă 10% din valoarea
contractului fără TVA, şi se va constitui prin reţinere succesive din sumele datorate Prestatorului
pentru facturi partiale. In acest caz Prestatorul are obligaţia de a deschide la Trezoreria Statului un
cont de disponibil distinct şi pus la dispoziţia Achizitorului. Suma initială care se va depune de
către Prestator în contul de disponibil distinct astfel deschis nu trebuie sa fie mai mică de 0,5% din
Preţul Contractului fara TVA.
17.3 Restituirea garanţiei de bună execuţie a Contractului se va face în termen de 14 zile de la
data aprobării documentaţiei tehnico-economice în Consiliul Tehnico-Economic MMAP.
18. MODIFICĂRI ŞI AMENDAMENTE

18.1. Modificarea contractului de achizitie publica, in cursul perioadei sale de valabilitate, se face in
conditiile prevazute in legislatia achizitiilor publice , prin act adițional la prezentul contract.
19. PENALITĂŢI, DAUNE-INTERESE

19.1. - In cazul in care, din vina sa exclusiva, Prestatorul nu reușește sa-si îndeplinească obligațiile
asumate prin contract, atunci achizitorul este îndreptățit de a deduce din prețul contractului, ca
penalități de întârziere un cuantum de 0,1% / zi ( dar nu mai putin de cuantumul stabilit prin art. 3
alin 21 din OG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii
banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar – fiscale in domeniul bancar , cu
modificarile si completarile ulterioare ) până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor.
Penalitățile de întârziere vor fi percepute și în ipoteza în care, ca urmare a respingerii
justificate a proiectului de către Achizitor, termenul de predare a documentațiilor tehnico-economice
este depășit datorita revizuirilor necesar a fi operate.
19.2 - În cazul în care achizitorul nu onorează facturile în termen de 28 de zile de la expirarea
perioadei convenite, atunci acesta are obligaţia de a plăti, ca penalităţi, o sumă egală cu dobânda
penalizatoare calculată potrivita art. 8 din Legea. 72/2013 cu modificarile şi completările ulterioare,
pentru fiecare zi de întârziere până la îndeplinirea efectivă a obligaţiilor.
20. ÎNCETAREA CONTRACTULUI. REZILIEREA CONTRACTULUI

20.1 Prezentul contract încetează în următoarele situații :
a) prin executarea de către ambele părți a tuturor obligațiilor ce le revin conform prezentului
contract și legislației aplicabile;
b) prin acordul părților consemnat în scris;
c) prin reziliere, în cazul în care una din părți nu își execută sau execută necorespunzător
obligațiile contractuale.
_______________________________________________________________________________________________
Covasna”
21. FORŢA MAJORĂ
21.1. Forţa majoră este constatată de o autoritate competentă.
21.2. Forţa majoră exonerează părţile contractante de îndeplinirea obligaţiilor asumate prin
prezentul Contract, pe toată perioada în care acţionează aceasta sub rezerva constatării ei potrivit
legii.
21.3. Îndeplinirea Contractului va fi suspendată în perioada de acţiune a forţei majore, dar fără a
prejudicia drepturile ce li se cuveneau părţilor până la apariţia acesteia.
21.4. Partea contractantă care invocă forţa majoră are obligaţia de a notifica celeilalte părţi, imediat
şi în mod complet, producerea acesteia şi de a lua orice măsuri care îi stau la dispoziţie, în
vederea limitării consecinţelor sau prejudiciilor produse celeilalte părţi.
21.5. Dacă forţa majoră acţionează sau se estimează că va acţiona o perioadă mai mare de 6 luni,
oricare parte va avea dreptul să notifice celeilalte părţi încetarea de plin drept a prezentului
contract, fără ca vreuna dintre părţi să poată pretinde celeilalte daune-interese.
22. SOLUŢIONAREA LITIGIILOR

21.1. Achizitorul şi Prestatorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabilă, prin
tratative directe, orice neînţelegere sau dispută care se poate ivi între ei, în cadrul sau în legătură
cu îndeplinirea Contractului.
22.2. In situatia in care partile nu reusesc o solutionare amiabila, fiecare dintre acestea poate
solicita ca disputa sa se solutioneze de catre instantele judecatoresti a caror competenta teritoriala
va fi stabilita prin raportare la sediul Achizitorului.
23. LIMBA CARE GUVERNEAZĂ CONTRACTUL

23.1. Limba care guvernează Contractul este limba română.
24. ASIGURĂRI
24.1. Înainte de începerea Prestarii Serviciilor, Prestatorul va face şi va menţine în vigoare, pe
toata perioada de derulare a contractului o asigurare de raspundere civila profesionala care va
acoperi riscul unei neglijente profesionale in proiectarea lucrarilor
25. LEGEA APLICABILĂ CONTRACTULUI

25.1. Contractul va fi interpretat conform legilor din România .
26. COMUNICĂRI
26.1. (1) Orice comunicare între părţi, referitoare la îndeplinirea prezentului Contract, trebuie să fie
transmisă în scris.
(2) Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât şi în
momentul primirii.
26.2. Comunicările dintre părţi se pot face şi prin fax sau e-mail, cu condiţia confirmării în scris a
primirii comunicării.
Prezentul contract a fost încheiat în 2 (doua ) exemplare de valoare juridică egală, din care un
exemplare pentru achizitor şi un exemplar pentru Prestator
ACHIZITOR PRESTATOR,
A.N. "APELE ROMÂNE" -
ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA OLT
_______________________________________________________________________________________________
Covasna”
DIRECTOR, DIRECTOR
Ing. Madalina Elena ION DUCA
DIRECTOR TEHNIC EMI ,

Ing. Ion BALOI
DIRECTOR ECONOMIC,
Ec. Marinela NEACSA
BIROU ACHIZITII,
Ing. Daniela SIMA
COMPARTIMENT JURIDIC, CFP,
_______________________________________________________________________________________________
Covasna”
MODERNIZARE CANTON MIERCUREA CIUC
DOCUMENTAŢIE DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII
MEMORIU
1. INFORMAŢII GENERALE PRIVIND OBIECTIVUL DE INVESTIŢII

PROPUS
1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIŢII
Modernizare canton Miercurea Ciuc
1.2. ORDONATOR PRINCIPAL DE CREDITE/INVESTITOR

Administrația Bazinală de Apă Olt
1.3. ORDONATOR DE CREDITE (SECUNDAR/TERŢIAR)

1.4. BENEFICIARUL INVESTIŢIEI

1.5. ELABORATORUL DOCUMENTAŢIEI DE AVIZARE A LUCRĂRILOR DE

INTERVENŢIE
ARC Studio S.R.L. Miercurea Ciuc, nr. proiect 660/2022, faza DALI
2. SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI NECESITATEA REALIZĂRII

LUCRĂRILOR DE INTERVENŢII
2.1. PREZENTAREA CONTEXTULUI: POLITICI, STRATEGII, LEGISLAŢIE,

ACORDURI RELEVANTE, STRUCTURI INSTITUŢIONALE ŞI FINANCIARE
Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului şi cea care îşi asumă
toate responsabilităţile privitoare la faza de implementare şi la cea de exploatare a
investiţiei este Administrația Bazinală de Apă Olt, prin SGA Harghita.
Obiectivul proiectului este modernizarea construcției Cantonului din
Miercurea Ciuc în vederea asigurării condițiilor optime pentru echipele de
intervenție care utilizează această construcție.
-1-
Construcția Cantonului a fost realizată în perioada 1980-1984 din surse
proprii. Construcția a fost proiectată și realizată în concordanță cu standardele și
situația economică din acea perioadă, fără a se acorda importanța cuvenită
economiei de energie sau gradului de confort asigurat.
În prezent nevoia de intervenție este determinată de mai multe aspecte:
- Lipsa unor lucrări de reparații majore pe durata de viață de cca 40 ani a
construcției.
- Uzura fizică și morală a instalațiilor interioare, nivelul depășit la care a fost
conceput și la care funcționează sistemul de încălzire sau canalizarea menajeră.
- Creșterea costurilor de exploatare în special datorită creșterii prețului la
energie electrică și pentru încălzire.
- Nevoia de îmbunătățire a condițiilor asigurate pentru utilizatori - echipele
de intervenție în situații de urgență.
- Nevoia asigurării unei supravegheri pentru a se elimina nevoia de
prezență permanentă în construcție.
2.2. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE ŞI IDENTIFICAREA NECESITĂŢILOR ŞI

A DEFICIENŢELOR
Cantonul Miercurea Ciuc este situat în Miercurea Ciuc, str. Băilor f.n. și este
proprietatea privată a Administrației Bazinale de Apă Olt, aflat în administrarea
SGA Harghita. Imobilul este întabulat sub nr. cadastral 60893 Miercurea Ciuc. Pe
acest teren cu suprafața de 1577 mp se află două construcții: clădirea cantonului,
D+P+1, cu suprafața construită 113 mp (101 mp cf. C.F), respectiv o magazie de
lemne cu suprafața contruită 19 mp. Clădirea cantonului a fost construită la
începutul anilor 1980 prin forțe proprii, în baza proiectului elaborat de OGA
Harghita, proiect nr. 28/1980. Clădirea a fost înregistrată în contabilitate la data de
01.12.1984.
Compartimentarea clădirii nu corespunde cerințelor actuale, nu sunt
asigurate condițiile igienico sanitare necesare, nu sunt asigurate spațiile necesare
pentru odihna personalului participant la intervenții în situații de urgență și pentru
depozitarea materialelor necesare în activitatea formației.
Alimentarea cu apă potabilă a clădirii se asigură de la rețeaua de distribuție
centralizată a municipiului. Instalațiile de racord prezintă uzură avansată.
Evacuarea apelor uzate se asigură în sol, prin fosă septică și puț absorbant.
Încălzirea spațiilor se asigură prin sobe de încălzit, cu combustibil lemn.
Alimentarea cu energie electrică se asigură de la LEA existentă în zonă,
fără reparații semnificativă în cei 40 ani de funcționare. Instalațiile prezintă grad
avansat de uzură fizică și morală.
Instalația electrică realizată în perioada de construire nu corespunde
cerințelor actuale și este în stare avansată de uzură, nu asigură puterea instalată
solicitată în prezent. Această situație poate să conducă la accidente prin
electrocutare.
Sistemul de învelitoare prezintă mari deficiențe, cu infiltrații de apă rezultate
din precipitații. Acestea pot duce la deteriorarea clădirii și instalațiilor existente.
Sistemul de încălzire prin sobe prezintă un grad avansat de uzură, fumul
scăpat și suprafața fierbinte determină disconfort mărit și riscuri privind siguranța
în exploatare.
Aceste elemente au determinat lansarea proiectului pentru Modernizare
canton Miercurea Ciuc.
-2-
2.3. OBIECTIVE PRECONIZATE A FI ATINSE PRIN REALIZAREA INVESTIŢIEI
PUBLICE
Obiective generale:
- Stoparea fenomenului de degradare a clădirii și prelungirea duratei
normale de serviciu;
- Crearea unui spațiu adecvat și asigurarea condițiilor de igienă pentru
personalul propriu și pentru echipele participante la intervenții în situații de
urgență, în vederea desfășurării activității în condiții normale, atât în situații
normale cât și în perioade de intervenție;
- Asigurarea condițiilor de muncă pentru personalul muncitor cu
respectarea prevederilor normelor de sănătate, protecția muncii și de apărare
împotriva incendiilor
- Asigurarea bunurilor prin realizarea unui sistem de supraveghere video
Obiective specifice:
 Reabilitarea șarpantei, a învelitorilor, a jgheaburilor și burlanelor
 Asigurarea spațiilor de odihnă necesare echipelor de intervenție
 Asigurarea condițiilor de igienă, conform normelor sanitare în vigoare
- Reabilitarea clădirii și a sistemului de încălzire
- Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, inclusiv a instalațiilor
sanitare interioare, a instalațiilor de canalizare interioare și exterioare, dotarea cu o
ministație de epurare cu treaptă mecano-biologică și evacuarea apelor uzate
epurate în R Olt
- Reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică, a instalațiilor
electrice interioare și exterioare
- Îmbunătățirea confortului energetic al clădirii prin dotarea cantonului cu o
centrală termică pe lemne sau un sistem de incălzire alternativ, schimbarea ușilor
și ferestrelor exterioare (cu cele tip termopan cu cadru din lemn stratificat) și a
celor din interiorul clădirii, având un grad de uzură însemnat și izolarea termică
exterioară a clădirii
- Protecția clădirii prin realizarea instalației de paratrăsnet
- Instalarea unui sistem TVCI cu camere video pentru supravegherea
zonelor de acces și depozitare materiale.Camerele vor avea rezoluție care să
permită recunoașterea facială, iar DVR -ul trebuie să păstreze imaginile pe o
perioadă de cel puțin 20 de zile (solicitat prin Raportul de evaluare a riscurilor la
securitatea fizică)
- Realizarea unui circuit interior pentru sistemul informatic și de comunicații
- Amenajarea spațiilor exterioare și împrejmuirea imobilului
- Asigurarea unor condiții optime pentru personalul formației si formațiilor de
intervenție, mai ales în perioada situațiilor de urgență
- Asigurarea funcționării în mod corespunzător a sistemului informatic și de
comunicații
Rezultate așteptate
Scopul proiectului faza DALI pentru Modernizare canton Miercurea Ciuc,
județul Harghita este studierea variantelor de realizare a proiectului și evaluarea
costurilor de realizare a acestuia în vederea alocării fondurilor necesare
implementării. În acest scop se solicită următorii pași de realizare:
- Elaborarea DALI cu toate anexele aferente (studii topografice, geologice,
hidrologice, studiu privind posibilitatea unor sisteme alternative de eficiență
energetică, auditul energetic și alte studuu tehnice și ștințifice, după caz/expertize
-3-
de laborator, după caz/analiza opțiunilor / analiza instituțională / analiză cost-
beneficiu
- Elaborarea documentației pentru/și obținerea aprobării indicatorilor
tehnico-economici ai proiectului
- Întocmirea documentațiilor necesare precum și obținerea tuturor
avizelor/acordurilor cerute prin Certificatl de Urbanism.
După avizarea indicatorilor tehnico economici de către Ordonatorul de
credite se va putea trece la licitarea în regim proiectare-execuție a întocmirii
proiectului tehnic și realizarea investiției
3. DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI EXISTENTE
3.1. PARTICULARITĂŢI ALE AMPLASAMENTULUI
a) Descrierea amplasamentului
Terenul studiat se află la limita sud-vest a intravilanului Municipiului
Miercurea Ciuc, zona Băilor Miercurea Ciuc. Conform PUG terenul se află la limita
a 2 zone funcționale, At (Zonă de agroturism în intravilan) și UM (Zonă mixtă, cu
funcțiuni agricole sau fără utilizare). Terenul este accesibil dinspre sudest, pe
drum de pământ care deservește terenuri agricole din zonă. Vecinătățile sunt
construite răzleț.
Terenul are plan aproximativ dreptunghiular la care se adaugă drumul de
acces. Dreptunghiul este alungit pe direcția nordvest / sudest. Construcția
studiată, pe plan dreptunghiular aliniat cu laturile terenului, este amplasată în
centrul lotului.
Terenul are pantă semnificativă coborând dinspre vest spre est.
Statutul juridic al terenurilor.

Terenul pe care se află construcţia studiată este întabulat cu drept de
administrare pe numele Administrația Națională Apele Române prin Direcția
Apelor Olt, în CF 60893, cu suprafața de 1577 mp. Conform Extrasului de carte
funciară pe acest teren se află 2 construcții, C1 canton (101 mp) și C2 anexă (19
mp). Întrucât cele 2 construcții sunt întabulate „fără acte” diferența de 12 mp între
aria construită din cartea funciară (101 mp) și cea din Caietul de sarcini emis de
Ordonatorul de credite (113 mp) va fi clarificată ulterior. Măsurat pe releveul
construcției, suprafața de 113 mp este cea corectă, incluzând și scara exterioară
de acces la parterul construcției.
Situaţia ocupărilor definitive de teren.

În situația existentă se asigură POT 8,37%, CUT 0,179.
Prin acest proiect nu se prevăd extinderi care ar putea modifica POT. CUT
se va modifica în cazul în care se va implementa Varianta 2, susținută de
proiectant.
b) Relaţiile cu zone învecinate, accese existente şi/sau căi de acces posibile

Terenul se află la extremitatea sudest a intravilanului Miercurea Ciuc, cu
vecinătăți construite izolat spre nord, terenuri neconstruite spre sud și vest.
-4-
c) Datele seismice şi climatice
Seismicitatea zonei: Conform Normativ P100-1-2013 întreg amplasamentul
se situează în zona cu acceleraţie seismică a terenului ag=0,20 g şi perioada de
control a spectrului de răspuns Tc=0,7 sec.
d) Studii de teren
(I) Studiu geotehnic

Pentru investigarea terenului s-a executat un foraj geotehnic.
Geomorfologia
Terenul este situat în zona centrală a Depresiunii intramontane a Ciucului,
încadrată de Munții Harghita și Munții Ciucului, în versantul stâng al luncii râului
Olt.
Geologia
Formațiunea geologică de bază este o formațiune de vulcanoclastite
alcătuită din aglomerate, piroclastite și cinerite, ca rezultat al sedimentării
materialului eruptiv în mediu acvatic Pliocen, mai mult sau mai puțin afectate de
procese hidrotermale, postvulcanice, care au produs argilizarea, caolinizarea și
limonitizarea întregii formațiuni vilcanogen sedimentare.
Formațiunea de suprafață este reprezentată în bază de aluviunile terasei
luncii Oltului, în versantul stâng al acesteia, reprezentată prin pietrișuri îndesate și
nisipuri cu pietriș, acoperite de depozite proluviale.
În zona în care se află suprafața investigată sunt prezente depozite de roci
sedimentare, aluvionare aparținând Holocenului superior, având o mare varietate
și distribuție spațială, așeyate peste un strat gros de argile.
Hidrogeologia
În zona studiată nivelul stratului acvifer nu a fost interceptat. Apele de pe
întreaga zonă sunt angrenate în drenajul natural general exercitat de valea Oltului
asupra întregului versant. Apele subterane sunt alimentate permanent prin
infiltrarea din precipitații atmosferice.
În zona studiată nu sunt indicii privind agresivitatea naturală a apei asupra
betoanelor și metalelor.
Categoria geotehnică și riscul geotehnic
Încadrarea în categoriile geotehnice s-a făcut în conformitate cu
NP074/2014. Ținând cont de complexitatea și dimensiunea lucrărilor ce se
preconizează, acestea se încadrează în categoria geotehnică 1, cu risc geotehnic
redus.
Condiții geotehnice și de fundare
În jurul construcției terenul este amenajat cu cu spații verzi, trotuare și
platforme pavate. Straturile în adâncime prezintă indici calitativ geotehnici și
caracteristici fizico mecanice având valori normale pentru tipurile de roci
componente.
Adâncimea de fundare a clădirii la casa scării este la Df=2,10 față de
terenul amenajat.
Stratul de nisip argilos cafeniu este tare începând chiar de la -0,50 m. Pe
toată suprafața are o grosime destul de mare, umiditate relativ normală, fiind
coeziv, plastic consistent la tare.
La cota minimă de fundare Df=2,10 m după stratul de umplutură, față de
cota terenului amenajat, valoarea presiunii convenționale de calcul este
Pconv=265 kPa.
-5-
(II) Studii de specialitate necesare, precum studii topografice, geologice, de
stabilitate ale terenului, hidrologice, hidrogeotehnice, după caz
Studiul topografic a fost întocmit prin grija Beneficiarului.
e) Situaţia utilităţilor tehnico-edilitare existente

Evacuarea apelor uzate se asigură în sol, prin fosă septică și puț absorbant.
Încălzirea spațiilor se asigură prin sobe de încălzit, cu combustibil lemn.
Alimentarea cu energie electrică se asigură de la LEA existentă în zonă,
fără reparații semnificativă în cei 40 ani de funcționare. Instalațiile prezintă grad
avansat de uzură fizică și morală.
f) Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali,

inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiţia
Nu este cazul.
Terenul se află în afara zonelor de protecție a ariilor naturale, dar în
apropierea următoarelor subzone Natura 2000:
ROSPA0034 Depresiunea și Munții Ciucului
ROSCI0323 Munții Ciucului
Întrucât nu se propun modificări funcționale sau extinderi pe orizintală a
construcțiilor, ariile protejate nu vor fi afectate de investiție.
g) Informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de

arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat
învecinată; existenţa condiţionărilor specifice în cazul existenţei unor zone
protejate.
Nu este cazul.
3.2. REGIMUL JURIDIC
a) Natura proprietăţii sau titlul asupra construcţiei existente

Terenul şi construcţia sunt întabulate ca proprietate a Statului Român, cu
drept de administrare dobândit prin lege Administrația Apele Române prin Direcția
Apelor Olt. Nu sunt înscrieri privind dezmembrămi sau drepturi reale de garanție și
sarcini.
b) Destinaţia construcţilor existente

Construcţia studiată funcţionează şi în prezent cu destinația proiectată,
Canton Miercurea Ciuc pentru OGA Harghita (Administrația Bazinală de Apă Olt).
c) Includerea construcţiei existente în listele monumentelor istorice, situri

arheologice, arii naturale protejate, precum şi zonele de protecţie ale
acestora şi în zone construite protejate, după caz
Nu este cazul.
d) Informaţii/obligaţii/constrângeri extrase din documentaţiile de urbanism

Conform PUG în vigoare amplasamentul se află în zonă mixtă UM, în
intravilanul municipiului Miercurera Ciuc
Nu sunt prevăzute reglementări fiscale speciale pentru zona în cauză.
Certificatul de Urbanism nu descrie limite privind POT sau CUT. Indicii
realizați se încadrează în prevederile PUG.
-6-
3.3. CARACTERISTICI TEHNICE ŞI PARAMETRI SPECIFICI
a) Categoria şi clasa de importanţă

Categoria de importanţă: -C- „construcţii de importanţă normală” – conform
HG 766/1997
Clasa de importanţă: -III- „construcţii de importanţă normală” – conform
P100/1-2013;
b) cod în Lista monumentelor istorice, după caz

Nu este cazul.
c) An/ani/perioade de construire pentru fiecare corp de construcţie

Clădirea cantonului a fost construită la începutul anilor 1980 prin forțe
proprii, în baza proiectului elaborat de OGA Harghita, proiect nr. 28/1980. Clădirea
a fost înregistrată în contabilitate la data de 01.12.1984.
d) Suprafaţa construită
Suprafaţa construită este de 101 mp cf. Cartea funciară, 113 mp conform
Caietului de sarcini transmis de Ordonatorul de credite și măsurat prin releveu..
e) Suprafaţa construită desfăşurată

Suprafaţa desfăşurată este de 263 mp.
f) Valoarea de inventar a construcţiilor

Valoarea de inventar este de 263.688 lei. Construcția a fost luată în
evidență financiară în 1984.
g) Alţi parametri, în funcţie de specificul şi natura construcţiei existente

Aria utilă este 195,44 mp.
3.4. ANALIZA STĂRII CONSTRUCŢIEI, PE BAZA CONCLUZIILOR EXPERTIZEI

TEHNICE
Expertiza prezintă următoarele constatări privind starea tehnică a
construcției:
FUNDAȚII
Nu au fost semnalate probleme importante la fundațiile clădirii, acestea
comportându-se corespunzător pe perioada de exploatare. Nu se observă fisuri,
crăpături sau tasări diferențiate la fundații, acestea fiind încastrate în terenul bun
de fundare, conform studiului geotehnic, cu excepția laturii nord-estice, unde nu
este îndeplinită adâncimea minimă de îngheț impusă de condițiile climatice locale.
PEREȚI
Pereții structurali sunt bine executați, astfel nu se observă degradări
importante. Referitor la elementele nestructurale, local putem observa tencuieli și
zugrăveli căzute, desprinse de stratul suport, cojite, fisurate sau devenite nisipate.
PLANȘEE
Planșeul realizat din beton armat peste demisol reazemă simplu rezemat pe
grinzi metalice și pereții perimetrali, astfel nu este corespunzătoare dpdv a
rezistenței cu toate că nu prezintă degradări importante. Planșeul realizate din
beton armat peste parter nu prezintă degradări importante, starea de conservare
-7-
generală fiind bună. Planșeul de lemn de peste ultimul nivel realizat din grinzi
distanțate de lemn se prezintă într-o stare de conservare bună, dar este
dimensionat la încărcări utile de pod și nu poate prelua încărcări utile aferente altor
funcțiuni.
ȘARPANTE
Șarpanta existentă prezintă mici degradări cauzate de infiltrațiile de ape
pluviale de la învelitoarea local degradată și astfel neetanșă, dar starea generală
de conservare este bună.
ÎNVELITOARE
Învelitoarea existentă din țiglă ceramică prezintă mici neetanșeități locale.
Aici țiglele sunt sparte, alunecate și/sau dislocate. Majoritatea jgheaburilor și
burlanelor sunt corespunzătoare din punct de vedere a etanșeității, dar nu sunt
canalizate.
Nu se exclud vicii ascunse ale structurii de rezistență mascate de tencuieli

sau alte tipuri de finisaje. În cazul în care în timpul execuției se vor găsi zone cu
degradări care nu s-au observat la data întocmirii prezentului raport de expertiză
tehnică, se va anunța în scris expertul tehnic, proiectantul general și proiectantul
de specialitate rezistență pentru a se stabili măsurile concrete de remediere care
se impun de la caz la caz.
INTERVENȚII EXECUTATE ÎN TRECUT ASUPRA CLĂDIRII

De la data construirii, clădirea a fost supusă mai multor intervenții mai puțin
sau mai mult documentate. Dintre intervențiile mai importante amintim lucrări de
reparații curente, care au implicat zugrăveli și vopsitorii, igienizări, schimbări de
finisaje, reparații și schimbări de tâmplării etc.
MATERIALE FOLOSITE ÎN ALCĂTUIREA CLĂDIRII

Calitatea materialelor utilizate a fost examinată atât vizual, cât și prin probe
simple. Betonul folosit se estimează a fi clasa C12/15. Armătura folosită este de
tipul PC52 și OB37. Lemnul folosit este de rășinoase, se estimează clasa C24.
3.5. STAREA TEHNICĂ, INCLUSIV SISTEMUL STRUCTURAL ŞI ANALIZA

DIAGNOSTIC, DIN PUNCTUL DE VEDERE AL ASIGURĂRII CERINŢELOR
FUNDAMENTALE APLICABILE, POTRIVIT LEGII.
A. Rezistenţa şi stabilitatea
Clădirea canton a fost proiectată pentru încărcări preponderent
gravitaționale și cu măsuri constructive de alcătuire corespunzătoare perioadei de
edificare, după cum urmează:
FUNDAȚII
În vederea determinări caracteristicilor fundațiilor s-au executat două
sondaje geotehnice manuale de către AZOLIB S.R.L., proiect nr. 5070/AUG.2022,
prin care s-a urmărit stabilirea condițiilor de fundare, dar și conlucrarea
infrastructurii cu terenul de fundare, elemente care să permită aprecieri asupra
întregii infrastructuri a construcției, după cum urmează:
Sondajul S1 (executat pe latura vestică a clădirii canton)
- fundația este realizată din beton încastrată în stratul de nisip argilos
cafeniu
-8-
- adâncimea de încastrare este Di=2,60m față de rostul elevație-fundație
- adâncimea de fundare este Df=2,70 m
- lățimea tălpii fundației este 50cm, evazat față de peretele parterului
simetric cu cca. 10cm pe fiecare latură
Sondajul S2 (executat din demisol clădirii pe partea nord-estică)

- fundație din beton încastrată în stratul de nisip argilos cafeniu
- adâncimea de fundare este Df=0.40 m
- adâncimea de încastrare este Di=1,40m față de rostul elevație-fundație
- lățimea tălpii fundației este 80cm
PEREȚI
Pereții structurali sunt realizați din beton în demisol, din elemente din
zidărie de cărămidă neconfinate asamblate cu mortar de var-ciment-nisip la parter
și din grinzi masive de rășinoase la etaj. Dispunerea lor geometrică și grosimile lor
sunt prezentate în schițele de releveu atașate prezentei expertize tehnice.
Sistemul structural realizat este predominant de tip celular, cu pereți rari.
PLANȘEE
Planșeul este realizat din beton armat monolit peste demisol și peste parter,
cu centură de beton armat și placă de beton armat și din grinzi de lemn distanțate
de rășinoase podite cu scânduri peste etaj.
ȘARPANTE
Șarpanta este de tip ingineresc, pe scaune și reazemă pe pereții și planșeul
de peste etaj și a fost realizată din elemente de lemn de rășinoase, cu ferme
principale și ferme secundare. Elementele șarpantei sunt asamblate prin îmbinări
clasice dulgherești. Fermele sunt alcătuite căpriori, traverse și popi. Sistemul
longitudinal de rigidizare este alcătuit din pane intermediare, cosoroabe, tălpi și
contrafișe.
ÎNVELITOARE
Învelitoarea existentă peste toate corpurile care fac obiectul prezentei
expertize tehnice este realizată din țiglă ceramică tip solzi. Majoritatea jgheaburilor
și burlanelor sunt din tablă zincată.
B. Siguranţa în exploatare
Construcția a fost proiectată cu respectarea cerințelor privind siguranța în
exploatare.
Parapetele la ferestre și balustradele sunt realizate conform normativelor, în
vederea evitării pericolului de cădere în gol.
Accesul persoanelor cu handicap nu este soluţionat, având în vedere
perioada de proiectare și funcțiunea construcției.
Balustradele existente se conformează cerințelor actuale la scara interioară
și balconul de la etaj. La platforma de acces principal există elemente orizontale la
care există riscul accidentelor (posibilitate de cățărare).
Sobele ceramice pentru încălzire reprezintă risc multiplu: suprafețele
supraîncălzite reprezintă pericol de arsuri, scăpările de fum sunt nocive și pot
cauza accidente.
-9-
C. Securitatea la incendiu
Având în vedere funcțiunea și dimensiunile / capacitatea construcției
conform HG 571/2016 actualizat 2022 construcția nu se supune avizării/autorizării
ISU.
În prezent construcția se poate încadra cu grad V rezistență la foc, are 2
niveluri supraterane (de la parter se accede direct în exterior), cu nivelul superior
având funcția cazare temporară.
Numărul total al căilor de evacuare din construcție este 1. Demisolul parțial
are funcțiunea de garaj și are cale de evacuare distinctă.
Conform NP118/2-2013 actualizat 2018 nu se impune prevederea
hidranților interiori sau exteriori.
Conform NP118/3-2015 actualizat 2018 nu se impune prevederea
instalațiilor de semnalizare incendiu.
D. Igiena, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului

În construcţie se asigură volumul de aer conform normelor sanitare, se
asigură ventilarea naturală a încăperilor.
Încăperile pentru cazare temporară / repaos pentru personalul participant la
intervenții nu dispun de grupuri sanitare corespunzătoare, există o singură cameră
cu acces la grup sanitar.
În construcție există oficiu pentru servirea unor gustări și băuturi
preambalate, cu spălător veselă.
E. Izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie

Structurile de închidere ale construcției nu au fost proiectate pentru
economie de energie, având în vedere perioada de proiectare și realizare
respectiv modul de exploatare a construcției, utilizare ocazională.
Pereții sunt din zidărie la parter, bârne lemn tencuite în interior la etaj.
Planșeul spre demisol și cel spre pod nu sunt izolate termic.
Tâmplăriile interioare și exterioare sunt realizate din lemn, cu ferestre duble
fără proprietăți termoizolante.
F. Protecţia împotriva zgomotului

În construcţie nu se desfăşoară activitate care ar putea afecta vecinătăţile
sau ar putea afectată de acestea. Structurile de delimitare interioară a încăperilor
asigură izolarea acustică corespunzătoare.
3.6. ACTUL DOVEDITOR AL FORŢEI MAJORE, DUPĂ CAZ

Nu este cazul.
4. CONCLUZIILE EXPERTIZEI TEHNICE ŞI, DUPĂ CAZ, ALE

AUDITULUI ENERGETIC
a) Clasa de risc seismic

Clădirea existentă se poate încadra în clasa de risc seismic RsIII, cuprinzând
clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare
corespunzător stării limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor.
Prin realizarea intervențiilor propuse nu se modifică categoria de importanță
(C) și clasa de importanță (III) actuală a clădirii existente, clasa de risc seismic se
va îmbunătăți (de la RsIII la RsIV).
- 10 -
b) Prezentarea a minimum două soluţii de intervenţie
S-a studiat un număr de 3 Variante:
Varianta 1: cu păstrarea numărului de nivele și realizarea unor
compartimentări interioare la parter și etaj
Varianta 2: Utilizarea spațiului din pod prin mansardare, în vederea
amenajării cât mai multor încăperi pentru personalul participant la intervenții, cu
grup sanitar la fiecare cameră.
Varianta 3: Utilizarea spațiului din pod prin mansardare, în vederea
amenajării cât mai multor încăperi pentru personalul participant la intervenții, cu
câte un grup sanitar la fiecare nivel.
În discuțiile prealabile privind proiectul s-a mai analizat varianta unei
extinderi pe latura vest (la scara de acces la etaj), această variantă fiind
abandonată pe parcursul realizării proiectului datorită faptului, că rezultatele care
se pot obține nu justifică această soluție.
Toate variantele menționate sunt tratate de către expertiză, astfel:
Pentru varianta 1 se propune o subzidire la nivelul fundațiilor și refacerea
planșeului de peste demisol.
În cazul variantelor 2 și 3 pe lângă intervențiile de la varianta 1, obligatorii și
în aceste cazuri, de impune refacerea șarpantei cu refolosirea materialului
șarpantei existente.
c) Soluţiile tehnice şi măsurile propuse de către expertul tehnic şi, după caz,
auditorul energetic spre a fi dezvoltate în cadrul documentaţiei de avizare a
lucrărilor de intervenţii
Deoarece nu au fost semnalate probleme importante la fundațiile clădirii
existente, acestea comportându-se corespunzător pe perioada de exploatare și
deoarece nu se observă fisuri, crăpături sau tasări diferențiate importante la
fundații, acestea fiind încastrate în terenul bun de fundare, considerăm că la
fundațiile existente nu sunt necesare intervenții de consolidare globală cu excepția
laturii nord-estice, unde adâncimea de fundare nu depășește nici cota minimă de
îngheț impusă de condițiile geotehnice locale. În baza breviarelor de calcul
anexate pe latura nord-estică este necesară efectuarea unor lucrări de subzidire
astfel încât adâncimea de fundare să ajungă de la 40cm la 130cm. Subzidirile se
recomandă să se execute în perioade calde și sărace în precipitații. Subzidirile vor
avea lățimea mai mare cu 5-5cm față de lățimea fundației existente. Săpăturile
pentru subzidiri se vor executa cu sprijinirea terenului. Subzidirile se vor realiza pe
tronsoane separate de ~1,00m, după numerele de ordine exacte date pe planul de
intervenții la fundații, vizat de către expertul tehnic. Între două tronsoane de lucru
se va lăsa liber minim 3,00 m lungime. Tronsoanele de subzidiri se vor lega între
ele prin cupoane de armătură. Cupoanele se vor introduce în pământ pe o parte,
iar pe partea cealaltă se va îngloba în betonul de subzidire. În etapa următoare, la
săparea fundației acesta se va curăța înainte de turnarea betonului. La partea
superioară a blocurilor de subzidire se vor dispune tuburi PVC la cca. 30 cm
interax. Tuburile se vor introduce până la 2/3 din lățimea subzidirii. După 5 zile de
la terminarea turnării betonului în subzidire, planul delimitat de suprafața fundației
existente și blocul de subzidire se va injecta cu pastă de ciment prin intermediul
tuburilor PVC dispuse anterior. Injectarea se va realiza mecanizat, cu presiune de
cca. 3atm, folosind pompe speciale. În cazul în care se constată fisuri sau
crăpături la nivelul pereților și/sau fundațiilor, se va contacta în scris expertul
tehnic și proiectantul general pentru stabilirea soluțiilor de consolidare.
- 11 -
PEREȚI
Pereții portanți existenți au potențialul de a asigura și după mansardarea
clădirii o bună scurgere a eforturilor din încărcările gravitaționale, utile și
climaterice din planșee și șarpante și o bună transmitere a lor la fundații și la
terenul de fundare, confirmată ,,in situ” pe toată durata de existență a clădirilor. O
parte din modificările arhitecturale propuse pentru mansardarea clădirii pot implica
înzidiri și deschideri de goluri noi în pereții structurali. Astfel se poate propune
realizarea unor înzidiri de goluri devenite inutile cu cărămidă plină format vechi
bine întrețesută cu cea existente și bine împănată la partea superioară. Pentru
noile deschideri de goluri se poate propune realizarea unor buiandrugi de beton
armat sau metalice după caz. Desfacerea zidăriilor aferente golurilor nou propuse
se va face manual în mod static, cărămidă cu cărămidă, fără a folosi metode
“agresive” de desfaceri.
Eventualele recompartimentări interioare noi vor fi realizate conform
planșelor de arhitectură, cu pereți de tip ușor, fixate de elementele de structură
existente pentru a nu supraîncărca structura portantă existentă. Este permisă
termoizolarea și anveloparea clădirii, pereții portanți având suficiente rezerve de
rezistență, greutatea și rigiditatea nesemnificativă a elementelor de anvelopare
neinfluențând semnificativ starea de eforturi, rezistența și rigiditatea clădirii
existente.
PLANȘEE
Planșeul din beton armat peste demisol, care reazemă simplu pe grinzi
metalice și pe pereții perimetrali se va elimina cu deosebită grijă, pentru a nu
afecta structura portantă existentă. În locul acesteia se va turna un planșeu nou
din beton armat fără grinzi metalice, care va rezema prin intermediul unor centuri
noi pe pereții perimetrali. Planșeul din beton armat peste parter se prezintă în
stare de conservare bună, fără degradări structurale semnificative, astfel
considerăm că nu sunt necesare intervenții structurale de consolidare. Planșeul de
lemn de peste etaj va fi consolidat prin plătuirea grinzilor sau prin introducerea
unor grinzi de lemn noi la jumătatea distanței dintre grinzile de lemn existente
pentru a fi capabil să preia încărcările utile noi din mansardarea clădirii.
ȘARPANTE
Se propune desfacerea îngrijită, manuală, cu recuperarea materialului
lemnos a șarpantei existente. Se propune refacerea acesteia, după caz prin
refolosirea elementelor desfăcute aflate în stare de conservare corespunzătoare și
bune dpdv a rezistenței, apropiată ca și formă și gabarit cu cea originală, dar
alcătuită într-o concepție inginerească care să se supună necesităților funcționale
și arhitecturale ale mansardării. Șarpanta refăcută se va realiza din lemn de
rășinoase, cu soluții clasice și îmbinări dulgherești. Materialul lemnos nou, care se
va insera în șarpante trebuie să fie din lemn de rășinoase de calitatea I-a, debitat
fără porțiuni de alburn și cu un procent de umiditate de maxim 17%. Tot materialul
lemnos trebuie să fie tratat preventiv cu o substanță insecto-fungicidă și ignifugă
agrementată, aplicată prin pensulare, repetată de două ori consecutiv, direct pe
materialul lemnos uscat și debitat la dimensiunile finale, care va fi introdus în
șarpantă.
ÎNVELITOARE
Se propune învelitoare nouă din țigle ceramice conform propunerilor
arhitecturale. Se propune tinichigerie nouă din tablă nouă de bună calitate
respectiv se propune refacerea jgheaburilor și burlanelor pentru colectarea și
evacuarea apelor pluviale din tablă nouă de bună calitate.
- 12 -
d) Recomandarea intervenţiilor necesare pentru asigurarea funcţionării
conform cerinţelor şi conform exigenţelor de calitate
A. Intervențiile propuse de expert și care urmează să fie implementate sunt

descrise în alineatul anterior. Recompartimentările propuse sunt pe structură
ușoară și nu afectează structura portantă.
B. La schimbarea tâmplăriei exterioare se va urmări ca parapetele/zonele

fixe să asigure înălțimea de cel puțin 90 cm la ferestre, iar ușile de acces se vor
realiza de preferință fără prag, se admite prag maxim de 2 cm. Balustrada de la
scara exterioară de acces va fi schimbată pentru a corespunde cerințelor privind
siguranța în exploatare.
C. Întrucât se propune adăugarea unui nivel util, se propune aducerea

construcției la grad IV rezistență la foc.
Se propune folosirea termoizolației cu clasa de reacție la foc A1 (vată
minerală), în afara zonelor de soclu.
D. Se propune amenajarea unui număr corespunzător de grupuri sanitare,

echipate cu wc, lavoar și duș.
E. Având în vedere lipsa totală a izolării termice, se propune realizarea

următoparelor intervenții:
La toate variantele:
Termoizolarea pereților exteriori din zidărie cu strat vată minerală grosime
10 cm, în termosistem.
Termoizolarea pereților exteriori din bârne lemn cu strat vată minerală 10
cm, placaj exterior scânduri cu strat aer ventilat.
Schimbarea tâmplăriei exterioare, ferestre profile lemn geam termoizolant
cu coeficient redus transfer termic.
Motivarea soluției propuse pentru perete: În registrul superior cu pereți
exteriori din lemn este contraindicată utilizarea termosistemelor care închid cale de
evacuare a vaporilor, astfel se propune în această zonă fațadă ventilată. Straturile
componente vor depăși planul fațadei zidite cu grosimea placajului, astfel nu va
exista riscul infiltrațiilor din precipitații.
Sistem de încălzire nou, pe combustibil solid, cu centrala termică amplasată
în demisol.
La Varianta 1: Termoizolarea planșeului peste etaj cu 25 cm vată minerală.
La Variantele 2 și 3: Termoizolarea mansardei în planul acoperișului cu 25
cm vată minerală.
Pentru evitarea oricărei punți termice termoizolațiile la planșeu / în planul
acoperișului se vor realiza din 2 straturi (10+15 cm), așezate astfel încât fâșia de
alăturare a plăcilor să nu se suprapună.
F. Nu există motive pentru intervenţii din acest punct de vedere. Lucrările

de izolare termică vor contribui și la îmbunătățirea proprietăților fonoizolante ale
construcției.
- 13 -
5. IDENTIFICAREA SCENARIILOR/OPŢIUNILOR TEHNICO-
ECONOMICE (MINIMUM DOUĂ) ŞI ANALIZA DETALIATĂ A
ACESTORA
5.1. SOLUŢIA TEHNICĂ, DIN PUNCT DE VEDERE TEHNOLOGIC,

CONSTRUCTIV, TEHNIC, FUNCŢIONAL, ARHITECTURAL ŞI ECONOMIC
a) Descrierea principalelor lucrări de intervenţie pentru:

- Consolidarea elementelor, subansamblurilor sau a ansamblului structural;
Prin Expertiza tehnică se propun două intervenții de consolidare, valabil
pentru toate variantele:
- Subbetonare la fundațiile demisolului, partea nordest
- Înlocuirea planșeului peste demisol.
- Demolarea parţială a unor elemente structurale/ nestructurale, cu / fără

modificarea configuraţiei şi/sau a funcţiunii existente a construcţiei;
În varianta 1 se propune
- Demolarea planșeului peste demisol în vederea înlocuirii. Nu se propun
alte lucrări de demolare parțială sau totală, altele decât demontarea tâmplăriilor și
desfacerea finisajelor în zone afectate de lucrări.
- Demontarea învelitorii în vederea înlocuirii
- Demontarea tâmplăriei exterioare, desfaceri de finisaje în zonele afectate
de lucrări.
În celelalte variante se vor demola, suplimentar față de cele amintite pentru
varianta 1:
- Elemente de zidărie în vederea amplasării celei de al doilea acces
- Scara spre etaj, în vederea înlocuirii
- Șarpanta, în vederea repoziționării pentru amenajarea mansardei.
- Introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;

În varianta 1 se va reface planșeul de peste demisol
În varianta 2 suplimentar față de varianta 1 se va reface scara de acces la
nivelele superioare și se va reface șarpanta în vederea mansardării construcției.
b) Descrierea altor categorii de lucrări incluse în soluţia tehnică de

intervenţie propusă
Prin tema de proiectare transmisă de beneficiar se solicită următoarele
intervenții:
1. Reabilitarea șarpantei, a învelitorilor, a jgheaburilor și burlanelor
2. Asigurarea spațiilor de odihnă necesare echipelor de intervenție
3. Asigurarea condițiilor de igienă, conform normelor sanitare în vigoare
4. Reabilitarea clădirii și a sistemului de încălzire
5. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, inclusiv a instalațiilor
sanitare interioare, a instalațiilor de canalizare interioare și exterioare, dotarea cu o
ministație de epurare cu treaptă mecano-biologică și evacuarea apelor uzate
epurate în Râul Olt
6. Reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică, a instalațiilor
7. Îmbunătățirea confortului energetic al clădirii prin dotarea cantonului cu o
centrală termică pe lemne sau un sistem de incălzire alternativ, schimbarea ușilor
și ferestrelor exterioare (cu cele tip termopan cu cadru din lemn stratificat) și a
- 14 -
celor din interiorul clădirii, având un grad de uzură însemnat și izolarea termică
exterioară a clădirii
8. Protecția clădirii prin realizarea instalației de paratrăsnet
9. Instalarea unui sistem TVCI cu camere video pentru supravegherea
zonelor de acces și depozitare materiale.Camerele vor avea rezoluție care să
permită recunoașterea facială, iar DVR -ul trebuie să păstreze imaginile pe o
perioadă de cel puțin 20 de zile (solicitat prin Raportul de evaluare a riscurilor la
securitatea fizică)
10. Realizarea unui circuit interior pentru sistemul informatic și de
comunicații
11. Amenajarea spațiilor exterioare și împrejmuirea imobilului
12. Asigurarea unor condiții optime pentru personalul formației si formațiilor
de intervenție, mai ales în perioada situațiilor de urgență
13. Asigurarea funcționării în mod corespunzător a sistemului informatic și
de comunicații
14. Lucrări necuprinse în Tema avansată de Ordonatorul de credite, dar

necesare conform Expertizei tehnice
1. Reabilitarea șarpantei, a învelitorilor, a jgheaburilor și burlanelor

Intervenția la șarpantă și învelitoare a fost studiată în 2 variante diferite:
În Varianta 1, în care nu se execută mansardare, nu este nevoie de
desfacerea șarpantei decât local, pentru în locuirea elementelor degradate. După
desfacerea învelitorii se verifică starea elementelor șarpantei și se demontează
piesele deteriorate, acestea fiind înlocuite cu elemente de aceleași dimensiuni.
Se propune învelitoare nouă din țigle ceramice. Se propune tinichigerie
nouă din tablă de bună calitate (tablă prevopsită 0,6 mm culoare gri antracit).
În Variantele 2 și 3, având în vedere nevoia de supraînălțare a pereților

pentru a face posibilă utilizarea eficentă a mansardei, se propune desfacerea
îngrijită, manuală, cu recuperarea materialului lemnos a șarpantei existente. Se
propune refacerea acesteia, după caz prin refolosirea elementelor desfăcute aflate
în stare de conservare corespunzătoare și bune dpdv a rezistenței, apropiată ca și
formă și gabarit cu cea originală, dar alcătuită într-o concepție inginerească care
să se supună necesităților funcționale și arhitecturale ale mansardării. Șarpanta
refăcută se va realiza din lemn de rășinoase, cu soluții clasice și îmbinări
dulgherești. Materialul lemnos nou, care se va insera în șarpante trebuie să fie din
lemn de rășinoase de calitatea I-a, debitat fără porțiuni de alburn și cu un procent
de umiditate de maxim 17%. Tot materialul lemnos trebuie să fie tratat preventiv
cu o substanță insecto-fungicidă și ignifugă agrementată, aplicată prin pensulare,
repetată de două ori consecutiv, direct pe materialul lemnos uscat și debitat la
dimensiunile finale, care va fi introdus în șarpantă.
Înlocuirea învelitorii se va face similar cu modul descris în varianta 1.
2. Asigurarea spațiilor de odihnă necesare echipelor de intervenție

3. Asigurarea condițiilor de igienă, conform normelor sanitare
În prezent în construcție există 4 camere destinate prin proiect pentru spații
de odihnă necesare echipelor de intervenție, dintre care una este folosită pentru
depozitarea echipamentelor necesare. Această cameră va fi păstrată ca depozit și
în continuare.
Asigurarea spațiilor necesare a fost studiată în mai multe variante, corelat
cu amenajarea grupurilor sanitare aferente.
- 15 -
În Varianta 1 nu se propune mansardarea. În această situație delimitarea
unor grupuri sanitare din camerele existente presupune reducerea suprafeței
încăperilor pentru odihnă. Pentru a compensa această situație se propune
folosirea celei de-a patra încăperi de la etaj (în prezent folosită pentru depozitare)
ca și cameră, iar baia de la parter, care deservește în prezent întreaga construcție,
va fi folosită parțial pentru depozitare.
În Variantele 2 și 3 se propune mansardarea construcției pentru obținerea
spațiilor suplimentare.
Odată cu această modificare se propune refacerea scării, pe structură
metalică, pentru a permite realizarea unei scări continui legând cele 3 nivele și
pentru a permite realizarea unui acces direct din exterior pe latura vest a
construcției.
Cele două variante diferă prin soluționarea grupurilor sanitare.
În Varianta 2 se propune realizarea a câte un grup sanitar pe nivel, iar în
Varianta 3 fiecare cameră va fi dotată cu grup sanitar. Variantele prezintă
avantaje și dezavantaje. Varianta 2 păstrează suprafețe mai mari pentru cazarea
personalului de intervenție, iar Varianta 3 înseamnă condiții mai bune pentru
aceștia prin ridicarea gradului de confort.
Pereții portanți existenți au potențialul de a asigura și după mansardarea

clădirii o bună scurgere a eforturilor din încărcările gravitaționale, utile și
climaterice din planșee și șarpante și o bună transmitere a lor la fundații și la
terenul de fundare, confirmată ,,in situ” pe toată durata de existență a clădirilor. O
parte din modificările arhitecturale propuse pentru reabilitarea clădirii implica
înzidiri și deschideri de goluri noi în pereții structurali. Astfel se propune realizarea
unor înzidiri de goluri devenite inutile cu cărămidă plină format vechi bine
întrețesută cu cea existente și bine împănată la partea superioară. Pentru noile
deschideri de goluri se propune realizarea unor buiandrugi prefabricați din beton
cu înveliș ceramic. Desfacerea zidăriilor aferente golurilor nou propuse se va face
manual în mod static, cărămidă cu cărămidă, fără a folosi metode “agresive” de
desfaceri.
Recompartimentărle interioare noi și compartimentările la mansarda nou
creată vor fi realizate conform planșelor de arhitectură, cu pereți de tip ușor, fixate
de elementele de structură existente pentru a nu supraîncărca structura portantă
existentă. Este permisă termoizolarea și anveloparea clădirii, pereții portanți având
suficiente rezerve de rezistență, greutatea și rigiditatea nesemnificativă a
elementelor de anvelopare neinfluențând semnificativ starea de eforturi, rezistența
și rigiditatea clădirii existente.
Finisajele la încăperile din mansardă vor fi simple dar rezistente: pardoseli
parchet laminat rezistent la uzură în camere și hol, gresie în grupuri sanitare unde
pereții vor fi placați cu faianță. Având în vedere că se vor realiza pereți de
compartimentare ușori iar intradosul șarpantei termoizolate va fi placat cu
gipscarton, zugrăvelile vor fi lavabile, compatibile cu gipscartonul.
4. Reabilitarea clădirii și a sistemului de încălzire
Instalarea unui nou sistem de încălzire/nou sistem de furnizare al apei de

consum
Calculul necesarului de căldura s-a efectuat conform STAS 1907.
Considerînd temperatura exterioară de calcul de -25 C, necesarul total de căldura
a clădirii este de 30 kW.
Centrala termică se amenajează la demisolul construcției.
- 16 -
Descrierea soluției adoptate
Agentul termic necesar pentru încălzirea spațiilor este asigurat de un cazan
pe combustibil pelet/solid (lemn) amplasat în încăperea centralei termice. Acest
cazan are o putere de 40-45 de kW și este prevăzut cu sistem de ridicarea a
temperaturii pe retur. Pompa de circulație pentru cazan va fi controlată de un
controller Tech EU21 ND5 sau similar. Sistemul CT este prevăzut cu un puffer
tanc în tanc de o capacitate de 1000L monovalent pentru posibilitate de racordare
la panouri solare.
Încălzirea spațiilor se realizează prin radiatoare. Sistemul este prevăzut cu
termostat de cameră prin care se pote realiza reglajul temperaturii interioare.
Reglajul temperaturii se rezolvă prin vane cu 3 căi câte unul pe circuit radiatoare.
Pe circuitul de încălzire cu radiatoare se va folosi vană cu 3 căi ESBE VTA 572 1''
30-70 °C cu kvs 4.5.
Conductele de racordare la corpurile de încălzire va fi din Pex AL 16 izolat
Aceste conducte se vor monta în șapă.
Conductele de cupru din centrala termică vor fi izolate cu izolație termică K-
FLEX cu grosime min. de 6 mm. Dilatarea conductelor se asigură prin trasee
deviate ale conductelor şi dispunerea judicioasă a punctelor fixe. Susținerea
conductelor se realizează cu ajutorul clemelor duble sau colierelor cu cauciuc,
specificat pentru țeava de cupru. Dezaerisirea conductelor se face prin aerisitoare
automate aflate în cutie de distribuitor, aerisirea radiatoarelor se face cu ajutorul
unor aerisitoare manuale montate în radiatoare.
La baza coloanelor, la radiatoerele legate în sac şi în punctele cele mai
joase se vor monta robineti de golire.
Corpurile de încălzire vor fi din otel tip ventil compact, se vor echipa cu
robineţi de tur-retur de tip H coltar cu cap termostatic, dop si ventil manual de
aerisire. Ventilele termostatabile pot fi echipate cu capete termostatice care permit
un reglaj calitativ.
Cazanul va produce agent termic apă caldă, la temperatura de 75 gr.C.
Prepararea apei calde menajere se realizează cu ajutorul unur boiler cu capacitate
de 300 l aflat in CT.
Preluarea dilatatiei agentului termic este asigurată de 3 vase de expansiune
închise, avînd volumul VEI centrala termica V=35 L, VEI puffer V= 200 L, VEI
boiler V=40 L. Cazanul va fi echipat cu două supape de sigurantă cu caracteristica
p=2.5 bar, d=3/4 si p=2.5bar, d=1/2 montat pe fiecare pe vas expansiune.
Pentru asigurarea aerului proaspăt necesar arderii în uşa exterioară a
centralei termice s-a prevăzut o priză de aer avînd suprafata de 300x100 mm.
Ventilarea spatiului centralei termice se va realiza pe cale naturală, prin
gura de ventilatie cu diametru de 125 mm, inglobata în peretele exterior al
centralei termice, sub plafon.
Umplerea instalației se va realiza cu apă dedurizată. Presiunea minimă din
instalație (la umplere) va fi de 1.20 bar. Parametrii maximi de funcționare ai
instalației vor fi T=80 gr.C, P=2.5 bar.
5. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă
Situația existenă
Obiectele sanitare, conductele pentru apa rece si calda prezinta uzura avansată.
Pentru asigurare apă caldă este folosit boiler pe lemne cu care nu se poate
asigura cantitatea de apă caldă la grupurile sanitare propuse.
- 17 -
Situația proiectată
După analizarea situației existente pe teren se propune urmatoarea soluție
(În varianta 2 propusă spre implementare).
Fiecare cameră se dotează cu grup sanitar propriu echipat cu vas closet,
cabină de duș și lavoar.
La grupul sanitar existent de la parter se schimbă obiectele sanitare (WC,
lavoar) și la reamenajare se suplimentează cu un lavoar. Având în vedere
amenajarea grupurilor sanitare de la nivelele superioare dușul de la acest grup
sanitar se desființează.
Toate conductele care fac legătura între obiectele sanitare se schimbă
inclusiv conductele de canalizare menajeră.
Se realizează două coloane prin care se face legătura dintre grupurile
sanitare.
Fosa absorbantă se înlocuiește cu o ministație de epurare biologică
destinată epurării apelor uzate menajere, provenite de la obiectele sanitare.
Alimentare cu apă rece

Pentru alimentarea cu apă rece se va realiza un racord nou din țevi
polietilenă cu Dext 32 mm şi Pn 10 bar racordat la reţeaua publică existentă de
alimentare cu apă potabilă. Conducta de polipropilenă se va racorda la conducta
de apă existentă. Căminul de racordare nou aflat lângă clădire este dotat cu
robinet de închidere și robinet de golire. Acest cămin deservește alimentarea cu
apă clădirea prin conducta de PE Dn32 și hidrantul de grădină (robinet de grădină)
care este executat din țeavă zincată cu DN ½.
La pozarea în exterior a branşamentului, se va respecta adâncimea minimã
de pozare H=1,20m, cota de intrare în clãdire va fi deasemenea 1,20m, mãsuratã
de la nivel teren amenajat.
Pentru contorizarea consumului de apă în căminul de apă s-a prevăzut un
apometru de apă rece omologat cu D=1’’ încadrat între două robinete de închidere
cu D=1”. Înainte de apompetru se va intercala un filtru „Y” de apă cu D=1”. După
apometru, pe conducta de alimentare cu apă se montează un robinet de golire cu
D=1/2”, pentru a facilita golirea reţelei interioare de apă pe timp de iarnă (pericol
de îngheţi).Căminul de apometru se va amplasa la cca. 1 m de la limita de
proprietate, se va confecţiona din tuburi din beton sau polipropilenă cu Dint.= 1 m
şi Hint. = 1,50m, iar fundul acestuia se va realiza din pietris mărgăritar pentru
drenarea apei în sol. La pozarea conductelor de apă în exterior lucrãrile de
săpãturã şi umpluturã se vor executa conform prescripţiilor în vigoare privind
tehnica securitãţii muncii. Lãţimea şanţurilor pentru conductele de apã va fi 0,60
m. Umplutura de pãmânt se va executa fãrã deteriorarea conductelor şi numai
dupã efecturea probelor de etanşeitate şi de presiune. Conductele de polietilenă
se vor monta pe un pat de 10cm nisip, iar dupã efectuarea probelor şi înaintea
executãrii umpluturilor de pãmânt vor fi acoperite cu un strat de 30cm de nisip. La
pozarea în exterior a branşamentului, se va respecta adâncimea minimã de
pozare H=1,20m, cota de intrare în clãdire va fi 1,10m, mãsuratã de la nivel teren
amenajat.
Canalizare menajeră
- Apele menajere provenite de la clădire se vor evacua gravitaţional către
sistemul de ministație de epurare.
- 18 -
Astfel, între căminul menajer de vizitare şi ministația de epurare se va
construi un racord menajer provizoriu, din PVC KG 110mm, cu o pantă minima de
scurgere de 0,02%, care va asigura transportul a apelor menajere către statia de
epurare proprie.
În interiorul clădirii conductele de canalizare menajeră se vor executa din
PVC KA sau PP (polipropilenă), iar cele montate sub pardoseală şi în exteriorul
clădirii din PVC-KG cu diametre şi pante aferente părţii desenate.
Înaintea executãrii pardoselii finite a parterului se vor executa toate
conductele de canalizare proiectate sub aceasta cu respectarea diametrelor şi
pantelor de montaj. La canalizare menajerã se va ţine cont de montajul tuturor
pieselor de curãţire şi a celorlalte piese de legãturã. Pentru aerisirea sistemului de
canalizare interioară coloana M1 se scoate cu maxim 0,5 m deasupra acoperisului,
la capãtul ei se montează o piesă de ventilare din PP.
Nu se vor utiliza ramificaţii duble pe orizontală, coturi dr 87 de grade numai
in cazuri in care nu se poate realiza deviatia altcumva. Conductele se vor monta
după ce în prelabil s-a făcut trasarea lor. La trasare se vor respecta pantele
prescrise în proiect, susţinerea conductelor se face prin brăţări. În exteriorul clădirii
lãţimea şanţurilor pentru conductele de canalizare menajeră va fi de 0,7 m.
Umplutura se va executa fãrã deteriorarea conductelor şi numai dupã efecturea
probelor de etanşeitate. Conductele de canalizare vor fi montate pe un pat de
10cm nisip, iar dupã efectuarea probelor şi înaintea executãrii umpluturilor de
pãmânt vor fi acoperite cu un strat de 30 cm de nisip.
Instalații sanitare interioare
Conductele de legătură la obiecte sanitare vor fi din țeavă de PP-R cu
inserție de aluminiu sau cu fibră compozită cu diametre D= 20 - 25 mm.
Conductele se vor monta unde este necesar în șapă, în nișă și în slițuri executate în
perete.
Obiectivul cuprinde urmatoare obiecte sanitare:
Parter – grup sanitar: este dotat cu 2 lavoare montate pe perete cu
piedestal, sifon pardoseală, vas closet.
– oficiu: este dotat cu spălător vase din inox cu două compartimente
Etaj – 3 grupuri sanitare: fiecare grup sanitar este dotat cu cabină de duș,
vas closet cu rezervor de apă montat la semiînălțime, lavoar montat pe perete cu
piedestal și sifon de pardoseală.
Mansarda – 2 grupuri sanitare: fiecare grup sanitar este dotat cu cabină de
duș, vas closet cu rezervor de apă montat la semiînălțime, lavoar montat pe perete
cu piedestal și sifon de pardoseală.
Toate conductele montate în șapă sau în perete se vor termoizola cu
grosime de perete minim 6 mm.
Obiecte sanitare și armături

Toate obiectele sanitare vor fi din porţelan sanitar vitrifiat cu finisaj fără
imperfecţiuni, cu zmaltul dens, lucios, fără porozităţi, care să împiedice menţinerea
igienei perfecte. Spălătoarele vor fii din oţel inox.
Armăturile prin care se asigur folosirea obiectelor sanitare din porţelan vor fi
- robinete simple de închidere ;
- 19 -
- baterii amestecătoare de apă caldă şi rece. Bateriile amestecătoare pentru
spălătoare se montează pe spălător
-ventilele de scurgere şi sifoanele de legătură la canalizare trebuie să fie
robuste, uşor de utilizat, aspectuoase, finisate, cromat lucios. Se recomandă ca în
cadrul aceleiaşi încăperi sau grup sanitar, toate obiectele sanitare şi armăturile de
utilizare să provină de la acelaşi furnizor ale carui referinţe să ateste calitatea
produselor furnizate. Furnizorul, gama şi culoarea obiectelor sanitare se stabileşte
de către beneficiar împreună cu contractorul lucrării. Fixarea obiectelor sanitare pe
elemente de construcţie se face fie direct prin şuruburi, fie indirect prin intermediul
consolelor sau a altor dispozitive de susţinere. La ieşirea din pereţi a conductelor
de apă şi de scurgere care servesc obiecte sanitare pentru mascarea golurilor se
prevăd rozete metalice nichelate sau cromate. Armăturile de perete ale obiectelor
sanitare precum şi rozetele metalice se vor aplica la faţa finită a peretelui. În
scopul de a se evita deterioararea obiectelor sanitare pe timpul executării
lucrărilor de finisaj la construcţii, obiectele sanitare vor fi protejate obligatoriu
până la terminarea lucrărilor respective. Toate armăturile vor fi montate în pozitia
închis. La fiecare coloană de apă rece şi caldă se vor prevedea robinete de
închidere şi golire. La fiecare obicet sanitar se prevăd robinete de serviciu. (robinet
colțar)
Apa caldă menajeră

Apa caldă menajeră se va prepara local cu ajutorul unui boiler cu două
serpentine. Boilerul este așezat pe pardoseală. Boilerul produce apă caldă cu
ajutorul centralei termice pe conbustibil solid ca sursă de încălzire primar și ca
sursă de energie secundară se pot folosi panouri solare.
Sistemul cu panouri solare plane sau cu tuburi vidate cu care se poate
acoperi necesarul de apă caldă în timpul verii este dimensionat pentru numărul de
persoane preconizat.
Sistemul conține: panouri solare plane ( 4x2.5mp ) sau cu tuburi vidate
(4x25 tub), stație de pompare, boiler ACM cu 2 serpentine cu capacitate de 300 l,
vas expansiune pentru sistem solar, antigel solar, suport pentru panouri solare.
Apele pluviale
Apele din precipitaţiile atmosferice care cad pe acoperişul imobilului vor fi
colectate şi conduse prin burlane exterioare, montate pe faţade, evacuându-se
liber pe spaţiul verde din curtea imobilului, terenul nefiind afectat.
6. Reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică, a instalațiilor

Instalația electrică este proiectată în scopul alimentării cu energie electrică
a tuturor consumatorilor electrici aflați în clădirea studiată. Instalația electrică este
dimensionată pentru tensiunea de lucru U=400/3x230 V, frecvența rețelei f=50 Hz,
factor de putere min. cosφ=0,92
Rețeaua de distribuție interioară se realizează după schema TN-S,
conductorul de protecție fiind utilizat pentru întreaga schemă, din punctul de racord
până la ultimul consumator.
Alimentarea cu energie electrică a obiectivului se va realiza prin intermediul
branșamentului electric trifazat existent, din rețeaua de distribuție a operatorului de
distribuție concesionar. Se propune refacerea coloanei electrice de alimentare a
clădirii din BMPT existent până la tabloul de distribuție generală (TD-G) a clădirii
care se va monta la parterul acestuia, pe hol, în montaj îngropat în perete. Din TD-
G se vor alimenta prin circuite separate, diferitele categorii de consumatori din
- 20 -
zona deservită de aceasta, respectiv tablourile de distribuție secundară aferente
diferitelor nivele ale clădirii (TD-D - demisol; TD-E - etaj; TD-M - mansardă).
Circuitele electrice vor fi constituite din prin cabluri de cupru cu întârziere la
propagarea flăcării tip CYY-F, trase prin tuburi de protecție PVC, pozate îngropate
în pereți și pardoseli/planșee, respectiv prin tuburi de protecție fără halogeni și
degajări reduse de fum tip HFIR/HFX pentru circuitele de iluminat pozate la
mansardă și în pereții din gipscarton. În tablourile electrice se va prevedea spațiu
de rezervă de minim 20 %.
Instalații de iluminat
Iluminat general
Iluminatul general diurn este asigurat prin lumină naturală, ferestrele fiind
prevăzute prin proiectul de arhitectură. Iluminatul artificial este asigurat prin
intermediul corpurilor de iluminat care au fost alese în funcție de destinația
încăperilor, sarcina vizuală, condițiile de montare și gradul de protecție necesar,
impuse de mediul în care vor fi montate. Corpurile de iluminat vor fi alese de
beneficiar, împreună cu șeful de proiect/arhitect, și se va aproba de către
proiectantul de instalații electrice.
Iluminatul camerelor, a holurilor respectiv a sufrageriei se va realiza prin
intermediul unor aplici de tavan montate aparent, având gradul de protecție IP20,
echipate cu surse de lumină LED. În băile aferente camerelor se vor monta aplici
de tavan pentru asigurarea iluminatului general, respectiv aplici de perete montate
deasupra oglinzilor pentru iluminatul local al acestora, toate având gradul de
protecție IP44. Pentru iluminatul depozitelor și a zonei din demisolul clădirii se vor
monta corpuri de iluminat tubulare LED, montate aparent pe tavan, cu dispersor
din policarbonat, având gradul de protecție IP65. Iluminatul acceselor se va realiza
prin intermediul unor corpuri de iluminat tip aplică de perete, montate aparent
deasupra ușilor de acces, având gradul de protecție IP54.
Comanda iluminatului se realizează prin intermediul întrerupătoarelor,
comutatoarelor, comutatoarelor de capăt (cap-scară), montate lângă ușile de
intrare în încăperile deservite, precum și prin senzorii de mișcare înglobate în
corpurile de iluminat aferente iluminatului general din grupul sanitar de la parter.
Înălțimea de pozare a întrerupătoarelor este de 0,9-1,2m de la nivelul pardoselii
finite. Întreruptoarele se montează în doze de aparataj îngropate în elementele de
construcție (pereți). Dozele de derivație vor fi montate îngropate în pereți.
Corpurile de iluminat vor fi deservite de circuite dedicate de iluminat,
separat față de celelalte categorii de consumatori, și vor fi alimentate din tablourile
de distribuție aferente zonelor în care vor fi montate. Circuitele de iluminat vor fi
constituite prin cabluri cu întârziere la propagarea flăcării tip CYY-F, trase prin
tuburi de protecție PVC, pozate îngropate în pereții și planșeul aferent parterului,
respectiv prin tuburi de protecție fără halogeni și degajări reduse de fum tip
HFIR/HFX pentru circuitele de iluminat pozate în pereții din gipscarton, respectiv în
zona mansardei, fiind în contact cu elemente de construcție combustibile.
În tablourile electrice, pentru protecția circuitelor de iluminat se vor
prevedea întreruptoare automate P+N de 10A, având curba caracteristică de
declanșare C.
Iluminat de securitate pentru intervenții

Conform normativ I13-2015 - Normativ pentru proiectarea, executarea și
exploatarea instalațiilor de încălzire centrală, art. 7.199, încăperile având
destinația de centrala termică se vor prevedea cu instalație de iluminat pentru
intervenții. Pentru acest scop un corp de iluminat din centrala termică din demisol
- 21 -
se va echipa cu un kit de emergență corespunzător tipului corpului de iluminat,
conferând o autonomie de min. 3h corpului de iluminat. Astfel prin kitul de
emergență este posibil utilizarea corpului de iluminat la un defect al iluminatului
normal, timp de min. 3h, comutarea făcându-se automat în max. 5s. Kitul de
emergență se va îngloba în carcasa corpului de iluminat.
Instalații de prize
Alimentarea diferitelor aparate electrice se va realiza prin prizele proiectate
în încăperi, conform pieselor desenate. Se vor prevedea prize de uz general în
încăperi, respectiv prize dedicate pentru diferite aparate (de ex. stații de lucru,
echipamente IT, televizoare, ecrane, frigidere, aparatură de bucătărie, etc.).
Pentru alimentarea diferitelor consumatori sunt prevăzute circuite separate de
prize. Pentru consumatori având puterea de până la 2 kW se prevăd circuite
electrice pentru mai multe prize, iar pentru receptoare având puterea instalată mai
mare de 2kW se prevăd circuite separate. Distribuția circuitelor electrice se va
realiza îngropate în pereți, respectiv în pardoseală, urcările/coborârile la aparataj
îngropate în pereți, toate trase prin tuburi de protecție din PVC. Cablurile folosite
pentru circuitele de prize sunt de cupru, cu întârziere la propagarea flăcării tip
CYY-F.
În tabloul electric pentru protecția circuitelor monofazate de prize se vor
prevedea întrerupătoare automate P+N de 16A, având curba caracteristică de
declanșare C.
Instalații de forță
Instalațiile de forță sunt constituite din alimentarea directă a diferitelor
receptoare (rack, centrale de semnalizare, rezistență boiler, etc.), respectiv
alimentarea tablourilor de distribuție secundară. Secțiunile cablurilor au fost
dimensionate având în vedere criteriul mecanic, curentul maxim admisibil și
căderea de tensiune maximă. Traseul circuitelor de forță se vor corela cu celelalte
circuite electrice.
Instalații de protecție împotriva șocurilor electrice

Protecția la defect s-a realizat prin utilizarea prizelor cu contact de protecție.
Rețeaua de distribuție interioară se realizează după schema de tip TN-S. Instalația
electrică se va lega la pământ prin intermediul pieselor de separație la priza de
pământ. Protecția de bază s-a realizat prin utilizarea în tablourile electrice, a
întrerupătoarelor principale echipate cu dispozitiv de protecție la curent diferențial
rezidual de 300 mA. Protecția la defect s-a realizat prin utilizarea prizelor cu
contact de protecție.
Dispozitiv de protecție la supratensiuni

S-a prevăzut descărcător de tensiune tip 2 (B+C) în tabloul electric general
TD-G, pentru limitarea supratensiunilor tranzitorii și pentru a conduce curenții la
pământ pentru a reduce amplitudinea supratensiunilor la o valoare nepericuloasă.
Priza de pământ
Priza de pământ va fi una artificială realizată din electrozi verticali (țăruși din
otel zincat de profil cruce 50x50x5mm, h=1,5m) conectați între ele cu electrozi
orizontali (platbandă din otel zincat 40x4mm). Racordarea instalației electrice
interioare la priza de pământ se va face prin piesa de separație aferentă prizei de
pământ, montat aparent pe fațada clădirii. Se va măsura rezistența de dispersie a
prizei de pământ, aceasta va avea valoarea rezistenței de dispersie mai mică de
- 22 -
4W în cazul instalației electrice interioare, iar valoarea mai mică de 10W în cazul
prizei de pământ a instalației de paratrăsnet. Dacă valoarea este inferioară,
aceasta se va extinde prin electrozi verticali și orizontali.
Puncte de acces pentru mentenanță

Accesul pentru mentenanță se va face prin intermediul ușilor de vizitare cu
care sunt dotate tablourile electrice. Dozele de derivație și dozele de aparataj se
vor folosi ca și puncte de acces pentru înlocuirea cablurilor deteriorate.
Aparate de control și măsură

Scoaterea de sub tensiune circuitelor de iluminat, prize și alimentări
electrice se va face prin intermediul întreruptoarelor automate prevăzute pentru
fiecare circuit în parte, respectiv prin intermediul întrerupătoarelor generale
montate în tablourile de distribuție secundare și în tabloul de distribuție generală.
Contorizarea consumului de energie electrică se va realiza din grija operatorului
de distribuție, prin intermediul contorului electric montat în BMPT.
Echilibrarea instalației
Echilibrarea instalațiilor se va realiza la nivelul tablourilor de distribuție, prin
repartizarea puterilor electrice aproximativ egală pe cele trei faze.
7. Îmbunătățirea confortului energetic al clădirii

Se propune termoizolarea structurilor de închidere perimetrală a
construcției: pereți, planșeu/plan acoperiș, tâmplărie exterioară.
Izolarea termică a fațadelor - parte vitrată prin înlocuirea tâmplăriei

exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în clădirea publică,
cu tâmplărie eficientă energetic
Tâmplăria existentă va fi integral înlocuită. Având în vedere caracterul
arhitectural al construcției (construcție parțial pe structură lemn), noua tâmplărie va
fi din lemn stratificat.
La ferestre se vor folosi geamuri termoizolatoare triple cu strat Low-E și
inserție de gaz Argon pachet de minim 38 mm( Coeficient de transfer termic
pentru vitraj trebuie să fie de maxim 0,9 W/m²K);
La uși tămplăria va fi din lemn stratificat și geamuri termoizolatoare duble cu
strat Low-E și inserție de gaz Argon pachet de minim 24 mm. Ușile vor avea prag
maxim 2 cm înălțime.
Pentru asigurarea calitătii aerului interior și evitarea creșterii umidității
interioare tămplăria la ferestre va fi prevăzuta cu feronerie adecvată care să
permită deschidere roto-basculată cu microventilație. Se vor folosi dispozitive
echipate cu filtru și grilă interioară cu reglaj, cu partea exterioară impermeabilă la
apă și incluzând plasă antiinsecte. Fluxul de aer va fi 20-40 mc/h. Grila va fi
echipată cu regulator de debit de aer ce furnizează un flux regulat de aer și
directia aerului pentru un microclimat cât mai confortabil.
Rezistența termică a elementul vitrat (pachet montat tămplărie și geam
termoizolant) va fi de minim R= 0,77 m2K/W.
Izolarea termică a fațadelor - parte opacă, pereți exteriori

La pereți se va realiza o termoizolație suplimentară cu vată minerală, cu un
coeficient de transfer termic de maxim 0,04 W/m²K, în grosime de 10 cm.
Se va lucra cu termosistem folosind vată minerală bazaltică 100 mm
grosime. Materialul va avea conductivitate termică max. λ=0,04 W/mK, rezistenţa
- 23 -
la întindere perpendicular pe planul plăcii uscate 0,024 MPa, rezistenţa la
întindere perpendicular pe planul plăcii ude 0,016 MPa, rezistenţa de rupere la
forfecare 0,021 MPa şi va fi aptă pentru tencuire. Materialul va fi din clasa de
reacţie la foc A1(C0)
Pentru uniformizarea tensiunilor de suprafaţă şi preluarea încărcărilor se va
aplica o folie cu greutatea de cel puţin 160 g/mp.
La soclu se montează termosistem cu 10 cm polistiren extrudat, cu clasa de
reacţie la foc B-s2,d0.
Pentru verificarea cerințele minime de performanță energetică se prezintă
următorul calcul:
R0=Ri+ΣRj+Re
Ri= 1/αi
Rj= δj/bjxλj
Re= 1/αe
Pentru pereți zidărie, αi = 8 W/m2K; αe= 23 W/m2K.
R0= 1/8+ 0,02/0,22 + 0,25/0,179 + 0,10/x0,034 + 1/23 = 3,26
Se aplică coeficient reducere 0,9, rezultă R= 2,93 m2K/W > 1,8
Pentru pereți structură lemn

R0= 1/8+ 0,02/0,22 + 0,15/0,2 + 0,10/x0,04 + 1/23 = 3,51
Se aplică coeficient reducere 0,9, rezultă R= 3,16 m2K/W > 1,8
Termoizolarea planșeului peste ultimul nivel sau a mansardei

Pentru termoizolațiile spre pod respectiv în planul acoperișului există 2
situații diferite:
La suprafețele orizontale se montează rigle noi din lemn pentru poziționarea
termoizolației, se așează stratul suplimentar de vată minerală 25 cm, în două
straturi de (10+15) cm montate cu ajutorul profilelor de gipscarton CW100 pe două
direcții, astfel încât să se evite suprapunerea rosturilor de alăturare (fâșii
perpendiculare între ele). Deasupra se așează folie anticondens.
La suprafețele oblice (în planul acoperișului) se vor demonta placările
interioare și se va monta al doilea strat din interior, urmărind același principiu de
evitare a suprapunerii rosturilor de alăturare (fâșii perpendiculare pe cele
existente). După montarea termoizolației se reface placarea cu gipscarton 12,5
mm.
Pentru verificarea cerințele minime de performanță energetică se prezintă
următorul calcul:
αi = 8 W/m2K; αe= 23 W/m2K.
R0= 1/8 + 0,0125/0,23 + 0,25/0,04 + 1/23 = 6,47 m2K/W
Se aplică coeficient reducere 0,9, rezultă R= 5,82 m2K/W > 5
Refacerea finisajelor interioare în zonele de intervenție.

Finisajele interioare vor fi afectate de către lucrările de bază în 2 situații:
a. După înlocuirea ferestrelor se vor executa lucrări de reparații la șpaleți și
se va monta glaf interior nou. Având în vedere că după aceste lucrări este nevoie
și de executarea zugrăvelilor pe aceste suprafețe și ținând cont de perioada
trecută de la ultimele lucrări de acest fel, se justifică zugrăveli pe ansamblul
suprafețelor interioare, pentru a se obține o imagine unitară după reabilitare.
b. După executarea lucrărilor de instalații se vor executa reparații la
tencuieli, se va aplica glet de egalizare a suprafețelor și su vor executa zugrăveli.
Acestea se vor executa pe toată suprafața interioară. Deasemeni, având în vedere
executarea traseelor de distribuție pentru instalații, se vor reface pardoselile.
- 24 -
8. Protecția clădirii prin realizarea instalației de paratrăsnet
Instalația exterioară de protecție împotriva trăsnetului IEPT va fi alcătuită
dintr-un cap paratrăsnet cu avans de amorsare tip PDA (Δt=10μs) montat pe
acoperișul tip șarpantă (pe coama acestuia, în punctul superior al acestuia), pe un
catarg de OLZn de înălțime de 3m, astfel încât toate elementele ale construcției
studiate să se situeze în interiorul razei de protecție a instalației de paratrăsnet.
Aceasta va dispune de două coborâri separate pe fațade opuse ale clădirii, din
conductor rotund din AL Φ8mm. Conductoarele de coborâre se conectează la
priza de pământ prin intermediul pieselor de separație. Aceste piese trebuie să fie
astfel realizate încât să nu poată fi demontate decât cu ajutorul unor scule, atunci
când se execută măsurători. Conductoarele de coborâre, se vor proteja împotriva
deteriorărilor mecanice sau a deplasărilor pe înălțimea de minim de 2 m de la sol
și până la -0,3 m sub nivelul solului.
9. Instalarea unui sistem TVCI cu camere video
Instalația antiefracție
Componenta sistemului de alarma antiefracție include detectoare de
mișcare în infraroșu (IR), contactul magnetic și tastatura de la intrarea în clădire,
avertizorul sonor de exterior, și centrala de antiefracție împreună cu sursele
secundare de energie.
Senzorii de mișcare, și contactele magnetice se vor conecta împerecheate
la centrala de antiefracție. În exterior se va monta un avertizor sonor echipat cu o
sursă de rezervă. Alimentarea cu energie electrica a centralei se va realiza prin
circuit separat din tabloul de distribuție TE-G la 230V 50Hz. Pentru alimentarea de
rezervă se va monta la centrala o baterie de 12V, pentru o autonomie de 24h in
condiții normale, și 30 min. în stare de alarmă.
Instalația propriu zisă, constă în echipamentele periferice, și cablajul între
acestea, și centrala de antiefracție. Senzorii de mișcare se vor monta în încăperile
în care există acces din exterior (la parter), fie prin uși, fie prin ferestre, astfel încât
o intrare în timpul stării de alertă să fie detectabilă, precum și în casa scării, și pe
holurile de circulație de la etaj și de la mansardă, precum și în demisol. La intrarea
principală în clădire de la parter se va monta o tastatură și un contact magnetic
pentru ușă, în scopul activării și dezactivării sistemului de alarmă, precum și
pentru a permite întârzierea de alarmare la intrări/ieșiri regulate.
Fiecare echipament periferic (senzor de mișcare, contact magnetic,
respectiv tastatură) se va lega la centrala de antiefracție printr-un cablu destinat
semnalizării efracției, protejat la zgomot, cu întârziere la propagarea flăcării, de
secțiune de 4x0,22 mmp. Avertizorul sonor se va conecta la centrala prin
intermediul unor cabluri de secțiunea 8x0,22 mmp. Cablurile se vor monta in tuburi
din PVC, pozate îngropate in pereți și planșee. Traseul cablurilor vor fi separate de
traseul cablurilor de înalta tensiune, se vor evita pe cat posibil sursele de
perturbație electromagnetice sau de înalta frecvență.
Instalația de supraveghere video

Instalația de supraveghere video a clădirii contribuie la identificarea unor
persoane/fenomene care pot periclita activitatea normală a obiectivului
supravegheat, respectiv la identificarea persoanelor neautorizate, în cazul unor
acțiuni voite umane, cum ar fi furturile prin pătrundere neautorizată (efracție),
amenințare (jafuri). Pentru acest scop vor fi montate camere de supraveghere
video în sistem de circuit închis (TVCI) în clădirea studiată.
- 25 -
Camerele de supraveghere video vor fi amplasate în zonele de interes,
indicate de beneficiar, pe fațade, la ușile de acces de acces în clădire, precum și
în spațiile interioare (holuri, casa scării, depozit, pivniță), astfel încât să se
realizeze o supraveghere eficientă a zonelor de interes. Pentru supravegherea
spațiilor interioare se vor monta camere de supraveghere IP de tip “dome”,
montate pe tavanul încăperilor, având o rezoluție de min. 4 megapixeli. Camerele
vor filma color pe timp de zi și in alb negru in condiții de iluminare slaba (noapte),
cu ajutorul LEDurilor IR, pentru a atinge o distanta maxima de aprox. 30m.
Camerele de supraveghere vor fi de tip IP, și se vor conecta la o unitate de
capturare (NVR) de 16 canale, prin intermediul unor cabluri de date tip UTP cat.6.
Alimentarea cu energie electrică a camerelor de supraveghere se va realiza din
unitatea de capturare (NVR), prin protocolul PoE (power over ethernet), prin
intermediul cablului UTP. Unitatea de capturare NVR va fi echipat cu un sistem de
stocare ale imaginilor de tip HDD cate 2x4TB pentru păstrarea imaginilor timp de
20 zile, în regim “motion detection”. Unitatea de capturare va fi montat in dulapul
Rack de la etaj.
Circuitele de cablu UTP vor fi trase prin tuburi de protecție din PVC, pozate
îngropate în pereți și planșee
10. Realizarea unui circuit interior pentru sistemul informatic și de

comunicații
Proiectul stabilește soluțiile tehnice și condițiile de realizare a instalației de
date. Racordul de la furnizorii de servicii se va realiza în rack-dulap pentru curenți
slabi, amplasat în depozitul de la etajul clădirii, care va fi echipat cu modem
(asigurat de furnizorul de servicii de date), switchuri, patch panel, și compleu de
prize prize cu contact de protecție 16 A/230 V.
Echiparea rackului cu elementele active (modem, router, switch) se va
realiza consultând administratorul de rețea a beneficiarului, în funcție de necesități
și topologia rețelelor din amonte și în aval. În rack se va monta o sursă
neîntreruptibilă UPS de 1000VA pentru alimentarea de rezervă a echipamentelor
de rețea. Se vor monta prize de date duble la fiecare stație de lucru fixă. Toate
prizele de date vor fi de tip RJ45 cat. 6. Prizele se montează în doze de aparataj
încastrate în elementele de construcție (pereți). Se vor realiza racorduri de date
pentru centrala antiefracție și echipamentul de comandă și semnalizare aferentă
instalației de detectare, semnalizare și avertizare la incendiu, precum și
echipamentelor aferente centralei termice (pompe de căldură, centrale termice,
etc.). Pe holurile și coridoarele clădirii se vor monta amplificatoare semnal WiFi tip
acces point wireless PoE. Cablurile folosite pentru instalația de date vor fi de tip
UTP cat.6, trase prin tuburi de protecție PVC, pozate îngropate în pereți și
planșee. Traseele fizice sunt astfel gândite încât să se integreze în sistemul
celorlaltor trasee de curenți slabi.
11. Amenajarea spațiilor exterioare și împrejmuirea imobilului

Se va reface împrejmuirea pe tot perimetrul lotului de teren, inclusiv cu
montarea unei porți la accesul existent. Se propune realizarea unui gard simplu,
cu înălțime de 150 cm, cu montanți și traverse de montaj din profile oțel și
elemente verticale scânduri lățime 12 cm montate distanțat la 3 cm între ele.
Poarta în două canaturi va fi realizată pe cadru profile oțel. Montanții împrejmuirii
se vor așeza la distanța de 250 cm. Gardul va avea o lungime totală de 166 m.
Poarta va avea două canaturi de câte 2 m.
Traseul de acces, pe o suprafață de 162 mp va fi pavat cu pietriș pe
umplutură balast, se vor amenaja două locuri de parcare pe o suprafață totală de
45 mp, cu pavaj grilă înierbată.
- 26 -
Se vor reface trotuarele de gardă perimetral în jurul construcției, după
executarea lucrărilor de termoizolare a soclului.
12. Asigurarea unor condiții optime pentru personalul formației si formațiilor

de intervenție, mai ales în perioada situațiilor de urgență
13. Asigurarea funcționării în mod corespunzător a sistemului informatic și
de comunicații
Aceste 2 puncte se realizează prin răspunsul la celelalte solicitări.
14. Lucrări necuprinse în Tema avansată de Ordonatorul de credite, dar

necesare conform Expertizei tehnice
Subzidire fundații
Deoarece nu au fost semnalate probleme importante la fundațiile clădirii
existente, acestea comportându-se corespunzător pe perioada de exploatare și
deoarece nu se observă fisuri, crăpături sau tasări diferențiate importante la
fundații, acestea fiind încastrate în terenul bun de fundare, considerăm că la
fundațiile existente nu sunt necesare intervenții de consolidare globală cu excepția
laturii nord-estice, unde adâncimea de fundare nu depășește nici cota minimă de
îngheț impusă de condițiile geotehnice locale. În baza expertizei tehnice pe latura
nord-estică este necesară efectuarea unor lucrări de subzidire astfel încât
adâncimea de fundare să ajungă de la 40cm la 130cm. Subzidirile se recomandă
să se execute în perioade calde și sărace în precipitații. Subzidirile vor avea
lățimea mai mare cu 5-5cm față de lățimea fundației existente. Săpăturile pentru
subzidiri se vor executa cu sprijinirea terenului. Subzidirile se vor realiza pe
tronsoane separate de ~1,00m, după numerele de ordine exacte date pe planul de
intervenții la fundații, vizat de către expertul tehnic. Între două tronsoane de lucru
se va lăsa liber minim 3,00 m lungime. Tronsoanele de subzidiri se vor lega între
ele prin cupoane de armătură. Cupoanele se vor introduce în pământ pe o parte,
iar pe partea cealaltă se va îngloba în betonul de subzidire. În etapa următoare, la
săparea fundației acesta se va curăța înainte de turnarea betonului. La partea
superioară a blocurilor de subzidire se vor dispune tuburi PVC la cca. 30 cm
interax. Tuburile se vor introduce până la 2/3 din lățimea subzidirii. După 5 zile de
la terminarea turnării betonului în subzidire, planul delimitat de suprafața fundației
existente și blocul de subzidire se va injecta cu pastă de ciment prin intermediul
tuburilor PVC dispuse anterior. Injectarea se va realiza mecanizat, cu presiune de
cca. 3atm, folosind pompe speciale. În cazul în care se constată fisuri sau
crăpături la nivelul pereților și/sau fundațiilor, se va contacta în scris expertul
tehnic și proiectantul general pentru stabilirea soluțiilor de consolidare.
ATENȚIE: Coborârea cotelor de călcare în subsol fără subzidirea
generală ale acestora NU este posibilă. Acest lucru nu este prevăzut în proiectul
de rezistență.
Terenul din jurul clădirii va fi amenajat cu un trotuar propus în proiectul de
arhitectură, astfel încât să permită colectarea apelor meteorice și dirijarea lor în
afara zonei de protecție a clădirilor, prevenind ulterior stagnarea apelor în
vecinătatea construcțiilor și implicit riscul infiltrării la fundații, fapt care ar putea
genera modificarea portanței terenului de fundare. Este imperios necesară
- 27 -
canalizarea tuturor burlanelor și deversarea prin intermediul lor a tuturor apelor
meteorice de pe învelitori în canalizarea municipală.
Refacerea planșeului peste demisol

Planșeul din beton armat peste demisol, care reazemă simplu pe grinzi
metalice și pe pereții perimetrali se va desface cu deosebită grijă, pentru a nu
afecta structura portantă existentă. În locul acesteia se va turna un planșeu nou
din beton armat fără grinzi metalice, care va rezema prin intermediul unor centuri
noi pe pereții perimetrali. Planșeul din beton armat peste parter se prezintă în
stare de conservare bună, fără degradări structurale semnificative, astfel
considerăm că nu sunt necesare intervenții structurale de consolidare. Planșeul de
lemn de peste etaj va fi consolidat prin plătuirea grinzilor sau prin introducerea
unor grinzi de lemn noi la jumătatea distanței dintre grinzile de lemn existente
pentru a fi capabil să preia încărcările utile noi din mansardarea clădirii.
c) Analiza vulnerabilităţilor cauzate de factori de risc, antropici şi naturali,

inclusiv de schimbări climatice ce pot afecta investiţia
Nu este cazul, în niciuna din Variante. Intervențiile propuse nu presupun
modificare de funcțiune sau creșterea semnificativă a capacităților, care ar putea
afecta ariile protejate din vecinătate.
d) Informaţii privind posibile interferenţe cu monumente istorice/de

arhitectură sau situri arheologice pe amplasament sau în zona imediat
învecinată
Nu este cazul, în niciuna din Variante.
e) Caracteristicile tehnice şi parametrii specifici investiţiei rezultate în urma

realizării lucrărilor de intervenţie.
În urma lucrărilor din cadrul acestei investiţii în varianta propusă spre
implementare regimul de înălţime şi ariile specifice ale construcţiilor se vor
modifica după cum urmează.
Regimul de înălțime: D+P+E+M, 4 nivele din care 3 nivele supraterane.
Aria construită la sol: 116 mp (având în vedere termoizolația nouă pe pereți)
Aria desfășurată: 367 mp
Aria utilă: 271,93 mp
5.2. NECESARUL DE UTILITĂŢI REZULTATE, INCLUSIV ESTIMĂRI PRIVIND

DEPĂŞIREA CONSUMURILOR INIŢIALE DE UTILITĂŢI ŞI MODUL DE
ASIGURARE A CONSUMURILOR SUPLIMENTARE
Situația după intervenții (Varianta 2 propusă spre implementare):
Necesarul de apă se calculeaza pentru 12 persoane (număr maxim

consumatori)
Debitul specific de apa 60 l / consumator pe zi :
Qn zi med = n x qsp/1000 ; la un regim de functionare 24 ore / zi
Qn zi max = Qn zi med x Kzi ; la un regim de functionare 24 ore / zi
Qn orar max = Qn zi max x K0 / 24 ore ;
Unde : n = numarul de persoane = 12 ;
Kzi = 1,15 - oeficient de neuniformitate a debitului zilnic ;
- 28 -
K0 = 2,8 - coeficient de neuniformitate orara ;
qsp = debit zilnic mediu specific ;
Qn zi med = (12 x 60 l / zi / om) / 1000 = 0,72 mc / zi

Qn zi max = 0,72 x 1,15 = 0,828 l/zi
Qn orar max = 0.828 x 2,8 / 24 = 0,096 mc / h
Debitele de ape uzate menajere colectate :
Qn zi med = 0,72 mc / zi
Qn zi max = = 0.828 mc /zi
Qn orar max = 0,096 mc / h
Având în vedere nivelul de exploatare prevăzut: exploatare 100% 160

zile/an, consumul de apă se estimează la 0,72x160= 115,2 mc.
Se ia în considerare o marjă de consum suplimentar ocazional, se prevede
consum total 150 mc.
La data întocmirii DALI prețul unitar pentru apă rece este 3,81 lei/mc. Se
efectuează calcul cu preț de 4,00 lei/mc
Astfel costul estimat pentru consum de apă este 600 lei/an.
Consumul anual de combustibil pentru încălzire a fost estimat pentru

varianta de utilizare a peleților, considerând un consum mediu pentru cazanul de
40 kW prevăzut în proiect.
Sezonul de încălzire în zona studiată este de cca 6 luni/an. Se consideră
funcționarea cazanului timp de 160 zile, 10 ore/zi, în total 1600 ore.
Se consideră un consum mediu de 6 kg peleți/h, în total 9600 kg peleți.
Prețul peleților pentru încălzire fiind de 33-35 lei/sac 15 kg, costul anual al
combustibilului poate fi estimat la
9600 / 15 x 35 = 22.400 lei/an.
Alternativ se pot folosi și lemne de foc, o variantă de funcționare fiind
folosirea lemnului în timpul zilelor de lucru iar a peleților pe timp de noapte și
perioadele încălzirii de gardă.
Consumul anual al de energie electrică la nivelul clădirii studiate este de

aprox. 10,15MWh în Varianta maximală, 2. Calculând cu un cost al energiei
electrice de 4,52590 RON/kWh (inc. TVA și tarife reglementate) pe piața
concurențială implică costuri anuale de 45.950 RON, fără aplicarea plafonării și
compensării facturilor de energie electrice.
5.3. DURATA DE REALIZARE ŞI ETAPELE PRINCIPALE CORELATE CU

DATELE PREVĂZUTE ÎN GRAFICUL ORIENTATIV DE REALIZARE A
INVESTIŢIEI, DETALIAT PE ETAPE PRINCIPALE
Durata prevăzută pentru investiţie este 12 luni, conform Graficului orientativ
anexat. Acest grafic va fi revizuit atât la faza PT cât şi în urma adjudecării lucrărilor
de construcţii, în colaborare cu executantul declarat câştigător. Situația este
valabilă pentru ambele variante.
- 29 -
5.4. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTIŢIEI:
- Costurile estimate pentru realizarea investiţiei, cu luarea în
considerare a costurilor unor investiţii similare;
Devizul general a fost întocmit pentru Varianta 2 propusă spre
implementare. Preţurile s-au estimat pe baza costurilor realizate la investiţii
similare, costurile de execuţie şi echipare, aşa cum s-au cuprins în Devizul general
şi Devizele pe obiect anexate.
În cele ce urmează se prezintă valorile pentru Varianta propusă spre
implementare.
Valoarea totală a investiţiei, fără TVA este de 2.664.558,55 lei, inclusiv

procentul prevăzut pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute. Din această sumă
cheltuielile pentru Construcţii-Montaj se ridică la 2.164.800,23 lei.
Valoare totală inclusiv TVA:3.166.218,54 lei
Construcţii-montaj inclusiv TVA: 2.576.112,27 lei
Fără cota de cheltuieli diverse și neprevăzute valoarea totală este

2.430.283,91 lei (2.887.431,72 lei inclusiv TVA).
Varianta 1, minimală ar implica cheltuieli mai reduse cu cca 20% având în

vedere că în această variană nu este prevăzută mansardarea.
Având în vedere atât prevederile legale privind actualizarea Devizelor

generale, cât și incertitudinile de pe piața materialelor și serviciilor din domeniul
construcțiilor, Devizul general va fi actualizat înaintea lansării procedurilor de
achiziție pentru executarea lucrărilor, pe baza devizelor actualizate odată cu
întocmirea PT.
- Costurile estimative de operare pe durata normată de viaţă/

amortizare a investiţiei.
Aceste date se regăsesc în Analiza Cost Beneficiu anexată.
5.5. SUSTENABILITATEA REALIZĂRII INVESTIŢIEI
a) Impactul social
Activitatea echipelor de intervenție a SGA Harghita este de importanță
majoră privind monitorizarea apelor din Bazinul Oltului și intervențiile în cazul
evenimentelor extreme. Prin executarea lucrărilor de intervenție se asigură condiții
superioare pentru odihna membrilor echipelor de intervenție. Astfel se poate
asigura ridicarea nivelului de eficiență și calitate a intervențiilor, cu efect dirtect
asupra calității vieții întregii comunități din regiunea deservită prin Cantonul
Miercurea Ciuc.
b) Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei: în faza

de realizare, în faza de operare
În faza de realizare a construcţiei forţa de muncă ocupată va fi de 8-10
persoane constâmd din numărul de personal asigurat de executantul lucrării la
care se adaugă dirigintele de şantier reprezentând Beneficiarul.
În faza de operare nu vor interveni modificări privind forţa de muncă
ocupată pentru administrare și întreținere (1 persoană). În prezent echipa de
intervenție care utilizează construcția este formată din 7 persoane, poate crește la
12 persoane în situații excepționale. Noile amenajări oferă condiții de cazare /
odihnă pentru acest număr de personal.
- 30 -
c) Impactul asupra factorilor de mediu, inclusiv impactul asupra
biodiversităţii şi a siturilor protejate, după caz
Refacerea instalației de canalizare va reduce impactul asupra mediului.
5.6. ANALIZA FINANCIARĂ ŞI ECONOMICĂ AFERENTĂ REALIZĂRII

LUCRĂRILOR DE INTERVENŢIE
Pentru Analiza finaciară şi economică a proiectului se anexează Analiza
Cost Beneficiu, ca parte integrantă a DALI, întocmită conform Ghid ACB Comisiei
Europene pentru perioada 2014-2020”. Documentul conţine
- Identificarea investiției şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea
perioadei de referință
- Analiza opțiunilor
- Analiza financiară, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță
financiară
- Analiza economică, inclusiv calcularea indicatorilor de performanță
economică
- Analiza de senzitivitate
- Analiza de riscuri
6. SCENARIUL/OPŢIUNEA TEHNICO-ECONOMIC(Ă) OPTIM(Ă),

RECOMANDAT(Ă)
6.1. COMPARAŢIA SCENARIILOR/OPŢIUNILOR PROPUS(E), DIN PUNCT DE

VEDERE TEHNIC, ECONOMIC, FINANCIAR, AL SUSTENABILITĂŢII ŞI
RISCURILOR
Din punct de vedere tehnic există diferență între Varianta 1 pe de o parte

și Variantele 2 și 3 pe de altă parte. Diferența constă din mansardarea în cazul
Variantelor din urmă.
În Varianta 1 lucrările de reabilitare a acoperișului constau din executarea
reparațiilor necesare la șarpantă și înlocuirea învelitorii, fără demontarea totală a
șarpantei. La acestea se adaugă termoizolația de peste planșeul existent.
În Variantele 2 și 3 mansardarea presupune desfacerea șarpantei, ridicarea
parapetului pentru asigurarea spațiului necesar încăperilor din mansardă, trierea
elementelor sănătoase ale șarpantei demontate pentru a fi refolosite, reconstruirea
șarpantei și realizarea lucrărilor din mansardă: compartimentări, termoizolații în
planul acoperișului, finisaje, instalații aferente mansardei.
Între Variantele 2 și 3 nu există diferențe din punct de vedere tehnic..
Din punct de vedere economic situația este asemănătoare: în exploatare

cheltuielile privind Varianta 1 sun mai reduse cu cca 25% față de Variantele 2 și 3
care, în comparație directă, sunt aprtoximativ egale.
Din punct de vedere financiar diferenţa dintre variante constă din costurile
necesare realizării Variantelor:
Varianta 1 presupune investiția cea mai redusă, datorită păstrării nivelelor
dexistente, fără mansardare.
Varianta 2 presupune investiția cea mai mare, având în vedere atât
mansardarea cât și numărul mai mare de grupuri sanitare propuse.
- 31 -
Varianta 3 înseamnă o investiție apropiată de Varianta 2, întrucât mansarda
se realizează și în acest caz, diferența constând din numărul mai mic de grupuri
sanitare, însemnând mai puține obiecte sanitare și finisaje mai simple.
În consecință, Varianta 2 este cea mai scumpă din punctul de vedere al
investiției și este aproximativ egală cu Varianta 3 din punctul de vedere al
exploatării.
Din punctul de vedere al sustenabilităţii Variantele sunt comparabile, nu

există diferențe semnificative în condițiile în care Ordonatorul de credite își asumă
asigurarea fondurilor necesare pentru exploatare. Având în vedere că
modernizarea cantonului va avea ca rezultat creșterea nivelului calitativ al
activității de monitorizare desfășurat de echipele de intervenție, se poate considera
că investiția este sustenabilă și servește binele întregii comunități.
Din punctul de vedere al riscurilor nu se constată diferențe între

variante, menționând eventual că Varianta minimală reduce capacitatea
construcției ceea ce implică riscuri de eficacitate în cazul unor intervenții
excepționale, cu ocazia evenimentelor ieșite de comun pe traseul deservit în
bazinul Oltului.
6.2. SELECTAREA ŞI JUSTIFICAREA SCENARIULUI/OPŢIUNII OPTIM(E),

RECOMANDAT(E)
Opțiunea proiectantului și SGA Harghita este Varianta 2, variantă completă
- maximală cu mansardarea construcției și amenajarea camerelor de odihnă cu
grup sanitar pentru fiecare cameră. Opțiunea se justifică prin următoarele:
1. Se asigură condiții optime pentru un număr mai mare de persoane
participante la operațiunile de intervenție, prin mărirea numărului de camere și
echiparea corespunzătoare cu grupuri sanitare.
2. Se asigură cheltuieli de exploatare mai eficiente prin modernizarea /
înlocuirea instalațiilor interioare și realizarea încălzirii centralizate, respectiv
realizarea termoizolațiilor care reduc necesarul de căldură.
3. Prin varianta propusă se obțin toate rezultatele formulate ca obiectiv prin
Tema de proiectare.
4. Deși Varianta 2 poate fi realizată cu cheltuieli mai mari, există o diferență
redusă între costurile pentru Varianta maximală și cea minimală, față de beneficiile
aduse de varianta completă.
6.3. PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AFERENŢI INVESTIŢIEI
a) Indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectivului de investiţii,

exprimată în iei, cu TVA şi, respectiv, fără TVA, din care construcţii-montaj
(C+M), în conformitate cu devizul general
Valoarea totală a investiţiei, fără TVA este de 2.664.558,55 lei, inclusiv
procentul prevăzut pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute. Din această sumă
cheltuielile pentru Construcţii-Montaj se ridică la 2.164.800,23 lei.
Valoare totală inclusiv TVA:3.166.218,54 lei
Construcţii-montaj inclusiv TVA: 2.576.112,27 lei.
b) Durata estimată de execuţie a obiectivului de investiţii, exprimată în luni

Durata estimată de execuţie este de 12 luni. În afara acestei perioade s-au
mai luat în considerare etapele pregătitoare: întocmirea proiectului faza PT,
proceduri de achiziţie publică.
- 32 -
6.4. PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE ASIGURĂ CONFORMAREA CU
REGLEMENTĂRILE SPECIFICE FUNCŢIUNII PRECONIZATE DIN PUNCTUL
DE VEDERE AL ASIGURĂRII TUTUROR CERINŢELOR FUNDAMENTALE
APLICABILE CONSTRUCŢIEI, CONFORM GRADULUI DE DETALIERE AL
PROPUNERILOR TEHNICE
Construcţia la care se propun intervenţii există şi este funcţională. Din acest
motiv proiectarea a fost ghidată de Tema de proiectare întocmită de către
Beneficiar. Totodată construcţia trebuie să corespundă calitativ Normativelor în
vigoare referitoare la Rezistenţa şi stabilitatea construcţiei, Siguranţa în
exploatare, Siguranţa la foc, Igiena, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului,
Izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie sau Protecţia împotriva
zgomotului. Corespondenţa cu aceste prescripţii va fi detaliată la fazele ulterioare
a proiectului (PT, DE).
A. Rezistenţa şi stabilitatea
Clădirea canton propusă la reabilitare a fost edificată cu elemente de
rezistență corespunzătoare și specifice perioadei de edificare, astfel este posibilă
mansardarea și extinderea acesteia prin efectuarea tuturor lucrărilor modificatoare
propuse prin prezentul proiect, pentru a asigura stabilitatea și rezistența în timp a
clădirii.
Beneficiarul, prin dirigintele de șantier atestat I.S.C. și executantul, prin
responsabilul tehnic cu execuția atestat I.S.C. vor urmări execuția corectă, atât
cantitativ cât și calitativ a tuturor lucrărilor proiectate, verificate și autorizate.
Eventualele situații neprevăzute și vicii ascunse se vor aduce în scris la cunoștința
expertului tehnic, a proiectantului general și a proiectantului de specialitate
rezistență în vederea soluționării acestora. Conform paragrafului (9), subcapitolul
2.1. Generalități, capitolul 2. Evaluarea seismică din Codul de proiectare seismică
P100-3/2019: “În cazul realizării lucrărilor de intervenție recomandate, expertiza
tehnică se poate completa, detalia sau definitiva la încheierea lucrărilor de
decopertare a elementelor structurale, situație care poate influența volumul,
costurile și durata lucrărilor de reabilitare seismică.”
În noua configurație, rezultată în urma lucrărilor efectuate, comportarea
clădirilor la încărcările efective va fi urmărită în timp conform prevederilor legale și
conform Programului de urmărire în timp pentru lucrările de rezistență. Urmărirea
va fi permanentă și va fi consemnată în Cartea tehnică a construcției. Prin
realizarea intervențiilor propuse nu se modifică categoria de importanță (C) și
clasa de importanță (III) actuală a clădirii existente, clasa de risc seismic se va
îmbunătăți (de la RsIII la RsIV). Prin grija beneficiarului se va asigura verificarea
documentației tehnice pentru cerința A1-nivel 2.
Lucrările se vor executa după un proiect de execuţie.Verificarea proiectului
se va face la nivelul de exigenta A1 conform HG 925/1995.
B. Siguranţa în exploatare
Condiţiile pentru siguranţa în exploatare sunt asigurate din punctul de
vedere al circulației pedestre. Ușile interioare și exterioare vor avea prag maxim 2
cm. La balustradele scării interioare și aceleia de acces pe latura est se prevăd
elemente verticale care împiedică căderea în gol.
- 33 -
Siguranţa cu privire la instalaţii va fi asigurată pentru elementele noi
propuse prin proiect. Prin realizarea centralei termice se elimină problemele de
siguranță în exploatare generate de sobele existente.
Căile de circulații vor fi iluminate corespunzător.
Utilizarea de către persoane cu handicap
Având în vedere destinația construcției nu se pune problema utilizării în
mod curent de către persoane cu handicap fizic. În Variantele 2 și 3 eventualii
vizitatori vor putea accede prin noul acces creat pe latura vest a construcției.
C. Siguranţa la foc
Se propune ignifugarea materialului lemnos al șarpantei și planșeului de
peste etaj, astfel încât să se asigure clasa de reacție la foc Cs2d0. Astfel
construcția va putea fi încadrată cu Grad IV rezistență la foc. La nivelele
superioare fiind prevăzute funcțiuni de cazare temporară, construcția se
încadrează în Tabel 3.2.5 din Normativ P118-99 împreună cu Nota la acest tabel,
cu acordul scris al conducerii instituției și cu condiția suplimentării mijloacelor de
stingere.
Prin deschiderea accesului pe latura vest (Variantele 2 și 3) se asigură cea
de a doua cale de evacuare.
Conform HG 571/2016 actualizat 2022 construcția nu se supune
avizării/autorizării ISU.
D. Igiena, sănătatea oamenilor şi protecţia mediului

Se propune amenajarea grupurilor sanitare echipate cu wc, lavabo și duș
pentru fiecare cameră (Varianta 2) sau cel puțin pentru fiecare nivel de cazare
(Variantele 1 și 3). La parter se păstrează grup sanitar pentru personalul
participant la ședințe, cu wc și lavabo.
Se asigură oficiu pentru servirea gustărilor și băuturilor răcoritoare /
energizante pentru membrii echipelor de intervenție. Oficiul va fi echipat cu bazine
pentru spălat veselă și dulap frigorific.
Prin refacerea canalizării exterioare se asigură condițiile privind protecția
mediului.
E. Izolaţia termică, hidrofugă şi economia de energie

Se propun următoarele soluții din acest punct de vedere:
- Izolarea termică a fațadelor - parte vitrată prin înlocuirea tâmplăriei

exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în clădirea publică, cu
tâmplărie eficientă energetic
Se va monta tâmplărie lemn stratificat cu geam termoizolant.
Rezistența termică a elementul vitrat (pachet montat tămplărie și geam
termoizolant) va fi de minim R= 0,77 m2K/W.
- Izolarea termică a fațadelor - parte opacă, pereți exteriori

Se va monta strat termoizolant 10 cm vată minerală la pereți / 8 cm
polistiren extrudat la soclu, în termosistem.
Rezistența termică = 3,16 m2K/W > 1,8
- Termoizolarea planșeului peste ultimul nivel sau a mansardei

Se va monta strat termoizolant 25 (10+15) cm vată minerală.
Rezistența termică = 5,82 m2K/W > 5
- 34 -
- Instalarea unui nou sistem de încălzire/nou sistem de furnizare al apei de
consum utilizând cazan cu funcționare pe combustibil solid.
F. Protecţia împotriva zgomotului

Construcţia fiind situată în zone liniştite, în perioadele de funcţionare, nu
există probleme din punctul de vedere al afectării activităţii de către zgomote din
exterior. Deasemeni, activitatea din construcţie nu afectează vecinătăţile. În
construcţie nu se prevăd utilaje care ar putea generea vibraţii sau zgomote.
6.5. NOMINALIZAREA SURSELOR DE FINANŢARE A INVESTIŢIEI PUBLICE

Investiția va fi finanțată din bugetul propriu al Ordonatorului de credite.
7. URBANISM, ACORDURI ŞI AVIZE CONFORME
7.1. CERTIFICATUL DE URBANISM EMIS ÎN VEDEREA OBŢINERII

AUTORIZAŢIEI DE CONSTRUIRE
Certificatul de Urbanism nr. 796 a fost eliberat la data de 29.11.2022.
7.2. STUDIU TOPOGRAFIC

A fost realizat prin grija Beneficiarului.
7.3. EXTRAS DE CARTE FUNCIARĂ

Se prezintă în anexă.
7.4. AVIZE PRIVIND ASIGURAREA UTILITĂŢILOR, ÎN CAZUL SUPLIMENTĂRII

CAPACITĂŢII EXISTENTE
S-a solicitat aviz Electrica SA. Prin Certificatul de Urbanism se solicită aviz
ROMTELECOM în cazul existenței și mutării de rețele - nu este cazul.
7.5. ACTUL ADMINISTRATIV AL AUTORITĂŢII COMPETENTE PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI
S-a solicitat Notificare de mediu.
7.6. AVIZE, ACORDURI ŞI STUDII SPECIFICE, DUPĂ CAZ, CARE POT

CONDIŢIONA SOLUŢIILE TEHNICE
S-a solicitat Aviz sanitar.
Prin Certificatul de Urbanism se solicită Aviz ISU, dacă investiția se
încadrează în Anexa 1 cap.I din HG571/2016. În modul descris în prezentul DALI,
nu este cazul.
Întocmit
arh. Máthé Zoltán
- 35 -

Caiet de Sarcini MC

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiet de Sarcini MC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXPERTIZA TEHNICĂ A

LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE DIN

Expert tehnic A7, B5, D

Nr. 7- Martie 2022

Expert tehnic A7, B5, D

1. Prezentarea generală a lucrărilor hidrotehnice existente

1.1 Amplasarea (bazinul hidrografic, cursul de apă, codul cadastral, judeţul,

1.2 Deţinătorul sau administratorul lucrării:

Fig, 1- Plan de încadrare în zonă, după www.googlemaps.com

Fig. 2- Plan de situație satelit, după www.googlemaps.com

1.3 Funcţiile lucrării hidrotehnice, clasa şi categoria de importanţă (inclusiv

2. Condiţii naturale în amplasament

2.1 Situaţia hidrologică (modul de determinare şi comparaţia cu valorile

Datele hidrologice la Stația hidrometrică Covasna prezină următoarele

2.2 Situaţia geologică:

2.3 Seismicitatea zonei, actuală şi la proiectare:

3. Descrierea lucrărilor existente

3.1 Scurt istoric al lucrării hidrotehnice:

3.2 Descrierea lucrării hidrotehnice existente:

Fig. 3– Coperta Proiectului Faza PT „Regularizarea râului Covasna, jud. Covasna”

Fig. 5- Secțiune A-A din Proiectul DDE din anul 1987

În Inventarul mijloacelor fixe și capacitățile de pe pr. Covasna sunt înregistrate:

3.3 Verificarea prin calcul a lucrărilor

a. Calculele de rezistenţă şi stabilitate în regim static şi dinamic:

3.4 Sistemul de supraveghere prevăzut

3.5 Date privind execuţia

b. Sinteza rezultatelor activităţii de verificare a calităţii execuţiei:

c. Evenimente deosebite din timpul execuţiei:

4. Situaţia documentelor și reglementărilor privind lucrarea existentă

b. Regulamentele de exploatare şi de urmărire a comportării:

c. Schema organizatorică pentru activitatea de exploatare:

d. Avizul de gospodărire a apelor:

f. Autorizaţia de gospodărire a apelor:

h. Evaluări ale stării de siguranţă în exploatare:

A. Definirea obiectului evaluării siguranţei

B. Legislația în vigoare referitoare la expertizarea lucrării

1. Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările și completările

3.Regulamentul privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor,

4. Îndrumător privind cazuri particulare de expertizare tehnică a clădirilor pentru

5.Ordinul nr. 817/2021 pentru aprobarea procedurii ptivind atestarea verificatorilor

6. Legea apelor nr.107 din 1996 cu modificările și completările ei ulterioare;

7. Legea protecției mediului 137/ 1995 cu modificările și completările ei ulterioare.

8. STAS-uri și Normative tehnice în construcții și amenajări hidrotehnice.

C. Aprecieri privind relevanţa datelor prezentate de deţinătorul

D. Caracterizarea stării tehnice a lucrărilor, rezultată din analiza

E. Referatul inspecţiei tehnice a lucrării hidrotehnice

1. Condiţii de realizare a inspecţiei

b. Datele generale asupra inspecţiei

c. Situaţia lucrărilor în perioada inspecţiei

2. Tranzitarea apelor mari

2.1 Condiţii conexe

b. Condiţii în bazinul aval (restricţii, menţinerea capacităţii de scurgere);

c. Sistemul hidrometric propriu;

d. Existenţa, cunoaşterea şi aplicarea regulilor de exploatare la ape mari și ,

2.2 Capacitatea de tranzitare a apelor mari

c. Capacitatea de tranzitare a apelor mari

2.3. Incidente, accidente sau avarii anterioare:

b. Observaţii asupra modului de realizare a remedierilor şi comportării acestora

c. Durabilitatea unor reparaţii mai vechi

3. Caracterizarea stării tehnice a lucrărilor existente

a. cu privire la încadrarea lucrărilor :

b. cu privire la evenimentele produse în exploatarea lucrărilor:

c. cu privire la modificările produse lucrărilor față de proiectul inițial: