Memorii Canal

EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA IN
COMUNA TATARASTll DE JOS, JUD. TELEORMAN
PROIECT NR.02/2015
PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE
VOLUMUL I
PIESE SCRISE
MEMORII, CAIETE DE SARCINI, PROGRAME

CONTROL DE AUTOR SI PROGRAME URMARIRE IN TIMP
PROIECTANT: S.C. VISIS BEST PROJECT SRL
SEF PROIECT: ING. MARIAN RADU
BENEFICIAR: COMUNA TATARASTIIDEJOS

BORDEROU DE VOLUME
- Vol. I Piese scrise

- Memorii, breviare de calcul, caiete de sarcini, programe
de control side urmarire in timp
- Vol. II Piese scrise

- Liste cu cantitati de lucrari
- Vol. II Piese desenate

S.C. VISIS BEST PROIECT S.R.L.
"EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA IN COMUNA

TATARASTII DE JOS, JUDETUL TELEORMAN"
FAZA: P.Th. + D.E.
PROJECTNR. 0212015
COLECTIV DE ELABORARE
I.
Sef proiect •' ' / !.-~ _. »:" -

,. ,,/ ·
.:v v--
...._;-/./
ing. Marian Radu ·' .:
Proiectant Rezistenta
ing. Ovidiu David
Proiectant A + C
ing. Marian Radu
ing. Iustin Ivascu
Proiectant Electrice
ing. Vlad Cristescu
Elaborare liste de cantitati

sing. Valentin Leontescu
Redactare grafica
ing. Marian Radu
ing. Ovidiu David
ing. Vlad Cristescu
"EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA IN COMUNA
TATARASTII DE JOS, JUDETUL TELEORMAN"
FAZA: P.Th. +D.E.
PROJECTNR. 0212015
BORDEROU DE PIESE SCRISE

VOL.I - Memorii, caiete de sarcini, programe de control
> F oaie de capat

> Colectiv de elaborare
> Borderou de volume
> Borderou de piese scrise
> Breviar de calcul hidraulice
> Dimensionarea hidraulica a statiilor de pompare
.,,, > Memoriu general
e > Memoriu tehnic retele canalizare menajera
> Caiet de sarcini retele canalizare menajera
> Program de control autor pentru retele de canalizare
> Program de urmarirea comportarii in timp a retelelor de canalizare
> Memoriu tehnic rezistenta
> Caiet de sarcini structuri din beton si beton armat
> Caiet de sarcini structura cheson
> Calculul chesoanelor
> Program de control autor structuri de rezistenta - chesoane
> Program de urmarirea comportarii in timp structuri de rezistenta - chesoane
> Program de control autor structura platforme
> Program de urmarirea comportarii in timp structura platforme
e > Memoriu tehnic retele tehnologice SE
> Caiet de sarcini retele tehnologice SE
> Caiet de sarcini montaj echipamente SE
> Program de control autor retele tehnologice SE
> Program de urmarirea comportarii in timp retele tehnologice SE
> Program de control autor echipamente tehnologice SE
> Program de urmarirea comportarii in timp echipamente tehnologice SE
~ > Memoriu tehnic instalatii hidraulice statii pompare
> Caiet de sarcini instalatii hidraulice statii pompare
> Program de control autor inst. hidraulice SP
> Program de urmarirea comportarii in timp inst. hidraulice SP
P J;>- Memoriu tehnic instalatii ventilatie
J;>- Caiet de sarcini instalatii ventilatie
J;>- Memoriu tehnic inst. electrice
J;>- Caiet de sarcini inst. electrice
J;>- Program de control autor inst. electrice interioare
J;>- Program de urmarirea comportarii in timp inst. electrice interioare
);>- Program de control autor retele electrice
J;>- Program de urmarirea comportarii in timp retele electrice
,I
Intocmit
ing. Marian ~sidu
rvl(
. J..Jf\
A. f \. \
l
\..
Y<" 0 s i:
.:i Q I
~~~p . SE DESENATFjf;.,:) 1. Yl~M:'·'V ()
'<0 H ~ ·7 ¥
OBIECTUL 1 - RETEA N~ RA
~:!.!;;!~~~..:!:..._~~~..!....!::~~~~~~!..!;!;;::....:..:..::~~~'-!:..!:!...! i~ (\ fVR 01i5~-
t(·?: z
1. Plan eneral de situatie ~-; ·-.
, .AC-01-01_,j
2. Plan situatie retele canal _,, .. AC-01 -;02' ·
3. Plan situatie retele canali . .: ~~e l'.;-03
4. ~ :.:.._ -- ~ <--O'i-04
5. a- AC-01-05
6. Plan situatie retele canalizare menajera - Caroul 5 AC-01-06
7. Plan situatie retele canalizare menajera- Caroul 6 AC-01-07
8. Plan situatie retele canalizare menaj era - Caroul 7 AC-01-08
12. Profile longitudinale retea canalizare menajera-Tatarastii de Jos - 1 AC-01-12
13. Profile longitudinale retea canalizare menajera - Tatarastii de Jos - 2 AC-01-13
14. Profile longitudinale racorduri laterale canalizare menajera - Tatarastii de Jos AC-01-14
15. Profile longitudinale retea canalizare menajera- Slavesti- 1 AC-01-15
16. Profile longitudinale retea canalizare menajera - Slavesti - 2 AC-01-16
17. Profile longitudinale racorduri laterale canalizare menajera - Slavesti AC-01-17
18. Det. camin vizitare canalizare pe tub Dn 250- 500, STAS 2448, h<2,5 m AC-01-18.
19. Det. camin vizitare canalizare pe tub Dn 250- 500, STAS 2448, h>2,5 m AC-01-19.
20. Detaliu camin de rupere de panta AC-01-20
21. Detaliu camin intersectie AC-01-21
22. Detaliu executie sprijinire sapatura AC-01-22
23. Detaliu pozare conducta PVC AC-01-23
24. Profile transversale tip pentru executare colector in zona DJ 504 AC-01-24
OBIECTUL 2 - STATIE DE POMPAREAPA UZATA MENAJER.A SP 1
25. Plan de situatie si trasare statie de pompare SP 1 A-02-01
26. Dispozitie generala SP 1 AC-02-01
OBIECTUL3 - STAIIE DE POMPARE APA UZATA MENAJER.A SP 2
OBIECTUL4 - STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJER.ASP 3
29. Plan de situatie si trasare statie de porn pare SP 3 A-04-01

OBIECTUL 5 - STATIE DE POMPAREAPA UZATA MENAJER.ASP 4
32. Imprejmuire, Porti de acces plan, vedere, sectiune, detalii A-05-02
33. Dispozitie generala, Sectiuni caracteristice SP 4 R-05-01
34. Cofraj si armare cheson tronson constant SP 4 R-05-02
3 5. Cofraj si armare cheson tronson variabil SP 4 R-05-03
36. Cofraj si armare planseu, platforma, buzunar SP 4 R-05-04
3 7. Cofraj si armare radier SP 4 R-05-05
38. Detaliu piesa de epuisment SP 4 R-05-06
3 9. Instalatii hidraulice statie pompare SP 4 AC-05-01
1
AC-05-02
IE-05-01
V-05-01
V-05-02
M-05-01
M-05-02
M-05-03
M-05-04
M-05-05
M-05-06
OBIECTUL 6-STATIE DE POMPARE APA UZATA MENAJERA SP 5
51. Dispozitie generala. Sectiuni caracteristice SP 5 R-06-01
52. Cofra· si arrnare cheson tronson constant SP 5 R-06-02
53. Cofra· si arrnare cheson tronson variabil SP 5 R-06-03
54. Cofra· si arrnare lanseu latforma, buzunar SP 5 R-06-04
55. Cofra· si arrnare radier SP 5 R-06-05
R-06-06
AC-06-01
IE-06-01
V-06-01

61. Dispozitie generala, Sectiuni caracteristice SP 6 R-07-01
62. Cofraj si arrnare cheson tronson constant SP 6 R-07-02
63. Cofraj si arrnare cheson tronson variabil SP 6 R-07-03
64. Cofraj si arrnare planseu, platforma, buzunar SP 6 R-07-04
65. Cofraj si arrnare radier SP 6 R-07-05
66. Detaliu piesa de epuisment SP 6 R-07-06
67. Instalatii hidraulice statie pompare SP 6 AC-07-01
68. Plan+ schema monofilara instalatii electrice SP 6 IE-07-01
OBIECTUL 8 -EXTINDERE STATIE DE EPURARE
69. Plan de situatie extindere statie de epurare A-08-01

70. Imprejmuire, Porti de acces plan, vedere, sectiune, detalii A-08-02
71. Cofraj si arrnare platforma modul biologic R-08-01
72. Detalii capac metalic exterior R-08-02
73. Cofraj si armare carnin de vane 1.25xl.50 R-08-03
74. Plan de situatie retele tehnologice extindere SE AC-08-01
75. Sectiuni caracteristice instalatii hidraulice BEOPAM + BCOPS AC-08-02
76. Instalatii hidraulice carnin de intersectie AC-08-03
77. Plan de situatie retele electrice 0.4 KV incinta . ;;:< C\ ~ t : ·. .IE-08-01
78. Schema electrica monofilara TG SE II t/n ...__, ..... 7·IE- 8-02
;J>) .·
79. Instalatii electrice BEOPAM+BCOPS
:· ,, f ~
~-:: \
~ot.llF~·'y
f'V~ 04752
.;
IE- 8-03
z. :
I:
I
Sef proiect, .·
; ~) \
~~- , -. Is; i t
.:
J... ·,.·
ing. Marian 'fldu
. •A1,J .'
I
- --~
\~~~'\
-~·
.,.
-
,J.
• -!
-..
.<_,.._..·
:... , ·.--·
..,,."'
t>' l\v ; ! 2
S.C. VISIS BEST PROIECT S.R.L.
I. CERINTA DE APA
C = K, ·Ks· 2:(Ng +NP +Nagec + N Ri) in care
C este cerinta de apa
Ng este necesarul de apa pentru consumul gospodaresc
NP este necesarul de apa pentru consumul public
Nag ec este necesarul de apa pentru agenti economici
N Ri este necesarul de apa pentru refacerea rezervei de incendiu.
KP este coeficientul care reprezinta suplimentarea cantitatilor de apa
pentru acoperirea pierderilor de apa in obiectele sistemului de alimentare cu apa pana
la bransamentele utilizatorului KP = 1, 15
Ks este coeficientul de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii
ale sistemului de alimentare cu apa: in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare retea
distributie, s.a, Ks= 1,02
1.1. Calculul debitelor caracteristice ale necesarului de apa
Debitul mediu zilnic este:

} n m
Qzi med= lOOO ~ ["frN(i) ·qs (i)] mc/zi

Debitul maxim zilnic este:
} n m
Qzi max= lOOO ~ ["frN(i) ·qs (i)·Kzi (i)] mc/zi

Debitul orar maxim este:
} 1 n m
Qomax = lOOO · 24 ~ [~N(i) ·qs (i)-Kzi (i)- Kor (i)] mc/h

In care:
N (i) este numarul de utilizatori
q s (i) este debit specific: cantitatea medie zilnica de apa necesara unui
consumator, in l/consumator si zi
Kzi (i) este coeficient de variatie zilnica; Kzi (i) = Qzi max (i) I Qzi med (i)
K0 (i) este coeficient de variatie orara Kor (i) = Qormax (i) I Qormed (i);
Qor med (i)= Qzi max (i) / 24
Indicii din sume au semnificatia:
,,k" se refera la categoria de necesar de apa (nevoi gospodaresti, pub lice)
,,i" se refera la tipul de consumatori si debitul specific pe tipul de consumator.
Gradul de dotare
- Numarul de locuitori ai comunei Tatarastii de J os in anul 20 l 4=3693.
Pentru calculele de proiectare, tinand cont de tendinta de scadere demografica,
se considera ca, in urmatorii 25 de ani, cerinta de apa va avea tendinta de scadere,
asadar debitele determinate la nivelul anului 2014 sunt cele mai mari.
- Conform gradului de dotare actual al Iocuintelor, al tendintei de dezvoltare
socio-economica si al conditiilor impuse prin Tratatul de aderare la Uniunea
Europeana, necesarul de apa se stabileste considerand:
80% din numarul locuitorilor in gospodarii avand instalatii interioare de
apa ~i canalizare, cu preparare locala a apei calde N = 2954;
- 20% din numarul de locuitori cu cismele in curti N = 739;
- numar de persoane in unitatile social-culturale, servicii, comert etc.:
• pnmane 44 angajati n, = 40 l/om*zi
• politie 3 persoane n, = 40 l/om*zi
• dispensare 4 persoane nP = 40 l/om*zi
• biserici - 14 persoane np= 40 l/om*zi
• elevi+cadre didactice - 386 persoane nP = 30 l/om*zi
• comert+servicii - 45 persoane np = 40 l/om*zi
1.1.1.A Calculul debitului 0 zi med
1.1.1.A.1 Nevoi gospodaresti

- Debitul specific pentru zone cu gospodarii avand instalatii interioare de
apa si canalizare, cu preparare locala a apei calde qg1 = 100 I/om "zi;
- Debitul specific pentru zone cu cismele in curti qg2 = 50 l/om*zi.
Q . med g =
Zl
2954xl00 + 739x50 =
1000
I .
332 ' 40 me Zl
Q zi med g = 332,40 mc/zi = 13,85 mc/h = 3,85 l/s
I.1.1.A.2. Unitati administrative, social - culturale, comert
Q . med
Zl SC
= 110x40+386x30 = 15 98 I .
' me Zl
1000
Q zi med SC = 16,00 mc/zi = 0,67 mc/h = 0,185 l/s
Ll.l.A.3. Unitati economice de mica anvergura

Debitul necesar pentru agcnti economici de mica anvergura cu flux tehnologic
ce presupune consum de apa (brutarii, cofetarii, abatoare, unitati mestesugaresti etc.)
se considera a fi:
Q med asb ec = 10,00 mc/zi = 0,417 mc/h = 0,1161/s.

Debitul mediu zilnic al comunei Tatarastii de Jos este:
Qzi med= Qzi med g + Qzi med sc + Qzi med agec = 332,40 mc/zi + 16,00 mc/zi + 10,00 =
= 358,40 mc/zi
Q zi med = 358,40 mc/zi = 14,93 mc/h = 4,15 l/s
1.1.1.B. Calculul debitului Q zi max.
Qzimax = (322,40 + 16,00) x 1,30 + 10,00 = 449,92 mc/zi

Debitul maxim zilnic al comunei Tatarastii de Jos va fi:
Q zi max= 450,00 mc/zi = 18,75 mc/h = 5,20 l/s
1.1.1.C. Calculul debitului Q 0 max.

Qor med (i) = Q zi max(i) / 24
1
Qor max (i) =
24
k or (i) · Q zi max (i)
- se considera coeficientul de variatie orara, k, = 3

3
Q0r max = 450,00 mc/zi x = 56,25 mc/h
24
Debitul orar maxim al comunei Tatarastii de Jos va fi:
Q 0 max= 56,25 mc/h = 15,60 l/s
DEBITELE DE APA PENTRU COMUNA TATARASTII DE JOS VOR FI:
Q zi med= 358,40 mc/zi = 14,93 mc/h = 4,15 l/s

Q zi max= 450,00 mc/zi = 18,75 mc/h = 5,20 l/s
Q 0 max = 56,25 mc/h = 15,60 l/s.
II. DEBITE ALE APELOR UZATE
Deoarece coeficientul de restitutie este 1, debitul de ape uzate evacuate va fi

egal cu debitul de apa potabila, adica:
Quzzimed = Qszimed= 358,40mc/zi=14,93 mc/h = 4,15 lls
Quz zi maxim = Qs zi max= 450,00mc/zi=18, 75 mc/h = 5,20 l/s
Quzoma.xim = Qsomax= 56,25mc/h=15,60 l/s
Pentru sistemele de canalizare menajera se determina si debitul minim necesar,

care este dat de relatia:
Qs o min= -1p Q zi max , unde p = 0, 10 pentru aglomerari cu mai mult de 1.000 de
24
locuitori si mai putin de 10.000;
Rezulta:
1 1
Qsomin = -p Qzimax = -x 0,10 x 450 = 1,88 mc/h = 0,521/s
24 24
Quzominim = 1,88 mc/h = 0,521/s.
III. CALCULUL GRADULUI DE EPURARE NECESAR
Conform normativului NP 133/2013 - pct. 4.3.1., pentru dimensionarea

statiilor noi de epurare, valorile incarcarilor cu poluanti date de un locuitor
echivalent (LE.) pe zi vor fi urmatoarele:
- materii totale in suspensie (MTS) 70 g/L.E. *zi

- consumul biochimic de oxigen (CB05) 60 g/ L.E. *zi
- consumul chimic de oxygen (CCO-Cr) 120g/ L.E.*zi
- azot amoniacal (NRi) 4 g/ L.E.*zi
- azot total (NTK) 11 g/L.E.*zi
- fosfor totat (PT) 4 g/ L.E.*zi
- substante extractibile cu solventi 6 g/ L.E.*zi
Numarul de locuitori echivalenti (LE.), in functie de care se determina

incarcarile cu poluanti si gradul de epurare necesar, este compus din numarul de
locuitori luati in calcul la stabilirea debitului de nevoi gospodaresti (1 locuitor =
1 L.E.) la care se adauga numarul de locuitori echivalenti determinati de
consumul public si al agentilor economici.
Astfel, numarul de locuitori echivalenti luati in calcul va fi:
- Populatie = 2.954 LE.
- Nevoi publice = 160 LE.
- Industrie mica = 100 L.E.
Total= 3.214 L.E.
Cantitatile de poluanti influente in statia de epurare se determina pentru

fiecare indicator in parte cu relatia:
Ki= 0,365 x NL.E. xii (kg/an)
Concentratia de poluant se determina ca raport intre cantitatea zilnica de

poluant influenta si debitul mediu zilnic prin relatia:
Ci = K; xlOOO (mg/l)
Quzmediu
In cazul in care, concentratia unui anumit poluant rezulta ca are o valoare

mai mica decat valoarea maxima (CMA) conform NTPA 002-2002, se va
adopta pentru determinarea gradului de epurare necesar, valoarea maxima.
Cu relatiile de calcul definite mai sus, rezulta urmatoarele cantitati zilnice

de poluanti si concentratiile specifice:
a. I. Cantitatea de suspensii:
Total locuitori echivalenti: 3.214
KMTS = 0,365 x 3.214 L.E. x 70 g/L.E.*zi = 82.117,70 kg/an= 224,98 kg/zi
a.2. Concentratia in suspensii:

C = 224,98kg I zi = 627 73 m II
MTS 358,40mc / zi ' g
I,-c-M-Ts_=_6_2_7_,7_3_m_g_/l_
b. l. Cantitatea de CB05:
Kcsos = 0,365 x 3.214 L.E. x 60 g/L.E.*zi = 70.386,60 kg/an= 192,84 kg/zi
b.2. Concentratia in CB05:

C - = 192,84kg I zi = 538 06 m II
CBO) 358,40mc / zi ' g
/~ C-cB_o_s_=-53_8_,_0_6_m_g_/_l----,
c. l. Cantitatea de CCO - Cr:

Kcco-cr = 0,365 x 3.214 L.E. x 120 g/L.E.*zi = 140.773,20 kg/an= 385,68 kg/zi
c.2. Concentratia CCO - Cr:

C = 385,68kg I zi = 1.076 12 m /l
CCOCr 358,40mc / zi ' g
I C CCO-Cr = 1.076,12 mg/I I
CCB05 538,06 - 0 50
CCCO-Cr 1076,12 '
d.1. Cantitatea de azot amoniacal NILi+:

Total locuitori echivalenti: 3 .214
KNH4 = 0,365 x 3.214 L.E. x 4 g/L.E.*zi = 4.692,44 kg/an= 12,856 kg/zi
c.2. Concentratia NH4".

C = 12,856kg I zi = 35 87 m II
NH4+ 358,40mc I zi ' g
C-N-H4_+_=_3_5_,-87_m_g_/l-----,
,-I
e.1. Cantitatea de azot total NTK:

Total locuitori echivaienti: 3.214
KNTK = 0,365 x 3.214 L.E. x 11 g/L.E.*zi = 12.904,20 kg/an= 35,354 kg/zi
c.2. Concentratia azot total:

C = 35,354kg I zi = m II
NTK 358,40mc I zi 98 ' 64 g
C-N-TK_=_9_8_,6_4_m-g/l--,
,-I
f.1. Cantitatea de fosfor total PT:
KNTK = 0,365 x 3.214 L.E. x 4 g/L.E.*zi = 4.692,44 kg/an= 12,856 kg/zi
f.2. Concentratia fosfor total:

C = 12,856kg I zi = 35 87 m II
PT 358,40mc I zi ' g
Ir-c-PT-=-35-,-87_m_g_/l----,
g. l. Cantitatea de detergenti sintetici biodegradabili:
KDs = 0,365 x 3.214 L.E. x 3 g/L.E.*zi = 3.519,33 kg/an= 9,642 kg/zi
g.2. Concentratia in detergenti sintetici biodegradabili:

C = 9,642kg I zi = 26 90 m II
DS 358,40mc I zi ' g
.-I C-ns_=_2_6_,9_0_m-g/l-___,
h. l. Cantitatea de substante extractibile cu solventi organici:

KsEs = 0,365 x 3.214 L.E. x 6 g/L.E.*zi = 7.038,66 g/zi = 19,284 kg/zi
h.2. Concentratia in substante extractibile cu solventi organici:

C = 19,284kg I zi =
53 80 m II
SES 358,40mc / zi ' g
.-------------,
I C sEs = 53,80 mg/I
Conform limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele

de apa din Normativul NTPA 001 - dupa epurare, concentratiile maxime de poluati
vor fi:
- materii totale in suspensie: 35 mg/I
- consumul biochimic de oxigen (CB05) 25 mg/I
- consumul chimic de oxigen (CCO- Cr) 125 mg/I
- azot amoniacal (NHi+) 2 mg/I
- azot total (NTK) 10 mg/I
- fosfor total (PT) 1 mg/I
- detergenti sintetici biodegradabili 0,5 mg/I
- substante extractibile cu solventi organic 25 mg/I
-pH 6,5 - 8,5
- temperatura maxima 35°C
Pentru atingerea valorilor impuse de NTP A 001 - 2002 este necesara realizarea
in cadrul procesului de epurare a urmatoarelor grade de epurare:
- Gradul de epurare necesar din punct de vedere al suspensiilor:

Cuz-Cad 62773-35
d1 = x 100 = ' x 100 = 94 40 %
Cuz 627,73 '
Gradul de epurare necesar din punct de vedere al CB05:
Luz-Lad 53806-25
d2 = x 100 = ' x 100 = 95 35 %
Luz 53806 '
'
Gradul de epurare necesar din punct de vedere al CCO - Cr:
d 3 = Luz-Lad X lOO = 1076,12-125 X lOO = 88 40 %
Luz 107612 '
'
Gradul de epurare necesar din punct de vedere al azotului amoniacal:
Luz-Lad 3587-2
d4 = x 100 = ' x 100 = 94 40 %
Luz 35 87 '
'
Gradul de epurare necesar din punct de vedere al azotului total:
Luz-Lad 98 64-10
d = x 100 = ' x 100 = 89 90 %
5 Luz 98 64 '
'
Gradul de epurare necesar din punct de vedere al fosforului total:
Luz - Lad 35 87 -1
d6 = x 100 = ' x 100 = 97 20 %
Luz 35 87 '
'
Gradul de epurare necesar din punct de vedere al detergentilor sintetici
biodegradabili:
Luz - Lad 26 90 - O 5
d = X 100 = ' ' X 100 = 98 10 o/o
7 Luz 26 90 '
'
Gradul de epurare necesar din punct de vedere al substantelor extractibile cu
solventi organici:
Luz - Lad 53 80 - 20
d8 = x 100 = ' x 100 = 62 80 %
Luz 53 80 '
'
Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare avansata a apelor uzate
menajere care sa cuprinda treapta rnecano-chimico-biologica cu
nitrificare/ denitrificare.
IV. DEBITELE DE APE UZATE MENAJERE COLECTATE SI

TRATATE DIN ZONA DE EXTINDERE A RETELEI DE CANALIZARE
La momentul actual, in comuna Tatarastii de Jos exista o statie de epurare

mecano-biologica functionala, care poate prelucra urmatoarele debite:
Treapta de epurare mecanica:
Quz zi med = 320,00mclzi=13,34 mc/h = 3, 70 !Is

Quzzimaxim = 416,00mclzi=17,34mc/h = 4,80 !Is
Quz o maxim = 52,00 mclh = 14,45 !Is.
- Treapta de epurare biologica:
_Quz zi med = 160,00 mc/zi= 6,67 mc/h = 1,85 l/s

Quzzimaxim = 208,00 mc/zi = 8,67mc/h = 2,40 [Is
Quzomaxim = 26,00 mc/h = 7,225 lls.
Extinderea sistemului de canalizare menajera propusa prin proiect presupune
efectiv dublarea atat a lungimii retelei de canalizare menajera (si implicit a numarului
de utilizatorui) cat si a capacitatii de epurare.
In consecinta, treapta de epurare biologica a statiei de epurare se va extinde
astfel incat sa poate prelucra urmatoarele debite suplimentare:
Quzzimed_e.xt = 160,00 mc/zi = 6,67 mc/h = 1,85 l/s

Quz zi maxim_ext = 208,00 mc/zi = 8,67mc/h = 2,40 !Is
Quzomaxim_ext = 26,00 mc/h = 7,225 l/s.
Prin aceasta extindere se va asigura prelucrarea debitelor totale de ape uzate din
intreaga comuna Tatarastii de Jos (inclusiv cele preluate de viitoarele extinderi ale
retelelor de canalizare sau preluate de la sistemele individuale ).
I
Intocmit/ f
I
ing. Marian :Radu
[1r
,·
" ,....'- I~ .
.•
-· ' 'I
,
S.C. ANSI DESIGN SRL
Nr.35/2015
Carre,
PRIMARIA COMUN"EI TATARASTII DE JOS
Referitor la adresa durnneavoastra prin care ne solicitati punctul de vedere

cu privire la obiectivul de investitie EXTINDERE S!STEM DE CANALIZARE MENAJERA IN
COMUNA TATARASTll DE JOS, JUDETUL TELEORMAN va transmitem urmatoarele:
Am studiat in amanuntime studiul de fezabilitate referitor la investitia sus-

mentionata, pus la dispozitie de catre dumneavoastra;
- In calitatea noastra de proiectant initial al sistemului de canalizare
menajera existent, aflat in exploatare, la care se va racorda investitia ce
urmeaza a fi realizata, va transmitem ca nu avem nici o obiectie,
realizarea investitiei mentionata neavand un impact negativ asupra
sistemului existent;
- Tinand cont de faptul ca, la proiectarea sistemului de canalizare menajera
ce deja se afla in exploatare, a fost luata in considerare extinderea
ulterioara a acestuia, nu exista nici un impediment tehnic sau functional
pentru realizarea investitiei privind ,,EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE
MENAJERA IN COMUNA TATARASTll DE JOS, JUDETUL TELEORMAN,, in solutia
propusa de proiectant prin studiul de fezabilitate transmis catre noi spre
analiza.
Proiect nr. 0212015
Extindere sistem de canalizare menajera in
comuna Tatarastii de Jos, jud. Teleorman
. ... -..- .r-·-· ~

DI ULICA A STATIILOR DE P<?,.~ -..: f ()
""'"-.J. l •rELOR UZATE [1 ·.) ;· ~of.ll~·V,. ·-
'~v'~o :< ,._ I .f , ~ ~:1
,, i / e-
SPl vc:~''(°" d~ : rv~ tJ.!71:::2 I
c:. ~\ \ v
Populatie ec nta = 78 p.e. \(.. \ "'1.
•. \ . . -, ''l l
- Debit de calcul Quzorarmax = 1,42 mc/h = 0,40 l/s \i.·>::i, , Is,~·It / ....
- Timp de inmagazinare ti= 20 min= 1200 s 1 ~ _ "~<:.s;-~
· ;._ ~:'.·.,.
- Diametru interior cheson De= 1,00 m '~:.:. ._ .?· · - ·__.,.,. -··

- Volum de inmagazinare Vi= Quzorarmax x ti= 0,40 l/s x 1200 s = 0,48 me
- Inaltime utila inmagazinare h, = 0,60 m
- Inaltime minima protectie pompe hp = 0, 15 rn
- Adancime conducta intrare (radier colector efluent) fata de cota teren
amenajat hi= 1,46 m
- Adancime minima cheson, de la cota teren amenajat He= hi + h, +hp=
2,21 m.
- Diferenta geodezica de pompare dn = 3,85 rn
Pierderile de sarcina liniare pe conducta de refulare PEHD De 63 mm cu
lungimea L = 420 m sunt hr= 0,20 m
- Pierderi de sarcina locala h, = 0,5 m
- Presiunea in punctul de refulare Pr= 3 rn
Inaltirne totala de pompare Hp = He + dn + hr + h, + Pr = 9, 7 6 rn.
Se aleg 1 + 1 electropompe submersibile pentru apa uzata cu incarcari
mari avand Q = 0,40 l/s, H = 10,00 m col. H20.
SP2
- Populatie echivalenta = 442 p.e.
- Debit de calcul Quzorarmax = 8,06 rnc/h = 2,24 l/s
Timp de inmagazinare ti = 10 min = 600 s
Diametru interior cheson De = 1,50 m
- Volum de inmagazinare Vi = Quzorarmax x ti = 2,24 l/s x 600 s = 1,34 me
- Inaltime utila inmagazinare h, = 0, 76 rn
- Inaltime minima protectie pompe hp= 0,25 m
Adancime conducta intrare (radier colector efluent) fata de cota teren
amenajat hi= 1,07 m
- Adancirne minima cheson, de la cota teren amenaj at He = hi + hu + hp =
2,08 m.
- Diferenta geodezica de pompare dn = 2,40 m
- Pierderile de sarcina liniare pe conducta de refulare PEHD De 90 mm cu
Pierderi de sarcina locala h, = 0,5 m
- Presiunea in punetul de refulare Pr = 3 m
- Inaltime totala de pompare Hp= He+ d, +hr+ h, +r-> 8,33 m.
mari avand Q = 2,25 lls, H = 9,00 m col. H20.
SP3
- Debit de calcul Quzorarmax = 1,42 mc/h = 0,40 l/s
- Timp de inmagazinare ti= 20 min= 1200 s
- Diametru interior cheson De= 1,00 m
- Volum de inmagazinare Vi= Quzorarmax x ti= 0,40 l/s x 1200 s = 0,48 me
Inaltime utila inmagazinare h, = 0,60 m
- Inaltime minima proteetie pompe hp= 0, 15 m
amenajat hi= 1,38 m
- Adaneime minima cheson, de la cota teren amenaj at He = hi + h, + hp =
2,13 m.
- Diferenta geodeziea de pompare d, = 6,90 m
- Pierderile de sareina liniare pe conducta de refulare PEHD De 63 mm cu
lungimea L = 400 m sunt hr = 0,20 m
- Presiunea in punctul de refulare Pr= 3 m
- Inaltime totala de pompare Hp =He+ d, +hr+ h, +Pr= 12, 73 m.
mari avand Q = 0,40 lls, H = 13, 00 m col. H20.
SP4
- Debit de calcul Quzorarmax = 13,60 mc/h = 3,78 l/s
Timp de inmagazinare ti = 20 min = 1200 s
- Diametru interior cheson De = 3 m
- Volum de inmagazinare Vi= Quzorarmax x ti= 3,781/s x 1200 s = 4,54 me
- Inaltime minima proteetie pompe hp= 0,45 m
- Inaltime libera cos gratar hg = 0,5 m
amenajat hi = 2,02 m
- Adancime minima cheson, de la cota teren amenaj at He = hi + h, + hp + hg
= 3,61 m. Se alege un cheson cu adaneimea la radier de 4,00 m.
- Pierderile de sareina liniare pe eonducta de refulare PEHD De 110 mm cu
Presiunea in punetul de refulare Pr= 3,00 m
- Inaltime totala de pompare Hp =He + dn + hr + h, +Pr= 11,66 m.
mari avand Q = 3, 80 l/s, H = 12, 00 m col. H20
SP 5
- Populatie echivalenta Etapa propusa = 755 p.e.
- Populatie echivalenta Etapa finala = 1140 p.e.(impreuna cu satul Lada)
- Debit de calcul etapa I - Quzorarmax = 13,76 mc/h = 3,821/s (pentru alegerea
pompelor)
- Debit de calcul etapa II - Quzorarmax = 20, 78 mc/h = 5,77 l/s (pentru
dimensionare cheson)
- Timp de inmagazinare ti = 20 min = 1200 s
- Inaltime minima protectie pompe hp= 0,45 m
amenajat hi= 3,04 m
- Adancime minima cheson, de la cota teren amenajat He= hi+ h, +hp+ hg
= 4,97 m. Se alege un cheson cu adancimea la radier de 5,00 m.
- Presiunea in punctul de refulare Pr = 3 m
- Inaltime totala de pompare Hp= He+ dn +hr+ h, +r-> 14,65 m.
Pentru etapa I se aleg 1 + 1 electropompe submersibile pentru apa uzata
cu incarcari mari avand Q = 3, 80 lls, H = 15, 00 m col. H20.
Pentru etapa finala se aleg 1 + 1 electropompe submersibile pentru apa
uzata cu incarcari mari avand Q = 5, 80 l/s, H = 15, 00 m col. H20
SP6
-Populatie echivalenta Etapa propusa = 202 p.e.
-Populatie echivalenta Etapa finala = 580 p.e.(impreuna cu satul Lada)
-Debit de calcul etapa I - Quzorarrnax = 3,70 mc/h = 1,021/s (pentru alegerea
pompelor)
- Debit de calcul etapa II - Quzorarrnax = 10,58 mc/h = 2,94 l/s (pentru
dimensionare cheson)
- Timp de inmagazinare ti = 20 min = 1200 s
- Inaltime minima protectie pompe hp = 0,45 m
amenajat hi= 2,44 m
- Adancime minima cheson, de la cota teren amenajat He= hi+ h, +hp+ hg
= 3,89 m. Se alege un cheson cu adancimea la radier de 4,00 m.
- Diferenta geodezica de pompare dn = 3 ,20 m
- Pierderi de sarcina locala h1 = 1,0 m
- Presiunea in punctul de refulare Pr = 3 m
- Inaltime totala de pompare Hp= He+ dn +hr+ h, +rv= 11,90 m.
Pentru etapa I se aleg 1 + 1 electropompe submersibile pentru apa uzata
cu incarcari mari avand Q = 1, 00 l/s, H = 12, 00 m col. H20.
Pentru etapa finala se aleg 1 + 1 electropompe submersibile pentru apa
uzata cu incarcari mari avand Q = 3, 00 l/s, H = 12, 00 m col. H20.
~\
Intocm~t,
of
. Mari~.,/.CIRadu
Proiect nr. 02/2015
MEMORIU GENERAL "y \

zI
1.1. Titlul investitiei
Denumirea obiectivului de investitii:
,,EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE
TATARASTII DE JOS, JUDETULTELEORMAN,,
Amplasamentul:
Constructiile propuse in prezenta documentatie vor fi amplasate in satele Tatarstii de Jos si
Slavesti, comuna Tatarastii de Jos, judetul teleorman.
Titularulinvestitiei:
COMUNA TATARASTII DE JOS, JUDETUL TELEORMAN d~~sCIJ
7$''~
&~~·
T. f~·-.,
C>.
Beneficiarulinvestitiei: t"/~ / r:- 1~ .'!/ \~'.\
(! ./ ( '< ;/
O
CO MUNA T ATARASTII DE JOS, JUDETUL TELEORMAN ·, . -'.'\" >' 1- ..
- Elaboratorul proiectului: '..:: \ \ NR \!4845 IJJ '

PROIECTANT: S.C. VISIS BEST PROJECT S.R.L. ' le_,/ <.:0 :-'
11
e-, I~
-=' ..f'
".:I,. ' ,-
·'(' ·°'fG1r..S•
I.2.Date de baza, studii si proiecte anterioare ~
La intocmirea prezentului proiect s-au luat in considerare urmatoarele documentatn:
- studiu geotehnic;
- ridicari topografice ale zonelor de amplasament (strazi si locatii pentru statiile de pompare
si statia de epurare) materializate in planuri sc. 1 :500;
- studiu de fezabilitate pentru "Extindere sistem de canalizare menajera in comuna Tatarastii
de Jos, judetul Teleorman".
1.3. Cadrul natural

L3.1.Amplasament
Comuna Tatarastii de Jos este situata in partea de nord a judetului Teleorman, aflandu-se
aproape de granita dintre acesta si judetul Arges,
Comuna are urmatoarele vecinatati:
• La nord comuna Tatarasti de Sus
• La sud comuna Trivalea Mosteni
•La est comunele Scurtu Mare si Stefan eel Mare
•La vest comuna Ciolanesti,
Principalele cai de comunicatii rutiere care strabat comuna sunt:
• DJ 504 care strabate satele Tatarasti de Jos, Slavesti si Lada si face legatura cu orasul
Alexandria
• DJ 506 care face legatura intre Tatarastii de Jos si satele Negrenii Osebiti, Negreni si
Negrenii de Sus.
Comuna nu dispune de acces direct la calea ferata
Comuna Tatarastii de Jos este formatadin satele: Tatarastii de Jos, Negreni, Negrenii
Osebiti, Negrenii de Sus, Slavesti, Lada ~I Obartu.
L3.2. Consideratii geomorfologice, hidrogeologice si climatice
Din punct de vedere morfologic localitatea Tatarasti de Jos, judetul Teleorman apartine de
Campia Romana, subunitatea Campia Bumazului vestic iar din punct de vedere geologic zona este
inclusa in Platforma Moesica cu dezvoltare la suprafata a depozitelor Cuatemale reprezentate prin
argile, argile prafoase, prafuri nisipoase, nisipuri prafoase.
Perimetrul cercetat se situeaza din punt de vedere morfologic, in marea unitate din campia
de contact dintre campul inalt Gavanu-Burdea si campia Burnazului. Campia Burdea are o inclinare
general de la NV la SE, iar campia Bumazului pe directia S-N.
Din punct de vedere geologic, zona face parte din extremitatea orientala a depresiunii
Rosiorii de Vede si apartine marii unitati denumita Platforma Mcesica,
Sunt cunoscute doar ultimile patru cicluri de sedimentare: Permian, Baremian, Albian-
Seninian, si Tortonian-Cuaternar.
Obiectivele proiectului de extindere a sistemului de canalizare menajera vor fi amplasate pe
terasa inferioara a raului Teleorman, subunitate geornorfologica cu profil tubular, fara fenomene de
pierdere de stabilitate sau de degradare a terenului. Panta slaba a terenului determina o evacuare
dificila a apelor pluviale ~i chiar acumularea si baltirea acestora. Drenarea apelor este slaba datorita
substratului geologic argilos din suprafata.
Structura litografica a terasei inferioare consta, in suprafata dintr-un complex argilos - argila
cafenie cenusie, de la plastic consistenta la plastic vartoasa, ce se extinde pana la adancimi de 7-8 m
dupa care sunt interceptate aluviuni de tipul nisipurilor cu pietris mic. Stratul de nisip cu pietris
gros de 2-3 m, cantoneaza acviferul freatic, care are regim de acvifer sub presiune. Nivelul
piezometric se situeaza la adancimea de 3,80 - 4,50 m. In perimetrul vaii din partea nordica nivelul
piezometric se situeaza aproape de suprafata terenului. De la adancimi de 9-10 m sunt interceptate
depozitele campiei Gavanu - Burdea, care consta dintr-o alternanta de straturi argiloase cu nisipuri
purtatoare de de apa sub presiune. Odata strapunse acestea au nivelul piezometric user artezian.
Zona studiata este situata in zona de hazard seismic cu o acceleratie a terenului (a(g) = 0,16
g si o pericada de colt T (C) = 1,0 s determinata pentru IMR = 100 ani.
Reteaua de canalizare va fi incastrata in complexul argilo-nisipos si de nisip cu pietris
incepand cu adancimea h=-1.10 m. Stafiile de pompare sunt amplasate conform planurilor de
situatie, in zona intravilana. In perimetrul acestora, sub un strat de 0.50 m de sol vegetal, se gasesc
straturi de argila plastic vartoasa cu intercalatii nisipoase cu pietris.
Extinderea Statiei de epurare va fi amplasata pe un teren relativ plan si stabil, unde sub un
strat subtire de sol vegetal se intercepteaza depozite aluvionare de nisip cu pietris cu intercalatii
argiloase.
Presiunea conventionala a terenului de fundare la sarcini fundamentale, conform ST AS
3300/2 - 85 , pentru fundatii avand Iatimea talpii B = 1.00 m si o grosime a stratului sub talpa
fundatiei de 0.4 B, variaza cu adancimea.
Apa subterana nu este agresiva fata de metale sau betoane.
II. SCOPUL INVESTITIEI
Prin tema de proiectare se cere extinderea sistemului centralizat de canalizare menajera

existent, care sa cuprinda retele de canalizare stradale, statii de pompare ape uzate si extinderea
statiei de epurare.
In prezent apele uzate menajere de la locuintele individuale ~i obiectivele social - culturale
racordate din zonele neacoperite de sistemul existent de canalizare menajera, se evacueaza in
bazine vidanjabile sau in latrine uscate, iar in unele cazuri cetatenii au realizat scurgeri de apa uzata
menajera de la locuinte direct in reteaua hidrografica din zona, fapt ce are un impact negativ
accentuat asupra mediului inconjurator.
In aceste conditii se impune realizarea cu prioritate, conform reglementarilor din PUG, a
extinderii sistemului de canalizare menajera astfel incat sa se asigure accesul la servicii modeme de
preluare si prelucrare a apelor uzate menajere de la cat mai multi locuitori.
III. SITUATIA EXISTENTA
In ceea ce priveste colectarea, transportul si tratarea apelor uzate menajere, in comuna

Tatarastii de Jos exista un sistem centralizat de canalizare menajera realizat in anul 2013 prin
programul FEADR - Masura 322. Acesta asigura accesul la serviciul de canalizare menajera pentru
cca. 55% dintre locuitorii localitatii Tatarastii de Jos. Sistemul de canalizare este campus din:
Colectoare de canalizare menajera pe cca. 8,50 km;
3 statii de pompare a apelor uzate;
Statie de epurare mecano-biologica dimensionata si executata sa prelucreze in treapta
mecanica un debit Quz zi med = 320 mc/zi si in treapta biologica un debit Quz zi med = 160
mc/zi.
Restul locuitorilor folosesc pentru evacuarea apelor uzate menajere fose septice sau bazine
vidanjabile.
S-au luat de asemenea in considerare sanctiunile materiale ce vor trebui suportate de
comunitate in baza Hotdrdrii nr. 13811994 emisii de Guvernul Romdniei privind stabilirea si
sanctionarea contraventiilor in domeniul apelor.
La aceste aspecte sociale si financiare negative se adaugd si faptul, poate mult mai
important intrucdt afecteazd multe alte comunitati, ca vor continua sa se deverseze in paraurile
Suta si Ursoaia ape menajere cu poluarui ce depdsesc cu mult limitele admise de NTPA 001.
IV. DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE
Pentru extinderea sistemului de canalizare menajera in comuna Tatarastii de Jos, s-au propus
urmatoarele lucrari:
- colectoare de canalizare menajera pe DJ 504 in localitatile Tatarastii de Jos si Slavesti;
- colectoare de canalizare menajera pe strazi din localitatile Tatarastii de Jos si Slavesti;
- racorduri laterale la colectorul principal pe DJ 504, in localitatile Tatarastii de Jos si
Slavesti;
- 6 statii de pompare intermediara a apelor uzate menajere;
- extinderea statiei de epurare mecano-biologica.
Colectoarele de canalizare menajera
Retelele de canalizare menajera urmaresc trama stradala a satelor Tatarastii de Jos si
Slavesti (de-a lungul DJ 504 si pe strazi adiacente acestuia) si se vor executa din tuburi circulare din
PVC SN4, pentru canalizare.
Lungimea totala a colectoarelor de canalizare menajera este de 8.375 m, iar diametrul este
Dn250mm.
Amplasarea colectoarelor pe zone si diametre este urmatoarea:
Nr. crt. Amplasament (strada) Material Diametru (mm) Lung. (m)
1 DJ 504 Tatarastii de Jos PVC 250 1.444
2 DJ 504 Slavesti PVC 250 2.428
3 Strazi laterale Tatarastii de PVC 250 1.972
Jos
4 Strazi laterale Slavesti PVC 250 2.531
Total colectoare canalizare Tatarastii PVCDn250 3.416
deJos
Total colectoare canalizare Slavesti PVCDn250 4.959
Total colectoare 8.375
Pe reteaua de canalizare menajera vor fi executate 214 camine de vizitare, cu si fara camera
de lucru (functie de adancimea lor). Carninele de vizitare vor avea fundatie din beton monolit si
suprastructura formata din elemente prefabricate din beton (camera de lucru circulara Dn 1000 mm,
corp tronconic, tuburi circulare Dn 800 mm, placa de acoperire). Aducerea la cota terenului
amenajat a caminelor de vizitare se va realiza cu beton monolit.
Caminele de vizitare la care diferenta de cota dintre colectorul care intra in camin si
colectorul care pleaca din camin este mai mare de 0,70 m vor fi considerate camine de rupere de
panta si vor fi executate conform detaliului atasat documentatiei, avand curgere denivelata.
Caminele de vizitare cu doua sau mai multe intrari vor fi considerate camine de intersectie si
vor fi executate conform detaliului atasat documentatiei, avand cuneta profilata pentru fiecare
colector influent.
Suprastructura caminelor de rupere de panta si a caminelor de intersectie va fi identica cu
cea a caminelor de vizitare curente.
De-a lungul drumului judetean DJ 504, colectoarele de canalizare menajera va fi montate in
zona dintre santuri si limitele de proprietate iar subtraversarile drumului judetean vor fi realizate
prin foraj orizontal in tub de protectie din otel.
Pe celelalte strazi, colectoarele de canalizare se vor monta cat mai aproape de axul drumului,
in functie de conditiile impuse de avizatori (pentru protejarea utilitatilor existente).
Racorduri laterale la colectorul principal de canalizare
Pentru asigurarea racordarii consumatorilor de pe ambele parti ale drumului judetean
DJ 504, fara a mai afecta ulterior suprafata carosabila a drumului, se vor executa racorduri laterale,
din tuburi PVC Dn 160 mm si camine de racord care vor avea aceeasi configuratie si componenta
cu a caminelor de vizitare fara camera de lucru.
Se vor executa astfel 74 de racorduri laterale, lungimea totala a conductelor de racord
Dn 160 mm fiind de 1.051 m.
Conform breviarului de calcul, debitul maxim orar pentru care s-a dimensionat reteaua de
canalizare menajera este Quzomaxim = 56,25 me/It = 15,60 l/s.
Tuburile de canalizare se vor monta ingropat, la adancimea de 1.40 -i- 4.50 rn, pe un pat de
nisip de 10 cm si primul strat de acoperire va fi tot de nisip de minim 10 cm, conform instructiunilor
furnizorului.
Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 4%o si 4%, functie de panta
terenului, asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere cat si viteza de autocuratire a
retelei de 0.7 mis.
Tuburile s-au prevazut a fi montate sub adancimea de inghet, stabilita conform STAS 6054
si care, in cazul comunei Tatarastii de Jos este de 0,80 m.
Pe reteaua de canalizare menajera, la intersectii, la schimbarea pantei sau a diametrului,
precum si in aliniament, la distante de maximum 60,00 m, s-au prevazut camine de vizitare cu sau
fara camera de lucru (functie de adancime). Caminele vor fi executate conform STAS 2448.
Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta carosabile sau necarosabile, functie de
amplasamentul lor.
Caminele de vizitare s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 800 mm cu si fara
camera de lucru, in functie de adancimea lor. Capacele si ramele carosabile ale caminelor de
vizitare au fast alese in conformitate cu STAS 2308 in functie de rezistenta minima la rupere, fiind
folosite capace rezistente la trafic greu tip IV carosabile cu forta minima de rupere de 250 kN.
Clasa de importanta a lucrarilor de canalizare, conform STAS 4273/83 este IV astfel :
lucrari de canalizare in localitati rurale - categoria 4
dupa durata de exploatare - definitiva
dupa rolul functional - principala.
Statii de pompare ape uzate
Din cauza existentei unor cursuri de apa si a declivitatii terenului, a fost necesar a se
intercala pe traseul retelei de canalizare un numar de 6 statii intermediare de pompare a apelor
uzate, asa cum se prezinta in planurile de situatie.
SPJ
Statia de pompare SP 1 va prelua apele uzate menajere din zona de nord a localitatii
Tatarastii de Jos, de pe o strada laterala adiacenta DJ 504, a carei declivitate este negativa (in
comparatie cu drumul judetean pe care se va afla colectorul principal). Aceasta va fi realizata din
elemente de beton armat, integral prefabricate. Statia de pompare va fi livrata de catre producator cu
toate instalatiile hidraulice, electrice si de automatizare, inclusiv utilajele de pompare. Statia de
pompare va avea un diametru interior de 1.00 m si o inaltime totala de 3.00 m. La partea superioara
va fi prevazuta cu placa de acoperire si capac carosabil. Statia de pompare va fi prevazuta cu 1 + lR
electropompe submersibile pentru ape uzate, cu tocator, avand fiecare caracteristicile: Q = 0.40 l/s,
H = 10.00 mCA, Pmax = 2.00 kW. Statia de pompare va fide asemenea prevazuta cu scari de acces,
sisteme de ghidaj si ancorare, etc. Volumul de inmagazinare va fi de cca. 0.55 me, ceea ce va
permite acumularea periodica pe termen scurt (maxim Yz ore) a apei uzate menajere, astfel incat
electropompa sa functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pomirilor sa nu fie mai mare de
6/ora. Electropompa submersibila va fi comandata de catre senzorii de nivel maxim/minim.
Apele uzate acumulate in aceasta statie de pompare vor fi pompate in reteaua principala de
canalizare ( colectorul de pe DJ 504 in caminul C 5) prin intermediul unei conducte de refulare din
teava de polietilena de inalta densitate ce va avea diametrul de 63 mm si lungimea de 420 m.
Conducta de refulare v-a subtraversa drumul judetean DJ 504 pe o lungime de cca. 16 m, prin foraj
orizontal in tub de protectie din otel.
Alimentarea cu energie electrica a statiei de pompare se va realiza din reteaua de joasa
tensiune din zona.
. .
Statia
. de pompare va fi executata in zona carosabila, in consecinta nu necesita acces sau
rmprejmuire.
SP2
Statia de pompare SP 2 va prelua apele uzate menajere din zona strazilor din partea de nord
a localitatii Tatarastii de Jos precum si din zona DJ 504 (partial). Aceasta va fi realizata din
va fi prevazuta cu placa de acoperire si capac carosabil. Statia de pompare va fi prevazuta cu 1 + lR
electropompa sa functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pornirilor sa nu fie mai mare de
Apele uzate acumulate in aceasta statie de pompare var fi pompate in reteaua principala de
canalizare (de pe DJ 504 in caminul C 56) prin intermediul unei conducte de refulare din teava de
polietilena de inalta densitate ce va avea diametrul de 90 mm si lungimea de 116 m. Conducta de
refulare v-a subtraversa drumul judetean DJ 504 pe o lungime de cca. 20 m, prin foraj orizontal in
tub de protectie din otel.
tensiune din zona.
Statia
. de. pompare
. va fi executata in zona adiacenta drumului judetean DJ 504 si nu necesita
acces sau imprejmuire.
SP3
Statia de pompare SP 3 va prelua apele uzate menajere din zona central nordica a localitatii
va fi prevazuta cu placa de acoperire si capac carosabil. Statia de pompare va fi prevazuta cu 1 + IR
electropompe submersibile pentru ape uzate, cu tocator, avand fiecare caracteristicile: Q = 0.40 Vs,
electropompa sa functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pornirilor sa nu fie mai mare de
canalizare (colectorul de pe DJ 504 in caminul C 65) prin intermediul unei conducte de refulare din
Conducta de refulare v-a subtraversa drumuljudetean DJ 504 pe o lungime de cca. 15 m, prin foraj
tensiune din zona.
. .
Statia
.
de pompare va fi executata in zona carosabila, in consecinta nu necesita acces sau
imprejmuire.
SP4
Statia de pompare SP 4 va prelua apele uzate menajere din zona nordica a localitatii
Tatarastii de Jos (inclusiv zona deservita de statiile de pompare SP 1, SP 2 si SP 3). Necesitatea
acestei statii de pompare a aparut atat din cauza declivitatii terenului ce nu permite curgerea
gravitationala a apelor uzate spre statia de epurare cat side existenta unui curs de apa nepermanent.
Constructia statiei de pompare ape uzate menajere este sub forma unui tub din beton armat
cu pereti si radier din beton armat. Constructia se executa in cheson deschis. Chesonul este alcatuit
din doua tronsoane, unul constant care cuprinde si cutitul cu partea metalica pentru inaintare in
teren si unul variabil functie de adancimea statiei si care cuprinde, construite din el, pasarela din
beton armat pentru amplasarea pompelor, precum si un buzunar, tot din beton armat, in zona de
intrare a conductei de canalizare gravitationala.
Constructia se executa integral din beton armat tumat monolit. Diametrul interior al
chesonului este de 0 = 3,00 m si adancimea utila de 4,00 m.
La cota superioara chesonul este acoperit cu un planseu din beton armat monolit. Pe peretele
chesonului, la interior, sunt montate scarile metalice de acces. La interior, chesonul se tencuieste cu
o tencuiala impermeabila din mortar, iar la exterior, pe portiunile in contact cu pamantul, se aplica
o hidroizolatie din panza biturnata si mastic de bitum.
Statia de pompare va fi prevazuta cu IA+ IR electropompe submersibile pentru ape uzate,
cu tocator, avand fiecare caracteristicile: Quz orar max= 14,00 mc/h, H = 12 mCA, Pmax = 2,50 kW.
Statia de pompare va fi de asemenea prevazuta cu scari de acces, sisteme de ghidaj si ancorare, etc.
Volumul de inrnagazinare va permite acumularea periodica pe termen scurt (maxim 1h ore) a apei
uzate menajere (la etapa finala odata cu extinderea retelei de canalizare ), astfel incat electropompa
sa functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pornirilor sa nu fie mai mare de 6/ora.
Electropompa submersibila va fi comandata de catre senzorii de nivel maxim/minim.
Instalatia de ventilatie pentru statia de pompare va cuprinde o instalatie de ventilatie fixa si o
instalatie de ventilatie mobila.
Instalatia de ventilatie fixa are prevazut un ventilator axial vertical, Q = 1800 mc/h, H= 17
mmlI-O, N=0,37 kW, n=1500 rot/min.
Instalatia de ventilatie mobila se compune dintr-un ventilator centrifugal mobil avand
Q = 500 mc/zi; P = 1,5 kW; n = 3000 rot/min.
Descarcarea apelor uzate menajere din statia de pompare in reteaua de canalizare menajera
existenta pe DJ 504 se va realiza printr-o conducta de refulare din polietilena de inalta densitate ce
va avea diametrul De 110 mm si lungimea de 292 m. Conducta de refulare va subtraversa prin foraj
dirijat, pe o lungime de cca. 40 m, cursul de apa aflat in vecinatatea statiei de pompare.
tensiune din zona.
Statia de pompare se va imprejmui cu panouri din plasa de sarma pe rama de otel sustinute
de stalpi metalici. Panourile vor fi sustinute de stalpi metalici cu fundatii din beton. Cele 4 laturi ale
imprejmuirii vor avea fiecare lungimea de 5,00 m, iar pe latura dinspre drum va fi realizata o poarta
pentru acces personal cu latimea de 1,00 m.
Accesul la statia de pompare se va realiza din drumul existent (DJ 504).
SPS
Statia de pompare SP 5 preia si pompeaza debitul de apa uzata menajera colectat de pe zona
de nord a localitatii Slavesti si adiacenta si va fi realizata sub forma unui cheson din beton armat
monolit. Aceasta statie de pompare va fi amplasata in carosabil. Necesitatea acestei statii de
pompare a aparut din cauza declivitatii terenului.
cu pereti si radier din beton armat. Constructia se executa in cheson deschis. Chesonul este alcatuit
din doua tronsoane, unul constant care cuprinde si cutitul cu partea metalica pentru inaintare in
teren ~i unul variabil functie de adancimea statiei si care cuprinde, construite din el, pasarela din
beton armat pentru amplasarea pompelor, precum ~i un buzunar, tot din beton armat, in zona de
Constructia se executa integral din beton armat turnat monolit. Diametrul interior al
o tencuiala imperrneabila din mortar, iar la exterior, pe portiunile in contact cu pamantul, se aplica
o hidroizolatie din panza bitumata si mastic de bitum.
cu tocator, avand fiecare caracteristicile: Q = 14,00 mc/h, H =IS,00 mCA, Pmax = 2,50 kW. Statia de
pompare va fi de asemenea prevazuta cu scari de acces, sisteme de ghidaj si ancorare, etc. Volumul
de inmagazinare va fi de cca. 3,80 me, ceea ce va permite acumularea periodica pe termen scurt
(maxim Y2 ore) a apei uzate menajere (la etapa finala odata cu extinderea retelei de canalizare),
astfel incat electropompa sa functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pornirilor sa nu fie
mai mare de 6/ora. Electropompa submersibila va fi comandata de catre senzorii de nivel
maxim/minim.
Deoarece statia de pompare va fi executata in drum, instalatia de ventilatie va cuprinde o
instalatie de ventilatie compusa din tubulatura din teava de otel Dn 300 mm, care va degaja aerul
viciat la teren printr-o gura de ventilatie prevazuta cu plasa de protectie. In cazul interventiei in
cheson, se va proceda la evacuarea aerului viciat cu ajutorul instalatiei de ventilatie mobila (ce va
deservi cele 6 statii de pompare de pe traseul retelei de canalizare).
existenta se va realiza printr-o conducta de refulare din polietilena de inalta densitate ce va avea
diametrul De 140 mm si lungimea de 1.420 m.
tensiune din zona,
Statia de pompare va fi executata in zona carosabila (deoarece nu exista spatiu necesar
montarii in afara carosabilului) in consecinta nu necesita drum de acces sau imprejmuire.
SP6
de sud a localitatii Slavesti si va fi realizata sub forma unui cheson din beton armat monolit.
Aceasta statie de pompare va fi amplasata in zona adiacenta drumului judetean DJ 504, in imediata
apropiere a statiei modulare de alimentare cu combustibil. Necesitatea acestei statii de pompare a
aparut din cauza declivitatii terenului.
cu pereti ~i radier din beton armat. Constructia se executa in cheson deschis. Chesonul este alcatuit
din doua tronsoane, unul constant care cuprinde si cutitul cu partea metalica pentru inaintare ill
teren si unul variabil functie de adancimea statiei si care cuprinde, construite din el, pasarela din
beton armat pentru amplasarea pompelor, precum si un buzunar, tot din beton armat, in zona de
o tencuiala impermeabila din mortar, iar la exterior, pe portiunile ill contact cu pamantul, se aplica
o hidroizolatie din panza bitumata si mastic de bitum.
cu tocator, avand fiecare caracteristicile: Q = 4,00 mc/h, H = I2.00 mCA, Pmax =·I,50 kW. Statia de
de inmagazinare va permite acumularea periodica pe termen scurt (maxim Y2 ore) a apei uzate
menajere (la etapa finala odata cu extinderea retelei de canalizare), astfel incat electropompa sa
functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pomirilor sa nu fie mai mare de 6/ora.
Instalatia de ventilatie pentru statia de pompare va cuprinde o instalatie de ventilatie fixa.
Instalatia de ventilatie fixa are prevazut un ventilator axial vertical, Q = 1800 mc/h,
H=l 7 mmH20, N=0,37 kW, n=l500 rot/min.
de pe DJ 504 (in caminul C 174) se va realiza printr-o conducta de refulare din polietilena de inalta
densitate ce va avea diametrul De 125 mm si lungimea de 1.015 m. Conducta de refulare va
supratraversa drumul judetean DJ 504 la iesirea din statia de pompare, prin foraj orizontal in tub de
protectie din otel, pe o lungime de cca. 14 m.
tensi une din zona.
Statia de pompare nu se va imprejmui.
Extinderea statiei de epurare

Debitele de apa uzata rezultate din breviarul de calcul pentru care s-a dimensionat statia de
epurare sunt urmatoarele:
Quz zi med = Qs zi med= 358,40mclzi=14,93 me/It = 4,15 !Is
Quzzimaxim = Qszimax= 450,00mc/zi=18,75 me/It= 5,20 !Is
Quzomaxim = Qsomax= 56,25mc/h=15,60 !Is
Tinand cont de faptul ca in prezent exista o statie de epurare mecano-biologica,
dimensionata si executata pentru un debit final al treptei mecanice Quz zi med= 320 mc/zi, iar treapta
biologica existenta a fost dimensionata si executata pentru un debit initial (etapa I) Quz zi med =
160 mc/zi, este necesar sa se extinda treapta de epurare biologica cu inca un modul mecano-biologic
cu capacitatea Quz zi med = 160 mc/zi.
Deoarece electropompele si mixerele montate in bazinul de egalizare, omogenizare si
pompare apa menajera (BEOP AM) precum si cele montate in bazinul de colectare, omogenizare si
pompare sediment (BCOPS) au fost alese astfel incat sa deserveasca doar primul modul de epurare
biologica, este necesara marirea capacitatilor de pompare si mixare atat pentru BEOP AM cat si
pentru BCOPS. Pentru a putea izola integral un flux de epurare biologica fara a inchide toata statia
de epurare, s-a optat pentru un flux independent de incarcare cu apa uzata (respectiv de evacuare si
prelucrare sediment) care sa deserveasca eel de-al doilea modul de epurare biologica. In acest sens,
in bazinul BEOP AM existen vor fi montate 2 electropompe submersibile pentru apa uzata noi (1 A +
IR) precum si un mixer amestecator. La fel, in BCOPS va fi montata o electropompa submersibila
pentru namol noua precum si un mixer amestecator. Instalatiile hidraulice si electrice/automatizare
ce vor deservi electropompele si mixerele noi vor fi independente de instalatiile existente.
Electropompele ce vor fi montate in BEOP AM vor avea caracteristicile:
Q uz orar max= 30 mc/h ;
H= 12 m CA;
Pmax = 5.50 kW;
n = 2700 rot/min. ;
llmin = 75%.
Electropompa ce va fi montata in BCOPS va avea caracteristicile:
Q uz orar max 5,00 mc/h;
f"
H = 8,00 m CA;
Pmax = 1,5 kW;
n = 2800 rot/min. ;
llmin = 76%.
Modulul suplimentar de epurare mecano-biologica se va amplasa adiacent statiei de epurare
existente, conform planului de situatie. Zona aferenta acestuia va fi imprejmuita si se va executa o
poarta de acces auto si una pentru acces personal.
SUPRAFATA OCUPATA
Suprafata necesara pentru executia Iucrarilor este dupa cum urmeaza:
- temporar - pentru executia retelelor de canalizare menajera:
Siemporar = 25.200 mp - considerand o latime medie necesara de 3 m;
- definitiv - pentru executia statiilor de pompare si a extinderii statiei de
epurare:
Sdefinitiv = 200 mp.
V. PREZENTAREA PROIECTULUI
Proiectul va fi prezentat in trei volume si anume:
VOLUMUL I-PIESE SCRISE-Memorii, caiete de sarcini
VOLUMUL II - LISTE DE CANTITATI
VOLUMUL III -PIESE DESENATE
VI. NORME P.S.I. SI PROTECTIA MUNCii

VI.a. P.S.I.
Documentatia este intocmita in conformitate cu prevederile urmatoarelor acte normative:
- P 118/2-2013 - Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor, Partea a -II-a -
Instalatii de stingere;
- Ordinul Ministerului de Interne nr. 775/22 iulie 1998 - Norme generale de prevenire si
stingere a incendiilor;
- I 9 - 94 - Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare
ST AS 1478/90 - Alimentarea cu apa - calculul debitelor de apa si stingerea din exterior
a incendiilor;
Constructiile proiectate nu ridica probleme din punct de vedere al pazei contra incendiilor.
VI.b. Protectia muncii
Proiectul respecta legislatia in vigoare privind protectia si igiena muncii.
Din cadrul N.R.P .M./1993 - Normelor republicane de protectie a muncii - "Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii elaborat de I.P.C.T. si aprobat prin ordinul nr.
9/N/15.03.1993 al M.L.P.A.T. se vor respecta in executie in mod obligatoriu capitolele din volumul
A (1, 2, 5, 7, 8, 10, 16, 17, 18, 19, 33, 36, 38, 39, 40, 41).
Toate lucrarile prevazute se incadreaza in masurile de tehnica securitatii muncii prevazute in
legislatia in vigoare, nefiind necesare instalatii, dispozitive sau echipamente speciale.
La constructiile avand adancimea mai mare de 1,50 m s-au prevazut sprijiniri si la toate
lucrarile de terasamente s-au prevazut parapeti si podete metalice de-a lungul santurilor.
VII. CATEGORIA DE IMPORTANTA A LUCRARII

Conform normativului P 100, categoria de importanta a lucrarii este IV, clasa de importanta
C.
Conform STAS 4273/83 pentru acest obiectiv constructiile se incadreaza astfel:
- dupa durata de exploatare - definitiva
- dupa rolul functional - principala
- categoria de importanta - 4
- clasa de irnportanta - IV.
VIII. DOMENIILE DE VERIFICARE ALE PROIECTULUI

Inaintea incredintarii spre executie, avand in vedere Legea 10/1995 privind calitatea in
constructii si Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor aprobat prin
H.G. nr. 925/1995, este necesara verificarea proiectului de verificatori atestati MLPTL, pentru
specialitatile Is, le dupa caz I1, precum si pe urmatoarele domenii:
A. l, A 2. - Rezistenta si stabilitatea pentru constructii civile, industriale, agrozootehnice,
energetice, edilitare si de gospodarie comunala cu structura din beton, beton armat, zidarie, metal si
lernn.
B.- Siguranta in exploatare
C.- Siguranta la foe in constructii pentru toate domeniile.
D.- Igiena, sanatatea oamenilor, refacerea ~i protectia mediului pentru toate domeniile.
E.- Izolatie tennica, hidrofuga si economia de energie pentru toate domeniile.
F.-Protectia impotriva zgomotului.
, I
. II
Sef pro1Ef.f,
ing. MarianlRadu
lYf
Proiect nr. 02/2015
comuna Tatarastii de Jos, Jy.d. Te~o~&!1
.,/ ,-..0·-
.f'Ql.J - ~
./ ~) /\.
,, -. nf./l"' V
MEMORIU TEHNIC /·,'. . . // ~·-: .~ ·:·~~ "y
ELE DE CANALIZARE MENAJE~·~ 1\ IVJ.< U1.i5; Zj
-__,.._ 0" I..._ lfo
\~ ~o'<'- '\ \ \
\; f. !>-. \ u·:,, Is;- It 1~1fI
ENERALE \, "- ~ ....
Constructiile propuse in prezenta documentatie vor fi amplasate in sat~l~!~°hir.~C. ~i>
si Slavesti, comuna Tatarastii de Jos, judetul teleorman. ~....._.. -.. · ,. V
La intocmirea prezentului proiect s-au luat in considerare urrnatoarele documen 'i:'
- studiu geotehnic;
- ridicari topografice ale zonelor de amplasament (strazi si locatii pentru statiile de
pompare si statia de epurare) materializate in planuri sc. 1 :500;
- studiu de fezabilitate pentru "Extindere sistem de canalizare menajera in comuna
Tatarastii de Jos, judetul Teleorman".
2. SITUATIA EXISTENTA
In ceea ce priveste colectarea, transportul si tratarea apelor uzate menajere, in comuna
Tatarastii de Jos exista un sistem centralizat de canalizare menajera realizat in anul 2013 prin
programul FEADR - Masura 322. Acesta asigura accesul la serviciul de canalizare menajera
pentru cca. 55% dintre locuitorii localitatii Tatarastii de Jos. Sistemul de canalizare este campus
din:
Colectoare de canalizare menajera pe cca. 8,50 km;
3 statii de pompare a apelor uzate;
Statie de epurare mecano-biologica dimensionata si executata sa prelucreze in treapta
mecanica un debit Quz zi med = 320 mc/zi si in treapta biologica un debit Quz zi med =
160 mc/zi.
Restul locuitorilor folosesc pentru evacuarea apelor uzate menajere fose septice sau
bazine vidanjabile.
3. DESCRIEREA LUCRARILOR PROIECTATE

Pentru extinderea sistemului de canalizare menajera in comuna Tatarastii de Jos, s-au
propus urrnatoarele lucrari:
- colectoare de canalizare menajera pe DJ 504 in localitatile Tatarastii de Jos si Slavesti;
- colectoare de canalizare menajera pe strazi din localitatile Tatarastii de Jos si Slavesti;
- racorduri laterale la colectorul principal pe DJ 504, in localitatile Tatarastii de Jos si
Slavesti;
- 6 statii de pompare intermediara a apelor uzate menajere;
- extinderea statiei de epurare mecano-biologica.
Colectoarele de canalizare menajera

Retelele de canalizare menajera urrnaresc trama stradala a satelor Tatarastii de Jos si
Slavesti (de-a lungul DJ 504 si pe strazi adiacente acestuia) si se vor executa din tuburi circulare
din PVC SN4, pentru canalizare.
Lungimea totala a colectoarelor de canalizare menajera este de 8.375 m, iar diametrul
este Dn 250 mm.
Amplasarea colectoarelor pe zone si diametre este urmatoarea:

Nr. Crt. Denumire strada Lungime colector Dn 250 (m)
LOCALITATEA TATARASTII DE JOS
1 DJ 504 1.444
2 Ulita 14 387
3 Ulita 1192 452
4 Ulita 1267 338
5 Ulita 102 328
6 Ulita 1304 95
7 Ulita247 372
TOTAL Tatarastii de Jos 3.416
LOCALITATEA SLA VEST!
8 DJ 504 2.428
9 Ulita 147 1.150
10 Ulita 177 161
11 Ulita 248 242
12 Ulita 309 235
13 Ulita 218 86
14 Ulita 430 240
15 Ulita 447 160
16 Ulita 721 257
TOTAL Slavesti 4.959
TOTAL COMUNA 8.375
Pe reteaua de canalizare menajera vor fi executate 214 camine de vizitare, cu si fara
camera de lucru (functie de adancimea lor). Caminele de vizitare vor avea fundatie din beton
monolit si suprastructura formata din elemente prefabricate din beton (camera de lucru circulara
Dn 1000 mm, corp tronconic, tuburi circulare Dn 800 mm, placa de acoperire). Aducerea la cota
terenului amenajat a caminelor de vizitare se va realiza cu beton monolit. Caminele de vizitare la
care diferenta de cota dintre colectorul care intra in carnin si colectorul care pleaca din camin
este mai mare de 0,70 m vor fi considerate camine de rupere de panta si vor fi executate conform
detaliului atasat documentatiei, avand curgere denivelata.
Caminele de vizitare cu doua sau mai multe intrari vor fi considerate carnine de
intersectie si vor fi executate conform detaliului atasat documentatiei, avand cuneta profilata
pentru fiecare colector influent.Suprastructura caminelor de rupere de panta si a carninelor de
intersectie va fi identica cu cea a carninelor de vizitare curente.
De-a lungul drumului judetean DJ 504, colectoarele de canalizare menajera va fi montate
in zona dintre santuri si lirnitele de proprietate iar subtraversarile drumului judetean vor fi
realizate prin foraj orizontal in tub de protectie din otel.
Pe celelalte strazi, colectoarele de canalizare se vor monta cat mai aproape de axul
drumului, in functie de conditiile impuse de avizatori (pentru protejarea utilitatilor existente).
Deoarece, pe anumite tronsoane ale retelei de canalizare (in special pe cele de capat) nu
se poate asigura viteza minima de autocuratire, in exploatare se va avea in vedere spalarea
periodica a acelor tronsoane de colector, in vederea evitarii colmatarii.
Racorduri laterale la colectorul principal de canalizare
Pentru asigurarea racordarii consumatorilor de pe ambele parti ale drumului judetean DJ
504, fara a mai afecta ulterior suprafata carosabila a drumului, se vor executa racorduri laterale,
din tuburi PVC Dn 160 mm si camine de racord care vor avea aceeasi configuratie si
componenta cu a carninelor de vizitare fara camera de lucru.Se vor executa astfel 74 de
racorduri laterale, lungimea totala a conductelor de racord Dn 160 mm fiind de 1.051 m.
La calculul debitului de ape uzate menajere s-a tinut seama de SR 1343-1/iunie 2006
,,Alimentare cu apa potabila pentru localitati urbane si rurale", SR 1846-1/2006 ,,Canalizari
exterioare - Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare" si Normativul NP 133-2013
,,Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alirnentare cu apa si
canalizare a localitatilor".
2
Conform breviarului de calcul, debitul maxim orar pentru care s-a dimensionat reteaua
de canalizare menajera este Quzomaxim = 56,25 mc/h = 15,60 !Is.
Tuburile de canalizare se vor monta ingropat, la adancimea de 1.40 . .;.- 4.50 m, pe un pat de
nisip de 10 cm si primul strat de acoperire va fi tot de nisip de minim 10 cm, conform
instructiunilor furnizorului. Panta de montare a retelei de canalizare va fi cuprinsa intre 4%o si
4%, functie de panta terenului, asigurand atat scurgerea debitului de ape uzate menajere cat si
viteza de autocuratire a retelei de 0.7 mis.
Tuburile s-au prevazut a fi montate sub adancimea de inghet, stabilita conform ST AS
6054 si care, in cazul comunei Tatarastii de Jos este de 0,80 m.
Pe reteaua de canalizare menajera, la intersectii, la schimbarea pantei sau a diametrului,
precum si in aliniament, la distante de maximum 60,00 m, s-au prevazut camine de vizitare cu
sau fara camera de lucru (functie de adancime). Caminele vor fi executate conform STAS 2448.
Caminele vor fi acoperite cu capace din fonta carosabile sau necarosabile, functie de
amplasamentul lor.Caminele de vizitare s-au prevazut din tuburi circulare de beton Dn 800 mm
cu si fara camera de lucru, in functie de adancimea lor. Capacele si ramele carosabile ale
caminelor de vizitare au fast alese in conformitate cu STAS 2308 in functie de rezistenta minima
la rupere, fiind folosite capace rezistente la trafic greu tip N carosabile cu forta minima de
rupere de 250 kN.
Materialele care alcatuiesc reteaua de canalizare au fost alese astfel incat sa respecte
urmatoarele conditii:
- sa reziste la solicitarile la care sunt supuse;
- sa fie impermeabile, adica sa nu permita infiltratia si exfiltratia apei;
- sa reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive si a apelor cu temperaturi
ridicate (peste 50 °C);
- sa reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa;
- sa aiba o suprafata interioara cat mai neteda.
Solutiile adoptate pentru constructiile proiectate asigura principalele performante privind
siguranta la foe pe intreaga durata de utilizare, care constau in:
- protectia locuitorilor si a mediului
- limitarea pierderilor de vieti omenesti
- impiedicarea poluarii apei, aerului si a solului
- prevenirea avariilor la constructii si instalatii.
Constructiile de pe reteaua de canalizare au :
- gradul de rezistenta la foe I,
- categoria de pericol de incendiu E
- rara limitare la gradul seismic
- desi vehiculeaza ape poluate (ape uzate menajere) nu impun zone de protectie proprie.
La executie se vor respecta normele specifice de protectie a muncii. Astfel la executia
sapaturilor se va executa sprijinirea malurilor pentru evitarea accidentelor.
Din punct de vedere PCI lucrarile de canalizare nu pun probleme si nu necesita protectie
speciala. Incercarea la etanseitate a retelelor de canalizare se va efectua conform ST AS 3051 pe
tronsoane.
Clasa de importanta a lucrarilor de canalizare, conform STAS 4273/83 este IV astfel :
lucrari de canalizare in localitati rurale - categoria 4
dupa durata de exploatare - definitiva
dupa rolul functional - principala.
ASIGURAREA CERINTELOR MINIME OBLIGATORII
1.REZISTENTA SI STABILITATEA LA SARCINI STATICE, DINAMICE SI
SEISMICE
1.1 Asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei definita de nivelul
maxim de presiune al apei care sa nu produca ruperea sau deformarea permanenta a
conductelor.
3
Reteaua de canalizare este prevazuta din tuburi circulare de PVC Dn 250 mm, ingropate
la H = 1,40 - 4,50 m. Tuburile se vor monta pe un strat de nisip de 10 cm grosime.
Se vor procura tuburi insotite de certificate de calitate pentru a indeplini conditiile
prevazute de STAS -urile in vigoare.
La montarea tuburilor se va respecta adancimea de inghet conform STAS 6054.
Pentru o buna stabilitate s-a urmarit ca fundarea colectoarelor sa se faca in teren sanatos,
stabil.
Profilul transversal al canalelor si dimensiunile peretilor s-au deterrninat functie de
sarcinile care actioneaza asupra lor si de rezistenta admisibila a materialelor din care se executa.
Sarcinile care actioneaza asupra canalelor si care au fost luate in calcul sunt:
- sarcinile fundamentale
- sarcinile accidentale.
Sarcinile fundamentale care au stat la baza dimensionarii au fost:
a) sarcinile permanente: greutatea proprie a canalului, greutatea pamantului de
urnplutura de deasupra canalului, impingerea pamantului fara suprasarcini, presiunea interioara
si exterioara a apei din canal si sol
b) suprasarcini: greutatea oamenilor, a vehiculelor care circula pe arterele sub
care se gaseste canalul, precum si greutatea materialelor depozitate temporar pe traseul
canalelor.
Sarcinile accidentale iau nastere in urma punerii sub presiune a canalelor. In situatia de
fata, nu este cazul, curgerea apelor in canale fiind curgere libera.
Capacele si ramele caminelor de vizitare au fost alese in conformitate cu STAS2308 in
functie de rezistenta minima la rupere, fiind folosite capace rezistente la trafic greu tip IV
carosabile cu forta minima de rupere de 250 kN, sau necarosabile, dupa caz.
2. SIGURANTA LA FOC
La proiectarea constructiilor ce fac obiectul prezentei documentatii s-au avut in vedere:

- Pl 18-2/2013 -Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor- Partea a Il-
a - Instalatii de stingere ;
- Norme generale de prevenire si stingerea incendiilor aprobate de M.I. cu nr.
77511998.
Solutiile adoptate pentru constructiile proiectate asigura principalele performante privind
siguranta pe intreaga durata de utilizare, care constau in:
- protectia locuitorilor si riscul de incendiu
- lirnitarea pierderilor de vieti omenesti
- impiedicarea extinderii incendiilor la obiectele invecinate
- prevenirea avariilor la constructii si instalatii.
Lucrarile de retele de canalizare nu pun probleme speciale privind siguranta la foe.
3. SIGURANTA IN EXPLOATARE
In baza prevederilor din Leg ea nr .10/199 5 republicata, toti factorii implicati in realizarea
si utilizarea investitiei au obligatia de a asigura, pe toata durata de serviciu, siguranta in
exploatare a constructiilor.
Din punct de vedere al obligatiilor proiectantului, documentatia s-a intocmit cu
respectarea tuturor prevederilor din legislatia actuala, in vederea realizarii unor constructii care
sa asigure toate conditiile prevazute in legea calitatii. Astfel prin proiect s-a stabilit clasa si
categoria de importanta a constructiilor.
La proiectare s-au avut in vedere urmatoarele normative specifice:
- pentru lucrari de constructii: Pl00-92, P2/85, Pl0/86, P70/79, C169/88, P59/86;
C28/83, C140/86, C56/86, P73/78.
4
In proiectare s-au prevazut numai materiale de constructii, produse si echipamente
agrementate tehnic.
In caietele de sarcini ce se vor intocmi in cadrul proiectului tehnic se vor indica toate
STAS-urile si normativele in vigoare, referitoare la lucrarile de executie.
In cadrul proiectului, proiectantul a stabilit fazele de executie determinante pentru toate
lucrarile de constructii si va participa pe santier la verificarile de calitate a lucrarilor. Se vor
stabili faze de control de autor si urmarire a comportarii in timp a constructiilor. Constructiile
care alcatuiesc canalizarea sunt astfel proiectate incat sa corespunda integral conditiilor in care
vor trebui sa functioneze si anume: calitatea apelor de canalizare, constructiile hidraulice, modul
de amplasare, natura pamantului.
Principala conditie care trebuie urmarita este calitatea apelor de canalizare, deoarece
nerespectarea fiecareia din conditiile impuse de N.T.P.A. 002 privind conditiile de evacuare a
apelor uzate in retelele de canalizare a localitatilor poate avea efecte negative asupra
materialelor obisnuite in canalizari (in special betoane): coroziune a betoanelor din caminele de
vizitare, eroziuni la temperaturi ridicate, actiuni specifice date de substantele toxice si
substantele patogene.
Materialele folosite in reteaua de canalizare indeplineasc mai multe conditii: de
rezistenta mecanica, de impermeabilitate, de rezistenta la agresivitatea apelor uzate.
Amplasarea canalelor in retea a fost astfel proiectata incat sa contribuie la permanenta
imbunatatire din punct de vedere tehnic a deservirii teritoriului canalizat in conditiile unei
eficiente sporite a exploatarii. Pentru functionarea si intretienerea lucrarilor de canalizare s-au
prevazut constructii, accesorii si anume camine de vizitare.
Caminele de racord si cele de vizitare s-au prevazut conform STAS 2448. Ele sunt din
tuburi circulare de beton prefabricat Dn 800 mrn-1000 mm; se vor construi etans asigurand
evacuarea tuturor apelor uzate in colectorul principal.
Pe inaltimea canalului peretii caminelor trebuie sa fie impermeabili in care scop s-a
prevazut o tencuiala de ciment sclivisit, pe o inaltime egala cu inaltimea sectiunii tubului peste
rigola.
Panta minima a retelei de canalizare a fost astfel aleasa incat sa se realizeze viteza
minima de autocuratire de 0, 70 mis. Panta maxima s-a ales astfel incat sa nu depaseasca viteza
admisibila de scurgere de 7 mis pentru tuburi de PVC.
Materialele care alcatuiesc reteaua de canalizare au fost alese astfel incat sa respecte
urmatoarele conditii:
- sa reziste la solicitarile la care sunt supuse
- sa fie impermeabile, adica sa nu permita infiltratia si exfiltratia sa
reziste la actiunea apelor uzate sau subterane agresive
- sa reziste la eroziunea datorata suspensiilor din apa
- sa aiba o suprafata interioara cat mai redusa.
De asemenea, prin proiectare s-a asigurat contactul intre baza tubului si patul de fundare,
pe o suprafata corespunzatoare unui unghi de minim 90°.
In cazul in care tuburile sunt fisurate sau imbinarile sunt prost executate, se produc
exfiltratii care au efecte deastruoase asupra constructiei canalizarii si asupra constructiilor
invecinate respectivelor canale.
La incrucisarea canalului de ape uzate cu conductele de apa s-a respectat distanta de
minim 0,40 min plan vertical, sub conducta de apa, iar in plan orizontal o distanta de minim 2,0
m.
La incrucisarea canalului de ape uzate cu cablurile de inalta sau joasa tensiune s-a
asigurat conditia ca aceste cabluri sa treaca la peste 0,30 m deasupra canalului.
Pentru siguranta in exploatare s-au respectat distantele minime dintre diferitele conducte,
canale, cabluri subterane, etc., indicate in STAS 8591.
5
4. IZOLATIIL
E TERMICE, HIDROFUGE SI PENTRU ECONOMIA DE
ENERGIE
4.1. Constructii
In vederea unui bun comportament in exploatare si pentru protectia mediului
inconjurator, constructiile retelei sub forma de cuve, amplasate subteran (caminele) au fost
prevazute cu tencuieli impermeabile, precum si cu hidroizolatii exterioare, astfel incat ele sa
lucreze ca niste cuve etanse.
Pentru izolatia hidrofuga s-au avut in vedere prescriptiile STAS 23 5 517 5, pentru
hidroizolatia contra apei subterane rezultata din infiltratii sub cota zero .
Prin aplicarea prevederilor din actele normative de mai sus, s-au propus cele mai bune si
eficiente solutii pentru izolarea termica si hidrofuga, in vederea unei cat mai bune functionalitati
si a economiei de energie termica.
In cadrul documentatiei s-au prevazut hidroizolatii contra apelor:
- fara presiune hidrostatica
- tehnologice care nu trebuie sa prezinte agresivitate chirnica sau continut de
solventi ce deterioreaza materialele bituminoase aplicate pe elementele de constructii.
Hidroizolatiile din materiale bituminoase s-au aplicat elementelor de constructii
apartinand:
-constructiilor ingropate, subterane la: pereti si radiere.
- la toate trecerile prin pereti cu conducte.
La alegerea solutiei pentru hidroizolare s-a tinut seama de modul de actionare a apei
asupra elementelor de constructii, destinatia constructiei, natura terenului de fundare, nivelul si
natura apelor freatice, posibilitatea de revizuire si remediere periodica a hidroizolatiei.
Pentru trecerea conductelor, cablurilor, ancorajelor, etc. locurile de strapungere a
hidroizolatiilor s-au prevazut a fi intarite cu straturi suplimentare si piese metalice speciale
pentru asigurarea rezistentei si etansarii.
5. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI
5.1. Constructii
In ceea ce priveste functionalitatea constructiilor acestea nu produc derajamente, deci nu
influenteaza negativ din punct de vedere fonic zona.
S-au respecta normativele: I 9, P122, Pl21, STAS 6156 si STAS 6161 - Acustica in
constructii, STAS 1478.
6. SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULUI
In scopul protectiei sanatatii oamenilor, toate deseurile care se produc trebuie sa fie
evacuate cat mai rapid si neutralizate in conditii care sa asigure distrugerea lor sau reducerea
efectului lor daunator in limitele adrnise de normele igienico-sanitare.
Retelele de canalizare constituie ele insele un rnijloc de protectie si aparare a sanatatii
oamenilor si a mediului inconjurator.
In retelele de canalizare nu trebuie sa patrunda prin apele uzate substantele toxice ca:
acetilena, acid benzoic solutie saturata, alcoolul, acid acetic glacial, acetona, amoniac 100%,
aldehida acetica 40%, anihidrida acetica 100%, aldehida de benzen 0, 1 %, benzen 100%,
benzolul, benzina 80/20, brom lichid 100%, clorul, acidul sulfuric, tetraclorura de carbon 100%,
apa de clor solutie saturata, acizi metil-benzoici solutie saturata, dicloretan, acetat etilic 100%,
fenol 90%, acid lactic concentratie 10-90%, metanol, ozon 100%, acid percloric 70%, acid
sulfuric 96%, anhidrida sulfuroasa lichida 100%, toluen, acetat de vinil concentratie 100%,
intrucat pot provoca coroziunea tuburilor precum si intoxicarea, asfixierea ~i ranirea lucratorilor
care exploateaza canalizarea.
6
In toate cazurile de deversare a apelor uzate in canale se va respecta N.T.P.A. 002 -
pentru evitarea acestor accidente.
Ca urmare a unor mufe neetanse sau incorect montate, a utilizarii unor deficiente de
montaj (fundatie incorecta, rezemare punctuala sau axiala) a tuburilor sau umpluturii incorecte
(maiuri prea grele, pamant inghetat sau pietre colturoase in pamantul de umplutura) se produc
exfiltratii care provoaca murdarirea solului si eventuale patrunderi si in reteaua de apa daca si
aceasta prezinta spargeri.
De aceea este foarte important sa se <lea o mare importanta calitatii materialelor,
transporturilor acestora si executarii corecte a imbinarilor si umplerii santurilor.
S-a tinut cont ca apele uzate menajere descarcate in reteaua de canalizare proiectata, prin
continutul si cantitatea lor sa nu degradeze constructiile si instalatiile din retea, sa nu aduca
prejudicii igienei si sanatatii publice sau personalului de exploatare.
Metodele de analiza utilizate pentru determinarea calitativa sau cantitativa ale
substantelor poluante, vor fi cele prevazute de standardele in vigoare.
Executia retelelor de canalizare nu ridica probleme deosebite in afara de problemele
ridicate de configuratia terenului.
In timpul executiei se var respecta toate normele si normativele de protectie a muncii
aferente proceselor de munca.
,
I
Intocmitl
ing. Marian_ ~~du
l·'
~-~
.J
7
Proiect nr. 02/2015
Extindere sistem de canalizaremenajera in
comuna Tatarastii de Jo~ip)@Jiina.tf
1
;;/ -, )" nr.11 (\
/: ; .· ~'- . ·-" v v
CAIET DE SARCINI ) . .... I ~ ·"· . 7 -y
E DE CANALIZARE MENAJE1i~ ( IYR this; Z1
,·~..\\,..,, ~ ' .
:.1 ,\
•-:\
.'\
\
'\.
~s. It
,
Prezen sarcini se
.
aplicala executarea lucrarilor de
''·0 ~
retele> .zy~~
"'",'+'~'..,..A"~Yi1"'1
cuprinde conditiile tehnice comune ce trebuie indeplinite la executarea tufuro

terasamentelor, controlul calitatii si conditiilor de receptie.
Cerintele prezentului caiet de sarcini sunt obligatorii pentru antreprenorul general si nu
absolva pe acesta de responsabilitatea de a realiza si alte verificari, incercari, precum si alte activitati
pe care le considera necesare pentru asigurarea calitatii executiei.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va
dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Prezentul caiet de sarcini se citeste impreuna cu memoriul tehnic pentru retele de canalizare
si cu piesele desenate aferente acestora.
2. STANDARDE DE REFERINTA, NORMATIVE SI LEGI
- STAS 3051191 - Canale ale retelelor de canalizare

- SR-EN 752 - 1/1998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor.
Partea 1 - Generalitati si definitii
- SR-EN 752-211998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor.
Partea 2 - Conditii de performanta
- SR-EN 752 - 3/1998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor.
Partea 3 - Prescriptii generale de proiectare
- SR-EN 752 -4/1998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor.
Partea 4 - Dimensionarea hidraulica.
- SR-EN 752-111998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor.
- STAS 4273/1983 - Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta
- SR 1343-1/2006 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale.
- STAS 816/1980 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
- STAS 1481/1986 - Canalizari, retele exterioare. Criterii generale si
studii de proiectare.
- STAS 1846 -1/2006 -Canalizari exterioare. Determinarea debitelor de apa
de canalizare.
- STAS 9312/1987 - Subtraversari de cai ferate si drumuri cu conducte.
Prescriptii de proiectare.
- NP 133/2013 -Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor.
ST AS 2448/82 - Carnine pentru canalizare
STAS 2308/81 - Capace si rame pentru canalizare
STAS I 0898/89 - Alimentari cu apa si canalizari - terminologie
STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea in localitati a retelelor edilitare subterane
executate in sapatura.
c 5612002 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii
si instalatii aferente acestora
STAS 9824-5/75 - Trasarea pe teren a retelelor de conducte
c 140/86 - Executarea lucrarilor de beton si beton armat
STAS 8819/80 - Betoane cu agregate obisnuite
STAS 6657-1/76 - Elemente prefabricate din beton armat si beton
precomprimat - conditii de calitate
c 16- 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
STAS 703 9-1/81 -Tuburi din beton precomprimat.
I 911994 - Norrnativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor
sanitare.
STAS 10110/85 - Statii de pompare. Prescriptii generale de proiectare
SR-EN 124/96 - Dispozitive de acoperire si de inchidere pentru camine de
vizitare si guri de scurgere in zone carosabile si pietonale
STAS 6724-1/95 - Ventilare naturala. Prescriptii de proiectare
SR-EN 1610/2000 - Executia si incercarea racordurilor si retelelor de canalizare
SR-EN 1671/2000 - Retele de canalizare sub presiune in exteriorul cladirilor
NP 084/2003 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare, utilizand conducte din mase plastice.
NTPA 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti
a apelor uzate industriale si orasenesti, la evacuarea in
receptorii naturali.
NTPA 002/2002 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in
retelele de canalizare ale localitatilor.
NTPA 011/2002 - Norrne tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea
apelor uzate orasenesti.
HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora
- Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.
- Legea 50/1991 - Legea privind autorizarea lucrarilor de construire.
- Legea nr. 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca.
- Legea nr. 265/2006 - Legea privind protectia mediului.
- Legea nr. 45012006 - Legea privind masurile de protectie a persoanelor incadrate
mmunca.
- HG nr. 1048/2006 - Cerinte minirne de securitate si sanatate pentru utilizarea de
catre lucratori a echipamentului individual de protectie la
locul de munca.
- HG nr. 1051/2006 - Cerinte rninime de securitate si sanatate pentru manipularea
manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori
- HG nr. 971/2006 - Cerinte rninirne pentru semnalizarea de securitate si/sau
sanatate la locul de munca
- HG nr. 1091/2006 - Cerinte minime de securitate si sanatate pentru locul
de munca.
- Ordin nr. 163/2007 al ministerului administratiei si intemelor pentru aprobarea Norrnelor
generale de aparare impotriva incendiilor
- Ordin nr. 1184/2006 al rninisterului administratiei si intemelor pentru aprobarea Normelor
privind organizarea si asigurarea activitatii de evacuare in situatii de urgenta.
- Normativ P 118 privind siguranta la foe a constructiilor.
3. MOSTRE SI TESTARI
Inainte de comandarea si livrarea oricaror materiale la santier se vor pune la dispozitia

dirigintelui de santier spre aprobare urmatoarele mostre:
- tub de PVC pentru canalizare - 2 mostre
- capac si rama fonta - I mostra
- tuburi circulare din beton - 1 mostra
- certificate de calitate pentru materiale
Prin aprobarea materialelor de catre dirigintele de santier se intelege si aprobarea cimentului,
agregatelor si a altor materiale necesare executiei.
4. MATERIALE SI PRODUSE
Inainte de livrare si transport, toate materialele vor fi verificate in ceea ce priveste aspectul,
dimensiunile, marcajul si certificatele de calitate, daca corespund cu cele prevazute in proiectul de
executie.
Nu se admite folosirea tuburilor, tevilor, fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de
calitate si care nu sunt marcate corespunzator.
Materialele folosite in afara de tuburi sunt:
- beton B 150
- ciment
- bitum, mortar etc.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
La livrarea materialelor necesare executiei se vor efectua verificari ale conditiilor tehnice
precizate prin contractul dintre furnizor si beneficiar.
Tevile PVC se livreaza vrac sau ambulate. Fitingurile si accesoriile se livreaza ambulate sau
la bucata.
Tuburile se pot transporta cu mijloace auto sau C.F. in pozitie verticala sau orizontala.
In stiva pe orizontala se pot aseza mai multe randuri, cu mufele alternand, fara sa depaseasca
inaltimea maxima de 2,00 m.
Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica securitatii muncii in
asa fel incat tuburile sa nu se deterioreze.
Manipularea se face manual sau mecanic. In cazul utilizarii mijloacelor mecanice se vor
folosi doua cabluri protejate de furtun la distante egale de centrul de greutate al tubului.
Se manevreaza cate un singur tub, in pozitie orizontala, evitandu-se socurile si loviturile.
Manevrarea tuburilor prin rostogolire se face manual pe doua lonjeroane asezate orizontal,
dispuse la distante egale de capetele tuburilor.
In timpul operatiunilor de incarcare-descarcare, tevile nu trebuie trantite, tarate. In timpul
manipularilor se va evita contactul tevilor si fitingurilor cu substante agresive sau materiale
abraziva.
Tevile cu mufa trebuie stivuite pe juguri de lemn in asa fel incat mufele aflate in partea
inferioara sa nu se deformeze iar mufele se dispun in afara, alternativ (in plan orizontal si vertical)
de o parte si de alta a stivei.
De pozitarea tevilor si fitingurilor se face in spatii special amenajate, pe platforme sau in
depozite. Pe durata depozitarii tevile trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor pentru a se evita
deformare lors au a mufelor. Nu se va depozita nici un alt material peste stivele de tevi. Stivuirea nu
trebuie sa fie facuta pe o inaltime mai mare de 2 m.
Fitingurile se depoziteaza ambalate in saci, pe sortimente sau in box-paleti.
In timpul depozitarii, tevile si fitingurile vor fi ferite de actiunea directa a razelor solare, de
actiunea altor surse de caldura, de actiunea temperaturilor foarte scazute sau de contactul cu
substante agresive.
Temperatura recomandata de depozitare este cuprinsa intre +5° si + 40°C.
6. EXECUTAREA LUCRARILOR
Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitati de

specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet
de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului incercari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care
sa conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. Inainte de inceperea
lucrarilor de sapatura se vor executa sondaje la fiecare 200 m pentru identificarea cablurilor
telefonice (fibra optica), cablurilor electrice si alte conducte sau canalizatii existente.
Executia lucrarilor trebuie sa corespunda proiectului, orice modificare a prevederilor
proiectului poate fi facuta numai cu acordul proiectantului.
Pe toata durata executiei lucrarilor, zonele de lucru vor fl semnalate si asigurate
corespunzator. Transeele deschise vor fl obligatoriu asigurate cu panouri de protectie si se va
asigura accesul la proprietati prin montarea de podete meta/ice. Executia lucrarilor in zona
drumurilor de orice categorie se va face numai cu acordul administratorului drumului respectiv
si cu avizul Politiei Rutiere.
Pichetarea lucrarilor, lucrarile pregatitoare si trasarea

Pichetajul se realizeaza de catre constructor, cu personal specializat (topograf), pornind de la
bornele de reperaj materializate in teren. Beneficiarul are obligatia de a preda catre constructor
bornele de reperaj, prin proces verbal.
Marcarea in teren a pichetajului se va realiza prin picheti implantati in punctele determinante
(carninele de vizitare ), transmiterea coordonatelor si a cotelor de nivel realizandu-se succesiv prin
raportarea la bornele de referinta.
Inainte de inceperera lucrarilor de sapatura, se vor executa urmatoarele lucrari pregatitoare :
Curatirea terenului de crengi, frunze si alte elemente (dupa caz);
Decaparea si depozitarea pamantului vegetal (dupa caz);
Asanarea zonei prin indepartarea apelor de suprafata si de adancime (dupa caz);
Decaparea pamantului vegetal se face pe intreaga suprafata destinata lucrarilor. Pamantul
vegetal poate fi depozitat provizoriu in vederea unei eventuale reutilizari. Daca acesta este
impropriu, va fi depozitat impreuna cu alte materiale (resturi de beton, pavele deteriorate, pietre etc.)
in depozit definitiv de steril.
In zonele de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleu sau debleu, acestea vor
fi abatute prin santuri de garda care sale colecteze si evacueze in afara platformei de lucru.
Inainte de inceperea lucrarilor de sapatura, executantul va fixa tarusi in punctele principale
ale traseului, de o parte si de alta a axei, tarusi ce nu vor fi deplasati pana la finalizarea lucrarilor.
La executarea sapaturii, la distante de 50-60 m (sau in dreptul fiecarei pozitii a caminelor de
vizitare), de o parte si de alta a axei traseului se aseaza perechi de stalpi de 12-20 cm diametru,
situati la cca. 50 cm distanta de marginea prezumasta a transeei. Pe acesti stalpi se fixeaza
transversal axei canalului rigle de vizare pentru realizarea asezarii corecte a conductelor de
canalizare. Fixarea pozitiei acestor rigle se face orizontal, transversal axei canalului, printr-un aparat
topografic de nivelment. Pe rigle se marcheaza axa traseului printr-un cui batut pe fata superioara si
printr-o linie verticala trasata pe fetele laterale de la care, de o parte si de alta, riglele se vopsesc cu
alb si rosu, pozitia culorilor alternand de-a lungul traseului. Pozitia riglelor se verifica inainte de
montarea tuburilor de canalizare. In cazul sapaturii manuale stalpii si riglele se monteaza inca de la
inceputtul sapaturii, iar in cazul sapaturii mecanizate, dupa terminarea sapaturilor cu utilaje grele,
inainte de finisarea fundului transeei. Realizarea precisa a adancimii si pantei canalului fata de
riglele de vizare se face cu ajutorul crucilor de vizare.
Sapaturi
La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile din standardele si normativele in
vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. Inainte de
inceperea lucrarilor constructorul va materializa pe teren traseul conductei conform planselor din
proiect rnarcand punctele caracteristice (camine) prin tarusi.
Determinarea exacta a adancimii se va face cu rigla si cruci de vizare, pentru a asigura cotele
din proiect.
Cu ocazia efectuarii pichetajului vor fi identificate si toate instalatiile subterane si aeriene
aflate in ampriza lucrarilor pentru protejarea acestora.
Sapatura se va incepe dupa completa organizare de santier, aprovizionare cu tuburi si
celelalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise numai timpul strict necesar.
Pentru evitarea inundarii treseei (cu ape de ploaie) sau a naruirii (din cauza traficului),
deschiderea transeei se va face pe tronsoane de maxim 100 m.
Sapaturile se vor executa manual si/sau mecanizat, cu pereti verticali, cu sprijiniri, iar ultimii
30 cm se vor executa obligatoriu manual, cu putin timp inaintea tumarii betonului din radierul
carninelor de vizitare sau realizarii patului de pozare pentru conducte.
Latimea santului, in general, va fi egala cu diametrul tubului la care se adauga 25 cm, dar
minim 60 cm.
La executia sapaturilor se va executa sprijinirea malurilor pentru evitarea accidentelor.
Sprijinirile au fost prevazute a se realiza cu dulapi orizontali asezati la intervale de 0,0-0,2 m si
dulapi verticali la distante de 1,0 - 1,5 m.
Sprijinirea malurilor se face cu ajutorul dulapurilor si bilelor de brad si cu panouri metalice
de inventar, astfel incat sa se obtina o siguranta suficienta si o executare usoara a lucrarilor in
interiorul transeei.
Pentru a impiedica caderea materialelor in transee, in partea superioara se vor aseza doi
dulapi orizontali.
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza pe o singura parte (daca acest lucru este
pennis, in caz contrar fiind depozitat provizoriu intr-un depozit bine determinat), lasandu-se o
bancheta de siguranta de minim 50 cm, cealalta parte fiind destinata executiei lucrarilor de montaj a
conductelor si de executie a caminelor.
Pozarea conductelor
Tuburi din PVC

dimensiunile, marcajul si certificatul de calitate, daca sunt cele prevazute in proiectul tehnic de
executie.
In acest sens se va solicita fabricilor fumizoare de tevi sa elibereze certificatele de calitate
conform obligatiilor ce le revin.
Marcarea tevilor livrate in pachete se va face cu etichete lipite pe eel putin 10% din produse,
fiecare client beneficiind de acest procent de marcare.
Etichetele contin urmatoarele date:
- firma producatoare
- denumire si caracteristici produs
- standard de referinta
- data fabricatiei.
In vederea realizarii instalatiilor se vor utiliza nurnai tevi si fitinguri corespunzatoare din
punct de vedere calitativ.
Nu se adrnite utilizarea tevilor si fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si
care nu sunt marcate corespunzator.
De asemenea nu se vor utiliza tevile si fitingurile care prezinta defecte cum ar fi: zgarieturi,
deformatii, schimbari de culoare, neuniformitati la suprafata, etc.
Racordurile si piesele de legatura trebuie sa raspunda acelorasi caracteristici ca ale tuburilor.
Inainte de coborarea tuburilor in sant, se va proceda la verificarea fundului santului care
trebuie sa fie neted, fara pietre sau radacini, bine compactat pentru sustinerea patului de nisip. Dupa
verificare se executa pe fundul santului un pat de nisip cu grosimea de 10 cm dupa compactare.
Montarea tuburilor de PVC va incepe cu tumarea fundatiei caminelor (la dimensiunile din
proiect).
Prima operatie in vederea montarii tuburilor din PVC este coborarea acestora in sant, care se
poate executa cu ajutorul trepiedului.
Tuburile se coboara in sant unul cate unul, pe masura ce se imbina intre ele.
Asezarea tuburilor in sant trebuie sa fie executata cu multa grija, pentru ca acestea sa capete
stabilitate suficienta si sa se respecte strict panta prevazuta in proiect.
Imbinarea tuburilor din PVC se realizeaza numai cu inele de etansare din elastomeri, in
mufe. Solutia de imbinare cu inele de etansare asigura o legatura elastica ce permite lucrul
independent al elementelor asamblate, fara a afecta etanseitatea lor. Indiferent de tipul graniturii,
asamblarea inelelor de etansare presupune urmatoarele operatiuni :
Verificarea existentei sanfrenului la extremitatea tubului
Marcarea lungimii de imbinare in mufa
Curatarea capetelor de imbinat
Verificarea amplasarii corecte a inelului de etansare
Lubrifierea capatului liberal tubului.
Montarea tuburilor se face din aval catre amonte. Tuburile de dimensiuni mai mari de
Dn 500 mm se imping in mufa cu dispozitive speciale.
Respectarea pantei prevazute in proiect se va realiza folosind un vizor mobil (nivela) si rigle
de trasare.
Schimbarile de directive si modificarea sectiunilor colectoarelor de canalizare se realizeaza
numai in camine de vizitare cu rigola.
Executarea patului de pozare si a umpluturilor
Dupa executarea sapaturilor in conformitate cu indicatiile proiectului, se va realiza nivelarea

fundului santului si astemerea unui strat de nisip cu grosirne dupa compactare de I 0 cm.
Compactarea stratului de nisip pentru pozarea conductei se va realiza manual cu maiul. Dupa
pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele santului vor fi umplute cu nisip sau
pamant selectionat si cornpactate manual.
Peste tuburile de PVC pentru canalizare se va asterne un strat de nisip de 10 cm dupa
compactare, dupa care se va trece la umplerea transeelor cu un strat de 3 0 - 40 cm pamant afanat,
fara bolovani, pietre sau pamant inghetat; acesta se aseaza in straturi de 10 - 15 cm si se
compacteaza separat cu o deosebita ingrijire. In acelasi tirnp se va avea grija sa se scoata sprijinirile.
Dupa aceea se pot umple santurile cu pamantul rezultat din sapatura, dupa un control de nivelment,
verificarea calitatii lucrarii si dupa efectuarea probei de etanseitate. Restul umpluturilor se realizeaza
in straturi de 20 cm grosime, de asemenea bine compactate, cu placa vibratoare.
Umplutura trebuie efectuata intr-o singura directie si pe cat posibil in timpul diminetii. Este
interzisa realizarea umpluturii in zona conductei prin basculare.
Gradul de compactare in aproprierea conductei si deasupra acestei zone va fi conform
caietului tehnic al furnizorului de tuburi, functie de incarcarile de suprafata ( drumuri, trotuare, zone
verzi), adancime de montaj, etc.
Atunci cand conductele de canalizare se executa sub partea carosabila sau in acostament,
gradul de compactare al umpluturii ce sustine drumul nu trebuie sa fie mai mic de 92% pentru a
asigura stabilitatea acestuia (sa nu apara tasari) si a nu periclita siguranta circulatiei.
Determinarea gradului de compactare se face in laboratoare specializate pe probe recoltate din
teren, lafiecare 200 m de conducta de canalizare.
Se va urrnari ca tuburile sa nu fie deplasate in timpul umpluturii. De aceea se recomanda ca
umplerea si compactarea sa aiba loc pe ambele parti ale conductei si in acelasi timp tevile usoare
trebuie sustinute la ingropare pentru a nu se deplasa.
Se interzice ingroparea lemnului provenit din sprijiniri in umplutura. La terminarea lucrarilor
se indeparteaza toate materialele de constructii ramase, precum si surplusul de pamant care se
transporta in depozitul stabilit.
Lucrarea se incheie cu refacerea pavajelor si curatirea completa a traseului lucrarilor.
Realizarea caminelor de vizitare, intersectie sau rupere de panta
Caminele de vizitare, intersectie si rupere de panta se vor executa conform STAS 2448, din
tuburi circulare de beton Dn 800 mm - Dn 1000, cu si fara camera de lucru, functie de adancimea
de montaj.
Tuburile de beton cu diametrul Dn 800 - 1000 mm se vor realiza conform STAS 816/80 si
STAS 7039/I- 81.
dimensiunile, marcajul si certificatele de calitate, daca corespund cu cele prevazute in proiectul de
executie.
Sapaturile se vor executa manual si mecanizat, iar ultimii 50 cm se vor executa imediat
inaintea tumarii betonului din radier.
Executia constructiilor accesorii pe reteaua de canalizare are ca rezultat general punerea in
functiune a retelei de la aval la amonte.
Constructiile accesorii se vor executa concomitent cu reteaua de canalizare in ordinea
prevazuta in profilul tehnologic al retelei.
La caminele de vizitare executia se incepe prin turnarea fundatiei inainte de asezarea
tuburilor. Fundatiile caminelor se executa din beton simplu B 150 (C8/10). Dupa tumarea fundatiei
se executa rigola caminului al carui diametru va fi egal cu diametrul tubului, in peretii caminului se
prevad golurile necesare introducerii tuburilor. Caminele se executa in conformitate cu STAS
2448/82 si se amplaseaza, fata de sectiunea transversala a canalelor, suprapus acesteia.
In cazul carninelor de vizitare care se amplaseaza la o schimbare de directie, unghiul dintre
cele doua directii trebuie sa fie de maximum 90°.
Peretii interiori ai caminelor de vizitare executati din tuburi prefabricate de beton, se vor
proteja impotriva coroziunii prin rostuire.
Imbinarea tuburilor prefabricate din beton in peretii caminului se realizeaza cu mortar de
ciment M 100 si rostuire in interiorul caminelor de vizitare.
Rigola se scliviseste la interior cu mortar de ciment pe toata inaltirnea, pana la bancheta
camerei de lucru.
Montarea ramei capacului se va executa cu mortar de ciment M 100.
Prima treapta a scarii de acces in caminele de vizitare va fi fixata la maximum 50 cm distanta
de capac, iar ultima va fi fixata la maxim 30 cm deasupra banchetei, treptele se executa din otel
beton OB 37 0 20 mm, protejat impotriva coroziunii prin vopsire.
In cazul in care diferenta de nivel intre colectorul ce intra in camin si eel care pleaca din
camin este mai mare de 80 cm, caminul va fi camin de rupere de panta. Daca ruperea de panta este
cuprinsa intre 0.80 si 1.50 m, aceasta se realizeaza cu teuri, coturi si tevi verticale ce se monteaza in
exteriorul caminului, in irnediata apropiere a lui, conform detaliului din piesa desenata. Daca
diferenta de nivel (ruperea de panta) este mai mare de 1.50 m, aceasta se realizeaza in camine
speciale prevazute cu trepte, sicane sau alte solutii constructive.
Verificarea calitatii caminelor de vizitare si proba de etanseitate se vor face concomitent cu
verificarea si proba canalelor, tinand seama de conditiile de exploatare ale acestora.
La executie se va acorda o atentie deosebita compactarii patului conductei si executiei
etansarilor in vederea evitarii exfiltratiilor de apa si pentru asigurarea stabilitatii constructiilor
invecinate.
7. PROBE DE ETANSEITATE SI FUNCTIONALITATE
Proba de etanseitate se efectueaza intre doua carnine consecutive, inainte de executia

umPluturilor, dupa ce betonul, chitul sau mortarul puse in opera au ajuns la rezistenta proiectata.
Lucrarile pregatitoare comporta umpluturi de parnant peste canal (lasand imbinarile libere
pentru a preveni deplasarile laterale ale acesteia), inchiderea etansa a tuturor orificiilor si blocarea
capetelor canalului si a tuturor punctelor susceptibile de deplasare in timpul probelor.
Umplerea cu apa a canalului se face de la capatul aval, aerul evacuanu-se la capatul amonte.
Nivelul apei in camine trebuie sa fie eel putin 1 m peste creasta canalului. Presiunea de proba
masurata la capatul aval al tronsonului va fi egala cu 5 N/cmp. Durata probei va fide 20 minute. In
timpul probei se completeaza permanent apa masurandu-se cantitatile adaugate, cu un vas etalon.
Cantitatea adaugata, care reprezinta pierderea pe tronsonul respectiv, nu trebuie sa depaseasca 0,15 1
la 100 m lungime de colector (STAS 3051/91).
Dupa realizarea probelor de etanseitate pe tronsoane, se realizeaza proba de functionalitate
pe intregul tronson verificat din punt de vedere al etanseitatii. Proba de functionalitate consta in
verificare vizuala a curgerii apei prin colector, dupa verificare prealabila a corectitudinii pantei
acestuia.
In cazul in care rezultatele probelor nu sunt corespunzatoare se vor reface defectiunile pe
tronsonul respectiv.
8. VERJFICARI INANTE DE RECEPTIE
8.1. Verificarispecifice tuburilorde PVC
Inainte de punerea in functiune a canalului trebuie curatate toate murdariile si resturile

ramase de la executie.
Se vor verifica:
- aliniamentele
- pantele printr-un nivelment de precizie exterior, nivelele fiind asezate in camin si printr-un
nivelment interior efectuat cu cruci.
cotele radierelor caminelor
La pante se admit tolerante de ± 10% fata de panta din proiect, iar la cote de ± 5 cm fata de
cotele din proiect, fara a depasi toleranta admisa pentru panta.
Canalele fiind nevizitabile, verificarea calitatii lucrarilor se face cu ajutorul unei surse de
lumina plasata in capatul aval si doua oglinzi asezate la 45°, una in caminul din aval- in dreptul
sursei luminoase - si alta in caminul amonte privind prin canalul din amonte se poate verifica
executia canalului si daca a fost bine curatit.
8.2. Verificari comune
verificarea tuturor reparatiilor si inlocuirea sau schimbarile efectuate inainte de a fi

acoperite conductele;
verificarea fundului santului inaintea coborarii conductei in sant, de existenta unor
obiecte ca pietre, bucati metalice, etc.;
verificarea umpluturii corecte a santurilor functie de materialul conductei;
Pentru caminele de vizitare:
verificarea marcii betoanelor;
verificarea elementelor prefabricate ce trebuie insotite de certificate de calitate.
Receptia se face numai dupa terminarea definitiva a lucrarilor si consta in verificarea tuturor
constructiilor si instalatiilor. Constructorul trebuie sa prezinte comisiei de receptie proiectul, inclusiv
modificarile survenite pe parcursul executiei, procesele verbale de receptie partiala (pentru lucrari
nurnite ascunse) si orice alte documente care prezinta stadiul lucrarilor la data receptiei.
Comisia verifica fiecare obiect, elaborand pentru fiecare proces verbal in care se
mentioneaza daca lucrarile au fost receptionate, observatiile comisiei, remedierile necesare.
9. NORME MINIMEDE PROTECTIA MUNCH
In conformitate cu prevederile HG 300/2006, cerintele minime de securitate si sanatate pe

santier vor viza urmatoarele aspecte :
1. Pe toata durata realizarii lucrarilor, angajatorii si lucratorii independenti sunt obligati sa
respecte prevederile din legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE in special
in ceea ce priveste:
Mentinerea santierului in ordine si curatenie ;
Alegerea amplasamentelor posturilor de lucru in functie de conditiile de acces ;
Stabilirea cailor si zonelor de acces ;
Manipularea in conditii de siguranta a materialelor;
Delimitarea si amenajarea zonelor de depozitare a materialelor;
Stocarea/evacuarea deseurilor ;
Intretinerea si controlul inainte de punerea in functiune a utilajelor si echipamentelor de
munca utilizate, in vederea eliminarii defectiunilor care ar putea afecta securitatea si
sanatatea lucratorilor.
2. In vederea asigurarii si mentinerii securitatii si sanatatii lucratorilor din santier in conditiile
prevazute de lege, angajatorii au urmatoarele obligatii :
Sa indeplineasca si sa urmareasca respectarea planului de securitate si sanatate de catre
toti lucratorii din santier ;
Sa ia masurile necesare pentru indeplinirea cerintelor minime generale pentru locurile de
munca din santier ;
Sa tina seama de indicatiile coordonatorilor in materie de securitate si sanatate sau ale
sefului de santier si sa le indeplineasca pe toata perioada executiei lucrarilor ;
Sa redacteze planurile proprii de securitate si sanatate si sale transmita coodonatorilor in
materie de securitate si sanatate in munca ;
Pentru realizarea lucrarilor de constructii-montaj, cerintele minime de securitate si sanatate
in munca, in principal se refera la:
Materialele, echipamentele si orice alt element care prin deplasare ar putea afecta
securitatea si sanatatea lucratorilor trebuie fixate intr-un mod adecvat si sigur ;
Accesul pe orice suprafata care nu are o rezistenta suficienta nu este permis decat daca se
folosesc echipamente sau mijloace corespunzatoare, astfel incat lucrul sa se desfasoare in
conditii de siguranta ;
Instalatiile electricetrebuie utilizae astfel incat sa nu prezinte pericol de electrocutare prin
atingere directa sau indirecta ;
Caile si iesirile de urgenta trebuie sa fie in permanenta libere si sa conduca in modul eel
mai direct intr-o zona de securitate;
Sa fie prevazute suficiente dispozitive neautomatizate pentru stingerea incendiilor iar
accesul la acestea sa fie usor si acestea sa fie simplu de manipulat;
Lucratorii sa nu fie expusi la niveluri de zgomot nocive;
In timpul lucrului temperatura trebuie sa fie adecvata organismului uman, tinandu-se
seama de metodele de lucru folosite si de solicitarile fizice la care sunt supusi lucratorii ;
Zonele cu acces limitat trebuie sa fie prevazute cu dispozitive care sa evite patrunderea
lucratorilor fara atributii ;
Zonele periculoase trebuie semnalizate in mod vizibil ;
Angajatorul trebuie sa se asigure ca acordarea primului ajutor se poate face in once
moment;
Trebuie asigurate materiale de prim ajutor in toate locurile unde conditiile de munca o
cer;
Lucratorii trebuie sa fie protejati impotriva influentelor atmosferice care le pot afecta
sanatatea;
Caderile de la inaltime trebuie sa fie prevenite cu mijloace adecvate, in special cu
balustrade solide. In paralel se vor utiliza centruri de siguranta ;
Schelele trebuie sa fie concepute astfel incat sa se evite prabusirea sau deplasarea
accidentala ;
Instalatiile de ridicat, accesoriile acestora, inclusiv elementele de fixare, ancorare si
sprijin trebuie sa fie rezistente, corect instalate si utilizate ;
Operatorii pentru manipularea masinilor si echipamentelor din santier trebuie sa aiba
pregatirea necesara ;
Uneltele de mana, cu sauf ara motor, trebuie sa fie folosite nurnai de lucratori care au
pregatirea necesara ;
Cerintele de mai sus nu au caracter limitativ, ele putend fi completate cu oricare altele
menite sa asigure securitatea si sanatatea in munca.
10. MASURA TO ARE SI DECO NT ARE
Masuratorile se vor efectua de catre reprezentantul antreprenorului impreuna cu

reprezentantul persoanei juridice achizitoare (dirigintele de santier). Pe baza masuratorilor efectuate
si inscrise in caietele de masuratori se stabilesc cantitatile real executate. Aceste masuratori se fac la
terminarea lucrarilor care devin ascunse odata cu intocmirea procesului verbal de receptie calitativa
a lucrarilor ascunse, iar pentru celelalte lucrari ce nu devin ascunse se fac lunar sau asa cum este
stabilit prin contract.
Masuratorile si cantitatile rezultate vor fi sernnate de catre reprezentantul contractantului
impreuna cu reprezentantul persoanei juridice achizitoare si inscrisa data intocmirii masuratorii pe
fiecare pagina a caietului de masuratori. Pe baza cantitatilor confirmate prin caietele de masuratori
se intocmesc situatiile de plata partiale utilizandu-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta
contractate.
i' t
Intocmit,
ing. Marian Rfadu
i /. ,
/'I,CJ
•
/
I
L. /~I
\Y
0 /)..N
Q) Q) Q) Q)
U)
c:
U)
c:
U)
c:
U)
c:
ro
:::::::) :::::::)
N
::::i ::::i
(.) (_) (_) (_) ~
U)
ro ro
U) U)
ro ro
Cf) (1) 2 <D
""O c: "'O
ro ~ cu
ro ro ro co -2 E ..0
,_
,_ ....0
....0 ,_ ,_ ....0
....0 ,_ (1) ,_ <D
Q) (1) Q) Q) > Q) >
> > > > U)
-+--'
(1) Cf)
U) U) Cf) Cf)
~ "'O
<D
Q) (1) (1) Q) (.)
(_) (_) (_) (_) 0
,_ ,_
0
0 ,_
,_ 0
CL CL
2 2
CL CL
0... 0...
,_
0
-t-'
(_)
,_
::::i
-t-' ,_ ,_ ,_ ,_ ,_ ,_
U) 0 0 0 0 0 0
c: t:5 t:5 t:5 ts t:5 ts
0
(_) ,_ ::::i
::::i ,_ ,_ ::::i
,_
::::i ,_ ,_
:::::::) :::::::)
........ ........
........- U) U)
-+--'
U)
........
U)
-t-'
Cf)
-+--'
Cf)
c: c: c: c: c: c: c:
ro o o 0 0 0 0
t:5 (_) (_) (_) (_) (_) (_)
ro (1) ,_ ,_ ,_ ,_ ,_- ,_
a. -- 0 0 0 0 0 0
2:== -+-' -+--' ........ -+--' ........
o... u:; :.;:::;
U)
~
U) U)
+::i +:I
Cf)
:+:::J
Cf)
,_- (1) (1) (1) Q) Q) Q) ~~ S-.-
0 > > > > > > 0

........ 0
........
........
:.;:::;
c: c: c: c: c: c: ~ :p
U) en en
(1) (1) <D
> > >
c: c: r::::
I- w
<( ...J
a::: w
Cl)
0 1- -c 0 ro ro
co w ro .....
-c ""'" ::::i :::::::)
<( a::: 0
Q)
C: N
8
N
-::;:
N
-;:;
...J
w ~
...J
0
a::: c::i: -
1-
z en
:::> :::>
3
0 0.. ...J
(..) :::> 0
w en c:::
c w I-
C::: :z
::2! c::i: 0
<( c::: (.)
(.) :::> ~
a::: :::> -
(!) ...J c:::
0 :zO
a::: -
o l-
c::i:
a. c::i: (!)
~LLQa::
s..:~
:z (.) 0
(])
en cu
c: N
=i cu
u 4-
cu
en
cu
(]) .......
-0 c:
- cu
cu c:
cu ._
...0 .E._
._
...0 (])
(]) > .......
(])
> en (])
en (]) -0
(]) u
u 0
._
0
._ CL
CL
ct:
0
t-
t-
._ en
0
.......
w
u >
z
._
=i
....... ._
en 0
c: .......
u
0
u ._
=i
._ _,_.
0 en
....... c: ........
:;=::; 0 :;=::;
en u ._ en
(])
._-0 (])
>
>
c: 0
~E c:
....... -0
~ cu
>
c:
ct:
0
t-
u
:::)
ct:
t-
en
z
cu 0
=i (.)
N
-:;;;:
·;;:: (I)
(I) -0
u (I)
........
~ c:
._
(I)
·ro
<1> c:
s....
C'O
N
C'O
<1>
ct:
0
._
_,_.
c: E
0 0
u u
Q)
._ ill w
E ·=
(I) :::s =i
-0 cu =i z
u
cu <1> 4= cu <1> (uE:!:cu
N (ij
cu c:
·;;::
cu (/') E
N......, 2- N
cu
:::> . en
._ en -
(.)
Q)
LL;,.;::: > LL U'> LL
co
c.o
...J
- <(
:::::> -
<( ...J (_) t.ri
0:::: :::::> w
w ...J n,
...,
<( 000
0::
:z: 1-
z
w 0
2 (_)
w ...J ...J
0:::: :::::> <(
<( ...J :::::> _.. cu
N W N ...,. -o cu
LL. - ""O
::i >
<(
:z:
<(
(.)
w
0
0::::
_.
0 <( ...J C"'i
w <(
_.
w I- (_)
w <(W
I- a..
1- -U)
w (_)
0:::: 0
<( 0
a. 0::
w cu
-1-
2 o, ...J
<(
:::::>
"-
cu
c-.:i c::i
"-
cu
c
::i
::i
c
cu
:z: :..0
s
N
0::::
<(
l- ._-
o::: 0
0 <l.)
a. 0
cu
2 0..
cu
0 0
(.)
._- ._-
<( 0:: 0 0
w 0 <l.)
-
<l.)
...J c
0:::: -~
0::::
j::: E
cu
E
(_) cu
<( :::::> 0 0
2 0::
0:::: 1-
U)
:::> z
:::> 0
0:::: (_)
1- <(
:z: w
w 0:::
a. ~
2 :::::>
<( z
0::::
w
0
(!)
0
0:::
a.
. ~.....--~~
. , . "'
.,.,. ~\J ~'i'..··"-'U
\ r. A~
-..A~
;/ ~~~ ' --..... '¥ .../~
MEMORIU TEHNIC
J'/ .,.3
// h
II - ~
~ 0 IV,~
1'£ L. p-<1~-
.., ,.,
c-/~, -· ,,
·,;" '.R ~-y ;\i
- REZISTENTA - i:: . I <ti'o ;.;; IJ
'" ·- ' .J J,
~\\'· ~·, 1.-\•;< ' .!:-!}
t-
!.
1. GENERALITATI \~-~:\ 1 ~~ ..-~ :/ 2
">;'.,' ' '" E ?-
'" Ii --c ~,,:#l rete le de
~ .. .r
.
P rezentu1 protect . documentatia
contme . tehmca
. m. J,aza
+: PTh
. .+ DE
.. + CS.. pentru
~- ~ 11e:iu2a-re:g:..W).e1
~~
canalizare.
Amplasamentul constructiei este in satele Tatarstii de Jos si Slavesti, comuna Tatarastii de Jos, judetul
Teleorman - prezentand caracteristicile :
Seismicitate - conform Normativ P 10012013 :
Valoarea de varf a acceleratiei terenului : ag = 0,25 g
Perioada de colt: T = 1,0s
0
Clasa de importanta : II ; factor de importanta : y1 = 1,2

Sarcini climatice
NP 08212004 - incarcari date de vant:
Presiunea de referinta : qref = 0,40 k.Pa ; IMR = 50 ani
CRl-1-3 12005 - incarcari date de zapada:
Incarcarea din zapada pe sol : so,k = 2,00 k.N/mp ; IMR = 50 ani
2. DESCRIEREA LUCRARILOR
2.1. Date generate privind lucrarea

Obiectivul: EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA IN COMUNA TATARASTII DE JOS,
JUDETUL TELEORMAN
Amplasamentul: Tatarstii de Jos si Slavesti, comuna Tatarastii de Jos,judetul Teleorman.
Clima: zona amplasamentului se caracterizeaza prin clima temperat - continentala
Proiectul ce se preda cuprinde: planuri de executie ale partilor de constructii, caiete de sarcini,
instructiuni tehnice ~i liste cu cantitati de lucrari
Organizarea Iucrarilor: executantul va elabora un proiect tehnologic, pe care ii va respecta la executie
2.2. Lucrarl prevazute
Lucrarile de constructii sunt structurate astfel:

Ob. 8 - Extindere statie de epurare:
Platforma Epurare
Camin Vane 1.25xl.50m
Ob. 5 - Statie pompare ape uzate SP 4
Ob. 6 - Statie pompare ape uzate SP 5
Ob. 7- Statie pompare ape uzate SP 6
Ob8. Platforma epurare
Pentru fixarea si asezarea statiei de epurare se va executa o platforma din beton armat la l 5cm peste
cota terenului natural. Acesta platforrna se va executa pe un strat de balast bine compactat, conform detaliilor
din proiect.
Platforma are grosimea de 25cm, este armata cu doua plase <1>8/10, sus-jos, pe ambele directii si este
executata pe un strat de balast compactat si un beton de egalizare.
Ob5.Statie pornpare SP 4:
Constructia statiei de pompare apa uzata menajera a fost conceputa ca un cheson circular din beton armat,
avand diametrul interior de 3,00 m si o adancime utila (pana la radier) de 4.00 m de la cota terenului amenajat (cota
±0,00).
Aceasta constructie a fost impartita In doua tronsoane ce se vor executa treptat odata cu coborarea acestuia
'in teren (tronson constant si tronson variabil).
Chesonul se va executa din beton armat C 16/20, pentru toate elementele structural (pereti, radier, planseu
si grinzi, inclusive buzunar).
Sapatura se va executa In cheson cu evacuarea pamantului din sapatura cu ajutorului unei macara Pionier.
Daca stratificatia terenului va perrnite, sapatura in cheson se poate executa si partial mecanizat (cu greifer).
Datorita existentei stratului freatic de suprafata, la adancimi sub 2.5 m, sapatura in cheson se va executa cu
epuizarea apelor, debitul pompei de epuisment se va determina impreuna cu inginerul geotehnician, dupa
deschiderea sapaturii.
Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor metalice inglobate pentru trecerea conductelor si
pentru fixarea scarii de acces In bazin.
Planseul bazinului, avand cota superioara +0,90m , are grosimea de I 0 cm, se va realiza din beton armat
monolit si este prevazut cu doua grinzi cu sectiune de 20x40cm.
Pentru atasarea cosului-gratar, se va executa un buzunar din beton armat.
Ob6.Statie pompare SP 5 :
Constructia statiei de pompare apa uzata menajera a fost conceputii ca un cheson circular din beton armat, avand
diametrul interior de 3,00 m si o adancime utila (pana la radier) de 5.00 m de la cota terenului amenajat (cota
±0,00).
Aceasta constructie a fost impartita in doua tronsoane ce se vor executa treptat odata cu coborarea acestuia
'in teren (tronson constant si tronson variabil).
Sapatura se va executa in cheson cu evacuarea pamantului din siipiiturii cu ajutorului unei macara Pionier.
Daca stratificatia terenului va permite, sapatura in cheson se poate executa si partial mecanizat (cu greifer).
Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor metalice inglobate pentru trecerea conductelor ~i
pentru fixarea scarii de acces 'in bazin.
Planseul bazinului, avand cota superioara +0,90m , are grosimea de 10 cm, se va realiza din beton armat
2
Ob7.Statie porn pare SP 6 :
Constructia statiei de pompare apa uzata menajera a fost conceputa ca un cheson circular din beton armat,
avand diametrul interior de 3,00 m si o adancime utila (pana la radier) de 4.00 m de la cota terenului amenajat (cota
±0,00).
Aceasta constructie a fost irnpartita In doua tronsoane ce se vor executa treptat odata cu coborarea acestuia
In teren (tronson constant si tronson variabil).
Sapatura se va executa In cheson cu evacuarea pamantului din sapatura cu ajutorului unei macara Pionier.
Daca stratificatia terenului va permite, sapatura in cheson se poate executa si partial mecanizat (cu greifer).
Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor metalice inglobate pentru trecerea conductelor si
pentru fixarea scarii de acces In bazin.
Planseul bazinului, avand cota superioara +0,90m , are grosimea de I 0 cm, se va realiza din beton armat
3. FAZE DETERMINANTE DE EXECUTIE - la care obligatoriu va fi convocat proiectantul:
Sapaturi
Armare fundatii
Armare pereti din beton armat
Armare radiere din beton armat
Armare plansee si pasarele din beton armat
Armare platforme din beton armat
Montare elemente structurale si din metal
Proiectantul de structura va participa la fazele determinante si la receptia preliminara. In rest, pentru
probleme de asistenta tehnica, ca: greseli de executie, schimbari de materiale, modificari ulterioare ce
afecteaza structura de rezistenta, etc, proiectantul va participa numai pe baza unui contract de asistenta
incheiat cu partea care a generat aceasta asistenta. Pentru orice nelamurire ivita pe parcursul executiei,
constructorul va lua legatura cu proiectantul de specialitate. Orice modificare a documentatiei tehnice fara
aprobarea proiectantului ii exonereaza pe acesta de orice raspundere.
4. MASURI DE PROTECTIA MUNCii
La executarea lucrarilor prevazute in documentatie, se va tine seama de prevederile din "Regulamentul
privind protectia si igiena muncii in constructii", aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.1993 al Ministerului Lucrarilor
Publice si Amenajarii Teritoriului.
3
Atat executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precadere urrnatoarele articole
pentru lucrarile de constructii prevazute in proiect:
8!J pentru executarea sapaturilor, se respecta art. 537 - 573 si 591 - 606.
8!J pentru prepararea si transportul betoanelor, se respecta art. 691 - 761.
8!J pentru tumarea si compactarea betonului, se vor respecta art. nr. 762 - 770.
8!J pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton, se vor respecta articolele cu nr.
794- 805.
8!J peotru cofraje, se vor respecta art. nr. 113 1 - 1191.
8!J peotru izolatii si protectii anticorozive, se vor respecta prevederile cap. 36.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
8!J Legea nr. 90 I 1996, cu privire la protectia muncii.
8!J PE 006 I 1981 - Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile M.E.E.
8!J DCS nr. 400 I 1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea
instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foe contiouu.
8!J ''Norme generale de protectia muncii" elaborate de ICSPM si aprobate de MMPS cu ord.
nr. 578 I DB I 5840.
8!J Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, tumarea betoanelor
si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord. nr. 136 I 95 de Ministerul Muncii si
Protectiei sociale.
8!J Norme specifice de securitate a muncii pentru Jucrul la inaltime, aprobate cu ord. nr. 235 I
95 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale.
8!J Norme specifice de securitate a muncii pentru executarea constructiilor inalte prin glisari si
liftari, aprobate cu ord. nr. 57 I 1997 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale.
5. MASURI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
La proiectarea, executarea si exploatarea lucrarilor prevazute In documentatie, se va avea in vedere
respectarea urmatoarelor acte normative:
8!J PE - 009 I 1993 - Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru
producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice.
8!J P - 118 I l 999 - Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia
la actiunea focului.
8!J C - 300 I 94 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor
de constructii si instalatii aferente.
8!J H.G. nr. 51 I 1992, privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si
stingere a incendiilor, cu modificarile si completarile din H.G. nr. 71 I l 996, 571 I 98 si 676 I 98.
8!J Ordonanta Guvernului nr. 60 I 1997, privind apararea impotriva incendiilor, aprobata prin
decretul nr. 636 I 1997 si cu modificarile din legea 212 I 97.
8!J Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord. M.I. nr, 381 I 1993
si ord. MLPATnr. 7 IN I 1993.
6. LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE RESPECTAT LA EXECUTIE
Ei!'.) Legea nr. I 0/1995 - Calitatea in constructii.
Ei!'.) H.G. 925/1995 si ord. MLPAT nr. 77/N/96 - Regulament de atestare tehnico - profesionala a specialistilor
cu activitate in constructii.
Ei!'.) NE 012/99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
Ei!'.) C 149/87 - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor elementelor din beton si
beton armat.
4
6D C 130/78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea mortarelor si betoanelor prin torcretare.
6D C 17/82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si tencuieli.
6D C 16/84 - Nonnativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente.
6D P 59/68 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton.
6D C 28/83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton.
6D STAS 9404/81 - Constructii civile, industriale si agricole. Schele metalice. Prescriptii tehnice de montaj si
exploatare.
6D C 170/87 - Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat si beton precomprimat in
medii agresive naturale si industriale.
6D C 139/87 - Instructiuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor de constructii metalice.
6D STAS 2921/76 - Constructii civile, industriale si agrotehnice. Lucrari de hidroizolatii. Determinarea
impermeabilitatii.
6D STAS 10100-0/75 - Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
6D C 56/85 - Nonnativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
6D C 204/80 - Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si instalatiilor
tehnologice pentru obiective de investitii.
6D HG 273/94 - Regulament de receptie a Jucrarilor de constructii si instalatii.
7~;:.;~u~
."/, ~,..: "'IV,.i"~
. Intocmit, ft·:/.••~;;,r::,· ~q~---~(~\\
~-
O\ru
1. J> .r;_,,, ~ '~
ing. David ff~- !rP,_v· r/· 7 ~ \\

(1. \""' ;('62
\\ ~\"' "'~
. ,~ 1'
. ,·f'
!v.
i:,Vv
;.\ . •'L,, '. ; l
\ <-~ -~-A '2 A,"'-/ .
.. • .. ... , "" ~ ?..
' "'~:>
II
··Jr'
,.._~-
...-,,.-.
.,,;_
~
~-:..~
5
S.C. VISIS BEST PROJECT S.R.L. Proiect nr. 02/2015
Extindere sistem de canalizare ~~j,e.rai!!-..
comuna Tatarastii de Jos,;(;,·'
J.udqeJeorl-nan~~
'<;. >~ .., I.I"' • • ,..,~I '-'
//;...,. '</ ~
· -...."" r,Ot1.li · <'? •
CAIET DE SARCINI - LUCRARI DE SETON SI SETON ARMAT "'\. ·t;.~\
L ;,;;~
' - ~ "?? 1462 ..;y \ ~ \\
t , , ~~::),· ~£)1
CATEGORll DE LUCRARI: LUCRARI DE TERASAMENTE
Lucrari Qregatitoare:
\\ \~/.:>-'-c• c:
./)J
A 2
----------- ~ <;-("Jh,°"
- l N E '?-
1. Curatarea terenului de frunze, crengi, iarba - se efectueaza pe intreaga supraf~la ... ¥~~..,
care
se executa terasamentele, cu stranqerea in gramezi a materialelor rezultate si indepartarea lor.
2. Saparea si indepartarea pamaniului vegetal - excavarea stratului vegetal se va face de regula
mecanizat; parnantul rezultat din sapatura va fi depozitat in afara perimetrului construit, de preferinta in
centrul de greutate al zonelor prevazute prin proiect a fi amenajate ca spatii verzi.
Trasarea pe teren cuprinde doua faze:
a) Trasarea pe teren a construc]iei (fixarea pozitiei pe amplasamentul proiectat), atat pe orizontala cat si
pe verticala.
b) Trasarea lucrarilor de detaliu pentru terasamente, fundatii, stalpi pe baza proiectului de execu]ie a
construc]iilor, in raport cu punctele si reperele de nivel materializate pentru amplasarea constructiei.
TRASAREA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
-----i::>ent~u trasarea-perimeuului lucrarilor de suprafata se poate utiliza imprejmuirea folosita la trasarea axelor
principale ale construc]iei, daca aceasta a fost deja executata; in caz contrar se executa in mod special o
imprejmuire - continua sau discontinua - utilizandu-se profile de colt amplasate la intersec]ia laturilor
perimetrului si profile auxiliare amplasate de-a lungul laturilor intre profilele de colt.
Profilele de colt si auxiliare se vor pozitiona la 2 - 3 m in exteriorul perimetrului real al suprafetei ce
urmeaza a fi excavata. Profilele vor fi realizate din elemente de inventar sau din lemn, sub forma unor
capre - cu stalpi, elemente orizontale si elemente de contravantuire.
Nivelul superior al oricarui profil va trebui sa fie acelasi si sa fie notat pe fiecare profil in parte.
Pentru facilitarea operatiilor de masurari de-a lungul laturilor perimetrului suprafetei, se va urmari ca pozi]t
onarea profilelor auxiliare sa se faca astfel incat distanta intre profile sa fie mai mica decat lungimea
maxima a instrumentului utilizat pentru masuratori (ruleta).
Marcarea pozitiilor reperelor de referinta ale perimetrului real de referinta al suprafe]ei, pe profile, se
executa in raport cu bornele de referinta ale bazei constructiei si se realizeaza fie prin crestaturi pe
elementele profilelor sau prin cuie batute in elementele de lemn.
Liniile de baza ale perimetrului real al suprafetei, precum si alte linii care trebuie sa fie trasate in interiorul
suprafetei, se materializeaza, la nivelul superior al profilelor prin sarme de otel intinse intre reperele
corespunzator marcate pe elementele profilelor.
Transmiterea pe verticala a liniilor de baza ale perimetrului real al construc]iilor, precum si a colturilor
acestora, se executa in raport cu sarrnele intinse, cu ajutorul firului cu plumb.
Cotele de nivel ale suprafetei finite de excavare se transmit, in raport cu cota de nivel a profilelor cu
ajutorul jaloanelor de referinta si a jaloanelor mobile, in forma de T.
Jaloanele de referinta se amplaseaza, de obicei, de-a lungul perimetrului real al suprafe]ei de excavare, in
exteriorul acestuia si pe ele se materializeaza o cota de nivel unica, ce este, in general cu 1 m mai mare
decat cota nivelului final al suprafe]ei de excavare. Aceasta cota reprezinta cota de reperare si
transmiterea acesteia de la cota de nivel a profilelor, se executa cu ajutorul furtunului de nivel sau al
instrumentelor optice.
EXECUTAREA SAPATURILOR SI SPRJINIRILOR
La executarea sapaturilor pentru fundatii, trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele:

- sa nu se strice echilibrul natural al terenului in jurul gropii de funda]ie sau in jurul fundatiilor pe o
distanta suficienta, pentru ca stabilitatea constructiilor invecinate existente sau in constructie sa nu fie
influentata
- sa se asigure pastrarea sau imbunatatirea caracteristicilor pamantului de sub talpa fundatiei
" - sa se asigure securitatea muncii in timpul lucrarilor.
Sapaturile de fundatie de lungime mai mare trebuie sa fie organizate astfel ca, in orice faza a lucrului,
fundul sapaturii sa fie inclinat spre unul sau mai multe puncte.
Atunci cand se constata unele aspecte care indica o eventuala reducere a stabilita]ii peretilor sapaturii,
pentru evitarea unor eventuale accidente, conducerea tehnica santierului va lua, de urgenta, masurile ce
le considera corespunzatoare, anuntand imediat pe proiectant, pentru a-si da acordul si a opera
schimbarile respective in proiect.
Sapaturi de fundatii cu pereti verticali nesprijiniti
In cazul executarii sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti, se vor lua masuri pentru mentinerea stabilitatii
malurilor.
Pamantul rezultat din sapaturi nu va fi depozitat la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii de
fundatie; pentru sapaturi mai putin adanci de 1,00 m, distanta se poate lua egala cu adancimea sapaturii.
Daca din cauze neprevazute turnarea fundatiilor nu se efectueaza imediat dupa sapare si se observa
fenomene care indica pericol de surpare, se vor lua masuri de sprijinire a peretilor in zona respectiva sau
de transformare in pereti cu taluz, dupa cum permite proiectul sau natura terenului.
Constructorul este obligat sa urmareasca permanent aparitia si dezvoltarea crapaturilor, care, daca nu
sunt cauzate de uscarea parnantului, pot indica inceperea prabusirii malurilor.
Sapaturi de fundatii cu pereti in taluz nesprijiniti
In anotimpuri ploioase, in zone cu precipitatii bogate sau daca sapatura de fundatie sta deschisa timp
indelungat, indiferent de adancimea sapaturii, inclinarea taluzurilor trebuie verificata de constructor.
In cazul sapaturilor manuale cu adancirni peste 2 m, taluzul trebuie executat in trepte, prevazandu-se pe
inaltime banchete care sa permita evacuarea parnanfului prin relee. Banchetele se vor executa cu llatimea
de 0,60 - 1,00 m si cu panta transversala catre interiorul gropii, iar distan]a pe verticala intre acestea va fi
de circa 2 m. Parnantul rezultat din sapaturi nu va fi depozitat la o distanta mai mica de 1,00 m de la
marginea gropii de fundatie; pentru sapaturi mai putin adanci de 1,00 m, distanta se poate lua egala cu
adanclrnea sapaturii.
Sapaturi de fundatii cu pereti sprijiniti
La executarea sapaturilor cu pereti sprijiniti trebuie respectate urmatoarele reguli:

- dimensiunile in plan ale sapaturii trebuie sporite corespunzator cu grosimea sprijinirii si cu spatiul
necesar pentru executarea lucrarilor accesorii
- pamantul rezultat din sapaturi nu va fi depozitat la o distanta mai mica de 1,00 m de la marginea gropii
de fundatie; pentru sapaturi mai pu]in adanci de 1,00 m, distanta se poate lua egala cu adancirnea
sapaturii
- in cazul executarii mecanizate a sapaturilor, este necesara rectificarea manuala a peretilor.
Cota la care trebuie oprita sapatura
Pentru mentinerea caracteristicilor mecanice ale parnantului de sub talpa fundatiei, este necesar ca
turnarea fundatiilor sa se execute fara intarzien, dupa ce sapatura a ajuns la cota de fundare din proiect.
Sapaturile ce se executa cu excavatoare, nu trebuie sa depaseasca in nici un caz, profilul proiectat al
sapaturii. in acest scop, sapatura se va opri cu 20 - 30 cm, deasupra profilului sapaturii, diferenta
sapandu-se manual.
Schimbarea cotei fundului sapaturii de fundatie in timpul executiei, se poate face numai cu acordul
proiectantului si beneficiarului, in urmatoarele conditii:
- ridicarea cotei fundului gropii, fata de proiect, se poate face daca executantul constata, in cursul
executarii sapaturilor pentru fundatie, existenta unui teren bun de fundatie la o cota superioara celei din
proiect; in acest caz, trebuie sesizat proiectantul, dupa ce a executat, in prealabil, unul sau mai multe
sondaje pana la cota din protect, pentru a verifica daca nu urmeaza straturi mai slabe
- coborarea cotei fundului sapaturii de fundatie sub cota din proiect, se stabileste cu ocazia receptiei
sapaturilor de fundatie, daca se constata ca terenul nu are caracteristicile avute in vedere la proiectare.
Fundul sapaturii de fundatie trebuie sa fie prelucrat ingrijit, in vederea executarii fundatiei. Finisarea
sapaturii (saparea ultimului strat) trebuie facuta imediat inainte de inceperea executiei blocului de
fundatie. In cazul umezirii superficiale, datorita precipitatiilor atmosferice neprevazute, fundul gropii de
funda]ie trebuie lasat sa se zvinte inainte de inceperea lucrarilor de fundatie propriu-zisa iar daca
umezirea este puternica se va indeparta stratul de noroi.
Nu se admit umpluturi de pamant compactat sub cotele indicate in proiect, umpluturi datorate depasirii
cotelor de fundare prin erori de sapatura mecanica sau manuala.
EXECUTAREA UMPLUTURILOR SI NIVELARILOR
Umpluturile necesare intre zidurile cladirilor, pentru ridicarea nivelului pana la eel necesar asezarii
pardoselii, la parter, cat si la ridicarea nivelului terenului in exteriorul cladirilor se va executa numai dupa
ce a fost inlaturat parnantul vegetal.
Parnantul folosit pentru umplere va fi eel excavat la lucrarile de sapaturi, fara corpuri straine si se va
asterne in straturi de 20 cm grosime, care vor fi compactate, dupa ce au fast aduse la umiditatea optima
de compactare. Daca umpluturile se fac cu parnanturi diferite, acestea se vor aseza in straturi alternante.
In acelasi mod se va proceda si la executarea umpluturilor necesare pentru astuparea gropilor ramase in
sapatura de fundatie imediat dupa turnarea betonului, scoaterea cofrajelor si a sprijinirilor.
In cazul compactarii terasamentelor cu cilindre compresoare netede sau tip "picior de oaie", operatia se va
executa astfel ca urmele a doua treceri succesive si se suprapune pe o la]ime de 0,25 - 0,40 rn, iar in
cazul compactarii prin batere cu diverse utilaje, loviturile trebuie sa se suprapuna treptat pe circa 1/3 din
fasia de suprafata batuta anterior.
In cazul umpluturilor cu volum redus si in spatii inguste, se va utiliza compactarea manuala cu maiuri
metalice, in greutate de circa 20 kg, stratul de parnant inainte de compactare neputand sa depaseasca, in
acest caz grosimea de 15 cm.
Compactarea se efectueaza numai daca parnantul are o umiditate apropiata de umiditatea optima de
compactare. Verificarea umiditatii efective a parnantului ce se compacteaza este obligatorie, precum si
luarea masurilor pentru corectarea umiditatii. Daca parnantul este uscat si in bulgari mari, se va stropi in
prealabil cu autocisterne sau alte mijloace adecvate. Daca pamanlul este prea urned compactarea nu se
poate face in condi]ii satisfacatoare.
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta normele de protectia muncii si de paza contra
incendiilor in vigoare.
Se intezice cu desavarsire aprinderea focului in sapaturile cu pereti sprijiniti, fie pentru dezghetarea
parnanlulul, fie pentru incalzirea muncitorilor, deoarece distrugerea prin foe a sprijinirilor ar putea da
nastere la prabusirea peretilor si la accidente grave.
LUCRARI DE FUNDATll
a. Pentru executarea fundatiilor se vor executa in ordine urmatoarele operatii:

- curatarea si nivelarea locului de montaj
- trasarea pozitiei si dimensiunilor in plan ale fundatiei
- transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale si elemente de inventar in apropierea locului
de montaj
- curatarea si ungerea panourilor
- asamblarea si sustinerea provizorie a acestora
- verificarea pozitiei cofrajului pentru fiecare element de construc]ie, atat in plan orizontal cat si pe
verticala si fixarea lor in pozitie corecta
- incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de montare
- etansarea rosturilor.
In aceasta faza se incheie procesul verbal de natura terenului si procesul verbal de faza determinanta
pentru geometria sapaturii.
- se trece la turnarea betonului simplu in blocul de fundatie;
- deoarece betonul se toarna in sapaturi cu pereti nesprijiniti, acesta va umple bine tot volumul dintre
pereti.
La executarea fundatiilor vor fi avute in vedere urmatoarele:
- materialele intrebuintate trebuie sa corespunda indicatiilor din proiect si prescrip]iilor din
standardele si normele de fabricatie in vigoare
- fundatia se va executa, pe cat posibil, fara intrerupere pe distanta dintre doua rosturi de tasare, in cazul
cand aceasta prevedere nu a putut fi respectata se va proceda conform indica]iilor de la capitolul "Seton si
beton arrnat"
- durata maxima admisa a intreruperii de betonare, pentru care nu se vor lua masuri speciale la reluarea
betonarii, va fi intre 1 ,0 si 1.5 ore, functie de tipurile de ciment folosite (cu sau fara adaosuri)
- in cazul in care rostul de lucru din fundatie nu poate fi evitat, acesta se va realiza vertical, la o distanta
de 1 ,00 m de marginea stalpului
- suprafata rostului de lucru va fi perpendiculara pe axa fundatiei sicanata sau verticala pe toatai inaltimea
- turnarea benzilor de fundatie se va face in straturi orizontale de 30 + 50 cm, iar suprapunerea stratului
superior de beton se va face obligatoriu inainte de inceperea prizei cimentului din stratul inferior;
- nu se admit rosturi de turnare inclinate la fundatii, cuzineti, pungi de fundatie, betonarea si vibrarea
facandu-se fara intrerupere.
- nu se admit rosturi de lucru la fundatiile izolate sau sub zonele cu concentrari maxime de eforturi;
- la constuctiile in care, fundatiile sunt executate longitudinal, se va urmari ca fiecare banda de
fundatie in parte sa fie turnata fara intrerupere, trecerea la banda urmatoare facandu-se dupa ce turnarea
benzii precedente a fost terminata
- reluarea turnarii se va face dupa pregatirea suprafetelor rosturilor
- suprafata rostului de lucru trebuie sa fie bine curatata si spalata abundent cu apa, imediat inainte de
turnarea betonului proaspat
- in cazul intreruperilor cu durate mai mari, tratarea suprafetelor betonului intarit va fi: udarea indelungata
(8 + 10 ore) inainte de inceperea betonarii; curatirea cu peria de sarma, jet de aer, etc.
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si a se reduce deformatiile de contractii, se va mentine
umiditatea betonului in primele zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie (prelate, rogojini, etc.);
- stropirea periodica cu apa, care va incepe dupa 2 pana la 12 ore de la turnare, in functie de tipul
cimentului utilizat si temperatura mediului; temperatura minima la care se va proceda la stropire va fi + 5
oc.
lnaintea turnarii cuzinetilor, se vor verifica toate armaturile din punct de vedere al numarului de bare, al
pozitiei formei, diametrului, lungimii, distan]elor etc., precum si a masurilor pentru mentinerea verticalitatii
musta]ilor pentru peretii subsolului. Se verifica, de asemenea, cofrajele in privinta corespondentei ca
pozitie si dimensiuni cu proiectul, daca au fost curtaate si corect pregatite, precum si dimensiunile stratului
de acoperire, a carul grosime va fi minima va fi:
- pentru fundatii cu strat de egalizare, la armaturile de la fata inferioara 35 mm
- pentru fetele fundatiilor in contact cu parnantul 45 mm
- abaterile limita pentru dimensiunile stratului de acoperire sunt de • 10 mm.
Rezultatele verificarilor, atat pentru armaturi, cat si pentru cofraje, vor fi consemnate in procese
verbale de lucrari ascunse, incheiate intre beneficiar si executant.
b. Pentru executarea grinzilor armate se trece la montarea pe blocurile de fundatii a cofrajelor.
Cofrajele si sustinerile lor trebuie sa fie astfel alcatuite meat sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa se asigure obtinerea formei si dimensiunilor prevazute in proiect pentru elementele ce urmeaza a fi
executate;
- sa fie etanse astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
- sa fie stabile si rezistente, sub ac]iunea incarcarilor ce apar in procesul de executie;
- sa fie alcatuite din elemente care sa permita un mare numar de refolosiri (cu excep]ia cofrajelor
pierdute);
- sa permita la decofrare o preluare treptata a incarcarilor de catre elementele executate.
Pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj, acestea se ung pe fetele ce vin in contact cu
betonul, inainte de fiecare folosire, cu produse speciale - agenti de decofrare. Acestia trebuie sa nu
pateze betonul, sa nu corodeze cofrajul, sa se aplice usor si sa-si pastreze proprietatile neschimbate in
conditiile climatice de executie a lucrarilor.
Se monteaza armatura in cofraj, se leaga, se pozi]ioneaza mustatile pentru stalpisori. In aceasta faza se
intocmeste procesul verbal pentru lucrari care devin ascunse.
Se trece la turnarea betonului respectandu-se conditiile mentionate la capitolul ,,Lucrari de beton armat".
Decofrarea fundatiilor se va face cu respectarea prevederilor din codul NE 012-99.
LUCRARI DE SETON ARMAT
La executarea lucrarilor de betonare se vor respecta strict marcile si tipurile de betoane

indicate pe planurile de executie pentru fiecare tip de element in parte. Conform planurilor,
corespondentele marcilor I claselor de betoane ce vor fi puse in lucru sant urmatoarele :
C 8 / 10 - T3 - II A32.5/ 0 - 37 :
C 12 / 15 - T3 I T 4 - II A32.5 I 0 - 31 :
C 16 / 20- T4 /TS- I/ A 32.5 / 0- 31
Pentru executarea betonarii elementelor din beton armat (placi, grinzi) se executa in prima faza
cofrajul. In cazul stalpilor deb.a., prima faza corespunde cu realizarea armarii cu carcase de
armatura preasamblate si executarea sudurilor de ancoraj carcase pentru primele doua nivele la
toate corpurile .
Operatiunea de montare a cofrajelor comporta urmatoarele faze:
-transportul si asezarea panourilor de cofraj la pozitie;
-asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
-verificarea si cercetarea pozitiei panourilor;
-incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor cu ajutorul elementelor speciale: caloti, juguri,
tiranti, zavoare, distantieri, spraituri, contravanfuiri, etc.
La terminarea lucrarilor de cofraj se efectueaza receptia finala de catre o comisie formata din beneficiar
(diriginte de aantier) si constructor (responsabil tehnic de lucrare) si se intocme[te procesul verbal de
lucrari ascunse.
lnainte de turnarea betonului, conducatorul punctului de lucru este obligat sa verifice integritatea,
stabilitatea, rezemarea pe teren, etanseitatea, pozitionarea si stabilitatea elementelor ce se vor ingloba in
beton (armatura, rame, goluri, placu]e metalice, instalatii, etc.) conform documentatiei de executie.
Se trece la urmatoarea faza, montarea armaturii.
Montarea armaturilor va fi efectuata in pozitiile prevazute in proiect, asiqurandu-se mentinerea acestor
pozitii si in timpul turnarii betonului.
La montare se vor prevedea:
- eel putin 3 distantieri la fiecare metru patrat de placi sau perete;
- eel putin 1 distantier la fiecare metru liniar de grinda sau stalp:
- eel putin 1 distantier la fiecare 2 m liniari de grinda in zona cu armatura pe doua sau mai multe randuri
Distantierii pot fi confectionati din mase plastice sau prisme de mortar prevazute cu cate o sarrna pentru a
fi legate de armaturi. Se interzice folosirea cupoanelor de otel beton.
Pentru mentinerea in pozitie a armaturilor de la partea superioara a placilor, se vor folosi capre din otel
beton sprijinite pe cofraj si dispuse intre ele la distanta de maxim 1 m (respectiv 1 buc/m2).
La terminarea montarii armaturii in fiecare element de construc]ie in care urmeaza a se turna beton,
trebuie efectuata o verificare foarte minutioasa privind calitatea acestor lucrari, deoarece ele constituie
lucrari ascunse, deci care nu mai pot fi controlate ulterior cu mijloace simple.
Verificarile trebuie efectuate de catre beneficiar (diriginte de santier), executant (sef de lot) si proiectant;
trebuie sa se refere la toate aspectele lucrarii si anume:
- calitatile de otel folosit: OB 37/ PC 52/ STNB in conformitate cu detaliile din planuri-
le de executie si extrase de armatura
- numarul, diametrul si pozi]ia barelor in diferite sectiuni transversale, caracteristice elementului de
structura;
- lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente care
se toarna ulterior (mustati);
- lungimi de petrecere la inadiri ;
- dispozitive de mentinere a pozitiei armaturilor in timpul betonarii (capre, distantieri, etc.); ancorajele
carcaselor de armatura preasamblate in cazul stalpilor monoliti.
- modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton a armaturii; acoperirile .
- pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate (parapeti; rampe scari)
La lucrarile de armare in special pentru elementele structurii de rezistenta : stalpi monoliti,
grinzi pricipale si secundare, suprabetonari plansee, s.a., nu se admite :
: nefolosirea de otel beton declarat (si acceptat) prin conventie ca fiind PC 52,
PC 60. Sortimentele de otel PC52 care vor fi puse in opera, indiferent de diametrele lor, vor trebuii
sa indeplineasca ambele criterii de calitate corespunzatoare acestei
calitati de otel, si anume :
limita de curgere
alungirea specifica
ambele trebuind sa se incadreze intre limitele standard precizate in
STAS 438/1 - 89.
- se va evita punerea in opera a otelului beton PC52 care prezinta urme de coroziune .
PREGATIREA TURNARll BETONULUI
lnainte de a se incepe turnarea betonului se vor verifica:

- corespondenta cotelor cofrajelor atat in plan orizontal cat si pe verticala, cu cele din proiect;
- orizontalitatea si planeitatea cofrajelor placilor si grinzilor;
- verticalitatea cofrajelor stalpilor sau diafragmelor si coresponden]a acestora in raport cu elementele
nivelelor inferioare;
- existenta masurilor pentru mentinerea formei cofrajelor si pentru asigurarea etanseitatii lor;
- masurile pentru fixarea cofrajelor de elementele de susinere;
- rezistenta si stabilitatea elementelor de sustinere existente si corecta montare si fixare a sustinerilor,
existenta penelor sau a altor dispozitive de decofrare, a talpilor pentru repartizarea presiunilor pe teren.
- dispunerea corecta a armaturilor si corespondenta diametrelor si numarului lor, cu cele din proiect,
solidarizarea armaturilor intre ele (prin legare, suduri, petrecere) existenta in numar suficient a
distantierilor;
- instalarea conform proiectului, a pieselor ce vor rarnane inglobate in beton sau care servesc pentru
crearea de goluri.
In cazul in care se constata nepotriviri fata de proiect sau se apreciaza ca neasigurata rezistenta si
stabilitatea sustinerilor se vor adopta masuri corespunzatoare.
lnainte de a se incepe betonarea, cofrajul si armaturile se vor curata de eventualele corpuri straine, mortar
ramas de la turnarea precedenta, rugina neaderenta, etc. si se va proceda la inchiderea ferestrelor de
curatare.
In urma efectuarii verificarilor si masurilor mentionate, se va proceda la consemnarea celor constatate
intr-un proces verbal de lucrari ascunse. Daca pana la inceputul betonarii intervin unele evenimente de
natura sa modifice situatia constatata (intreruperi, accidente) se va proceda la o noua verificare.
Suprafata betonului turnat anterior si intarit, care va veni in contact cu betonul proaspat, va fi curatat cu
deosebita grija prin ciocanire, de pojghita superficiala de ciment si de betonul slab compactat,
indepartandu-se apoi materialul prin spalare cu jet de apa sau aer comprimat.
Cofrajele din lemn, betonul vechi si zidariile, vor fi bine udate cu apa de mai multe ori, cu 2 -;- 3 ore inainte
si imediat inaintea turnarii betonului iar apa ramasa in denivelari se va indeparta.
Daca se constata crapaturi intre scandurile de cofraj care nu s-au inchis la udarea acestuia, ele vor fi
astupate.
lnainte de turnarea betonului trebuie verificata functionarea corecta a utilajelor de transport local si de
compactare a betonului.
Se interzice, inceperea betonarii inainte de efectuarea verificarilor indicate mai sus.
REGULI GENERALE DE BETONARE
Betonul trebuie sa fie pus in lucrare in maximum 15 minute de la aducerea lui la locul de turnare.Punerea
in lucrare se va face fara intreruperi, iar daca acestea nu pot fi evitate se vor crea rosturi de lucru conform
prevederilor.
La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli generale:
- la locul de punere in lucrare, descarcarea betonului se va face in bene, pompe de beton sau jgheaburi,
pentru a evita alte manipulari;
- daca betonul adus la locul de punere in lucrare prezinta segregari, se va proceda la descarcarea lui si
reamestecarea pe platforma special amenajata, fara a se adauga apa;
- inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa fie mai mare de 1,5 m;
- turnarea betonului de la inaltime mai mare de 1,5 m se face prin tuburi alcatuite din tronsoane
tronconice;
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform si in grosime de eel mult 50 cm. Nu se admite intinderea
betonului prin tragere cu grebla sau aruncarea cu lopata la distan]e mai mari de 1,5 m;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de pozi]ia prevazuta in
proiect, indeosebi pentru armaturile de la partea superioara a placilor in consola; daca totusi se vor
produce asemenea defecte, ele vor fi corectate in timpul turnarii;
- se va urmari cu atentie inglobarea completa in beton a armaturilor, respectandu-se grosimea stratului de
acoperire, in conformitate cu prevederile proiectului;
- nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul vibrarii betonului si nici asezarea
vibratorului pe armaturi;
- in nodurile cu armaturi dese se va urmari cu toata atentia umplerea completa a sectiunii, prin indesarea
laterala a betonului cu lipci sau vergele de otel, concomitent cu vibrarea lui; in cazul ca aceste masuri nu
sunt eficiente, se vor crea posibilitati de acces lateral al betonului prin spatii care sa permita patrundarea
vibratorului;
- circulatia muncitorilor si utilajului de transport in timpul betonarii se va face pe punti speciale care sa nu
rezeme pe armaturi, fiind interzisa circulatia directa pe armaturi sau pe cofraje;
- instalarea podinilor pentru circula]ia lucratorilor si a mijloacelor de transport pe planseele de beton,
precum si depozitarea pe ele a schelelor, cofrajelor si armaturilor pentru etajele superioare este permisa
numai dupa 24 + 36 de ore in functie de temperatura si tipul de ciment utilizat.
Compactarea betonului dupa turnare se executa prin vibrare mecanica.
ROSTURI DE LUCRU
In masura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, deoarece creaza zone de slaba rezistenta
orqanizandu-se executia astfel incat betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv sau intre
doua rosturi de dilatare.
Cand rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor trebuie sa fie stabilita, tinand seama de marimea
solicitarilor din diferite sectiuni ale elementelor de constructie si posibilitatile de organizare a lucrului. De
regula ele vor fi prevazute in zonele in care solicitarile sunt minime.
Cand rosturile de lucru nu sunt indicate prin proiect, pozi]ia lor va fi stabilita de executant inainte de
inceperea betonarii, respectandu-se urmatoarele reguli:
- la stalpi se vor prevedea rosturi numai la baza, in cazul unor tehnologii speciale se admit rosturi sub
grinda sau placa.
- la grinzi, daca din motive justificate nu se poate evita intreruperea, aceasta se face in regiunea de
moment minim;
- in cazul in care grinzile se betoneaza separat, rostul de lucru se lasa la 3 + 5 cm sub nivelul inferior al
placii
- la placi, rostul de lucru va fi paralel cu armtura de rezistenta sau cu latura cea mai mica si situat la 1/5 si
1/3 din deschidere;
Rosturile de lucru vor fi realizate finand cont de urmatoarele reguli:
- durata maxima admisa a intreruperilor de betonare pentru care nu este necesara luarea unor masuri
speciale la reluarea turnarii, nu trebuie sa depaseasca momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in
lipsa unor determinari de laborator, acest moment va fi considerat la doua ore de la prepararea betonului,
in cazul cimenturilor cu adaosuri si 1, 5 ore in cazul cimenturilor fara adaos
- in cazul cand s-a produs o intrerupere de betonare mai mare, reluarea turnarii este permisa numai dupa
ce betonul a atins rezisten]a la compresiune de minimum 12 daN/cm2 si dupa pregatirea suprafetelor
rosturilor, prin curatirea betonului ce nu a fost bine intarit ce eventual s-a format, iar imediat inainte de
turnarea betonului proaspat suprafata rosturilor va fi spalata abundent cu apa.
TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Pentru a se asigura conditii favorabile de inttrire si a se reduce deformatiile din contractie, se va asigura
mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand suprafetele libere prin:
- acoperirea cu materiale de protectie;
- stropirea periodica cu apa;
- aplicarea de pelicule de protectie.
Acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu: prelate, rogojini, strat de nisip, etc. Aceasta operatie
se face de indata ce betonul a capatat suficienta rezistenta pentru ca materialul sa nu adere de suprafa]a
acoperita.
Materialele de protectie vor fi men]inute in permanenta in stare umeda.
Stropirea cu apa va incepe dupa 2 + 12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si
temperatura mediului dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit pentru ca prin aceasta operatie
sa nu fie antrenata pasta de ciment.
Stropirea se va repeta la intervale de 2 + 6 ore, in asa fel incat suprafata betonului sa se mentina umeda
Se va folosi apa care indeplineste conditiile prevazute pentru apa de amestecare a betonului, care poate
proveni din reeeaua publica sau din alta sursa. In ultimul caz, apa trebuie sa indeplineasca conditiile
tehnice prevazute in STAS 790-84.
In cazul in care temperatura mediului este mai mica decat + 5°C nu se va proceda la stropirea cu apa.
Stropirea se va face prin pulverizarea apei.
DECOFRAREA
La indepartarea elementelor de cofraj trebuie avut in vedere ca rezistenta betonului sa fi atins urmatoarele
valori:
Elementul de Deschiderea elementului de beton in metri
cofraj Ls-;6 6<Ls-;12 L>12
ce se indeparteaza
Partile laterale La atingerea rezistentei de minimmum 25 daN/cm2, astfel ca fetele si
muchiile elementului sa nu fie deteriorate
Fetele inferioare cu
mentinerea popilor 50% 60% 60%
Popii de sustinere 70% 80% 90%
Stabilirea rezistentelor la care au ajuns partile de construc]ie se va face prin incercarea epruvetelor de
control confec]ionate in acest scop si pastrarea in condi]ii similare elementelor in cauza, conform
prevederilor din STAS 1275-88 sau prin incercari nedistructive.
In cursul opera]iei de decofrare se vor respecta urmatoarele:
- desfasurarea operatiei va fi supravegheata direct de catre conducatorul de lot; in cazul in care se
constata defecte de turnare (goluri, zone segregate, etc.) care pot afecta stabilitatea construc]iei,
decofrarea se va sista pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare;
- sus]inerile cofrajelor se desfac incepand din zona centrala a deschiderii elementelor si continuand
simetric catre reazeme;
- slabirea pieselor de fixare (pene, vinciuri, etc.) se va face treptat, fara socuri;
- decofrarea se va face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se
decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si sustinerilor.
Dupa decofrarea oricarei parti de constructie se va proceda de catre seful de lot, delegatul beneficiarului
si eventual de catre proiectant la o examinare amanuntita a tuturor elementelor de rezistenta ale structurii,
intocmindu-se un proces verbal de lucrari ascunse, in care se vor consemna calitatea lucrarilor, precum si
eventualele defecte constatate si aprecierea importan]ei lor. Este interzisa efectuarea de operatii de orice
fel, inaintea acestei examinari.
In cazul in care se constata defecte importante (goluri, zone segregate sau necompactate), remedierea
acestora se va face numai pe baza de detalii acceptate de proiectant si cu supravegherea conducatorilui
de lot al lucrarilor si delegatului beneficiarului. Dupa executarea acestor remedieri, se va intocmi un
proces verbal de lucrari ascunse in care se va mentiona procedeul de remediere adoptat.
HIDROIZOLA Tll
Pentru realizarea hidroizolatiilor de calitate corespunzatoare se vor respecta urmatoarele conditii:

- lucrarile de hidroizolatii se vor executa de intreprinderi de specialitate sau echipe specializate
- se vor asigura spatii corespunzatoare pentru depozitarea materialelor, conform prescip]iilor respective si
amplasarea utilajelor aproape la locul executiei
- se vor asigura caile de acces cele mai scurte pentru transportul si manipularea materialelor
- se va controla calitatea si cantitatea foilor bitumate, a bitumurilor si materialelor auxiliare, daca au
certificate de calitate si corespund prescrip]iilor tehnice respective, pentru utilizarea conform normativului
- lucrarile de hidroizolare la cald se vor executa la temperaturi peste 5 oc si este interzisa execu]ia
acestora pe timp de ploaie
- la lucrarile pe timp friguros se vor respecta prevederile din "Normativ pentru realizarea pe timp friguros a
lucrarilor de construc)ii si instalatii aferente" C 16-84.
- temperatura masticului de bitum in cazan, nu va depasi 200 oc, iar in momentul lipirii straturilor va fi
cuprinsa intre 150 - 180 oc.
Pentru lucrarile de hidroizolare se vor respecta urmatoarele:
- suprafa]ele suport trebuie sa fie rigide si cu forme geometrice, iar scafele si muchiile rotunjite, iar scafele
si muchiile rotunjite, cu raza de 3 - 5 cm
- la scafe si much ii hidroizola]ia se va intarii cu fasii de 30 - 50 cm latime
- la rosturi si strapungeri, hidroizolatia se va intari cu straturi suplimentare de min. 50 cm latime si se va
etansa cu aceste elemente
- solutiile, emulsiile si chiturile reci se vor aplica numai pe suprafe]e uscate si cu o temperatura a
suportului de min. 15 oc, iar bitumurile 160 o - 180 oc in perioada de vara si cu 10 o - 20 o in plus iarna
- hidroizolatiile aplicate prin vopsire se vor executa manual (cu perii sau gletuitorul de cauciuc) sau
mecanizat din straturi de etansare aplicate dupa uscarea amorsajului. Se vor aplica la cald doua straturi
succesive de mastic bituminos, sau la rece in trei straturi de emulsie sau solu]ie bituminoasa (succesive
dupa uscarea fiecaruia) presarandu-se ultimul strat cu nisip uscat grauntos .
- hidroizolatia pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va executa complet pe tot conturul
constructiei pana la inaltimea de max. 2 m ; in cazul inaltimilor mai mari, legatura straturilor inferioare cu
cele superioare trebuie sa se execute in trepte cu petreceri de minimum 10 cm; innadirile stratului urmator
se intercaleaza cu cele ale primului strat, in func]ie de numarul straturilor cu 1/2, 1/3 sau 1/4 din latimea
foilor; nu se admite ca la intreruperea lucrului sa se lase nelipite capetele si marginile foilor bitumate
- pana la aplicarea zidariei de protectie se vor lua masuri provizorii contra alunecarii, prin fixarea de sipci
sau alte materiale la distante de 1 ,5 - 2 m sau executarea treptata a zidariei si umpluturii cu parnant; dupa
executarea si verificarea hidroizolatiilor orizontale si verticale, in cazul ca nu se trece imediat la
executarea straturilor de protec)ie definitiva, se vor proteja cele orizontale cu straturi de mortar sau beton
de 3 - 5 cm si cele verticale cu un strat de lapte de ciment
- straturile de protec]ie a hidroizola]iei se vor executa cu rosturi verticale la 5 m distan]a, iar pe fundatie se
va aplica un strat de separare din carton CA 300.
EXECUTAREA HIDROIZOLATllLOR
Pregatirea suprafetelor suport
lnainte de inceperea lucrarilor de hidroizola]ii, seful de echipa izolator va verifica modul in care au
fost finisate suprafe]ele care trebuie izolate.
De modul in care au fost executate suprafetele suport depinde in mare masura calitatea si
comportarea in timp a hidroizolatiei.
Stratul suport are rolul de a asigura o buna adeziune a hidroizolatiei cu construc]ia. Pentru aceasta el
trebuie sa fie rigid si bine ancorat de construc)ie. Dupa materialul din care este alcatuit elementul de
construc]ie, stratul suport poate fi alcatuit dintr-o tencuiala executata din mortar de ciment sau dintr-o
sapa din beton B 50 cu agregate cu dimensiuni mici. Este interzisa "indulcirea" tencuielii (marirea duratei
de lucrabilitate) cu pasta de var, deoarece aceasta are ca efect reducerea rezistentei si o face
sfaramicioasa
In cazul in care stratul suport este aplicat pe parti de beton ale construc)iei, el va consta dintr-o tencuiala
din mortar de ciment (avand dozajul de 400 kg ciment pe metru cub de mortar) in grosime de 1 ,5 - 2 cm.
Tencuirea se va face prin driscuire, sclivisirea fiind interzisa, deoarece nu permite o adeziune
corespunzatoare a hidroizolatiei de stratul suport. Acesta va trebui sa fie perfect plan, deoarece
eventualele denivelari ale suprafetei impiedica o execu]ie corecta a hidroizola]iei. Sulul de panza sau de
carton asfaltat aplicat in zona unei astfel de denivelari nu permite mularea izolatiei pe stratul suport lasand
zone cu goluri sau cu mastic de bitum in exces. Surplusul de mastic infiuenteaza defavorabil stabilitatea
hidroizolatiei, putand provoca, in unele cazuri, alunecarea straturilor.
In cazul suprafetelor de beton corect finisate se poate renun]a la stratul suport. Pentru realizarea
unor astfel de suprafete, betonul se poate finisa de la turnare prin driscuirea fetei superioare. In
cazul betoanelor turnate in cofraje, suprafetele se pot finisa cu un strat subtire de mortar, aplicat
imediat dupa decofrare pentru corectarea defectelor locale.
Pentru a evita fisurarea stratului suport datorita contrac]iei, acesta va fi stropit timp de cateva zile. In
acelasi scop, in timpul verii, suprafetele vor fi acoperite cu rogojini sau cu saci de harfie. Aceleasi masuri
de protectie se vor lua cane exista pericol de inghet in timpul noptii.
Dupa receptionarea stratului, seful de echipa va verifica daca suprafetele sunt bine uscate. Nu se admit
portiuni umede, deoarece in aceste zone amorsajul nu adera la construc]ie. Pentru verificarea gradului de
uscare al suprafetelor, mai ales in timpul iernii, cand sapele care au inghetat dau impresia ca sunt uscate,
se poate face o proba de lipire. Pe o zona redusa de circa 40 x 40 cm se aplica un strat de amorsaj de
bitum taiat. Dupa uscarea acestuia se lipeste cu mastic o fasie de carton asfaltat avand dimensiunea de
circa 10 x 30 cm pe 20 cm din lungimea ei. Dupa racirea masticului, se trage de fasia de carton
lncercandu-se deslipirea ei de suprafata. In cazul in care cartonul asfaltat se rupe sau se desprinde, iar pe
suprafata rarnane amorsajul si o parte din bitumul de lipire, suprafa]a este uscata; daca suprafa]a a fost
umeda, odata cu cartonul asfaltat se desprinde si stratul de amorsaj. Aceasta proba se poate face si
atunci cand se presupune ca sapa suport a fost executata cu un mortar necorespunzator. In cazul in care,
cu ocazia deslipirii fasiei de carton asfaltat, se desprinde si stratul superficial al sapei suport se va cere
santierului de construc]ii refacerea acesteia.
Cu ocazia verificarii suprafe]elor, se vor indeparta eventuale pete de grasimi sau produse petroliere prin
arderea cu lampa de benzina. De asemenea, se va curata suprafata de eventualele resturi de mortar,
depozitate anterior pe stratul suport sau de noroiul provenit din circula]ia pe planseu.
Executarea hidroizolatiilor contra umiditatii solului

Hidroizolatii orizontale la pereti
Hidroizolatiile orizontale ale peretilor se executa pe toata latimea acestora. lntrucat, atunci cand se
executa izolatia, peretii nu sant tencuiti, aceasta se va executa cu circa 1 cm mai lata decat zidaria bruta
pentru intreruperea continuitatii tencuielii; in caz contrar, umezeala se poate transmite prin tencuiala.
Hidroizola]ia orizontala se aplica pe un strat de mortar driscuit, care se executa peste betonul din elevatii.
Este foarte important ca stratul suport al hidroizola]iei sa fie perfect neted, deoarece eventualele
neregularitati, produse dintr-o nivelare neingrijita a mortarului, pot provoca ruperea hidroziola]iei in zonele
respective.
lnainte de executarea hidroizolatiilor trebuie sa se verifice orizontalitatea suprafetelor pe care se va aplica.
0 mica inclinare a acestora pericliteaza stabilitatea constructiei, care poate aluneca pe planul
hidroizolatiei. Hidroizolatia se executa dintr-un strat de carton asfaltat presarat cu nisip. Nu se admite
utilizarea cartoanelor blanc (fara material de presarare), mtrucat favorizeaza eventualele alunecari ale
peretilor. Cartonul asfaltat se taie in fasii in lunqul sulului si se aplica lipit cu bitum numai in puncte. De
asernenea, cartoanele se lipesc intre ele tot numai din loc in loc. In scopul prevenirii alunecarilor,
cantitatea de bitum folosita nu va depasi 0,5 kg/m2 de fiecare strat de carton asfaltat. Din acelasi motiv,
peste stratul de carton asfaltat nu se va aplica stratul de bitum de protectie.
La imbinari, straturile de carton asfaltat se suprapun pe o latime de 10 cm.
Hidroizolatii verticale la pereti
Hidroizolatia verticala se va aplica pe peretele construc]iei. Dupa pregatirea peretilor si

amorsarea lor, se trece la aplicarea straturilor de carton asfaltat si panza bitumata. Sulurile de carton
asfaltat sau panza bitumata se deruleaza pe o platforma care se amenajeaza din dulapi sau din placi PFL
in afara incintei sapaturii.
Cartonul asfaltat sau panza bitumata se matura pe ambele fete pentru a indeparta surplusul de material
de presarare provenit din fabricatie sau din timpul transportului. In cazul in care s-a utilizat ca material de
presarare praful de calcar, pentru indepartarea lui cartonul asfaltat se va freca energic cu peria de pai.
Dupa curatare, cartonul asfaltat sau panza bitumata se taie la lungimea necesara, se ruleaza si se
transporta la locul de lucru.
Se va acorda o deosebita grija suprapunerilor dintre straturi. Benzile se vor suprapune pe o latime de 7 -
10 cm si vor fi bine presate la lipire. Se va face un decalaj de 0,5 m al suprapunerilor, astfel incat
suprapunerile randului al doilea sa cada la mijlocul benzilor primului rand.
Opera]ia de lipire pe verticala se poate executa in mod corespunzator pe o inaltime de 1 ,80 - 2,00 m. In
cazul in care peretele este mai inalt, izolatia se va executa in etape succesive, fie dupa umplerea incintei
de sapaturi pana la circa 30 cm sub nivelul etapei anterioare, fie in continuare cu ajutorul schelelor care
se vor executa in lungul peretelui.
Cantitatea de mastic necesara pentru fiecare strat este de 1 ,8 - 2 kg/m2.
Pentru a preveni alunecarea straturilor de izolatie, in special in timpul verii, se va urmari ca imediat dupa
terminarea unei etape sa se execute zidaria de protec]ie. Paralel cu executarea zidariei se va face si
umplerea incintei de sapaturi. In cazul in care operatiile de mai sus nu se pot executa imediat, in timpul
verii vor trebui luate urmatoarele masuri provizorii de protejare a izolatiei:
- vopsirea hidroizolatiei cu lapte de var sau de ciment pentru realizarea unei culori mai deschise a izolatiei
- acoperirea cu umbrare a pere]ilor izolati si eventual stropirea lor cu apa (in cazul caldurilor excesive).
CONDITll DE CALITATE SI VERIFICARI CE TREBUIE EFECTUATE
1. Prezentul caiet de sarcini cuprinde principalele conditii de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca
lucrarile de constructii, precum si verificarile ce trebuiesc efectuate pentru a se constata daca aceste
conditii au fost indeplinite.
2. Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita in primul rand de sefii formatiilor de lucru si
de personalul tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrul activita]ii sale de indrumare si
supraveghere.
Separat de acestea, se efectueaza verificari:
a. pe parcursul executarii, pentru toate categoriile de lucrari ce compun obiectele de investi]ii, inainte ca
ele sa devina ascunse prin acoperire cu (sau inglobate in) alte categorii de lucrari sau elemente de
constructii;
b. la terminarea unei faze de lucrari;
c. la recep]ia preliminara a obiectelor, ce fac parte dintr-un obiectiv de investi]ii.
Verificarile de la poz. a. si b. se efectueaza conform "lnstruc]iunilor pentru verificarea calita]ii si
receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si instala]ii, precum si pentru recep]ia terenului de fundare,
fundatiilor si structurilor aprobat cu Ordinul nr. 20/1977 de l.G.S.l.C., iar cele de la pozitia c. conform
reglementarilor in vigoare privind recep]ia obiectivelor de investi]ii.
3. Toate condi]iile tehnice de calitate cuprinse in prezenta lucrare sunt extrase din prescriptiile tehnice de
proiectare, executie si receptie, in vigoare la data elaborarii sale. Listele complete ale acestor prescriptii
sunt cuprinse in indicatoarele de standarde, publicate anual de I.RS. si in listele normativelor tehnice in
vigoare (publicate anual in Buletinul Construc]iilor). Principalele prescrip]ii tehnice, aplicabile la verificarile
din prezenta lucrare, sunt men]ionate la fiecare capitol in parte.
4. Verificarea calita]ii lucrarilor se face in scopul confirmarii corespondentei acestora cu proiectul, in
limitele indicatorilor de calitate si a abaterilor admisibile, prevazute de acestea.
Dispozitiile de santier, date de beneficiar si proiectant - cu respectarea normelor legale in vigoare - au
aceeasi putere ca si proiectul de executie, din punct de vedere al verificarilor efectuate.
5. Frecventele verificarilor sunt mentionate in prescriptiile tehnice. In cazuri speciale, proiectantul poate
prevedea - in mod justificativ - marimea acestor frecvente.
6. In toate cazurile in care vreun rezultat provenit dintr-o verificare sau incercare efectuata pe parcurs,
referitoare la rezistenta, stabilitatea, durabilitatea sau functionalitatea lucrarii, depaseste in sens
deplorabil abaterile admisibile, prevazute in proiecte sau in prescrip]iile tehnice, decizia asupra continuarii
lucrarilor nu va putea fi luata decat pe baza acordului, dat in scris de beneficiar, cu avizul proiectantului.
7. Este cu desavarsire interzis a se proceda la executarea de lucrari, care sa inglobeze sau sa ascunda
defecte ale structurilor de rezistenta sau care sa impiedice accesul si repararea corecta sau consolidarea
acestora.
8. In cazul in care verificarea se face prin sondaj (la faze de lucrari sau la recep]iile preliminare), 'in scopul
obtinerii de date asupra corectitudinii verificarilor si inregistrarilor efectuate pe parcurs, se va proceda
astfel:
- daca un singur rezultat este necorespunzator, se mai efectuaza un numar egal de sondaje;
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute in
prescrip]iile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode sau cu alte metode care
sa dea rezultate echivalente.
9. La cererea presedintelui comisiei de recep]ie preliminare a obiectului intreprinderea executanta va
intocmi o prezentare sintetica a tuturor verificarilor si incercarilor efectuate pe parcursul lucrarilor si pe
faze de lucrari, prezentate care trebuie sa cuprinda pe scurt:
- date asupra frecven]ei verificarilor si probelor efectuate pentru fiecare tronson al obiectului, in
comparatie cu prevederile prescriptiilor tehnice;
- lista incercarilor suplimentare efectuate pentru cazurile in care probele de control prescrise au dat
rezultate nesatisfacatoare, precum si masurile aplicate in cazurile in care aceste rezultate s-au confirmat;
- lista si descrierea sumara a remedierilor efectuate, cu aratarea succinta a cauzelor care le-au facut
necesare.
Aceasta prezentare, impreuna cu documentele primare de verificare (registre de procese verbale de
lucrari ascunse si pe fise, buletine de incercari etc.) trebuie sa furnizeze comisiei de recep]ie - impreuna
cu sondajele sale proprii - dovada indubitabila ca lucrarile executate se inscriu in condi]iile de calitate
prevazute in proiecte si prescriptii tehnice speciale, in limitele abaterilor admisibile.
10. Pentru recep]ia preliminara sau finala a obiectivelor de construc]ii, cu instala]ii aferente, proiectantul
va prezenta la cererea comisiei de recep]ie nota prevazuta de reglementarile in vigoare, cuprinzand
precizarile asupra aplicarii proiectului, observa]iile sale asupra calitatii lucrarilor, punctul sau de vedere
asupra condi]iilor in care recep]ia poate fi admisa, confirmarea indeplinirii obligatiilor de predare a
indicatiilor asupra normalei ei folosiri si exploatari.
11. Comisia de recep]ie este obligata a cerceta existen]a documentelor incheiate pe parcursul executarii
lucrarilor si care privesc verificarile de calitate si incercarile efectuate anterior precum si documentele
privind cazurile prevazute la pct. 6.
In toate cazurile privind elementele structurale de constructii sau instala]ii, in care aceste documente
lipsesc sau consemneaza verificari efectuate cu o frecventa mai mica decat aceea prevazuta in proiecte si
prescriptii tehnice sau in care rezultatele nu corespund condi]iilor de calitate prescrise, comisiile de
receptie preliminara nu pot admite receptia decat daca - prin incercari si cercetari suplimentare directe si
expertize tehnice - se dovedeste ca obiectul corespunde scopului pentru care a fost proiectat si executat
si ca poate fi exploatat in condi]ii normale. In toate celelalte cazuri, comisia de recep]ie preliminara este
obligata a proceda conform reqlernentarilor privind efectuarea receptiilor.
12. Procedee de verificare. In functie de momentul efectuarii verificarilor, acestea se refera la:
a. Determinarea - prin masuratori - a corespondentei elementelor verificate cu prevederile proiectului, din
punct de vedere al pozitiilor, dimensiunilor si modului de rezemare.
b. Existen]a documentelor de atestare a calitatii materialelor, semifabricatelor, prefabricatelor si aparatelor
utilizate.
c. Efectuarea incercarilor si probelor impuse de proiect si prescriptiile tehnice si intocmirea documentelor
cu rezultatele acestora precum si a proceselor-verbale de lucrari ascunse.
d. Examinarea existen]ei si continutului documentatiilor si proceselor-verbale mentionate mai sus precum
si sintezelor si concluziilor acestora.
e. Verificarea directa prin sondaj si efectuarea de incercari suplimentare, in vederea formarii convingerii
organelor de control si comisiilor de receptie asupra corectitudinii si valabilitatii documentelor incheiate
anterior.
13. Principalele conditiii de calitate si verificarile de efectuat sunt cuprinse pe categorii de lucrari, in
"Normativul pentru verificarea calita]ii lucrarilor de construc]ii si instala]ii aferente" indicativ C 56-85.
In caietul de sarcini sunt prezentate principalele condi]ii de calitate si verificarile ce trebuiesc efectuate, pe
categorii de lucrari, la structurile cu cadre din beton armat.
TERASAMENTE
1. lnaintea inceperii lucrarilor de terasamente se verifica intreaga trasare pe teren, atat in ansamblu cat si
pentru fiecare obiect in parte, determinandu-se daca abaterile se incadreaza in urmatoarele tolerante
admisibile (conform STAS 9824/1- 75):
a. Tolerantele (in cm) admisibile la trasarea constructiilor pe orizontala pentru lungimi (in m):
Toleran]e Lungimi
:::; 25 50 100 150 200 250
Coord. rectangulare de
trasare T/d1 ±2 ±2 ±3 ±4 ±5 ±5
Laturi pe conturul de trasare
±3 ±4 ±5 ±6 ±7 ±8
Pentru lungimi intermediare, tolerantele se stabilesc prin interpolare. Tolerantele prevazute in tabelul de
mai sus se rnaioreaza functie de anta terenului cu urmatoarele s oruri:
Panta terenului :::; 3 3 < < 10 10 < :::; 15 > 15
Sporul de pant\ % 0 25 50 100
b. Pentru unghiuri toleranta este de ±10.
c. Toleranta admisa la trasarea reperului de cota ±0,00 este de ±1 cm.
2. La verificarile pe faza de lucrari se efectueaza de catre comisia respectiva, eventual in colaborare cu

specialistii geotehnicieni, sondaje de verificare a corectitudinii proceselor verbale de lucrari ascunse, cu o
frecventa de minimum 1/10 din cele prescrise pentru verificarile pe parcursul lucrarilor, iar la receptia
preliminara de minimum 1/20 din acestea sau alte tipuri de verificari pe care comisia le crede de cuviinta.
In cazul unor rezultate necorespunzatoare, se va proceda astfel:
- daca un singur caz este necorespunzator, se mai efectueaza inca un numar egal de sondaje
- daca un singur rezultat din noua serie de sondaje este necorespunzator, toate verificarile prevazute in
prescrip]iile tehnice a se efectua pe parcurs trebuie refacute, cu aceleasi metode sau cu alte metode care
sa dea rezultate echivalente.
Se va verifica de asemenea daca stratul de parnant vegetal a fost recuperat dupa decapare si a fost
depozitat in vederea unor noi utilizari.
In toate cazurile in care lucrarile sau unele categorii de lucrari se executa in mai multe etape, verificarile
se efectueaza dupa fiecare etapa.
La terminarea lucrarilor de sapaturi pentru fundatii se verifica pentru fiecare in parte dimensiunile si cotele
de nivel realizate si se compara cu dimensiunile din proiect; in cazul depasirii oricareia din abaterile
admisibile, este interzisa inceperea executarii corpului fundatiilor inainte de a se fi efectuat toate
corecturile necesare aducerii spatiului respectiv in limitele admisibile.
In toate cazurile in care se constata ca la cota de nivel stabilita prin proiect natura terenului nu
corespunde cu cea avuta in vedere la proiectare, solutia de continuare a lucrarilor nu poate fi stabilita
decat pe baza unor dispozi]ii scrise a proiectantului.
lnainte de inceperea executarii corpului fundatiilor se incheie un proces-verbal de lucrari ascunse,
conform instruc]iunilor pentru verificarea calitaii si receptionarea lucrarilor ascunse la constructii si
instalatii; in procesul-verbal se vor inscrie si toate modificarile introduse fata de proiect.
LISTA PRESCRIPTllLOR TEHNICE DE BAZA
1. STAS 5091-71 (cu modificarile publicate in revista Standardizarea rornana

nr. 9/1977). Terasamente. Prescriptii generale
2. STAS 6054-77 - Terenuri de fundatie. Adancimea de inghet
3. STAS 1917-73 - T eren de fundare. Caracteristici fizico-mecanice ale parnanturilor
4. STAS 9262-73 - T eren de fundare. ldentificarea parnanturilor contractile
5. STAS 1913/1-82 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii
6. STAS 27 45-90 - Teren de fundatie. Urmarirea tasarii constructiilor prin metode
topografice
7. STAS 1242/3-76 - Teren de fundare. Cercetari prin sondaje deschise, executate in
pamanturi
8. STAS 9824/0-74 - Trasarea pe teren a constructiilor. Prescriptii generale
9. STAS 9824/1-75 - Trasarea pe teren a construc]iilor civile, industriale si
agrozootehnice
10. STAS 9871-74 - Terasamente. Determinarea gradului de compactare. Metoda
compactarilor succesive
11.C61-74 - lnstructiuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de
locuinte, social-culturale si industriale prin metode topografice
12. P70-79 - lnstruc]iuni tehnice pentru proiectarea [i executarea construc]iilor
fundate pe pamanturi cu umpluturi si contractii mari (PUCM)
13. c 169-88 - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale
14. STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului. Otel beton laminat la
cald. Marci si conditii tehnice de calitate.
15. NP 112 - 04 - Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa
FUNDATll
1. Nici o lucrare de fundatii nu poate fi inceputa decat dupa verificarea si receptionarea ca "faza de lucrari"
a naturii terenului, a sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor, a elementelor geometrice
respective.
Abaterile admisibile ale fundatiilor sunt:
a. Abateri privind precizia amplasamentelor si a cotei de nivel:
- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor 10 mm
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel. 10 mm
b. Abateri dimensionale ale elementelor:
- dimensiuni in plan orizontal. ±20 mm
- inaltimi pan a la 2 m ±20 mm
peste 2 m ±30 mm
- inclinari fata de verticala a muchiilor si suprafetelor:
- pe 1 m liniar 3 mm
- pe toata inaltimea sau toata suprafaaa elementului. 16 mm
- inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor:
- pe 1 m liniar 5 mm
- pe toata lungimea sau toata suprafata elementului 20 mm
c. Pentru alte abateri limita la fundatii se aplica prevederile capitolului "Beton simplu si beton
armat".
2. Toate verificarile si incercarile prevazute in acest capitol se inregistreaza ca procese-verbale de lucrari
ascunse.
3. La funda]iile directe, verificarile minimale ce trebuie efectuate, pe parcursul executiei, in afara celor de
mai sus, sunt:
3.1. Realizarea rosturilor de tasare sau dilatare prevazute in proiect.
3.2. Betonarea continua a fundatiei, fara intreruperi cu durata care sa depaseasca
momentul de incepere a prizei cimentului folosit; in lipsa unor determinari de laborator, acest moment se
va considera la 2 ore de la prepararea betonului, in cazul cimentarilor cu adaosuri si respectiv 1,5 ore in
cazul cimenturilor fara adaos, in cazul in care aceasta nu este posibila din cauze organizatorice sau din
cauza marimii sau formei fundatiei, rosturile de lucru vor fi stabilite in prealabil, cu avizul proiectantului.
3.3. Frecventa incercarilor ce se efectuaza pe parcursul lucrarilor este aceeasi cu cea prescrisa
pentru materialele din care este executat corpul fundatiei respective (pentru beton vezi anexa Vl.1 din
Codul de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton precomprimat NE 012-99).
3.4. La receptia pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua - in
afara examinarii actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si incadrarea in
prevederile proiectului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor admisibile - si o serie de sondaje, in
numarul pe care-I vor aprecia ca necesar, pentru a se convinge de corectitudinea verificarilor, anterioare,
in special in ce priveste pozitiile, formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
4. Lista prescriptiilor tehnice:
1. C 169-88 - Normativ privind executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale
2. P 10-86 - Normativ privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii
directe la construc]ii
3. C 241-92 - Metodologie de determinare a caracteristicilor dinamice ale terenului de
fundare la solicitari seismice
4. c 61-74 - lnstruc]iuni tehnice pentru determinarea tasarii constructiilor de locuinte, social-
culturale si industriale prin metode topografice
5. c 230-89 - indrumator de proiectare si executie a gropilor stantate pentru
fundatii.
SETON SIMPLU SI SETON ARMAT MONOLIT

1. Prevederile acestui capitol se aplica la executarea tuturor lucrarilor de beton simplu si beton
armat cuprinse in cadrul prezentului proiect.
Verificari de efectuat pe parcursul lucrarilor
2.1. Toate materialele, semifabricatele si prefabricatele care intra in componenta unei structuri de
beton simplu, armat, nu pot fi introduse in lucrare decat daca, in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii I au fost livrate cu certificat de calitate care
sa confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor respective (agregatele provenite de
surse proprii vor fi verificate in prealabil);
- s-au efectuat la locul de punere in opera incercarile prevazute in prescriptiile tehnice respective
si cu frecventa prescrisa.
Controlul pentru betonul preparat in statiile (fabricile) de beton, precum si pentru betonul preparat
(utilizat) pe santier, poate fi efectuat prin unul din urmatoarele sisteme:
- verificarea efectuata de producatorul de beton sau de executant
- verificarea efectuata de a terta parte. In acest caz verificarea criteriilor de conformitate este
efectuata de un corp de control acreditat de stat (organism independent de certificare a calita]ii
produselor folosite in constructii), care verifica daca sunt indeplinite proprietatile cerute betonului.
Ca parte a acestei verificari, corpul de control poate efectua determinarile pe epruvete prelevate
de acesta in timpul produc]iei (executiei).
- verificarea efectuata de investitor. Verificarea poate fi efectuata de investitor sau reprezentantul
autorizat al acestuia, utilizand personal calificat corespunzator. Ca parte a verificarii, investitorul
poate testa epruvetele prelevate pentru a verifica rezultatele controlului produc]iei.
2.2. lnainte de punerea in opera a betonului si armaturilor este necesar a se efectua incercari pe
beton proaspat, confectionare de epruvete.
2.3. Toate armaturile de orice fel, inclusiv cele cuprinse in imbinari de prefabricate, toate piesele
inglobate, ancorajele etc., vor fi verificate, bucata cu bucata, cu o aten]ie deosebita - inaintea inceperii
betonarii - din punct de vedere al numarului de bare, al pozitiei, formei, diametrului, lungimii, distantelor,
marcii otelului beton etc. si a existen]ei si calitatii legaturilor si dispozitivelor de mentinere a pozitiilor in tot
cursul betonarii si compactarii. Otelurile pentru beton armat trebuie sa se conformeze "Specificatiei
tehnice privind cerinte si criterii de performanta pentru otelurile utilizate in structurile din beton".
In cazurile in care armaturile sau piesele inglobate comporta innadiri sau imbinari sudate, se vor efectua
in plus verificarile prescrise de instructiunile in vigoare.
Rezultatele acestor verificari se inscriu in procese-verbale de lucrari ascunse
2.4. Betonarea va incepe numai dupa verificarea existentei proceselor-verbale de lucrari ascunse,
care sa confirme ca suportul structurii ce urmeaza a se executa corespunde intocmai prevederilor
tehnice precum si ca toate cofrajele si elementele de construc]ii adiacente corespund ca pozitie si
dimensiuni cu proiectul si au fost curataate si corect pregatite.
Se precizeaza ca verificarile de la pct. 2.3. si 2.4. se efectueaza "bucata cu bucata".
2.5. Termenul de valabilitate al acestor procese-verbale se stabileste conform lnstructiunilor
pentru verificarea si receptionarea lucarilor ascunse; ele pot fi prelungite numai in cazul in care nu
se produc intemperii sau alte influente nefavorabile pentru cofraje, sustineri, armaturi si in nici un
caz mai mult de 30 de zile.
Toate prevederile pct. 2.3. si 2.4., se aplica intocmai si la imbinarile elementelor prefabricate cu
luarea in considerare si a prevederilor Codului de practica : NE 012-99.
2.6. Lista abaterilor admisibile este prezentata la pct. 5
2.7. Rezultatele incercarilor epruvetelor de beton, destinate verificarii realizarii marcii, conform
STAS 1275 - 81, trebuie comunicate conducatorului tehnic al punctului de lucru si reprezentantului
beneficiarului in termen de 48 ore de la incercare. In toate cazurile in care rezultatul este mai mic decal
eel admisibil pentru marca respectiva a betonului (vezi Cod de practica NP 012 - 99 anexa Vl.3), se va
proceda strict conform Codului de practica NE 012 - 99, in vederea precizarii situatiei lucrarii si luarii de
masuri, pentru cazul unor remedieri sau consolidari.
Verificarile pe faze de lucrari :
Se efectueaza conform instruc]iunilor pentru verificarea si receptionarea lucrarilor ascunse. Aceste

verificari sunt de doua categorii: scriptice si directe.
3.1. Verificarile scriptice constau din examinarea:
- existentei tuturor proceselor-verbale de lucrari ascunse, mentionate la punctul 2 de mai sus si a
buletinelor de incercare prescrise la punctul 2 in proiectele de execu]ie si in alte prescriptii sau conditii
tehnice precum si in dispozitiile de santier date de beneficiar, proiectant sau organele de control;
- continutului si rezultatelor inscrise in documentele respective;
- actele incheiate cu ocazia executarii de lucrari de remedieri si consolidari, pentru a se stabili daca
acestea au fost executate in toate cazurile cand au fast necesare, precum si daca sunt de calitate
corespunzatoare.
3.2. Verificarile directe constau din:
- examinarea vizuala, bucata cu bucata a elementelor structurale, cu luarea in considerare a tuturor
defectelor si abaterilor indicate la pct. 5.
- efectuarea sau prescrierea - in cazul depasirii valorilor admise sau in caz de dubiu - a unor incercari
suplimentare si anume:
- incercari cu sclerometrul pentru stabilirea rezistentei superficiale a betonului;
- incercari prin metoda combinata (sclerometru si ultrasunete) pentru rezistenta betonului;
- extrageri de carote, pentru determinarea rezistentei betonului;
- incercari prin ultrasunete pentru determinarea defectelor interne ale betonului;
- incercari cu pachometrul, pentru determinarea existentei si pozitiei anumitor armaturi;
- slituri in betonul de acoperire pentru stabilirea existentei, pozitiei si diametrelor armaturilor si a grosimii
stratului de acoperire;
- radiografii in acelasi corp;
- masurarea deschiderilor si lungimilor fisurilor si, eventual, a adancimii lor;
- incercari prin incarcare statica in situ;
- orice alte incercari pentru formarea convingerii comisiei asupra calitatii structurii realizate si al
corespondentei cu proiectul si conditiile de exploatare.
Verificari de efectuat la receptia finala a obiectului
4.1. Conducatorul tehnic al lucrarii, in colaborare cu beneficiarul este obligat a pregati si preda, intr-o
forma organizata (si insotita de un borderou):
- toate documentele incheiate pe parcursul executarii lucrarilor, inclusiv buletinele de incercare, dispozitiile
de santier, procesele-verbale de remediere sau consolidare, actele de control sau expertizare etc.;
- interpretarea rezultatelor incercarilor;
- scurta prezentare sintetica cu concluzii, privind calitatea lucrarilor executate in comparatie cu prevederile
proiectului.
4.2. Comisia de receptie preliminara a obiectului, prin membrii sai de specialitate sau prin specialisti din
afara ei procedeaza la verificari scriptice si directe, completate cu prezentarea de concluzii, indicata la pct.
4.1. si tratand intregul obiect.
4.3. Comisia de receptie trebuie sa verifice in primul rand existenta documentelor de verificare si incercare
pentru intregul obiect, efectuate cu frecventa indicata de prescrip]iile tehnice in vigoare; in lipsa acestora
sau a unei parti a acestora, receptia nu se poate face decat pe baza unor noi incercari sau expertizari, ale
caror concluzii sa poata inlocui documentele lipsa.
4.4. Verificarile directe se vor efectua de comisia de receptie prin sondaje, in numar suficient pentru a-si
putea forma convingerea asupra corectitudinii actelor prezentate. In caz ca o parte din aceste verificari
dau rezultate nesatisfacatoare se va dubla numarul lor; daca si in acest caz o parte din rezultate sunt
nesatisfacatoare comisia va dispune arnanarea sau respingerea receptiei pana la efectuarea unui
supliment de incercari si a unei cercetari sau expertizari tehnice de ansamblu.
Cercetarea sau expertizarea se va efectua pe baza unei teme data de comisia de receptie si va avea ca
scop determinarea posibilitatilor si conditiilor in care constructia respectiva corespunde destinatiei pentru
care a fost realizata.
5. Abateri admisibile la lucrari de beton armat

5.1. Abateri limita la dimensiunile elementelor executate monolit:
5.1.1. lungimi (deschideri, lumini) ale grinzilor, placilor, peretilor:

- pana la 3,00 m ±16 mm
- 3,00 ...... 6,00 m ±20 mm
- peste 6,00 m ±25 mm
5.1.2. dimensiunea sectiunii transversale:
- grosimea peretilor si placilor
- pan a la 10 cm inclusiv ±3mm
- peste 10 cm ±5mm
- latimea si inaltimea sectiunii grinzilor si stalpilor
- pana la 50 cm ±5mm
- peste 50 cm ±8mm
5.1.3. funda)ii - dimensiuni in plan ±20mm
- inaltime pana la 2,00 m ±20mm
- peste 2,00 m ±30mm
5.2. Abateri limita la forma data a muchiilor si suprafetelor
5.2.1. Pentru 1 m lungime de muchie, respectiv 1 mp de

suprafata ±4 mm
5.2.2. Pentru lungimea totala a muchiilor (L)
respectiv suprafata totala, cu latura
cea mai mare L (indiferent de tipul
elementului):
- L 3,00 m ±10 mm
- 3,00 < L 9,00 m ±12 mm
Observatie: Prin abatere de la forma data se intelege distanta maxima dintre profilul efectiv si profilul
adiacent de forma data (proiectata) in limitele lungimii, respectiv a suprafetei de referinta.
5.3. Abateri limita la inclinarea muchiilor si suprafetelor fata de prevederile proiectului
lnclinarea muchiei sau suprafetei fata de:

Vertical a Orizontala Pozitia oblica (din
proiect)
1 2 3 4
5.3.1. pe 1 m lungime sau 1 mp
de suprafata 3 5 5
5.3.2. pe toata lungimea sau pe
toata suprafataa elementului
a. stalpi pereti, fundatii 16 20 16
b. grinzi 5 10 10
c. fetele superioare ale
peretilor diafragmelor 10 10
d. placi de planseu sau
acoperit 10 10
5.4. Abateri limita de pozi]ie

5.4.1. Axe in plan orizontal
a. pentru funda]ii 10 mm
b. pentru stslpi, grinzi, pereti 10 mm
5.4.2. Cote de nivel:
a. fundatii de structuri 10mm
b. stalpi cu inaltimea pana la 6 m 10mm
c. idem cu inaltimea peste 6 m 16 mm
d. grinzi 5mm
5.5. Abateri limita la suprafetele de rezemare

5.5.1. Pentru lungimea de rezemare a elementelor
prefabricate
a. elemente de planseu si acoperit
- cu deschideri pana la 6 m 10mm
- cu deschideri peste 6 m 15 mm
b. la grinzi, pereti 20mm
c. la stalpi (constructie etajata) 10mm
5.5.2. Pentru exactitatea suprafetei de rezemare
la elementele prefabricate de latime L;
a. pentru L pana la 0,30 m 1 mm
b. L = 0,31 0,90 m 2mm
c. L = 0,91 3,00 m 3mm
d. L peste 3,01 m 4mm
5.5.3. Pentru inclinarea suprafetelor de rezemare si
paralelismul fetelor de contact, fata de prevederile
proiectului (pe cele doua directii ortogonale principale) 2%
5.6. Abateri limita specifice elementelor prefabricate
5.6.1. pentru dimensiunile elementelor se aplica clasele

de tolerante, precizate in proiecte si STAS 6657/1 - 76
5.6.2. pentru constructia montata se aplica abaterile
admisibile prescrise la pct. 5.1. -5.2. de mai sus
5.7. Abateri limita la armaturi pentru beton armat
5.7.1. Lungimi partiale sau totale fata de proiect

- sub 1 m ± 5mm
- intre 1 [i 10 m ±20mm
- peste 10 m ±30mm
5.7.2. Lungimea de petrecere a barelor la innadire prin
sud are ±3d
5.7.3. Pozitia inadirilor (fata de proiect) 50mm
5.7.4. Distan]a intre axele barelor fata de proiect side prescrip]iile tehnice)
- la grinzi si stalpi ± 3mm
- la placi si pereti ± 5mm
- la fundatii ±10mm
- intre etrieri si la pasul fretelor ±10mm
5.7.5. La grosimea stratului de beton de protectie
(fata de proiect si prescrip]ii tehnice)
- la placi +2mm
- la grinzi, stalpl, pereti +3mm
- la fundatii si alte elemente masive +10 mm
5.7.6. La imbinari si inadiri sudate: Conform
instructiunilor tehnice C 28 - 83
5.8. Defecte limita ale betonului monolit, inclusiv monolitizarile din imbinarile elementelor prefabricate
5.8.1. Rupturi si stirbituri la colturi

a. pana la fata exterioara a armaturilor principale eel mult 20 cm/m
b. pana la fa]a interioara a armaturilor principale; eel mult una de maxim 5 cm lungime de 1 m.
c. cu adancimea mai mare decat cele precedente si de maximum 1/4 din dimensiunea cea mai
mica a sectiunii, eel mult una de maximum 2 cm lungime la 1 m.
d. cu adancirni mai mari de 1/4 din dimensiunea cea mai mica a sectiunii, nu se admit.
5.8.2. Segregari si lipsuri de sectiune, vizibile sau nu la fata elementului:
a. pana la fata exterioara a armaturii principale: maximum 400 cmp la 1,00 mp
b. pana la fata interioara a armaturilor principale: eel mult una de maximum 40 cmp la 1,0 mp;
c. cu adancirni mai mari decat cele precedente, dar pana la maximum 1/4 din dimensiunea cea
mai mica a sectiunii:
- la placi de plansee si acoperisuri max. 20 cmp/mp
- la fundatii masive max. 20 cmp/mp
- la grinzi, stalpi, buiandrugi max. 5 cmp/mp
5.8.3. Fisuri.
a. pentru elemente incarcate cu mai putin decat incarcarea de exploatare: nu se admit decal fisuri
superficiale de contrac]ie cu adancirnea maxima pana la fata exterioara a armaturilor principale.
b. pentru elementele cu incarcarea de exploatare: numai in limitele prescrise de STAS 10.102-75
5.8.4. Sparturi ale betonului afectate dupa intarirea lui, indiferent in ce scop, inclusiv pentru instala]ii:
- numai in limitele de la pct. 5.8.1. si 5.8.2. de mai sus
- nu se admit armaturi de rezistenta taiate sau intrerupte ca urmare a spargerilor de beton.
6. LISTA PRESCRIPTllLOR TEHNICE DE BAZA
1. p 100/1-2006 - Normativ pentru proiectarea antiseismica a construc]iilor

de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale
2. NP 28-78 - Norme tehnice provizorii privind stabilirea distantelor intre rosturile de
dilatare la proiectarea construc]iilor
3. p 59-86 - lnstructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii
cu plase sudate a elementelor de beton
4. c 28-83 - lnstructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton
5. c 156-89 - lndrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3-7.
Elemente prefabricate, din beton, beton armat si beton precomprimat.
Procedee si dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
6. STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
7. c 11-74 - lnstructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in construc]ii a
panourilor din placaj pentru cofraje
8. NP 007-97 - Cod de proiectare pentru structuri in cadre din beton armat
9. STAS 10101/1-91 - Ac]iuni in constructii - greutati tehnice si incarcari permanente
10. STAS 10101/2A1-91 - Ac]iuni in construc]ii - incarcari datorate procesului de exploatare
11. NE 012-99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat
7. HIDROIZOLATll
1. Toate materialele si semifabricatele, care intra in componenta unei izolatii, nu pot fi introduse in
lucrare decat daca, in prealabil:
- s-a verificat de catre conducatorul tehnic al lucrarii ca au fost livrate cu certificate de calitate, care sa
confirme fara dubiu ca sunt corespunzatoare normelor respective si prevederilor proiectului; inlocuiri de
materiale nu sunt permise decat cu acordul scris al beneficiarului si proiectantului.
- s-a organizat depozitarea si manipularea in condi]ii care sa asigure pastrarea calitatii si integritatii
materialelor, respectiv evitarea deteriorarii lor;
- s-au efectuat inainte de punerea in opera determinarile prevazute in prescriptiile tehnice respective si au
frecventele prescrise;
- s-au efectuat masuratori ale dimensiunilor si formelor materialelor pentru care instruc]iunile de folosire
pun conditia in legatura cu aceasta; frecventa acestor masuratori sa fie egala cu cea prevazuta pentru
fiecare lot in normele tehnice de livrare.
2. Verificarea caracteristicilor si calitatii suportului pe care se aplica izolatii se face in cadrul verificarii
executarii acelui suport (plansee, pereti etc.). Este interzis a se incepe executarea oricaror lucrari de
izolatii daca suportul - in intregime sau pe por)iuni succesive - nu a fost in prealabil verificat conform
instructiunilor pentru lucrari ascunse.
3. In cazurile in care prescriptia tehnica pentru executarea izolarii prevede conditii speciale de
planeitate, forme de racordari etc., precum si montarea in prealabil a unor piese, dispozitive etc., aceste
conditii vor fi obiectul unei verificari suplimentare, inainte de inceperea lucrarilor de izolatii.
4. Toate verificarile ce se efectueaza la lucrari sau parti de lucrari de izolatii, care ulterior se acopera (de
ex. straturile succesive ale izolatiei propriu-zise, racordarile, piesele inglobate), se inscriu in procese-
verbale de lucrari ascunse conform instructiunilor.
5. Verificarile ce trebuiesc efectuate pe parcursul lucrarilor, in afara celor de mai sus, sunt:
a. asperitatile suportului, pentru care se admit abateri maxime de +2 mm, precum si denivelarile de
planeitate (abatere admisibila + 5 mm la un dreptar de 2 m asezat in orice directrie);
b. existenta rosturilor de dilatare de 2 cm latime pe conturul si in carnpul (la 4 - 5 m, distanta pe ambele
directii) sapelor de peste termoizolatiile noi;
c. cu mortar cu panta de max. 1 :5 a denivelarilor intre elementele prefabricate de acoperis pentru care se
ad mite maximum 10 mm;
d. racordarile intre diverse suprafete, cu abateri admisibile fata de dimensiunile din proiect sau prescriptii
tehnice de - 5 si + 10 mm la raza de curburi si de - 10 mm la latimi;
e. respectarea retelelor si procedeelor de preparare a materialelor pe santier (masticuri, solutii etc.),
conform normativului C 112 - 80;
f. capacitatea de lipire a hidroizolatiei pe stratul suport amorsat (pentru fiecare 1000 mp se fac 5 probe de
desprindere a unei fasii de carton bitumat de 5 x 20 cm, lipita de suport pe 2/3 din lungime si care dupa
doua ore trebuie sa se rupa prin carton sau prin stratul de bitum);
g. lipirea corecta a foilor, nu se admit dezlipiri si basici; cand acestea apar repararea lor este obligatorie;
h. latimea de petrecere a foilor (7 ..... 10 cm longitudinal, minimum 10 cm frontal); se admit 10 % din foi cu
petreceri de min. 5 cm longitudinal si min. 7 cm. frontal; in cazul in care aceste valori nu sunt respectate
stratul respectiv trebuie refacut;
i. respectarea directiei de montare a foilor (pana la 20 % panta se pot monta oricum, dar peste 20 %
numai paralel cu panta);
6. In cazul hidroizola]iilor, prin "faza de lucrare" se intelege - in plus fata de instruc]iunile pentru
verificarea si receptia lucrarilor ascunse si pe faze de lucrari - si o grupare de tronsoane, in asa fel incat
portiunea ce se verifica sa fie intreaga si fara intreruperi in zone in care s-ar putea produce dificulttai
functionale.
7. La verificarea pe faze de lucrari comisia examineaza frecventa si continutul actelor de verificare
incheiate pe parcurs, cornparandu-le cu proiectul, prescriptiile tehnice respective si abaterile admisibile.
8. Lista abaterilor admisibile pentru materiale hidroizolante
Nr. crt. Abateri admisibile Carton bitumat

STAS 138-80
1. Lungimea benzilor +1 %
2. Latimea benzilor +2%
3. Suluri din doua benzi (de min.
3 m cea mai mica) max. 5%
4. La foi perforate:
- <D gauri mm
- distan]a intre axele gaurilor min. 70
max. 100
9. Abateri admisibile la receptia calitativa a lucrarilor de hidroizolatie
Nr. Conditii Abaterea

crt. admisibila
1. Asperitati maxime ale

suportului hidroizola]iei +2mm
2. Deplasari maxime masurat pe orice directie
cu dreptar de 2 mm +5mm
3. Racordarea suprafetelor
raza de curbura 5 ... +10 mm
latimi 10mm
4. Dezlipiri sau basicari nu sunt admise
ale foilor de hidroizolatie se vor remedia
5. Latimea de petrecere a
foil or pentru max. 10 % din foi
longitudinal 7 ..... 10 cu petrecerea min.
de 5 cm
6. Direc]ia de montare
a fasiilor
panta pana la 20 % indiferent
pant\apeste 20 % paralel cu panta
10. Lista prescriptiilor tehnice de baza
1. C 112-86 - Normativ pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale
bituminoase la lucrarile de constructii.
2. - Masuri referitoare la proiectarea si executarea lucrarilor de hidroizolatii
S.C. VISIS BEST PROIECT S.R.L. Proiect nr. 02/2015
Extindere sistem d~antWzaF.e.;.~najera in
comuna Tatarasti¥deJbs~ j-dd~-11 eleerman
/r>: '<'~
.c. ~ .(~~·
. ,-;\\~
. ~.,
- S~~::T~::;::~ - ('. :,. \ .. ·- '··
( ..., ~'- -~-<:; ·...:._'\
~~
NR~ ) :)'
1. GENERALITATI \. :~.·~~'!..!__~;/.(;A_~/
'C.- ~ ¥.- ,~
·f<.:-::.,f
'~ I • ·~
·~~ .,:...:-:_/~Np
~~
Caietul de sarcini este intocmit in conformitate cu prevederile "Normelor metodologice privind
continutul - cadru de organizare a licitatiilor, prezentare a ofertelor, adjudecare, contractare si
decontare a executiei Iucrarilor." aprobat cu ord. nr. 787/34!N din 13.04.1998 al MF si MLPAT
publicat in Monitorul Oficial nr. 230 bis/24.06.1998 si prin hotararea nr. 729/22.08.2000.
2.1. Date generale privind lucrarea
Obiectivul: Extindere sistem de canalizare menajera in comuna Tatarastii de Jos.
Amplasamentul: Cornuna Tatarastii de Jos, judetul Teleorman
Clima: zona amplasamentului se caracterizeaza prin clima temperat - continentala
Proiectul ce se preda cuprinde: planuri de executie ale partilor de constructii, caiete de sarcini,
instructiuni tehnice si liste cu cantitati de lucrari,
Organizarea lucrarilor: executantul va elabora un proiect tehnologic, pe care il va respecta la
executie.
2.2. Lucrari prevazute a se executa
Lucrarile de constructii sunt structurate astfel:
Ob.5 SP4, Ob6. SPS, Ob7. SP6.

Constructia statiilor de pompare a fost conceputa ca un cheson circular din beton armat, avand
diametrul interior de 3,00 m ~i o adancime utila (pana la radier) de intre 4.00 si 5.00m de la cota
terenului amenajat (cota ±0,00).
Aceasta constructie a fost impartita ill doua tronsoane ce se vor executa treptat odata cu
coborarea acestuia in teren (tronson constant si tronson variabil).
Pentru asigurarea coborarii chesonului, in urma calculelor de dimensionare, a rezultat o
grosime a pertilor de 40 - 50 cm.
Chesonul se va executa din beton armat C 16/20, pentru toate elementele structural (pereti,
radier, planseu si grinzi, inclusive buzunar).
Sapatura se va executa in cheson cu evacuarea pamantului din sapatura cu ajutorului unei
macara Pionier. Daca stratificatia terenului va pennite, sapatura in cheson se poate executa si partial
mecanizat (cu greifer).
Datorita existentei stratului freatic de suprafata, la adancimi sub 1.2 - 1.5 m, sapatura in cheson
se va executa cu epuizarea apelor, debitul pompei de epuisment se va determina impreuna cu inginerul
geotehnician, dupa deschiderea sapaturii.
Se va acorda o deosebita atentie la pozitionarea pieselor metalice inglobate pentru trecerea
conductelor si pentru fixarea scarii de acces in bazin.
Planseul bazinului, avand cota superioara +0,90m , are grosimea de 10 cm, se va realiza din
beton armat monolit si este prevazut cu doua grinzi cu sectiune de 15x25cm.
Golurile din planseu se vor borda cu 2~ 12 pe latura.
3. CONDITII TEHNICE MINIME
3.1. Reconstituirea stratului - suport
Betoanele utilizate vor respecta normativele si standardele in vigoare in speta NE012-99 iar
clasa acestora va fi conform specificatiilor din proiect.
La executie trebuie respectate prevederile Instructiunilor tehnice anexate.
4. INDICAIII PENTRU EXECUTIE
Modalitatea practica a executarii lucrarilor prevazute in prezentul proiect va face obiectul unui
proiect tehnologic elaborat de executant (si respectat la executie), proiect ce va fi insusit de catre
dirigintele de santier.
La executie vor trebui respectate toate prescriptiile tehnice in vigoare cu referire la lucrarile
prevazute, precum si instructiunile tehnice anexate caietului de sarcini.
5. CONTROLUL SI VERIFICAREA LUCRARILOR
Avand in vedere importanta si valoarea acestor lucrari, se impune incredintarea executiei lor
numai unei societati cu experienta si realizari in domeniu.
Executia lucrarilor trebuie permanent supravegheata de catre reprezentantul beneficiarului
(dirigintele de santier) si de catre responsabilul tehnic cu executia al executantului.
In situatiile prevazute in Programele de control si verificari anexate, va fi convocat
reprezentantul Inspectiei de stat in constructii, precum si proiectantul (inclusiv pentru rezolvarea
problemelor tehnice dificile aparute la executie si pentru fazele determinante).
La controlul de calitate al executiei lucrarilor se vor verifica :
starea suprafetelor de beton dupa decofrare
respectarea retetelor de mortar, beton si protectii
pozitionarea pieselor metalice inglobate
calitatea materialelor procurate si a confectiilor metalice realizate
calitatea montajului componentelor prevazute
respectarea Instructiunilor tehnice date de proiectant si furnizori
respectarea normelor NTS ~i PSI.
6. CANTITATILE DE LUCRARI
Se prezinta alaturat documentatiei tehnice urmatoarele documente, conform metodologiei
MLPAT:
Centralizatorul categoriilor de lucrari
Lista cu cantitatile de lucrari aferente categoriilor.
Cantitatile de lucrari sunt estimate conform planurilor de executie, dar pot suferi corecturi pe
parcursul realizarii lucrarilor, prin corelarea cu situatia de fapt constatata in teren pe parcursul
executiei lucrarilor de constructii-montaj.
7. MASUR! DE PROTECTIA MUNCii
La executarea lucrarilor prevazute in documentatie, se va tine searna de prevederile din
"Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii", aprobat cu ordinul nr. 9/N/15.03.1993
al Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului.
Atat executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus, cu precadere
urmatoarele articole pentru lucrarile de constructii prevazute in proiect:
pentru executarea sapaturilor, se respecta art. 537 - 573 si 591 - 606.

pentru prepararea si transportul betoanelor, se respecta art. 691 - 761.
pentru tumarea si compactarea betonului, se vor respecta art. nr. 762 - 770.
pentru fasonarea si montarea armaturilor de otel - beton, se vor respecta
articolele cu nr. 794 - 805.
pentru cofraje, se vor respecta art. nr. 1131 - 1191.
pentru izolatii si protectii anticorozive, se vor respecta prevederile cap. 36.
De asemenea, se vor respecta prevederile specifice din:
Legea nr. 90 I 1996, cu privire la protectia muncii.
PE 006 I 1981 - Instructiuni generale de protectia muncn pentru unitatile
M.E.E.
DCS nr. 400 I 1981 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si
intretinerea instalatiilor, utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile
cu foe continuu.
"Norme generale de protectia muncii" elaborate de ICSPM si aprobate de
MMPS cu ord. nr. 578 I DB I 5840.
Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea

betoanelor si executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat, aprobate cu ord. nr. 136 I 95 de
Ministerul Muncii si Protectiei sociale.
Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrul la inaltime, aprobate cu
ord. nr. 235 195 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale.
N orme specifice de securitate a muncii pentru executarea constructiilor inalte

prin glisari si liftari, aprobate cu ord. nr. 57 I l 997 de Ministerul Muncii si Protectiei sociale.
8. MASUR! PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR
La proiectarea, executarea si exploatarea lucrarilor prevazute in documentatie, se va avea in
vedere respectarea urmatoarelor acte normative:
PE - 009 I 1993 - Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor
pentru producerea, transportul si distributia energiei electrice si termice.
P - 11811999-Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind
protectia la actiunea focului.
C - 300 I 94 - Normativ de prevenire SI stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente.
H.G. ill. 51 I l 992, privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de
prevenire SI stingere a incendiilor, cu modificarile si completarile din H.G. ill. 71 I 1996,
571 I 98 si 676 I 98.
Ordonanta Guvemului ill. 60 I 1997, privind apararea impotriva incendiilor,
aprobata prin decretul nr. 636 / 1997 si cu modificarile din legea 212 / 97.
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate cu ord. M.I. ill.
381I1993 si ord. MLPATill. 7/N/1993.
9. LISTA PRESCRIPTIILOR TEHNICE DE RESPECTAT LA EXECUTIE
Legea ill. 10/1995 - Calitatea in constructii.
H.G. 925/1995 si ord. MLPAT ill. 77/N/96 - Regulament de atestare tehnico - profesionala a
specialistilor cu activitate in constructii.
NE 012/99 - Normativ pentru executarea lucrarilor din beton si beton armat.
C 149/87 - Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor elementelor din
beton si beton armat.
C 130/78 - Instructiuni tehnice pentru aplicarea mortarelor si betoanelor prin torcretare.
C 17/82 - Instructiuni tehnice privind compozitia si prepararea mortarelor de zidarie si
tencuieli.
C 16/84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
instalatiilor aferente.
P 59/68 - Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armam cu plase sudate a
elementelor de beton.
C 28/83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton.
STAS 9404/81 - Constructii civile, industriale si agricole. Schele metalice. Prescriptii tehnice
de montaj si exploatare.
C 170/87 - Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat SI beton
precomprimat in medii agresive naturale si industriale.
C 139/87 - Instructiuni tehnice pentru protectii anticorozive a elementelor de constructii
metalice.
STAS 2921176 - Constructii civile, industriale si agrotehnice. Lucrari de hidroizolatii.
Determinarea impermeabilitatii.
STAS 10100-0/75 - Principii generale de verificare a sigurantei constructiilor.
C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii

aferente.
C 204/80 - Normativ cadru privind verificarea calitatii lucrarilor de montaj al utilajelor si

instalatiilor tehnologice pentru obiective de investitii.
HG 273/94 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii.
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA
LUCAARILOR DE TERASAMENTE
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de situatie si sectiunile

transversale cuprinse ill proiect, pe baza carora se va materializa, pe teren, ampriza lucrarilor.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se vor aplica cumulativ cu prevederile actelor normative
in vigoare. Lucrarile pregatitoare necesare sunt:
nivelarea terenului;
indepartarea apelor de suprafata din vecinatati, pentru a nu provoca inundarea gropilor ~1
prabusirea malurilor;
Dupa curatirea terenului se efectueaza trasarea lucrarilor prin baterea de tarusi In limitele
viitoarei constructii. La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile
C169-88 ''Normativ pentru executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente".
Trasarea axelor pentru amplasarea in plan a fundatilor si realizarea fundatiilor se va face cu
deosebita atentie aceasta lucrare constituind faza determinanta.
Sapaturile se vor executa dupa realizarea in prealabil a lucrarilor pentru amenajarea generala a
terenului si lucrari de amenajare a terenului de lucru.
Daca la executarea sapaturilor, care se fac manual, se constata aparitia unor terenuri slabe se va
solicita prezenta proiectantului pentru a da solutii corespunzatoare.
Pamantul in exces se va transporta in locuri precizate de autoritatile locale.
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de fundatii ~1 se vor
respecta prevederile normativelor In vigoare.
Gropile de fundatii nu vor fi lasate deschise pe perioade de timp indelungate. in cazul ill care
din diverse motive acest lucru se intampla, inainte de turnarea betonului se va curata din nou fundul
sapaturii, in cazul in care se constata aparitia crapaturilor paralele cu marginea supericara, se vor lua
masuri de consolidare si de evitare a surparii.
Nu se vor folosi pentru umpluturi, pamanturi cu consistenta redusa, maluri, namoluri,
pamanturi turboase, precum si cele cu saruri solubile.
La umpluturi nu se va folosi pamant amestecat cu resturi vegetale, radacini sau materiale
organice. Domeniul umiditatii optime de compactare va fi stabilit prin determinari de catre laboratorul
santierului. Lucrarile de umplutura se vor intrerupe ill cazul unor ploi excesive sau de durata, Lucrarile
se vor relua dupa drenarea apelor si materialul de umplutura a ajuns la umiditatea optima.
Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0°C. Stratul pe care se depune umplutura trebuie sa
nu fie inghetat de asemenea materialul din care se executa umplutura nu trebuie sa fie inghetat.
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88,
cumulat cu prevederile din Instructiunile tehnice anexate cu urmatoarele mentiuni:
- Iucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise, sunt in
principal, cele de amenajare a terenului de lucru.
- daca la executarea sapaturilor pentru fundatii se constata existenta unor retele de instalatii subterane
existente (conducte apa canale, etc.), trebuie chemat inginerul tehnolog pentru a lua masurile ce se
impun.
- pamantul in exces rezultat din sapatura se va transporta cu auto in depozit.
- umpluturile se vor executa normal din parnanturile rezultate din lucrarile de sapatura, conform
caietului de sarcini anexat.
- la executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatoriu respectarea masurilor
generale si a celor specifice lucrarilor de pamant prevazute in "Normativul pentru realizarea pe timp
friguros a lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente", indicativ C16/84.
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA ELEMENTELOR
DIN BETON SI BETON ARMAT
1. MATERIALE
Betoane
Betoanele utilizate se vor produce si se vor livra de catre statii de betoane care functioneaza pe
baza certificatelor de atestare.
Se vor respecta prevederile normativului NE 012/99, atat la prepararea betonului, cat si la
incarcarea in mijloace de transport si transportul la locul de punere in opera.
La stabilirea retetelor se va urmari realizarea urmatoarelor cerinte:
• clasa betonului : C 16/20 (Bc20)
• permeabilitate : p8
• gelivitate : G50
• tip ciment : I.2.1

• lucrabilitate : T2/T3
Retetele se vor stabili, corecta ~i definitiva in functie de rezultatele incercarilor preliminare de
laborator: umiditatea agregatelor, granulozitatea sorturilor, densitatea aparenta a betonului proaspat,
Compozitia de beton adoptata va fi permanent corectata ill privinta cantitatii de apa, ill functie
de umiditatea agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul AJC prescris ill normativul NE 012-99.
Lucrabilitatea betonului proaspat va fi verificata atat la statia de betoane cat si la locul de
punere in opera.
Ciment
Cimentul I.2.1 destinat betoanelor obisnuite este ales tinand seama de conditiile de
exploatare, conditiile de executie, tehnologia adoptata si clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitatii cimenturilor, atat la aprovizionare cat si inainte de utilizare
prin metodele reglementate de STAS 227/86 si NE 012/99.
Agregate
Pentru prepararea betoanelor se vor utiliza agregate naturale grele care sa corespunda
prevederilor STAS 1667/76 "Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti naturali" cu
urmatoarele cerinte suplimentare:
• agregatele sa provina din roci stabile, nealterabile la aer sau apa si
negelive, nu se admite utilizarea de agregate provenite din roci feldspatice sau
sistoase.
• nisipul va fi de natura silicoasa si va proveni din balastiere, nu se
adrnite utilizarea nisipului de concasaj.
• continutul in parti levigabile a nisipului va fi de max. 2 % ~1 a
pietrisului se limiteaza la max. 0,5 %.
• in .amestecul total de agregate se vor utiliza eel putin trei sorturi de
granulari (ex. 0+3, 3+7, 7+16 sau 7+31 mm).
• se interzice folosirea balastului sau pietrisului cu granule mai mari decat cele
indicate pe rnarci de betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimi
corespunzatoare evitarii amestecarii sorturilor.
Nu este admisa depozitarea directs pe parnant sau pe platforme balastate.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi ~1
impurificarea agregatelor.
Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta si prevederile normativului NE 012/99.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor, precum ~i la umezirea acestora dupa punerea in
opera, trebuie sa corespunda prevederilor STAS 790/85 - "Apa pentru mortare si betoane".
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
Aditivi
Pentru imbunatatirea calitatii betonului se pot utiliza aditivi:
aditivi reducatori de apa
aditivi pentru cresterea lucrabilitatii
aditivi pentru marirea-micsorarea tirnpilor de priza
aditivi antrenori de aer
aditivi pentru cresterea rezistentei
aditivi pentru cresterea durabilitatii

Pot fi obtinute efecte favorabile in scopul folosirii aditivilor numai in cazul unor compozitii de
beton judicios stabilite si asigurarii unor amestecuri omogene de beton.
Eficacitatea aditivilor se va verifica in prealabil.
Este interzisa folosirea clorurii de calciu ca aditiv. Dozarea aditivilor se face in laboratorul
statiei de betoane. Se vor respecta prevederile din normativul NE 012/99.
Oteluri pentru armaturi
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaza bare laminate la cald din otel beton rotund
neted OB37 si profilat la cald PC 52 ce trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din STAS 438/1-89
si 438/2-91.
Livrarea, depozitarea si controlul calitatii armaturilor se vor realiza cu respectarea
prevederilor normativului NE 012199.
Arma re
Fasonarea barelor, confectionarea ~1 montarea carcaselor de armatura se va face in stricta
conformitate cu prevederile proiectului.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate ~1 drepte. Eventualele impuritati de pe
suprafata barelor se vor indeparta,
Pentru a se evita corodarea otelului se recornanda montarea si betonarea armaturilor in maxim
15 zile de la fasonare. La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea mentinerii pozitiei
prevazute in proiect:
montarea distantierilor
crearea spatiilor necesare care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin
care se descarca betonul
crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului pentru compactare.

Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alcatuite incat sa asigure realizarea formelor, dimensiunilor ~1 a
suprafetei perfect plane a elementelor, conform partii desenate din proiect.
Se va urmari etanseitatea si rezistenta panourilor de cofraj, astfel incat sa nu permita
pierderea laptelui de ciment si sa asigure preluarea incarcarilor ce apar ill proiectul de executie
(conform normativului Cl 1/74).
2. TURNAREA BETONULUI
Inainte de inceperea betonarii se vor controla (conform normativului NE 012-99):
concordanta armaturilor cu proiectul (sectiune, nr. bare, pozitii).
concordanta dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor

din proiect.
etanseitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.
stabilirea structurii de sustinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea sau

deformarea cofrajului ill timpul sau dupa terminarea betonarii.
existenta utilajelor necesare pentru vibrare.

existenta materialelor de protectie a betonului in stare proaspata.
La tumarea betonului se vor respecta prevederile NE 012-99 si se vor urmari urmatoarele aspecte:
betonul adus la locul de punere in opera va fi de calitate corespunzatoare (se

incadreaza in limitele de lucrabilitate admise si nu prezinta segregari).
betonul trebuie sa fie raspandit uniform in straturi orizontale.
se va urmari umplerea completa cu beton a sectiunii
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor
se va urmari mentinerea pozitiei initiale a co:frajelor si mentinerea acestora.

Compactarea betonului se va face prin vibrare alegand tipul de vibrator corespunzator
dimensiunilor elementelor si posibilitatii de introducere a capului de vibrator printre barele de
armatura. Timpul optim de vibrare si grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin determinari
de proba efectuate in opera la prima sarja de beton ce se compacteaza.
Dupa tumarea betonului se vor lua masuri pentru reducerea deformatiilor de contractie prin
mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa tumare.
In acest scop se protejeaza suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie (rogojini,
prelate si folii) si stropirea periodica cu apa.
3. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
Fazele proceselor de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate
lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea acestora trebuie sa fie consemnate in "procesele
verbale pentru verificarea lucrarilor ce devin ascunse", incheiate intre beneficiar si constructor.
Nu se admite trecerea la o noua faza de executie inainte de incheierea procesului verbal
referitor la faza anterioara.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face conform programului de control anexat.
Verificarea calitatii lucrarilor se va face pe parcursul urmatoarelor operatii:
1. executarea cofrajelor,
2. calitatea si montarea armaturilor,
3. calitatea betonului livrat de statia de betoane,
4. conditiile de turnare si compactare a betonului,
5. deco:frarea elementelor.
Eventualele remedieri ale elementelor se vor executa conform normativului C 149/87 -
"Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru elementele de beton"
INSTRUCIIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTAREA
SI LANSAREA CHESOANELOR
Tehnologia de executie va face obiectul unui proiect al executantului ce se va elabora pe baza
proiectului de fata, a actelor normative in vigoare si a instructiunilor tehnice din prezentul caiet de
sarcini, cu urmatoarele mentiuni specifice:
1. Pentru executarea lucrarilor, in zona de amplasare a chesonului, se va realiza o platforma de
lucru asezata la cota terenului natural, dintr-un strat de 30 cm de balast.
2. Coborarea chesonului se va face in etape respectand tronsoanele din proiect. Pe exteriorul
peretilor se aplica o spoiala de bitum inaintea coborarii chesonului.
3. Dupa executarea primului tronson, se va incepe saparea in interiorul chesonului, sub nivelul
apei, cu graiferul, si se va cobori treptat pana la cota finala data in proiect, masurata la bancheta
cutitului. Pentru stabilitatea utilajului se prevad panouri de platelaj.
4. In timpul coborarii trebuie sa se urmareasca tot timpul verticalitatea chesonului.
* Directia de coborare poate fi rectificata prin saparea sub cutit in partea opusa inclinarii chesonului.
* In situatia in care se intarnpina dificultati la coborare pentru usurarea coborfirii chesonului se poate
utiliza una din urmatoarele solutii:
a. spalarea pamantului sub cutit cu jet de apa sub presiune;
b. saparea pamantului in interior prin hidromecanizare: pamantul amestecat cu apa este
indepartat prin pompare. Prin efectul apei sub presiune se inlatura pericolul de afuiere, iar prin saparea
pamantului cu pompare se realizeaza timpi foarte favorabili de coborare;
c. umplerea spatiului dintre peretii chesonului si terenul natural cu dispersii tixotropice
de argila, pe tronsoanele superioare tronsonului de lansare. Se previn astfel prabusirile si se rnicsoreaza
pericolul prabusirii chesonului. Densitatea specifica "y" a dispersiei tixotropice indicata este de
1,40t/m3. Se recomanda introducerea la partea inferioara a spatiului exterior (imediat peste bancheta
cutitului) a unui dop din pietris si nisip deasupra caruia se aseaza un strat de argila bentonitica
plastificata, lichidul tixotropic urmand a fi turnat peste acest <lop. Lichidul se va introduce prin simpla
turnare. Acolo unde aceasta umplere nu este sigura se pot prevedea in spatele chesonului tevi de
injectare. Cantitatea de dispersie tixotropica necesara este de cca. 10-12 me pentru chesonul din
prezentul proiect.
5. Se va acorda atentie deosebita pozitionarii corecte a tuturor pieselor metalice inglobate
precum si a mustatilor de armatura necesare realizarii elementelor interioare.
6. In mod deosebit se atrage atentia asupra tratarii ccrespunzatoare a rosturilor de tumare a
betonului, conform precizarilor din Normativul NE-012-99, acestea urmand a se bucearda, sufla cu jet
de aer si spala cu apa sub presiune.
7. Pentru saparea pe portiuni unde nu poate ajunge graiferul se va cobori nivelul apelor
subterane prin epuismente cu ajutorul motopompelor si se va sapa manual.
8. Dupa atingerea cotei finale se vor executa urmatoarele:
- Se va turna un dop din beton simplu C6/7,5 (Bc7,5) cu inaltime medie de 0,70 m; Acesta este
necesar sa fie realizat in cele mai bune conditii astfel incat sa asigure etansarea chesonului. Pentru
aceasta se va proceda astfel:
+ se face betonarea sub apa prin procedeul Contractor, cu pilnie, realizandu-se un dop din beton
simplu de cca 70 cm grosime care trebuie sa se impaneze bine sub cutit. In acest sens este indicat
sa existe certitudinea, inaintea inceperii turnarii betonului ca zona ,,A" a cutitului este degajata de
pamant. Dopul de beton trebuie sa asigure o inchidere etansa a fundului chesonului si sa poata
prelua sarcinile care se manifesta din subpresiuni pe el atunci cand interiorul constructiei se goleste
de apa.
+ dupa cca.28 de zile, timp in care betonul atinge rezistenta prescrisa, se trece la evacuarea apei din
cheson si, in cazul in care fundul este etans, se trece la urmatoarele operatii ;
- Se va realiza stratul drenant, din pietris, de 15 cm grosime
- Se va turna beton de egalizare clasa C6/7,5 (Bc7,5) in grosime de 15 cm
- Se va turna radierul din beton clasa C20/25 (Bc25) in grosime de 40 cm, avandu-se grija ca,
inainte de turnarea betonului sa se pozitioneze corect cordoanele de etansare si piesa de epuisment
- Se vor realiza elementele interioare incepand de jos in sus: planseu intermediar, tronsoane de
rigola, planseu superior si grinzi;
- Se va executa impermeabilizarea peretilor la interior si a radierului de preferat cu mortar de
tip PCI Kanadicht, rezistent la agresivitate sulfatica.
9. Betoanele vor avea urmatoarele caracteristici :
• Clasa de expunere a betonului : Sa
• Peretele circular al chesonului si radier: beton armat C16/20 (Bc20) - SRII/A-S32,5 (HII/A-S32,5)-
T3-G 100-P10s - 0/71 mm
• Plansee, grinzi: beton armat C12/15 (Bc15)- SRII/A-S32,5 (HII/A-S32,5)-T3-Gl00-P108- 0/31 mm
• Dop de beton si beton de egalizare: beton simplu C6/7,5(Bc7,5)
10. La executie se vor respecta prevederile prezentelor instructiuni tehnice curnulativ cu
prevederile normativului NE-012-99.
11. Activitatea de control si verificare.
Executarea lucrarilor trebuie supusa atentiei continue a 2 factori:
a. reprezentantul beneficiarului
b. reprezentantul compartimentului de calitate al executantului.
Lucrarile se vor executa pe baza fiselor tehnologice de executie, corespunzand cerintelor din
norrnativele de executie, NTSM, PSI si a instructiunilor tehnice ale proiectului, fiind obligatorie
respectarea acestora de catre executant si beneficiar.
INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU EXECUTIA
CONFECTIILOR METALICE
Executia lucrarilor metalice se recornanda a se face intr-un atelier specializat de catre lucratori
cu experienta in domeniu. Lucrarile pregatitoare constau in sortarea, depozitarea, sablarea, debitarea
pieselor, curbarea, indoirea pieselor. Se vor verifica in mod obligatoriu certificatele de calitate
eliberate de intreprinderile fumizoare, controlandu-se tipurile de laminate, dimensiunile si calitatea.
Lucrarile propriu-zise constau in trasarea, taierea, prelucrarea, imbinarea pieselor si montajul
de proba. Metodele de lucru se adapteaza la dotarea atelierului de confectii metalice, iar la terminarea
lucrarii suprafetelelor metalice trebuie sa fie perpendiculare pe axe, cu marginile drepte (fara degradari
sau neregularitati) si curate.
Controlul in timpul executiei trebuie efectuat pe faze astfel: verificarea tasarii, controlul
pieselor dupa prelucrari, verificarea ansamblurilor si controlul cordoanelor de sudura.
Confectiile metalice se executa din profile laminate, asamblate prin sudura,
Sudurile intre elementele componente se realizeaza pe santier la nivel calitativ corespunzator
clasei IV, cu respectarea prevederilor STAS si se verifica in conformitate cu Normativul I 27.
La executarea sudurilor se vor folosi tehnologii omologate, conf. STAS sau prescriptiilor
tehnice CR-7, colectie ISCIR.
Tehnologia de sudare se elaboreaza de executantul lucrarii pe baza datelor din proiect.
Conform prevederilor I 27/82, sudorii care executa imbinari in clasa de calitate IV vor fi verificati
conf. prevederilor Ordinului IGSIC nr.4/1981.
Executarea sudurilor se va face cu respectarea SR EN ISO 13920/98, SR EN 288/2,3 ~i SR EN
729-2/96 privitoare la clasele de executie, formele si dimensiunile rosturilor de sudura si la abaterile
limita de la dimensiuni :f'araindicatii de toleranta.
Examinarea sudurilor de rezistenta se va face pnn exammarea cu ochiul liber sau lupa,
rnasurarea cu rigla si sablonul si corectarea cu aparate speciale. Sudura defecta se va craitui si se va
suda la dirnensiunile din proiect. Verificarea imbinarilor sudate se fac in scopul punerii in evidenta a
marimii si frecventei defectelor in raport cu limitele de acceptabilitate ale clasei de calitate prescrisa.
Verificarile ~i incarcarile sudurilor se fac de catre personal numit prin grija unitatii executante
pentru asigurarea calitatii sudurilor.
Aplicarea metodelor de control, in functie de tipul defectelor este precizat in STAS 8539/85,
10041/90, 6606/86, 9552/87, in prescriptiile tehnice CR3, CR6, C~{~~~t1~~CIR
precum si
:1._\
prevederile I 27/82 (tabel 8 si 9). Confectiile metalice se vor P-~~a P.,:r;i-PvY.Qpsi;e-,~'tl~unstrat grund
alchidic si doua straturi de vopsea alchidica, i;~v.·(:$:-~ ;;'J:"\ -:~\\ 1-'
'~•-•
\i .
;·--.~ IVR" ,,,,. I'
.
'I1 .l -c • ] 4;:;,, '
'
.,\ ·~ \ ~ "'"' ·.• !
•••
1_
;;· -..,'\ \
'; \ }i.1!
\~' '"
/ ',-f"1 }
,, <, .: •
.
A '"), A (;
~ .
.. /,
{Intocmit, "' t.r , • - ·~ -9. //
'\;. :- ::_:-: I N ~ o'·.·/,j
I , .... ,,,..,..,,~~·
' ..•. ~-· h
ing. Ov~~iu David ~~
i,\ /
h'•".
A. i.
pBREVIAR DE CALCUL DIMENSIONARE CHESOANE
- Cheson aferent SP 5 -
J. Schema gra{fra de calcul

SCHEMA DE CALCUL
I
Di
Pa Pt
De
2. Date de intrare:
- D·I= 3 ' 00 m
- De= 4,00 m
- De= 4,20 m
- s = 2,00 m
- g, = 0,50 m
- g2 = 0,60 m
- g0 = 0,20 m
- h, = 0,85 m
- H1=7,40 m
- H3 = 8,25 m
- H2 = 0 m (apa subterana este cantonata la adancimi de peste 10 m).
- Yb = 2,5 tf/m3 - greutatea volumetrica a betonului
- Ya= 1,0 tf/m3 - greutatea volumetrica a apei
- Yt = 1,8 tf/m3- greutatea volumetrica a pamantului
- cp = 22° ... 30° - unghiul de frecare intema al pamantului
- 8 = 22 ° - unghiul de frecare intema intre pamant si beton
- f = 1,25 tf/ml - forta de frecare unitara dintre pamant si cheson (tf/m'')
3. Relatii de ca/cul:
a. Verificarea grosimii prestabilita a peretelui chesonului

Fortele care actioneaza la coborarea chesonului sunt:
a). Greutatea chesonului - G
b ). Subpresiunea - S
c). Forta de frecare intre paman si cheson - F
Notand cu P = G- S, conditia de coborare a chesonului este:
P> 1,2 F, unde 1,2 este coeficient de siguranta.
G = [rc/4*(De2 - Di2)*H1 +((go +g2)/2)*h1*n*Dc]* Yb
G = [n/4*( 42 - 32)*7,4 + (0,2 + 0,6)/2)*0,85*rc*4,2]*2,5 =
= (0,785*7*7,4 + 0,4*0,85*3,14*4,2)*2,5 = 112,87 tf
S = 0 tf (apa subterana este la adancimi mai mari decat cutitul chesonului).
F = rc*De(H1 - s)*f
F = rc*4*(7,4-2)*1,20 = 81,40 tf
P = G - S = 112, 8 7 - 0 = 112, 8 7 tf
PIF = 112,87/81,40 = 1,386 > 1,20 deci grosimea aleasa pentru peretele chesonului
este corecta.
- Cheson aferent SP4, SP6 -
1. Schema graffra de ca/cul

SCHEMA DE CALCUL
I
Pa Pt
2. Date de intrare:
- Di =3,00m
- De= 4,00 m
- De= 4,20 m
s = 2,00 m
- g1 = 0,50 m
- g2 = 0,60 m
- g0 = 0,20 m
- h, = 0,85 m
- H1 = 5,80 m
- H3=5,75m
- H2 = 0 m (apa subterana este cantonata la adancimi de peste 10 m).
- Yb = 2,5 tf/m3 - greutatea volumetrica a betonului
- Ya= 1,0 tf/m3 - greutatea volumetrica a apei
- Yt = 1,8 tf/m3- greutatea volumetrica a pamantului
cp = 22° ... 30° - unghiul de frecare intema al pamantului
- o = 22° - unghiul de frecare intema intre pamant si beton
- f = 1,25 tf/ml - forta de frecare unitara dintre pamant si cheson (tf/m")
3. Relatii de ca/cul:
a. Veri.ficarea grosimii prestabilita a peretelui chesonului
Fortele care actioneaza la coborarea chesonului sunt:

a). Greutatea chesonului - G
b ). Subpresiunea - S
c ). F orta de frecare intre paman si cheson - F
Notand cu P = G - S, conditia de coborare a chesonului este:
P> 1,2 F, unde 1,2 este coeficient de siguranta.
G = [n/4*(D/-D?)*H1 +((go +g2)/2)*h1*n*Dc]* Yb

G = [n/4*( 42 - 32)*5,8 + (0,2 + 0,6)/2)*0,85*n*4,2]*2,5 =
= (0,785*7*5,8 + 0,4*0,85*3,14*4,2)*2,5 = 90,89 tf
S = 0 tf (apa subterana este la adancimi mai mari decat cutitul chesonului).
F = n*De(H1 - s )*f
F = n*4*(5 8 -2)*1 20 = 57 28 tf
' ' '
P = G - S = 90 89 - 0 = 90 89 tf
' '
PIF = 90,89/57,28 = 1,58 > 1,20 deci grosimea aleasa pentru peretele chesonului este
corecta.
/ Intocmit,
ing. Oy~diu David
'\y/
bj\
(\
VIZA T ISC TELEORMAN
Proiect nr. 02/2015
Extindere sistem de canalizare menajera
in comuna Tatarastii de Jos, judetul Teleorman
Faza PTh +DE
PROGRAM DE CONTROL SI FAZE DETERMINANTE

-STRUCTURI DE REZISTENTA CHESOANE-
Metoda Participa
Nr. Faza de lucru / Document ce
de
crt.
control Constructor I Beneficiar Proiectant I
supusa controlului
'
ISC I se incheie
Dupa materializare axe si trasare
I
contur sapatura
Vizual DA DA -- -- PVLA
Dupa reaiizare sapaturii la

I
fundatie, pentru stabilirea naturii
2 Vizual DA DA DA DA PVFD
terenului de fundare. Participa si
specialistul geotehnician
Dupa montarea armaturilor in
3 peretii din beton armat (tronson I), Vizual DA DA DA DA PVFD
inainte de turnarea betonului
~ Dupa decofrare tronson I, aspect
Vizual DA DA -- -- PVRC
beton mtant
I 5 pereti din beton armat (tronson II), Vizual DA DA DA DA PVFD
inainte de turnarea betonului
Dupa decofrare tronson II, aspect j
6 Vizual DA DA -- -- PVRC
beton intarit I
7 radierul din beton armat, inainte de Vizual DA DA DA DA PVFD
turnarea betonului
Dupa decofrare radier, aspect
beton intarit I
9 pasarela din beton armat, inainte Vizual DA DA DA DA PVFD
de turnarea betonului
Dupa decofrare pasarela, aspect
beton intarit I
planseul din beton armat, inainte Vizual DA DA DA DA PVFD
11
de turnarea betonului
Dupa decofrare planseu, aspect

12 / I Vizual F~~
1. , ..f\ . . ; , ~-- -- PVRC
beton intarit D~~
/' \ I
'/~::,.
'-.y1
. "1;. "x:\
~- /ol\.r.Arv" -~\:.
NOTA: '<'' / <'- \J p <4 '-<.j ,,e. ~-
fl:;;,, ( ~· . j, \ '.(' \\
<f -~ \ '? i'I
PVLA- Proces verbal de lucrari ascunse ~t
'I-'*
.-o
:a::>
\
r:,I( •
i~ ..,
1<.>.-..2
~"'-
)
P'
";!
~.· 'J
'
' :l
PVRC - Proces verbal de receptie calitativa \ e..·~ /...
I.-( :';
\4~',.,... . .~'v ----~

\, ;
PVFD - Proces verbal de faza determinanta i ' f>. '1- ~ _,_(.,·,//
't ·"""/.
c-, "~--.. c_.; t N ~-~i-:;~·,/.·
. Prezentul.program nu es~e restrictiv, el poate ~~~2:fi'?~§1::\~@6mpletatde catre Inspectia de
Stat m Constructii. Executantul impreuna cu BeneficiarliF,'ptrt-·colnpleta prezentul program cu faze
interne intermediare de control.
Executantul va anunta ISC si Proiectantul cu minim 72 ore inainte de data la care urmeaza sa se
faca verificarea.
Intocmit,
ing. David
~-l---~
\i
<Ji'diu 1
VIZAT ISC TELEORMAN Proiect nr. 02/2015
in comuna Tatarastii de Jos, judetul Teleonnan
FazaPTh +DE
PROGRAM DE CONTROL SI FAZE DETERMINANTE

- STRUCTURI DE REZISTENTA PLATFORME-
Nr. Metoda Participa

Faza de lucru Document ce
de
crt. supusa controlului Constructor Beneficiar Proiectant se incheie
control ISC
]
Dupa materializare axe si trasare
contur sapatura
Vizual DA DA -- -- PVLA
Dupa realizare sapaturii, pentru

stabilirea naturii terenului de
2 Vizual DA DA DA DA PVFD
fundare. Participa si specialistul
geotehnician.
Dupa montarea armaturilor in'
3 radierul din beton armat, inaint, Vizual DA DA DA DA PVFD
de turnarea betonului.
Dupa decofrare radier, aspect
beton intarit
NOTA:
PVLA - Proces verbal de lucrari ascunse

PVRC - Proces verbal de receptie calitativa
PVFD - Proces verbal de faza determinanta
Prezentul program nu este restrictiv, el poate fi modificat sau completat de catre Inspectia de
Stat in Constructii. Executantul impreuna cu Beneficiarul, pot completa prezentul program cu faze
inteme intermediare de control.
Executantul va anunta ISC si Proiectantul cu minim 72 ore inainte de data la care urmeaza sa se
faca verificarea.
Proiect nr. 02/2015
in comuna Tatarastii de Jos, judetul Teleonnan
FazaPTh +DE
PROGRAM DE URMARIRE IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

- STRUCTURI DE REZISTENTA - CHESOANE -
Nr. Elementul structural Periodicitatea controlului Felul controlului

Crt. care se verifica
Vizual Special Vizual Special
1 Radier din beton armat Anual - DA -
2 Pereti din beton armat Anual - DA -
3 Planseu din beton armat Anual - DA -
Urmarirea tasarilor prin metode

4 Bianual Anual - DA
topografice (C61/74)
I
I
! Intocmit,
ing. o~· diu David
I .
l'
i
Proiect nr. 02/2015
in comuna Tatarastii de Jos, judetul Teleorman
Faza PTh +DE
PROGRAM DE URMARIRE IN TIMP A COMPORTARII CONSTRUCTIEI

- STRUCTURI DE REZISTENTA PLATFORME-
Nr. Elementul structural Periodicitatea controlului Felul controlului

Crt. care se verifica Vizual Special Vizual Special
1 Radier din beton armat Anual - DA -
Urmarirea tasarilor prin metode

2 Bianual Anual - DA
topografice (C 61/74)
comuna Tatarastii de Jos, jud. Tel~(!!"!!l~n
MEMORIU TEHNIC _,/;;

/)./
O 3 :2l'\.vI.
or./l
()
·-y
chipamente si retele tehnologice ii -, ((- P • ""1 "''/,,
NIA ,,,__,.,.,,.,...INDERE STATIE DE EPURARE :: :-- ( ~ ; \
1
O~~~p t~·_ \ f~R U4i52 ,.,;

Ct: ~() !()Cf>
I. $-ITE E
\'~ c:
\_ :-.
\
. . . . ,. h; \\ ~
r' .
~~· tJ '\.~,---~I\.
~_/ ..
nta ?art<eO ~ w t trateaza fluxul tehnologic aferent extinderii s~'dEsi_~ .. · ... d: ·.
Tatara ~~g ul Teleorman. ··-··
·t~Rlfi~ a rezultate din breviarul de calcul pentru care s-a dimensionat statia de
epurare sunt u e:
Quzzimed = Q.sumed= 358,40mc/zi=14,93 mclh = 4,151/s
Quzzimaxim = Q.szimax= 450,00mc/zi=18,75 me/It= 5,20 !Is
Quzomaxim = Q.somax= 56,25mclh=15,60 l/s
Tinand cont de faptul ca in prezent exista o statie de epurare mecano-biologica,
dimensionata si executata pentru un debit final al treptei mecanice Quz zi med= 320 mc/zi, iar treapta
biologica existenta a fost dimensionata si executata pentru un debit initial (etapa I) Quz zi med =
160 mc/zi, este necesar sa se extinda treapta de epurare biologica cu inca un modul mecano-biologic
cu capacitatea Quz zi med = 160 mc/zi.
pompare apa menajera (BEOP AM) precum si cele montate in bazinul de colectare, omogenizare si
pompare sediment (BCOPS) au fost alese astfel incat sa deserveasca doar primul modul de epurare
biologica, este necesara marirea capacitatilor de ·pompare si rnixare atat pentru BEOP AM cat si
pentru BCOPS. Pentru a putea izola integral un flux de epurare biologica fara a inchide toata statia
de epurare, s-a optat pentru un flux independent de incarcare cu apa uzata (respectiv de evacuare si
prelucrare sediment) care sa deserveasca eel de-al doilea modul de epurare biologica. In acest sens,
in bazinul BEOPAM existen vor fi montate 2 electropompe submersibile pentru apa uzata noi (IA+
IR) precum si un mixer arnestecator. La fel, in BCOPS va fi montata o electropompa submersibila
pentru narnol noua precum si un mixer arnestecator. Instalatiile hidraulice si electrice/automatizare
ce vor deservi electropompele si mixerele noi vor fi independente de instalatiile existente.
Electropompele ce vor fi montate in BEOP AM vor avea caracteristicile:
Q uz orar max= 30 mc/h;
H= 12 m CA;
Pmax = 5.50 kW;
n = 2700 rot/min. ;
T]min = 75%.
Electropompa ce va fi montata in BCOPS va avea caracteristicile:
Q uz orar max= 5,00 mc/h ;
H= 8,00m CA;
Pmax = 1,5 kW;
n = 2800 rot/min. ;
T]min = 76%.
Modulul suplimentar de epurare mecano-biologica se va amplasa adiacent statiei de epurare
existente, conform planului de situatie. Zona aferenta acestuia va fi imprejmuita si se va executa o
poarta de acces auto si una pentru acces personal.
2. CARACTERISTICI ALE APELOR UZATE
Indicatorii de calitate ai apelor uzate evacuate in reteaua de canalizare se incadreaza in

Norrnele N.T.P.A 002/2002 care sunt:
350 mg/I - Materii in suspensie.
30 mg/I - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBOs).
30 mg/I - Azot amoniacal CNRi l
5 mg/I - Fosfor total (P)
500 mg/I - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de
potasiu (CCOCr)
25 mg/I - Detergenti sintetici biodegradabili
30 mg/I - Substante extractibile cu solventi organici
6,5 - 8,5 -Unitati pH
40° c -Temperatura
3. CONDITII DE EV ACUARE IN EMISAR

Pentru efluentul epurat, indicatorii de calitate conform prevederilor normativului NTP A
001-2002 sunt:
35 mg/I - Materii In suspensie (MS).
25 mg/I - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CB05).
2,0 mg/I - Azot amoniacal (Nl-l,+)
1,0 mg/I - Fosfor total (P)
125 mg/I - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de
potasiu (CCOCr)
0,5 mg/I - Detergenti sintetici biodegradabili
20 mg/I - Substante extractibile cu solventi organici
6,5-8,5 -Unitati pH
35° c -Temperatura
4. GRADUL DE EPURARE NECESAR
Pentru atingerea valorilor impuse de NTP A 001-2002 este necesara realizarea in cadrul
procesului de epurare a urmatoarelor grade de epurare:
94,40 % - Materii in suspensie (MSS).
95,35 % - Consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBOs).
94,40 % - Azot amoniacal (Nlii l
97,20 % - Fosfor total (P)
88,40 % - Consum chimic de oxigen-metoda cu dicromat de
potasiu (CCO-Cr)
98,10 % - Detergenti sintetici biodegradabili
89,90 % - Azot total (NTK)
Valorile rezultate impun o tehnologie de epurare a apelor uzate menajere care sa cuprinda:
treapta mecanica, treapta biologica ~i treapta chimica.
5. SCHEMA DE EPURARE ADOPTATA
5.1. SOLUTIA TEHNOLOGICA
Schema de epurare propusa corespunde debitelor caractenstice de ape uzate si

concentratiilor indicatorilor avuti in vedere pentru acestea, si urmareste in mod special retinerea
materiilor In suspensie (MSS), a substantelor flotante, eliminarea substantelor organice
biodegradabile (exprimate prin CB05) ~i eliminarea cornpusilor azotului si fosforului.
Solutia de epurare adoptata are la baza o unitate de epurare compacta, containerizata,
supraterana, pentru un debit Quzzi med= 160 mc/zi
Pentru aceasta, schema de epurare cuprinde urmatoarele obiecte tehnologice:
• Retele tehnologice
• Carnine de canalizare
• Bazin de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera
• Treapta de epurare mecanica finala
• Treapta de epurare biologica
• Unitate de dezinfectie cu ultraviolete
• Unitate de stocare si dozare coagulant
• Bazin colectare si pompare sediment
• Unitate de deshidratare sediment.
Obiectele si retelele tehnologice aferente extinderii statiei de epurare vor fi ingropate, cu

exceptia unitatii de epurare, de dezinfectie apa menajera, stocare-dozare coagulant si deshidratare
care vor fi amplasate suprateran, in containere, pentru exploatare si mentenanta in conditii optime.
6. DESCRIEREA SCHEME! TEHNOLOGICE
Apa uzata menajera ajunge prin curgere gravitationala din reteaua de canalizare a localitatii,
in Caminul de comutare. Mai departe, in functionare normala, de la caminul de comutare apa uzata
menajera ajunge gravitational la Caminul Gratar, iar in situatia caderii alimentarii cu energie
electrica, pana la remedierea defectiunii, in emisar, prin intennediul by-pass-ului, a statiei de
pompare ape epurate si a conductei de descarcare in emisar, in raul Teleorman.
Dupa retinerea materiilor grosiere solide in suspensie in Caminul Gratar, apa uzata ajunge in
Desnisipator si separator grasimi, unde se retin nisipul si grasimile.
In continuare apa uzata, partial epurata mecanic deverseaza in Bazinul de egalizare,
omogenizare si pompare apa menajera.
De aici apa uzata menajera ajunge prin pompare in Unitatea de epurare compacta,
containerizata, unde se finalizeaza epurarea mecanica prin intermediul gratarului mecanic si se
elimina substantele organice biodegradabile si cornpusii azotului si fosforului.
Sedimentul primar rezultat din Blocul cu tancuri de epurare biologica ajunge prin pompare
in Bazinul de colectare si pompare sediment.
In final apa epurata mecanic si biologic este trecuta prin Unitatea de dezinfectie efluent.
Apa rezultata, epurata si dezinfectata este evacuata apoi in carninul de prelevare probe side
aici, gravitational in emisar.
Sedimentul primar decantat in Bazinul de colectare si pompare sediment este pompat in
Unitatea de deshidratare sediment din cadrul Camerei tehnice si/sau inapoi in tancurile de epurare
biologica pentru necesitati de intretinere a procesului biologic de epurare.
Sedimentul deshidratat in saci in Unitatea de deshidratare este transportat cu caruciorul si
depozitat pe Platforma de containere.
Apa decantata rezultata din decantarea sedimentului in Bazinul de colectare, omogenizare si
pompare sediment, ajunge gravitational inapoi in Bazinul de pompare apa menajera.
Apa exfiltrata din saci in Unitatea de deshidratare sediment ajunge gravitational in caminul
colector si de aici in Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera.
7. DESCRIEREA FLUXURILOR TEHNOLOGICE SI A COMPONENTELOR

SCHEME! DE EPURARE
7.1. FLUXURI TEHNOLOGICE

a) Linia apei consta din:
• retinerea materiilor grosiere in gratarul manual;
• retinerea nisipului si grasimilor in deznisipator/separator grasimi;
• egalizarea debitelor si omogenizarea compozitiei apelor uzate In bazinul de
egalizare, omogenizare;
• alimentarea In mod continuu prin pompare si cu o plaja de debite corespunzatoare a
unitatii de epurare compacta, containerizata;
• reducerea substantelor organice prin epurare biologics in blocurile de tancuri
aferente unitatii de epurare compacta, containerizata, instalatie ce poate realiza si
nitrificarea-denitrificarea apelor uzate prin secvente de exploatare corespunzatoare,
daca se constata cresteri ale concentratiilor cornpusilor pe baza de azot;
• dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete, ce se realizeaza intr-o instalatie
atasata unitatii de epurare compacte. Aceasta metcda de dezinfectie este preferata
clorinarii, din cauza formarii in cursul de apa receptor de cornpusi toxici pentru flora
~i fauna acvatica;
• controlul calitatii apelor uzate epurate si dezinfectate prin intermediul caminului de
prelevare pro be.
b) Linia sedimentului consta din:

• evacuarea namolului din tancul de sedimentare primara aferent unitatii de epurare
compacta, containerizata intr-un Bazin de colectare si pompare. Un lucru deosebit de
important 11 constituie absenta sedimentului in exces datorita aplicarii unei
tehnologii performante de epurare biologica;
• decantarea sedimentului in Bazinul de colectare si pompare sediment si pomparea
acestuia in Unitatea de deshidratare cu saci filtru din cadrul Camerei tehnice si/sau
inapoi in tancurile de coagulare pentru necesitati de intretinere a procesului biologic
de epurare;
• deshidratarea sedimentului in Unitatea de deshidratare cu saci filtru si evacuarea
gravitationala a apei rezultate in Bazinul de pompare sediment, iar a namolului
deshidratat in saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru
scurgere.
c) Linia nisipului si grasimilor consta din:

• evacuarea nisipului colectat in Desnisipator/separator grasirm pnn pompare m
Bazinul de spalare si scurgere nisip;
• spalarea si scurgerea nisipului in Bazinul de spalare si scurgere nisip si evacuarea
gravitationala a apei de spalare in Desnisipator/separator grasimi, iar a nisipului in
saci cu ajutorul caruciorului pe Platforma de depozitare pentru scurgere;
• colectarea gravitationala a grasimilor in Bazinul de colectare grasirni;
• evacuarea grasimilor colectate prin vidanjare.
7.2. COMPONENTE AFERENTE EXTINDERII STATIEI DE EPURARE
7.2.1. RETELE TEHNOLOGICE

Conducta de canalizare ce iese din statia de epurare (dupa blocul de epurare biologica), prin
curgere gravitationala, este prevazuta din PVC Dn 250 mm.
Conducte gravitatiouale (de canalizare)
Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri pentru canalizare din PEID De 63.
Acestea servesc evacuarii apei exfiltrate din saci (supematat) de la unitatea de deshidratare in
BEOPAM.
Conducte sub presiune (de pompare)
Conductele sunt executate din tuburi si fitinguri din PEID Pe 100, Pn 6 atrn De 63 mm si
De 90 mm. Acestea servesc pe de o parte alimentarii cu apa uzata a unitatii compacte de epurare
mecano-biologica iar pe de alta parte evacuarii namolului de la unitatea compacta de epurare
mecano-biologica la BCOPS precum si a namolului omogenizat si stabilizat din acest bazin la
unitatea de deshidratare.
7.2.2. CAMINE DE CANALIZARE
Caminele de vizitare pentru canalizare ( ce se executa pe colectorul de evacuare a apelor

epurate spre emisar) sunt carnine conform STAS 2448/82 avand Dn 800 mm, fara camera de lucru,
avand adancime mai mica de 2.50 m.
Adancimea caminelor este variabila, conform profilelor tehnologice. Caminele de vizitare
sunt prevazute cu capace din fonta, necarosabile si trepte de acces personal de mentenanta si
exploatare.
7.2.3. BAZINUL DE EGALIZARE, OMOGENIZARE SI POMPARE APA MENAJERA
Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare apa menajera are o tripla functionalitate:

• ornogenizeaza compozitia apelor uzate (care la localitati mici are o gama de
variatie mare) prin capacitatea de inmagazinare a bazinului si prin agitare cu
un mixer electrornecanic;
• preia varfurile de debit, in special debitele mici din timpul noptii, prin
inmagazinarea unui volum de apa uzata care sa asigure functionarea continua
a unitatii de epurare biologica;
• asigura pomparea debitului maxim orar de apa menajera in unitatea de
epurare compacta, containerizata.
Acest bazin este existent si a fost dimensionat si executat pentru capacitatea finala Quz zi med
= 320 mc/zi a statiei de epurare.
pompare apa menajera (BEOPAM) au fost alese astfel incat sa deserveasca doar primul modul de
epurare biologica, este necesara marirea capacitatii de pompare si mixare.
In acest sens, in bazin se vor monta 2 electropompe submersibile pentru apa uzata (1 A +
lR) avand caracteristicile specificate anterior precum si un mixer electromagnetic pentru
omogenizarea apelor uzate menajere avand P = 1,5 kW, n = 1350 rot/ min, U = 400V/50Hz.
Pompele vor fi prevazute cu convertizor de frecventa care asigura alimentarea continua a
unitatii de epurare, functie de debitul afluent in bazin (nivelul din bazin).
Bazinul de omogenizare egalizare si pompare apa menajera este prevazut cu un troliu fix,
avand sarcina maxima de 0,5 to, inaltimea de ridicare a carligului de la sol fiind de cca. 2,0 m.
Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile, capac si trepte pentru acces
personal de intretinere si exploatare. Pentru trecerea noilor conducte tehnologice prin perretii
bazinului vor fi executate gauri prin carotare si vor fi montate piese de trecere.
Echipamentele prevazute vor fi de inalta fiabilitate.
7.2.4. DEBITMETRU
Pe linia de pompare, inainte de blocul de epurare mecanica finala aferent unitatii de epurare
compacte, containerizate se monteaza un debitmetrn electromagnetic, Dn 80 mm Pn 6 atm, cu
flanse, campus din convector de semnal si senzor, care asigura o evidenta si semnalizarea precisa a
debitelor de apa uzata epurata.
Acesta masoara debitul de apa uzata pe linia independente de pompare, citirea se poate face
fie local pe display, fie centralizat din calculatornl de proces. Acest obiect tehnologic este amplasat
amonte de unitatea de epurare, rezultand o evidenta precisa a debitelor de apa uzata epurata.
7.2.5. TREAPTA DE EPURAREMECANICAFINALA
Treapta de epurare mecanica finala consta dintr-un Bloc de epurare mecanica, amplasat in
Camera tehnica a unitatii de epurare compacte, containerizate. Gunoiul retinut de gratarnl mecanic
este colectat in saci si transportat pe Platforma de depozitare.
7.2.6. TREAPTA DE EPURARE BIOLOGICA
Treapta de epurare biologica consta dintr-un Bloc de tancuri de epurare biologica pentru
Quz zi med= 160 mc/zi, aferent unitatii de epurare compacte, coritainerizate.
Aceasta instalatie realizeaza o epurare mecano-biologica foarte eficienta, procesul
tehnologic fiind automatizat si controlat permanent. Blocul de tancuri este alcatuit din urmatoarele
componente:
tanc de sedimentare primara
camera de coagulare
tanc de hidroliza - fermentare
tanc de nitrificare - denitrificare heterotrofa cu sistem de aerare cu bule fine ~i dispozitive de
sustinere a masei organice tip biofilm flotante
tanc de nitrificare-denitrificare hetero-autotrofa cu sistem de aerare cu bule fine si
dispozitive de sustinere a masei organice tip biofilm fix
tanc de nitrificare autotrofa
De la gratarul mecanic apa ajunge in camera de coagulare. In aceasta camera are loc dozarea
de polielectrolit, flocularea si sedimentarea cornpusilor pe baza de fosfor, eliminandu-se astfel
necesitatea unui decantor secundar.
Dozarea polielectrolitului se face prin intermediul unui complex de dozare coagulant. Materia
sedimentata trece gravitational in tancul de sedimentare primara, dotat cu decantor cu blocuri
lamelare, care realizeaza retinerea materiilor In suspensie. Evacuarea sedimentului primar se
realizeaza prin intermediul unei electropompe de proces care asigura atat evacuarea acestui
sediment catre bazinul de colectare si pompare sediment primar cat si recircularea partiala a
acestuia pentru sustinerea procesului biologic. Cantitatea de fosfor care ramane In apa este cea
necesara asigurarii unei concentratii in P tot conform NTP A 001 dar care asigura in acelasi timp
fosforul necesar proceselor biochimice care au loc In treapta de epurare biologica.
In vederea mineralizarii substantelor organice continute de sedimentul primar se introduce un
biopreparat, care realizeaza fermentarea In profunzime a materialului decantat.
Datorita aplicarii solutiei cu blocuri lamelare rezulta o reducere substantials a spatiului de
decantare dar si o eficienta mult mai mare fata de solutiile standard.
Apa astfel limpezita trece in compartimentele de aerare unde se realizeaza epurarea
biologica,
Compartimentul biologic este compus din:
In tancul de fermentare si hidroliza: se realizeaza urmatoarele procese:
o absorbtia substantelor solide pe suprafata mediului plutitor (In flotatie)
o reducerea substantelor organice pe baza de carbon (CB05)
o reducerea materiilor in suspensie
o fermentarea produsilor de hidroliza
In acest compartiment se dezvolta bacterii de tip SAPROFJT(nivelul I al Iantului trofic) care
adera la mediul plutitor ~i reduc materia organica in proportie de 40%.
Bacteriile, in aceasta prima etapa elimina de 20 - 3 0 de ori mai multe enzime decat pot sa
consume. Datorita acestui fapt, acest tanc se poate numi fermentator (incubator de enzime). Din
cauza eliberarii in apa a unei cantitati mari de enzime, procesele biochimice de eliminare a
substantei organice se desfasoara in mod accelerat (intensiv).
Tanc de nitrificare-denitrificare heterotrofa, cu formarea nivelului II din lantul trofic,
BACTERIVORE. In acest bazin se realizeaza:
• oxidarea intracelulara a produsilor de hidroliza
• nitrificarea heterotrofa prin care se descompune amoniacul sau ionii de amoniu in
azotiti respectiv azotati,
Exista bacterii heterotrofe care realizeaza nitrificarea, proces care se desfasoara In prezenta
oxigenului insuflat in masa de apa si bacterii specializate autotrofe care realizeaza denitrificarea,
obtinand oxigenul necesar metabolismului din cornpusii organici si cei pe baza de azot. Bacteriile
autotrofe pot convietui in acelasi mediu cu bacteriile heterotrofe .
. Reducerea substantelor organice se realizeaza in proportie de 80%.
Denitrificarea permite reducerea azotitilor la azot gazos, care se degaja in atrnosfera,
Tanc de nitrificare - denitrificare hetero-autotrofa - Nivelul III - (se dezvolta o bacterie
superioara a lantului trofic CARNIVOREcare continua procesele incepute ill zona nivelului II). In
plus, se realizeaza mineralizarea trofica, proces consumator de oxigen.
Tanc de nitrificare autotrofa - Nivelul IV - zona in care se dezvolta cele mai evaluate
microorganisme (CARNIVORE avansate ~i DETRIVORE - nivelul IV al lantului trofic - bacterii
care consuma reziduuri de substanta organics, metaboliti, celule moarte) care practic curata
sistemul.
Procesele de oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza si mineralizare trofica sunt
continuate si in plus apar procese de nitrificare autotrofa,
Aportul de oxigen este justificat de necesitatea producerii proceselor de mineralizare trofica
si oxidare intracelulara a produsilor de hidroliza.
Tehnologia permite eliminarea succesiva a substantelor organice in diferite stadii ale
lantului trofic, transformandu-le in substanta anorganica.
In tehnologiile conventionale rezulta namol activat, care este compus din masa celulara. in
tehnologia propusa aceasta masa celulara se regaseste pe mediul plutitor cu aderenta ridicata la
culturile bacteriene, iar substanta organica care intra in sistem este consumata si transformata in
materialul celulelor vii iar in ultima etapa, in nivelul IV, regasim celulele si microorganismele
detrivore care se hranesc cu celulele moarte si care sunt aderente la suportul plutitor.
Tehnologia de epurare a apelor uzate este bazata pe mineralizarea completa a materiilor
organice. Datorita relatiilor trofice avansate ale microorganismelor aflate pe filmul fix in procesele
de epurare, nu se formeaza namol in exces.
Din bazinul de stocare sediment primar, sedimentul primar decantat poate fi pompat catre
instalatia de deshidratare namol in saci prevazuta cu sistem de dozare polielectrolit pentru
imbunatatirea gradului de deshidratare, sau inapoi in unitatea de epurare biologica. Supematantul
rezultat in urma procesului de deshidratare, este reintrodus gravitational in circuitul de epurare.
Namolul rezultat este un namol mineralizat si deshidratat care va fi depozitat in saci pe o platforma
de stocare.
7.2.7. UNITATEA DE DEZINFECTIE CU ULTRAVIOLETE
Aceasta unitate de dezinfectie este o componenta a statiei de epurare compacta si realizeaza

dezinfectia apelor uzate epurate cu raze ultraviolete. Se monteaza suprateran, imediat dupa Blocul
de epurare biologica.
Apa limpezita este dirijata spre unitatea de dezinfectie cu ultraviolete, dupa care efluentul
epurat si dezinfectat, ce respects conditiile de calitate impuse de Normativul NTPA 001/2002, este
evacuat in emisar gravitational.
Instalatia de dezinfectie cu ultraviolete, montata irnediat dupa treapta biologica este din otel
inox ~i functioneaza cu lampi neimersate. Razele ultraviolete cu o lungirne de unda A.= 253,7 nm
penetreaza masa de lichid, producand moartea microorganismelor patogene. Eficienta dezinfectiei
este de 95% - 99%
7.2.8. BAZIN DE COLECTARE OMOGENIZARE SI POMPARE SEDIMENT PRIMAR
Bazinul asigura:
-colectarea sedirnentului primar provenit de la Unitatile de epurare compacta, containerizata
-omogenizarea namolului in vederea pomparii
-pomparea namolului la Unitatea de deshidratare cu saci filtru, si/sau
- pomparea namolului inapoi in tancurile de coagulare
Acest bazin este existent si a fost dimensionat si executat pentru capacitatea finala a statiei
de epurare.
Deoarece electropompa si mixeru montate in bazinul de colectare, omogenizare si pompare
sediment (BCOPS) au fost alese astfel incat sa deserveasca doar prirnul modul de epurare biologica,
este necesara marirea capacitatii de pompare si mixare.
In acest sens, in bazin se va monta o electropompa submersibila pentru namol avand
caracteristicile specificate anterior precum si un mixer electromagnetic pentru omogenizarea apelor
uzate menajere avand P = 1,5 kW, n = 1350 rot/ min, U = 400V/50Hz.
Sunt prevazute capace de acces pentru pompele submersibile, capac si trepte pentru acces
personal de intretinere si exploatare. Pentru trecerea noilor conducte tehnologice prin perretii
bazinului vor fi executate gauri prin carotare si vor fi montate piese de trecere.
Echipamentele prevazute vor fi de inalta fiabilitate.
7.2.9. UNITATEA DE DESIDDRATARE NAMOL
Unitatea de deshidratare este componenta a statiei compacte, containerizate si se monteaza

in Camera tehnica aferenta unitatii de epurare compacte, containerizate.
Sedimentul primar decantat, din Bazinul de colectare si pompare ajunge prin pompare in
Unitatea de deshidratare sediment primar. Aici acesta trece printr-un Ejector, unde se amesteca cu
floculant, dupa care trece printr-un Mixer static si apoi prin intermediul unui Distribuitor ajunge in
sacii filtranti. Apa se scurge in Colectorul lada de la partea inferioara, iar sedimentul deshidratat
este retinut in sacii cu carucior.
Substantele bio-preparatoare si apa din retea, necesare, sunt introduse in Rezervor prin
intermediul unei Palnii si unui Ejector.
Amestecul este omogenizat in Rezervor cu ajutorul unui Mixer.
Floculantul preparat este pompat cu ajutorul unei pompe dozatoare prin intermediul unui
robinet multifunctional in Ejectorul de sediment.
Instalatia de deshidratare sediment In saci realizeaza reducerea umiditatii micsorand
volumele ce urmeaza a fi evacuate din Statia de epurare.
Sacii filtranti permit scurgerea apei si intoarcerea acesteia in fluxul tehnologic al apei,
retinand sedimentul deshidratat care este deja stabilizat datorita adaosului de biopreparate. Acest
sediment nu mai reprezinta un pericol pentru sanatatea oamenilor. Dupa umplerea sacilor filtranti cu
sediment si dupa deshidratare, acestia vor fi depozitati pe platforma de containere pentru scurgere,
prevazuta cu sifon de scurgere Dn 200 mm. Apa rezultata in urma deshidratarii ajunge gravitational
In Bazinul de egalizare, omogenizare si pompare sediment.
7.2.10. UTILITATI AFERENTE STATIEI DE EPURARE
Pentru extinderea statiei de epurare existente, sunt necesare urmatoarele utilitati:

Bransament electric suplimentar;
Imprejmuire.
8. RISC TEHNIC/TEHNOLOGIC
8.1. Factori de rise tehnic/tehnologic avuti in vedere la proiectarea instalatiilor tehnologice
intreruperea functionarii unitatii de epurare biologica;

functionare necorespunzatoare;
caderea alimentarii cu energie electrica;
socuri terrnice si mecanice datorate functionarii necorespunzatoare sau actionarilor gresite;
poluarea mediului de lucru cu noxe periculoase pentru sanatate;
zgomot peste lirnitele admise;
temperaturi peste limitele suportabile In zonele de lucru;
alunecarea, caderea personalului de exploatare in camine, chesoane.
8.2. Masuri de prevenire prevazute in documentatie
dimensionarea corecta a echipamentelor si retelelor tehnologice;

prevederea de pompe de rezerva in instalatiile cu functionare continua;
utilizarea de echipamente fiabile cu mentenanta redusa si corespunzatoare mediului in care
functioneaza;
prevederea de protectii electrice si tehnologice corespunzatoare, performante ~i reglate conform
conditiilor de functionare;
coordonarea protectiilor electrice in vederea realizarii selectivitatii declansarilor;
realizarea unui sistem de cornanda-control si semnalizare performant;
realizarea unor scheme de blocaj pentru evitarea unor manevre gresite;
prevederea posibilitatii de ventilatie pentru camine si chesoane;
prevederea de capace, scari pentru camine, chesoane;
prevederea de dotari pentru protectia muncii si la incendiu;
stabilirea unui ansamblu de masuri tehnico-organizatorice pentru desfasurarea lucrarilor de
constructii-montaj, exploatare si mentenanta in conditii de siguranta.
Intoc11l"it,
~ut-
ing. Mariah/Radu
S.C. VISIS BEST PROIECT S.R.L. Proiect nr. 0212015
comuna Tatarastii de Jo~d}1d3T~~orfpan
_,,"/) ()
o~j\ I'\ '\;.
·z. .
-·-
CAIET DE SARCINI : . . .'...r
;I
'I
11· · . ..I . ~- '. c . --;
. I i -. /
. o , f>tQ \\ RETELE TEHNOLOGICE ;< ,- ; \iK 04752 *·
\ ~~.f;)~ ~ TINDERESTATIEDEEP~ 1\1
J:/
\ ....,
1.SCQ.UID! ~'Q.t=
CJ
I
\L.\
,:.._}\ ..' ,..,
I~; \\ ( .. ,:
e : --,!>-;",..
~ll~~nttll'l~~~ sarcini cuprinde conditiile tehnice necesare ~ft@i~~fei-.t6rde
terasameltt:ii:f~imontaj aferente realizarii retelelor tehnologice aferent~ntdetfi'statiei de
epurare.
Caietul de sarcini cuprinde:
descrierea lucrarilor;
caracteristicile materialelor ce intra ill opera;
etape de executie a lucrarilor de canalizare si conducte sub presiune din incinta;
verificari si probe;
receptia si punerea in functiune;
masuri de securitate la incendiu;
norme de protectia muncii;
standarde, normative, instructiuni.
Lucrarile propuse a se executa cuprind:
-detaliile necesare pentru realizarea lucrarilor la colectorul de evacuare a apelor epurate la
ermsar;
-detaliile necesare pentru realizarea lucrarilor de conducte sub presiune intre Bazinul de
egalizare, omogenizare si pompare apa uzata si Unitatea de epurare, intre Unitatea de epurare si
Bazinul de colectare si pompare namol, intre Bazinul de colectare si pompare namol si Unitatea de
deshidratare.
Conductele de canalizare cu curgere gravitationala se vor realiza din tuburi, fitinguri cu mufa
din PVC, SN 4, Dn 250 mm, iar conductele sub presiune din tuburi, fitinguri din PEID asamblate prin
sudura, De 63 si De 90 mm.
3. CARACTERISTICILEMATERIALELOR CE INTRA IN OPERA

Materialele utilizate la executia retelelor de canalizare cu curgere gravitationala si sub presiune
vor fi noi, omologate si vor respecta standardele si specificatiile de material indicate ill prezentul caiet
de sarcini.
Toate materialele folosite vor insotite de certificatele de calitate eliberate de furnizorul
materialelor, completate cu rezultatele incercarilor, conform standardelor in vigoare.
4. ETAPE DE EXECUTIE A LUCRARILOR

Tehnologia executarii retelelor de canalizare cu curgere gravitationala si sub presiune din tuburi
PVC si PEID ingropate in pamant comporta urmatoarele faze si operatiuni:
4.1. Faza premergatoare

- Pregatirea traseului conductei (eliberare teren)
- Marcarea traseului si fixarea reperilor in vederea executiei Iucrarilor la cotele din proiect.
- Receptia, sortarea si transportul conductelor PVC si PEID dupa diametre si a materialelor
pentru executie.
- Stabilirea amplasamentelor caminelor de vizitare,
Verificarea cotelor in caminele de vizitare
4.2. Faza de executie
- Saparea transeelor
Lansarea si imbinarea conductelor
Executia caminelor de vizitare cf. STAS 2448/82
4.3. Faza de probe si punere in functiune
- Proba de etanseitate a conductelor

- Inlaturarca defectiunilor
- Executia urnpluturilor
- Receptia generala a retelei.
5. TRASAREA SI NIVELMENTUL
Inainte de inceperea lucrarilor, constructorul va materializa pe teren traseul retelelor si
racordurilor si a caminelor de vizitare conform proiect, marcand punctele caracteristice (amplasament
camine, separator, schimbari de directie, etc.) prin taru$i.
In cazul in care elementele de trasare sunt insuficiente sau apar neconcordante intre situatia din
teren si proiect, se vor solicita clarificari din partea proiectantului.
Determinarea exacta a adancimii de sapatura se va face cu rigle de nivel si cruci de vizare,
pentru asigurarea cotelor din proiect si panta continua.
Siipiitura si sprijinirea transeei
La efectuarea sapaturilor se vor respecta prevederile din normativ C 169/88 pentru executia
lucrarilor de terasamente si din NP 133/2013.
Sapatura se va incepe nurnai dupa completa organizare a santierului si aprovizionarea
conductelor si a celorlalte materiale necesare, astfel ca santurile sa ramana deschise un timp cat mai
scurt.
Sapatura santurilor se va face conform unui grafic detaliat al executiei conductelor si
caminelor, intocmit de constructor pe baza posibilitatilor de lucru ale santierului.
Sapaturile se vor executa manual In transee cu taluz vertical cu latimea de 0,80 m, cu
sprijiniri orizontale la transee si sprijiniri cu dulapi metalice verticali la camine.
Pentru camine, sectiunea sapaturii va fi 1,5 x 1,5 m pe fiecare latura,
Amenajarea patului pentru conducte se va face prin asternerea manuala a unui strat de nisip de
15 cm grosime sub tuburile de PVC si PEID si 15 cm grosime deasupra tuburilor, conform detaliilor
din profilele longitudinale.
6. LANSAREA CONDUCTELOR
La primirea tevilor pe santier se va examina certificatul de calitate si se vor verifica
dimensiunile si caracteristicile tuburilor, atat la primirea acestora pe santier cat si la depozitarea
acestora pe marginea santului.
Verificarea va avea ca obiect atat dimensiunile conductelor si vor trebui sa se incadreze
conditiilor tehnice din catalogul de produse al furnizorului.
Inainte de coborarea tuburilor ill transee, se recornanda sa se asigure o adancitura de imbinare
sau "clopot" pe fundul transeei (In dreptul imbinarii cu mufa sau prin sudura) pentru a permite
asamblarea corecta,
7. ASAMBLAREA CONDUCTELOR PVC SI PEHD

Asamblarea conductelor cu curgere gravitationala
Inelul de etansare din cauciuc al racordului si capatul drept pereche trebuie sa fie curatite si
unse cu pasta de imbinare chiar inainte de realizarea imbinarii
La executarea canalizarilor se vor respecta obligatoriu toate prevederile din "Ghid privind
proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canaliza.re utilizand conducte din
PVC".
Asamblarea conductelor PEID sub presiune
La primirea tevilor pe santier se va exarnina certifica.tul de calitate si se vor verifica
dimensiunile si caracteristicile tevilor.
in procedeul de sudare cap la cap cu termoelement (disc sau oglinda), piesele de asamblat
(tub/tub, tub/fiting sau fiting/fiting) sunt incalzite in zona de sudat la temperatura de sudura, apoi
suda.te impreuna prin aplicarea presiunii fara aport suplimentar de material. Rezulta o imbinare
omogena. Realizarea sudurilor cap la cap cu termoelement nu trebuie sa se faca decat prin utilizarea
aparatelor de sudura care permit controlul valorii presiunii aplicate si de regula, al temperaturii.
Indicele de fluiditate a racordurilor cu capete drepte pentru sudura In PE se situeaza in garna 0, 7
si 1,3 g/l Omin. Ele pot fi sudate cu tuburi din PE al carer indice de fluiditate MFI este cuprins intre 0,4
si 1,3g/l Omin.
in zona imbinarii, grosimea peretelui tubului de racordat trebuie sa corespunda celei a
racordului de sudat cap la cap.
Sudurile cap la cap cu termoelement nu trebuie sa fie executate decat de sudori calificati,
atestati de producator sau o institutie autorizata.
Suplimentar fata de uneltele folosite in mod curent pentru instalarea tevilor din materiale
plastice, cum ar fi taietor de tuburi sau foarfeca, este necesar un aparat de sudat special pentru sudura
cap la cap. Acest aparat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte minimale:
-Dispozitivele de strangere trebuie sa permita strangerea corespunzatoare a pieselor :f'arasa
deterioreze suprafetele si nici sa afecteze forma rotunda a lor. Dealtfel, piesele trebuie sa poata fi
stranse intr-o aliniere perfecta.
-Este necesar sa fie posibila o pregatire prin indepartarea aschiilor cu fete plan-paralele de
pe suprafetele de sudat stranse de aparatul de sudura.
-Aparatul de sudura trebuie sa aiba o constructie suficient de rigida pentru ca in timpul
procesului de sudura presiunile ce trebuie aplicate sa nu provoace deformari ale acestuia.
Suprafetele de incalzire ale termoelementului trebuie sa fie plane si paralele. Repartitia
temperaturii pe suprafata utila nu trebuie sa prezinte depasiri superioare la 10 °c.
Pentru instalarea si utilizarea aparatului de sudura, trebuie sa se urmeze modul de intrebuintare
indicat de producator
Locul de munca trebuie sa fie protejat impotriva efectelor defavorabile ale intemperiilor, cum
sunt ploaia, zapada sau vantul. In caz de temperaturi mai mici de +5gr.C si mai mari de 40gr.C, este
necesar sa se ia masuri corespunzatoare pentru protejarea locului de munca .in scopul obtinerii unei
temperaturi care sa permita asigurarea unei executii impecabile a sudurilor si a unor conditii normale
de munca. In caz de expunere la razele solare, protectia locului unde se efectueaza sudura se va realiza
printr-o prelata care permite sa se obtina o temperatura uniforma pe tot conturul tubului. Ill masura in
care este posibil, extremitatile opuse ale tuburilor de sudat trebuie sa fie obturate pentru a reduce cat
mai mult posibil racirea suprafetelor sudurii prin efectul vantului,
Temperatura de sudura trebuie sa fie cuprinsa intre 200 si 220 °c. Trebuie sa se controleze , de
asemenea , din cand ill cand , temperatura de sudare , in timpul executiei lucrarilor de sudura . In
special efectul vantului poate provoca modificari usoare ale temperaturii termoelementului.
Suprafata termoelementului trebuie sa fie protejata impotriva murdariei.Inainte de a incepe
fiecare sudura , se curata cele doua parti ale termoelementului cu ajutorul unei hartii uscate si
nefibroase . in timpul intreruperilor sudurii , termoelementul se pastreaza astfel incat sa fie protejat
impotriva efectelor vantului ' rnurdaririi si deteriorarilor.
Piesele stranse in dispozitivul de sudura sunt pregatite simultan prin indedartarea aschiilor cu
ajutorul rabotezei destinate acestui scop. Grosimea aschiilor trebuie sa fie < 0,2mm. Aceasta pregatire
este suficienta atunci cand cele doua piese de sudat nu mai prezinta parti nerazuite, Acesta este, in mod
normal, cazul atunci cand nu se mai desprind aschii de pe suprafetele pregatite. In orice caz se evita
atingerea cu mainile a suprafetelor de sudat. In caz contrar,se procedeaza la o curatire cu hartie
absorbanta imbibata cu solvent. Dupa pregatire, cele doua piese se apropie pana cand ajung In contact.
Spatiul dintre piese nu trebuie sa depaseasca in nici un punct 0,5mm.
Se controleaza ill acelasi timp alinierea celor doua piese. Un eventual decalaj al suprafetelor
exterioare nu trebuie sa depaseasca 10% din grosimea peretelui. In caz contrar, trebuie gasita o pozitie
mai buna de strangere, de exemplu prin rotirea tubului. Important: Pregatirea suprafetelor de sudura
trebuie sa fie efectuata chiar inaintea sudurii.
Nu se admite In nici un caz folosirea agentilor de racire in timpul racirii. Piesele de sudat
trebuie sa fie mentinute in dispozitivul de sudare sub presiunea de imbinare pana la incheierea
timpului de racire indicat in tabel.
8. EXECUTIA CAMINELOR DE VIZITARE

Caminele de vizitare se vor executa conform STAS 2448/82 si sunt compuse din:
fundatia caminului, din beton monolit;
corp camin (cos acces), realizat din tuburi de beton cu rnufa, Dn 80, inglobat la un capat in fundatia
caminului;
aducerea la cota a cosului de acces (la nivelul terenului) cu beton monolit.
La partea superioara este prevazuta o placa prefabricata pe care se va rezema capacul carosabil.
Acoperirea caminelor de vizitare se va face cu capace cu rama din fonta ST AS 2308/81 cu
piesa suport tip IV necarosabil.
9. VERIFICAru ~I PROBE
9.1.Pentru conductele de canalizare cu curgere gravitationala

Retelele de canalizare se vor proba preliminar la fiecare tronson, pe marginea santului.
Proba finala se poate realiza pe mai multe tronsoane, dar numai In sant,
Inaintea probei de etanseitate, transeea se umple partial pana la 20-30 cm peste partea
superioara a tubului lasandu-se imbinarile libere.
Proba de etanseitate se va efectua intre camine consecutive, umplerea canalului facandu-se de
la capatul aval.
Pentru realizarea probei de etanseitate se inchid etans toate orificiile si se blocheaza
extremitatile canalelor si a tuturor punctelor susceptibile de a se deplasa In timpul probei.
P proba=0,5 bar
Durata de incercare este de minim 15 minute.
Pierderile de apa adrnise In canal sunt conform STAS 3051/91
Probele de etanseitate nu se vor executa la temperaturi exterioare mai rnici de+ 5°C .
Pentru canalizarea din tuburi PVC conducta trebuie sa fie umpluta cu apa timp de 1 era. Proba
nu trebuie sa prezinte pierderi de apa eel putin 15 minute la o presiune de 0.5 bari. Apa adaugata nu
trebuie sa depaseasca 0.02 litri I mp de suprafata udata in interiorul tubului.
9.2.Pentru conductele de canalizare sub presiune

Proba de presiune se efectueaza o data cu tronsoanele de conducte aparente de la capete
conform cap. 7 din Caietul de sarcini aferent Montare de echipamente si conducte tehnologice aferente.
10. UMPLEREA TRAN~EEI CUPAM.ANT

Materialul de umplutura trebuie sa fie curatat de pietre si blocuri (granule de 20 mm
eel mult) si de materiale susceptibile sa deterioreze conductele (cenusi agresive), precum si goluri care
pot avea tasari ulterioare.
Se interzice executia lucrarilor de umplutura pe timp friguros cu temperaturi avand valori sub
0°C.
Umplerea transeei se va executa dupa efectuarea probei de presiune.
Umplerea transeei se va face in straturi succesive de pamant de 15 cm grosime, compactat cu
maiul de mana la umiditatea optima, functie de natura terenului de umplutura, simultan pe ambele parti
pentru evitarea deplasarii laterale a tubului.
In zona tubului, pana la 0,30 m deasupra generatoarei superioare, materialele de umplutura
trebuie sa fie puse in straturi succesive de grosime maxima de 0, l 5m. Aceste materiale vor fi
compactate manual sau cu echipament usor. Compactarea nu trebuie sa fie excesiva pentru a nu
periclita stabilitatea tubului, in special tuburile deformabile. Trebuie sa se compacteze in jurul tubului
atat cat este necesar pentru asigurarea stabilitatii tubului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate pe tronsoane, transeea se va umple cu pamant, Iasandu-se
libere imbinarile intre tronsoane, care se vor umple dupa proba generala.
La umplerea cornpleta a transeei se va avea grija ca suprafata terenului sa fie refacuta conform
amenajarii initiale (drumuri, trotuare, etc.).
11. RECEPTIA ~I PUNEREA iN FUNCTIUNE

Dupa efectuarea probelor pe tronsoane, remedierea defectiunilor si realizarea racordurilor, se
trece la proba generala si receptia lucrarilor conform prevederilor normativului NP 133-2013.
Receptia lucrarilor este precedata de controlul riguros al acestora, care cuprinde in mod
obligatoriu urmatoarele elemente:
- verificarea aspectului general al instalatiei
- respectarea dimensiunilor si a celorlalte cote prevazute in proiectele de executie,
- asigurarea capacitatii de transport,
- respectarea masurilor de protectie si securitate a muncii,
Punerea in functiune a lucrarilor necesita luarea in prealabil a urmatoarelor masuri obligatorii:
- instruirea personalului de exploatare si verificarea insusirii de catre acestia a prevederilor
regulamentului,
- organizarea evidentelor de exploatare,
- asigurarea unui sistem corespunzator de informare si de transmitere a datelor.
12. MASUR! DE SECURITATE LA INCENDIU

La executarea ~i exploatarea lucrarilor din documentatie se va avea in vedere respectarea
precizarilor firmei producatoare si a urmatoarelor normative:
- PE 022/87 Prescriptii generale de proiectare a centralelor termoelectrice si a retelelor de
termoficare;
- PE 009/93 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru producerea,
transportul ~i distributia energiei electrice ~i termice.
- P 118/2-2013/2005 Normativ privind securitatea la incendiu a constructiilor - Partea a II-a -
Instalatii de stingere;
- C-300/94 Normativ de prevenire ~i stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii ~i instalatii aferente.
- HG nr.51/92 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a
incendiilor cu modificarile si completarile HG nr.71196, HG 571/98 si HG nr.676/98.
- Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor aprobate cu Ord. MI nr.
775/98
- Ordonanta guvernului nr. 60/97 privind apararea impotriva incendiilor aprobata prin decretul
nr. 636/97 si cu modificarile din Legea nr. 212/97
- prevederile din GP 043/99
13. MASUR! DE PROTECTIA MUNCii

Pentru executarea lucrarilor prevazute in cadrul prezentului proiect este absolut necesar
respectarea de catre executant si beneficiar a prevederilor din "Regulamentul privind protectia si igiena
muncii in constructii" aprobat cu ord. 9/15.03.1993 al MLPAT publicat in BC 5-6-7-8
Atat executantul cat si beneficiarul vor respecta din ordinul de mai sus cu precadere
urmatoarele articole:
- reguli generale 1583-1680
- pentru executarea sapaturilor 537-566, 574-590, 568, 1611-1661
-pentru prepararea si transportul betoanelor si mortarelor 691-761
- pentru turnarea si compactarea betoanelor 762-770
- pentru fasonare si montare armaturi, articolele 794-806
- pentru lucrarile executate pe timp friguros 283-292
Se vor respecta de asemeni:
- N orme generale de protectia muncii 2002
-Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje ill
constructii ind. IM 006196 aprobat cu ord. ill. 73/N/15.01.1996
- Norme specifice de securitate pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire
aprobate cu ord. 117/96 de MM si PS.
- Legea protectiei muncii 90/96 si normele metodologice de aplicare
- PE 006/81 Instructiuni generale de protectia muncii pentru unitatile MEE
- Norme specifice de securitate a muncii pentru preparare, transport, tumarea betoanelor si
executarea Iucrarilor de beton armat, precornprimat aprobat cu ord. 136/95 de MM si PS.
- Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje- schele, cintre esafodaje, Ind. Im
006-96,cap.24,29
- DCS ill. 400/81 pentru instituirea unor reguli privind exploatarea si intretinerea instalatiilor
utilajelor si masinilor, intarirea ordinii si disciplinei in munca in unitatile cu foe continuu.
Intrarea in camine se va face numai in mod organizat, in prezenta sefului de echipa,
Echipa care efectueaza lucrarile de reparatii la camine va fi formata din eel putin trei lucratori.
Aerisirea caminelor se va face prin ventilare artificiala cu ajutorul unui ventilator electric
mobil.
Este interzis fumatul, aprinsul chibritelor sau iluminatul cu flacara in camine (canale).
Iluminatul se va face numai cu lampi etanse de tip minier, (tip Davis) sau cu larnpi electrice avand
tensiunea de alimentare maxima 12 V.
Muncitorii trebuie sa poarte echipament de protectie: rnasca de gaze, cornbinezon, casca, cizme
si manusi de cauciuc.
La coborarea si scoaterea utilajelor din camine muncitorii trebuie sa stea ill afara caminului
evitand astfel sa fie vatamati de caderea vreunei scule sau a unui utilaj.
Caminele vor fi prevazute ill mod obligatoriu cu capace, coborarea ill camin urmand a se face
numai in conditiile prevazute in normativele de protectie a muncii.
14. STANDARDE, INSTRUCTIUNI ~I NORMATIVE,
14.1. Standarde
- 9824/5-75 Trasarea retelelor pe teren
- SR ISO - 599612000 Armaturi industriale din fonta
- 8804/3,5,6,8/92 Fitinguri sudate din otel
- DIN 8074-SDRl 1 Tevi din polietilena inalta densitate PE 80 Pn 6
- 4 3 8/1-89 Produse din otel pentru armarea betonului. Otel beton
- SR ISO 7005-1-99 Flanse din otel, Flanse rotunde plate.
- Tevi din polietilena inalta densitate, PE 80, pentru canalizare, SN 4 SDR 26
- DIN 16963 Flanse -ansamblu adaptor, Pn 10 (cf catalog de produse furnizor)
- 2308/81 Capace si rame din fonta pentru camine,
- 695/80 Hidranti subterani de incendiu
- 3779/80 Hidranti supraterani de incendiu
-701/74 Racorduri fixe pentru incendiu tip A,B
-705174 Racorduri infundate pentru incendiu tip A, B
-SR 6819/97 Alimentari cu apa. Aductiuni. Studii, prescriptii de proiectare si de executie.
-9312/90 Subtraversari de drumuri
- ST AS 1848/90 - Canalizare exterioare. Deterrninarea debitelor de apa de canalizare
- STAS 3 051 /91 - Sisteme de canalizare. Canale ale retelelor exterioare de canalizare, prescriptii
fundamentale de proiectare.
14.2. Instructiuni si normative
- NP 133/2013 -Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa
si canalizare a localitatilor.
- 19/94 si 19/96 Norrnativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor sanitare
- C 169/1988 Norrnativ pentru executarea Iucrarilor de terasamente
- C 56/86 Norrnativ pentru verificarea calitatii si receptia Iucrarilor de constructii si instalatii aferente
- C 11/74 Instructini tehnice privind alcatuirea si folosirea ill constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje.
- NE 012/99 Cod de practica pentru executia Iucrarilor de beton armat si beton precomprimat, aprobat
de MLPAT cu ord. 59/N/24,08/99
- P 130/97 Norrnativ pentru urmarirea cornportarii constructiilor
- GP 043/99 Ghid pentru proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizand conducte din PVC, polietilena si polipropilena.
- Ghid pentru programarea controlului calitatii executarii lucrarilor pe santier
- NTPA- 001/2002 - Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate
industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii naturali - aprobat prin HG 188/02.2002
- NPTA - 002/2002 - Normativ privind conditiile de evacuare a apelor uzate in retelele de canalizare
ale localitatilor si direct in statia de epurare aprobat prin HG nr. 188/02.2002
- Norrne de igiena si recomandari privind mediul de viata al populatiei, aprobate de Ministerul
Sanatatii cu Ordinul nr. 1935/13.09.96
- Norrne specifice privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara, aprobate prin HG nr.
101/03.04.97
- Masuri de protectie a cantitatii resurselor de apa aprobate prin HG nr. 472/09.06.2000
- Legea 10/18 ian 1995 - privind calitatea in constructii
Directiva Consiliului Comunitatilor 91/271/CEE din21 mai 1991 privind tratarea apelor urbane
'
reziduale.
t
Into cm
ing. Mariar a.clu
·
\ I /
I l-1
'
! .
' {;
J
comuna Tatarastii de Jos,.i~d:·.:relforman
.
. . n?
v
. ()
l (} ~Ji/\ •\.j •t
.,::) ~0 p ..,,.. .-·1
v
ti •. : ;:; /
1- j
AIET DE SARCINI ·
i\ .
1- I
\ N I<
· --·)
U <·.1 :J -
u pentru ~,~
W/L-'•"'7'-~J'-AMENTE SI CONDUCTE Alr~~TB; \\ .··.·
...__..... \..,"\.'°}),"'' "'
.,,.,... . ~
Prezentul are de sarcini A, are scopul de a pune la

- ~ -- ~
I~~1::::::-,,~·r-
dispozitia bene: c1arului
si a
executantului informatiile tehnice necesare efectuarii Iucrarilor de montaj echipamente si conducte
aparente, sub presiune, aferente Unitatii de epurare compacte containerizate, Bazinului de egalizare,
omogenizare si pompare ape menajere si Bazinului de colectare si pompare sediment.
Caietul de sarcini contine:
- caracteristicile echipamentelor ce se vor monta
- conditii tehnice necesare realizarii lucrarilor de montaj
- etape de executie a Iucrarilor de montaj
- conditii de executie a lucrarilor de verificari si probe
- program pentru controlul calitatii lucrarilor executate
Prezentul caiet de sarcini nu contine prevederi pe parte de constructii, instalatii, electric si
automatizare, acestea facand obiectul unor caiete de sarcini distincte.
2. PREZENTAREA OBIECTULUI
Bazinul de egalizare, omogenizare pompa.re ape uzate menajere (BEOP AM) si Bazinul de
colectare si pompare sediment (BCOP A) sunt constructii existente, ingropate, din beton armat. Cele
doua bazine sunt joantive.
Unitatea de epurare este un obiect suprate.ran, compact, containerizat, montat pe o fundatie
din beton armat.
3 CARACTERISTICI TEHNICO-FUNCTIONALE ALE

ECIDP AMENTELOR
Echipamentele care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini sunt conform listelor de utilaj si
descrierilor din Memoriu tehnic pentru echipamente si retele tehnologice si vor respecta
caracteristicile mentionate in acesta.
Materialele din care vor fi executate echipamentele, vor fi alese incat sa corespunda
caracteristicilor fluidelor de lucru.
4. MA TERIALE
Materialele utilizate la executia Iucrarilor de montaj vor fi noi si vor respecta specificatiile
de materiale indicate ill proiect. Toate materialele folosite vor fi insotite de certificatele de calitate
eliberate de furnizorul acestora. Certificatele vor fi completate cu rezultatele incercarilor, conform
standardelor in vigoare.
Avand in vedere caracteristicle fluidului de lucru si parametrii de lucru, materialul utilizat
pentru conducte (tuburi, fitinguri) este PVC si PEID.
5. DESCRIEREA LUCRAluLOR
Realizarea Iucrarilor de montaj ale echipamentelor ~1 conductelor implica parcurgerea
urmatoarelor etape de executie:
- verificarea partii de constructii la montaj;
- executia montajului echipamentelor;
- executia montajului instalatiilor de conducte;
- efectuarea lucrarilor de verificari ~i probe;
- darea in exploatare a instalatiei;
5.1. Verificarea partii de constructie la montaj

Operatiunea de verificare a lucrarilor de constructie in vederea efectuarii montajului se va
face dupa o atenta analiza a proiectului de montaj, urmata de verificarea masuratorilor executate de
montor in amplasament.
Montorul va face masuratori in amplasament, acestea se vor consemna intr-un proces verbal
semnat de catre montor si beneficiarul de investitie.
Se va acorda o atentie deosebita urmatoarele aspecte:
- verificarea pozitionarii, a cotelor si dimensiunilor penetratiilor si pieselor inglobate in
bet on;
- verificarea cotelor de gabarit ale statiei;
- verificarea pozitionarii ~i dimensiunilor fundatiilor echipamentelor;
Datele obtinute prin masuratori, in teren, trebuie sa corespunda celor prevazute in proiectele
de constructii si montaj. in cazul in care se constata abateri, este obligatorie consultarea
proiectantului in vederea analizarii situatiei aparute si stabilirii unei solutii.
5.2. Montajul echipamentelor
Atentie! Se recomanda procurarea fitingurilor de racord la echipamente dupa

achizitionarea echipamentelor si adaptarea racordurilor din proiect cu
furnitura.
5.2.1. Montajul electropompelor

Se monteaza doua electropompe fixe in BEOPAM si o electropompa in BCOPS.
Montajul echipamentului se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a prescriptiilor
fabricantului (consemnate in cartile tehnice) si a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre
echipamente si instalatia de conducte se realizeaza prin flansare. Datorita acestui aspect, trebuiesc
respectate cotele de montaj fata de partea de constructie pentru a se putea monta cu usurinta
garniturile si suruburile ~i pentru evitarea aparitiei solicitarilor rnecanice (tensiunilor) in corpul
pompelor.
Montarea electropornpelor implica parcurgerea urmatoarelor etape:
a) - organizarea lucrarilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinata depozitarii si verificarii partilor
cornponente ale echipamentelor, precum si deconservarea lor inaintea inceperii
rnontajului);
- accesul (care trebuie sa asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe
platforma de depozitare pana la locul de montaj precurn si conditiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de rnontaj).
- locul de rnontaj (care trebuie sa asigure conditiile necesare realizarii rnontajului in
mod corespunzator din punctul de vedere al calitatii Iucrarilor executate, al normelor
de protectie a muncii si al conditiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentului (cot suport, unitate pornpa-rnotor, ghidaj) in conformitate cu
documentatia de rnontaj si cartea tehnic a echipamentului, verificarea starii de conservare (conform
cartii tehnice), verificarea si preluarea certificatelor de calitate si intocmirea formelor de preluare la
montaj
c) - pregatirea radierului/fundatiei, curatirea partilor filetate a suruburilor de fundatie, a
gaurilor filetate si nefiletate din placa de baza;
d) - trasarea axelor fundatiei, a golurilor suruburilor de fundatie si a ghidajului si verificarea
cotelor de nivel si de rnontaj ale suportului pornpei si ghidajului (corelarea intre suportul popei si
ghidajul fixat la partea superioara de rama golului de montaj din planseul bazinelor)
e) - inaintea instalarii, se va spala echipamentul pentru a inlatura inhibitorul de coroziune
sau alte materiale straine ce s-ar fi putut acumula in timpul transportului, depozitarii si manipularii.
I . Se va utiliza o solutie slab alcalina la 80° C sau un solvent petrolier eficace
f) - curatirea suprafetelor placii de baza ce vin in contact direct cu betonul. Nuse vor folosi
solventi deoarece reziduul poate impiedica aderenta.
g) - premontarea placii de baza (cotului suport) si ghidajului, efectuandu-se totodata
controlul planeitatii placii de baza (cu ajutorul nivelei) si verticalitatii ghidajului cu ajutorul firului
cu plumb
Orizontalitatea se va realiza prin strangerea piulitelor suruburilor de fundatie. Se verifica in
perrnanenta orizontalitatea reajustand cat este necesar cu ajutorul unor by-lagare, pana cand piulitele
sunt complet stranse si placa de baza este orizontala,
h) - montarea unitatii pompa-rnotor pe cotul suport si verificarea corectitudinii pozitiei de
montaj a cotului suport si ghidajului prin manevre de scoatere si introducere a pompei.
i) - intocmirea formelor de verificare a centrajului cot suport-ghidaj (cu beneficiarul si
asistenta tehnica).
j) - pregatirea pentru injectie/betonare, dupa cum placa suport a cotului pompei se fixeaza
direct de radierul chesonului sau pe o fundatie din beton armat ancorata de armaturile di radierul
chesonului, injectarea/betonarea, verificarea prizei betonului marca C 16120 ( dupa perioada
prescrisa) conform NE- 012 - 99
Alinierea precisa a cotului suport al pompei si ghidajului este indispensabila pentru corecta
functionare si exploatare a pompei.
k) - conservarea echipamentelor, incepand cu perioada de asamblare in instalatie si pana la
terminarea montajului
5.2.2. Montajul mixerelor

Se monteaza un mixer in BEOPAM si un mixer in BCOPS.
Conditiile si etapele de montaj ale mixerului sunt similare cu cele de la pompele
submersibile mai putin cele legate de montajul cotului suport care lipseste in cazul mixerului.
5.2.3. Montajul containerelor aferente Unitatii de epurare si anexelor acesteia

Containerele aferente Unitatii biologice si anexelor acesteia se monteaza pe platforma de
beton armat aferenta.
Montajul echipamentelor se va executa cu respectarea prevederilor C 204-80, a prescriptiilor
fabricantului (consemnate ill cartile tehnice) i'i a cotelor din desenele de montaj. Racordurile dintre
echipamente si instalatiile de conducte se realizeaza prin flansare sau filetare. Datorita acestui
aspect, trebuiesc respectate cotele de montaj fata de partea de constructie pentru a se putea manta cu
usurinta garniturile si suruburile si pentru evitarea aparitiei solicitarilor mecanice (tensiuni) in
zonele de racord.
Montarea containerelor implica parcurgerea urmatoarelor etape:
a) - organizarea Iucrarilor de montaj, care cuprinde:
- amenajarea platformei de depozitare (destinata depozitarii ~i verificarii partilor
componente ale echipamentelor precum i'i deconservarea lor inaintea inceperii
montajului);
- accesul (care trebuie sa asigure posibilitatea transportului echipamentelor de pe
platforma de depozitare pana la locul de montaj precum si conditiile necesare pentru
ajungerea personalului la locul de montaj).
- locul de montaj (care trebuie sa asigure conditiile necesare realizarii montajului in
mod corespunzator din punctul de vedere al calitatii lucrarilor executate, al normelor
de protectie a muncii si al conditiilor de lucru).
b)- identificarea echipamentelor in conformitate cu documentatia de montaj si cartea tehnic a
echipamentului, verificarea starii de conservare (conform cartii tehnice ), verificarea ~i preluarea
certificatelor de calitate si intocmirea formelor de preluare la montaj
c) - pregatirea fundatiei
d) - trasarea axelor fundatiei si a golurilor suruburilor de fundatie
e) - inaintea instalarii, se va spala echipamentul pentru a inlatura inhibitorul de coroziune
sau alte materiale straine ce s-ar fi putut acumula ill timpul transportului, depozitarii si manipularii.
Se va utiliza o solutie slab alcalina la 80° C sau un solvent petrolier eficace
f) - curatirea suprafetelor placii de baza ce vin in contact direct cu betonul. Nu se vor folosi
solventi deoarece reziduul poate impiedica aderenta.
g) - premontarea containerelor, efectuandu-se totodata controlul planeitatii placii de baza (cu
ajutorul nivelei)
Orizontalitatea se va realiza prin strangerea piulitelor suruburilor de fundatie. Se verifica in
permanenta orizontalitatea reajustand cat este necesar cu ajutorul unor by-lagare, pana cand piulitele
sunt complet stranse si placa de baza este orizontala.
h) - Intocmirea formelor de verificare a montajului containerelor pe fundatiile/platformelede
beton armat (cu beneficiarul si asistenta tehnica).
i) - injectia suruburilor de ancorare/conexpandurilor.
j) - conservarea echipamentelor, incepand cu perioada de asamblare in instalatie si pana la
terminarea montajului
5.3.Montajului instalatiei de conducte

Conductele aparente, sub presiune, care fac obiectul prezentului Caiet de sarcini, se executa
din tuburi si fitinguri din PEID De 50, De 63 si De 90, care se asambleaza prin infiletare si flansare.
in principiu, montarea instalatiilor tehnologice cu conducte implica parcurgerea
urmatoarelor etape:
- studierea docurnentatiei de montaj si organizarea executiei montajului;
- verificarea starii fizice a conductelor (tuburi, fitinguri) si armaturilor (robineti) ~i
identificarea acestora in conformitate cu desenele de montaj, implicit verificarea material el or dupa
certificatele de calitate emise de fumizori;
- trasarea, debitarea, filetarea tronsoanelor de tuburi, alinierea si centrarea traseelor de
conducte, intocmirea fiselor de masuratori,
- premontarea elementelor de conducta si armaturilor conform desenelor de montaj
- verificarea fiselor de masuratori si montarea definitiva urmata de montarea suporturilor
provizorii, apoi verificarea realizarii pantelor tehnologice;
- blocarea suporturilor ~i pregatirea circuitelor in vederea efectuarii probei hidraulice;
- efectuarea probei hudraulice de etanseitate, in scopul depistarii si remedierii eventualelor
defecte constatate;
- conservarea materialelor de baza si auxiliare incepand cu perioada de asamblare in
instalatie si pana la terminarea montajului;
Amintim ca toate Iucrarile de montaj se vor executa cu materiale noi, omlogate, ce
corespund standardelor in vigoare, insotite de certificate de calitate, receptionare si depozitare
conform prevederilor in vigoare.
Asamblarile demontabile cu organe de asamblare (suruburi, piulite, saibe, garnituri) si prin
infiletare, vor fi executate cu personal calificat pentru asemenea operatiuni.
5.4.Efectuarea lucrarilor de verificari si probe

Aceasta etapa cuprinde:
- verificarea vizuala a realizarii montajului echipamentelor si conductelor in conformitate cu
proiectul de montaj
- efectuarea probei de presiune cu apa
- efectuarea remedierilor eventualelor defectiuni evidentiate in timpul lucrarilor de probe.
Lucrarile de probe se vor executa conform prevederilor cuprinse in cap. 7 al prezentului
caiet de sarcini.
5.5.Darea In exploatare a instalatiilor
Aceasta etapa cuprinde:
- verificarea tuturor docurnentelor care atesta parcurgerea tuturor etapelor prezentate mai sus
(procese verbale de preluare a constructiei pentru efectuarea montajului, certificate privind calitatea
materialelor folosite, procese verbale de efectuare a probelor - inclusiv defectele aparute ~i
remedierile executate)
- verificarea executiei montajului in teren in conformitate cu prevederile proiectului;
- efectuarea probei de functionare a instalatiei timp de 72 ore (conform PE 003), pe
parcursul acesteia urmarindu-se incadrarea functionarii instalatiei in parametrii (realizarea
obiectivelor cheie ).
6. CONDITII DE EXECUTIE A LUCRARILOR

La executia instalatiei se vor respecta indicatiile ~i conditiile tehnice cuprinse in desenele de
montaj si NORMATIVELE C204-80 si CI50-84;
Tehnologia de executie va fi stabilita de catre executant, cu respectarea obligatorie a
conditiilor prescrise ill desenele de executie (cote, dimensiuni, materiale, abateri, etc.) si a cerintelor
din prezentul Caiet de sarcini.
7. VERIFICARI ~I LUCRARI DE PROBE
7.1. Verificari
Inainte de efectuarea lucrarilor de probe, se vor face o serie de verificari la terminarea
montajului, in conformitate cu prescriptiile ill vigoare (PE003 si C204-80).
Se va verifica existenta certificatelor de calitate pentru materialele noi.
Se va verifica vizual aspectul materialelor intrate in opera. Tuburile, fitingurile, armaturile
care prezinta defectiuni nu vor fi folosite.
Se verifica daca montajul s-a executat in conformitate cu desenele de montaj.
Se verifica incadrarea lucrarilor de montaj in cotele prevazute in desenele de montaj.
Pentru echipamente, se verifica respectarea conditiilor impuse prin instructiunile si normele
tehnice de montaj intocmite de proiectantul de specialitate (Carti tehnice care insotesc
echipamentul).
Se verifica existenta procesului verbal de admitere a instalatiei la probe, dupa terminarea
Iucrarilor de montaj.
7.2. Probade presiune hidraulica

La terminarea montajului instalatiilor de conducte acestea se vor proba din punct de vedere
al rezistentei si etanseitatii, Proba de presiune va certifica capacitatea sistemelor de a functiona in
limitele parametrilor de exploatare si fiabilitate proiectati.
Proba de presiune hidraulica se va executa pe circuitul de presiune cuprins intre echipamente
si intre punctul de racord la reteaua exterioara si echipamente, verificand circuitul la valorile de
presiune indicate, cu blindarea legaturilor cu echipamentele (nu se verifica echipamentele ci doar
conductele) si a punctului de racord cu reteaua exterioara.
Este interzisa izolarea circuitelor care se probeaza cu ajutorul robinetilor.
La executarea lucrarilor de probe se va respecta Legea 10/1995 privind calitatea ill
constructii si precum si prevederile Normativului I 12-78.
Valoarea presiunii de proba:
- pentru instalatia de conducte de refulare:
P = 1,5 X P1ucru=2x 1,5=3 bar
Inainte si pe parcursul lucrarilor de probe, se vor respecta urmatoarele conditii:
- tronsoanele de conducte supuse probei vor fi suflate la interior si curatate cu aer sub
presiune;
- se va asigura accesul pentru vizitare a intregului tronson probat. In acest scop, se vor
indeparta toate materialele ce ar putea impiedica controlul si se va asigura posibilitatea de acces
pentru personal;
- proba de presiune se va efectua pe vreme uscata, astfel meat sa poata fi observate
eventualele scapari de apa;
- umplerea cu apa a tronsoanelor se va face astfel meat sa se asigure completa evacuare a
aerului din interior;
- fluidul de lucru va fi apa curata, fara particule in suspensie, la o temperatura cuprinsa intre
+5°C si +30°C;
- manometrele utilizate vor fi astfel alese incat valoarea presiunii maxirne de incercare sa se
poata citi pe ultima treime a scarii gradate, iar diametrul exterior va fi de minim 160 mm pentru a putea
fi citite de la o distanta de 5 m;
- ridicarea presiunii se va face cu pompa manuals de presiune, treptat, :fara socuri, La fiecare
treapta se va mentine presiunea atata timp cat este necesar verificarii intregului tronson probat, dar
nu mai putin de 10 minute.
Incercarea de presiune se considers reusita daca, dupa trecerea intervalului de I 0 minute de
la realizarea presiunii de proba, valoarea presiunii pe manometrul de proba nu a scazut cu mai mult
de 5% din valoarea presiunii de proba si nu au aparut scapari vizibile de apa.
Daca pe parcursul efectuarii probelor se ivesc defectiuni, se intrerup lucrarile de probe si se
remediaza defectiunile. Dupa efectuarea remedierilor, se reiau de la inceput lucrarile de probe.
Rezultatele lucrarilor de probe vor fi consemnate in procese verbale incheiate intre
executanti si beneficiari. Pe langa alte date, acestea vor contine obligatoriu si urmatoarele:
- data incercarii;
- parametrii fluidului de incercare;
- valoarea presiunii de incercare si timpul de mentinere la presiunea de pro ba;
- rezultatele obtinute (inclusiv defectiunile constatate si remedierile efectuate);
- concluzii (inclusiv diagrama de inregistrare a presiunii, daca este posibil);
- semnaturile comisiei de probe.
Un exemplar din inregistrarile probei hidraulice se va transmite de executant proiectantului,
pentru a fi inclus in dccumentatia "cartea documentatiei".
Dupa efectuarea cu succes a probei hidraulice, se vor realiza racordurile finale la
echipamente, fiind interzisa orice interventie (modificare) a respectivului circuit pana la punerea in
functiune,
Organizatia de montaj va lua masuri de protectia muncii pe toata durata probelor.
Personalul care efectneaza probele va fi calificat ~ special instruit, Perimetrul de executie a lucrarilor de
probe va fi ingradit ~i va fi prevazut cu placutede avertizare. Se interziceaccesul ill perimetrul de lucru al persoanelor
neautorizate. Personalul care efectueazaprobele va avea instructajul de NTSM facut si va fi instruit asupra modului
de functionarea instalatiei,
La executia lucrarilor de probe se vor respecta prevederile cuprinse in Normativul de
verificari, incercari ~i probe privind montajul, punerea in functiune si darea in exploatare a
instalatiilor energetice ind. 30-2-1970.
8. CONDITII DE RECEPTIE SI PROBE TEHNOLOGICE LA TERMINAREA

MONTAJULill
Pentru receptia lucrarilor de montaj, executantul va prezenta beneficiarului urmatoarele
documente:
- proces verbal de preluare a constructiei pentru efectuarea montajului;
- proces verbal de calitate a materialelor puse in opera;
- procese verbale de efectuare a probelor;
Beneficiarul va verifica executia lucrarilor pe teren in conformitate cu proiectul de montaj.
Ultima etapa, inainte de darea in exploatare a instalatiei, este efectuarea probei de
functionare de 72 ore (conform PE 003), in care se poate urmari incadrarea instalatiei in parametrii
indicati in proiect.
9. URMARIREA COMPORTARII CONSTRUCTIILOR

Pentru echipamentele ~i instalatiile de conducte aparente aferente statiei de epurare, nu sunt necesare
instalatii speciale de urrnarire a comportariiin exploatare a constructiei,
Pentru urmarirea comportarii in timp se vor consulta programele anexate prezentei
documentatii.
10. DOCUMENTATIE DE REFERINTA
10.1. Normative
- NP 133/2013 -Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de
alimentare cu apa si canalizare a localitatilor
- C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructii si instalatii
NRPM/1993 - Norme republicane de protectia muncii.
HG 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente
acestora
C 15 - 84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente
NP 084/2003 - Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea
instalatiilor sanitare si a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, utilizand conducte
din mase plastice.
10.2. Standarde
- STAS 3051 - Sisteme de canalizare
- SREN 752 -1/1998 - Retele de canalizare in exteriorul cladirilor.
- STAS 4273/1983 - Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase
de importanta
- SR 1343-112006 - Alimentari cu apa. Determinarea cantitatilor de apa
potabila pentru localitati urbane si rurale.
- STAS 816/1980 - Tuburi si piese de canalizare din beton simplu
- STAS 1481/1986 - Canalizari, retele exterioare. Criterii generale si
studii de proiectare.
- STAS 1846 -1/2006 -Canalizari exterioare. Deterrninarea debitelor
de apa de canalizare.
STAS 2448/82 - Carnine pentru canalizare
STAS 2308/81 - Capace si rame pentru canalizare
11. MA.SURI DE PROTECTIA MUNCii ~I PSI

Lucrarile cuprinse in prezenta documentatie corespund cerintelor din normativele de mai jos,
fiind obligatorie respectarea acestora de catre executanti ~i beneficiar:
- Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii, aprobat de .MLPAT
prin ordinul 9/1993;
- Legea nr. 9011997 cu privire la protectia muncii;
- Ordinul 35/208/1993 al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii pentru aprobarea
concentratiilor maxime admisibile in scopul prevenirii imbolnavirilor profesionale si a accidentelor
de munca provocate de gaze, vapori, pulberi.
- Norme republicane de protectia muncii modificate si completate prin ordinul comun al
Ministerului Muncii si Ministerul Sanatatii nr. 110/77 si 3 9177;
- PE 009193 Norme de prevenire, stingere si dotare impotriva incendiilor pentru ramura
energiei electrice ~i termice, cu rnodificari in ordinul MEE nr. 1450/83;
- PE 022/87 Prescriptii generale de proiectare a centralelor termoelectrice si a retelelor de
termoficare;
- I 9/82 Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare, aprobate cu decizia
ICCPDC nr. 107 /82;
- P 118/2-2013 Normativ privind securitatea la incendiu, Partea a II-a- Instalatii de stingere;
- C 300194 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii Iucrarilor de
constructii si instalatii aferente;
- HG nr. 51/92 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si stingere a
incendiilor cu modificarile ~i cornpletarile din HG nr. 71/96, HG nr. 571/98 si HG nr. 775/98;
r>. N
.........
0
.+-'"'
Q)
....... ........
;......
>CO ca Q)
........
.....
- ca
........
(I)
;......
--
P.. ;...... N +-'"' 0
'1/
o o..-
,a
Q)
o ~ P.. Q) ........
ca o ....... ....... o (1)
( ('' ca ca Q)
;...... .....
;::::$
.......... ca ca (])
ca ca ,.D ,.D (]) ;......
- -
(])
,.D ,.D
(]) '"'d 0 ;...... (])
;...... ;......
(])
>
'"'d ......
-o .......... ca ;...... ;...... <)
> Q) Q) (]) ;::::$
!-< ~
ca ........
-
Q)
0 ..........
ca ........ 0
(I) (/)
-
> > ca 1rj ca 0 ,.D 1rj > > '"'d ..........
..f. ..... ,.D C) ;......
;::::$
.-eQ) caC) (]) ca > ..... > caC)

........ § .-e .....
...... ca
ca
(]) >-(
~
,.D a
.......... !-< (]) Q) (/)
(I)
~
> > Q) (/)
;......
(]) 0 (/) rJJ.
>
(]) • ...-<
'"'d ~
§
(]) (/)
o:
z>>-(
(]) C) C)
(]) (/)
C) 0 0
C)
0
;......
0
;......
;......
P..
;......
P..
(])
C)
0
.....
(])
P.. P.. ;......

P..
>-(
rJJ.
..... .....
g
..... §
.....
0
ca
.....
<) C) C)
;...... ;...... ;...... ;......
(])
• ...-< ......
Q)
;...... ;...... . Q).......
.....0
C)
.....0
C)
.....0 0
.....
o
0
;...... 0
;...... .....0
o
.....0
C)
0
;......
C) P.. P.. P..
5 2
;::::$ ;::::$ ;::::$ ;::::$
.....tr:;...... .....;...... ..... ;...... u ;......~
.....;...... .....;...... ;......~
.....0 .....C)0
.....0 ~'""""' ..
(/) (/) (/) (/) (/)
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 o C)
0 0
ca .....2
+-' ;::::$
o ;::::$ o
-
C) C) C) C)
~
;......~ ;......~ ;......~ ;......~ .....
;......
(/) (!)
.ti
(/) ;......~ ;......~ (/)
0
0 .....0 .....0 0 0
.....0 0 .....0 ......
0 ~
..... ...... ...... ......
(!)
........
..... ........
.....co ..... 0
..... ..... 0o u
+-' +-'
0 '"'d C)
(/) Cl'.)
C) Cl'.) (/)
(/)
(!) (!) Q) (!) ;......~ ;......~ (!) (!) ;......~ ~
> 0> 5 > > > .0.
......0 ......0 .......
0
~~ 0 ...... ........ 0
...... .....
0
...... ......
+-'
..... .....
~
o~
~u
........ ..... co (/)
~
rJJ.
z
Cl'.)
(!) (!) (!)
<>-( > > >

......
0 ......0 ......0 0
~0
00 u
us
zz
>-(= -.....
-
;::::$
- -
;......
~
~~ "O
s0
(!)
....... ..........
.
0 .......... ..........
~ J... ca ca ca ('j ~ ('j ca
"O ....... ;::::$ ;::::$ ;::::$ ;::::$
~~
o~ 0
....... 0= N
......N ......~
> > >
N
........ ~
........
>
g ...N.
>
. N.....
>
......~
>
~~ ~ i:J a
<~ ~ ;::::$
u
~~
'"'d ;......
~ 0
0 ..... . .....
0 (I) . .....
..........
. .....
......
~
~ 0 >
........ 1rj ;......
...... >CO ;......
sca ......
(!) ;......
0 ~~ +-' ;...... >CO
ca ~
z ~o>-( 0 P.. :.::::: ;...... o ........
(])
;......
-
C)
§
('j
0
(/)
ca
(!)
;...... ;...... <.) .8 (!)
'"'d
;::::$
.......... ;...... "§' ;::::$
0
......
Q) u
~~~
u<~ .......... .....Q) 0 (])
..........
.......... '"'d
Q)
>CO
,§'
...... ca ...0.
;::::$ (I)
.......... ;...... ;......
C)
(])
ca
(I)
..........
z "Q
~~
ct1
~0~ ca x(!) ;......
. . . s - s "§
...;.................
~o ~.
(/)
(I) ~
~>-(~
('j
;......
;::::$
. .....,., 0 ca
t-; Q (!) ~ 0 (!) ('j ........ ~ 0
u
u z~~ .......
s .~. .
C) ..........
.....0
0 0 ;...... ~
('j
~~.......... \
'
s ... s
~ ('j '-+:: (])
......
;::::$ ;......
0 ~ 0 (I)
<$3 ..... ~
Q<z
>-( (/) Q) ~'
'""""' C) Q)
ca ;::::$
0 0 ~\\}
""""'
1rj ~
< rJJ. 0 ('j (!)
C) ca ;......
P.. ca .......... ca 0 ca
.......... ~ -~
0 a a a ·-
(!) (]) (!) Q) C)
;...... ;::l
... .
N N~U ca .......... (!)
ca .......... ca
...... ~~
0 <~ <) ,.D .....
;::::$
> '"'d
(!)
sca
(]) ;::::$
-
;...... !-< C) C) Q) +-'"'
ca ca '-+:: +-'
'-+:: '-+:: ;::::$
> P..
~
~
~~ '"'d (/) ......
C)
(1) ...... ('j
,.D ...... <) Q) Q)
rJJ. (I) ca ;......
(!)
;......
(I) 0
;......
(1)
(/) (!)
x (!)
C)
> > > 0

!-< (/) ;......
P-i ~ C\l P-i ca l:.il ~ ~
:..: ...... . ~. . . . . . .
z J...
i:J
0 N M ~ l£) \0 t-- 00 o\
. .,, .. '
·
'
"'If
..:'
•
. \
... \
.......
(!)
+-"'
fr
o
...,
(!)
;.... (.)
(!)
-o
~
(!)
w
_J
w
Cl
c:::
0
!::=
t;
w
>
:z
;...;'
0
......,
.......
......, c:::
en
(!) 0
t-
6
....... u
:::::>
c:::
t-
en
:z
0
(.)
§
§
0
(!)
.....--<
(!)
~
u
~
~
.-1
:z ~·
c: \
~ .f:~t
~ . ~\\
<(
~
N
> 0
c::: (-. . ;,\. \
a.~_,
.......c:
.
M ~
.
· r_n
0
\ C\
';;.. r-.
a
Din cauza existentei unor cursuri de apa si a declivitatii terenului, a fost necesar se intercala
pe traseul retelei de canalizare un nurnar de 6 statii intermediare de pompare a apelor uzate, asa cum
se prezinta in planurile de situatie.
SPJ
Statia de pompare SP 1 va prelua apele uzate menajere din zona de nord a localitatii Tatarastii
de Jos, de pe o strada laterala adiacenta DJ 504, a carei declivitate este negativa (in comparatie cu
drurnul judetean pe care se va afla colectorul principal). Aceasta va fi realizata din elemente de beton
armat, integral prefabricate. Statia de pompare va fi livrata de catre producator cu toate instalatiile
hidraulice, electrice si de automatizare, inclusiv utilajele de pompare. Statia de pompare va avea un
diametru interior de 1.00 m si o inaltime totala de 3.00 m. La partea superioara va fi prevazuta cu
placa de acoperire si capac carosabil. Statia de pompare va fi prevazuta cu 1 + IR electropompe
submersibile pentru ape uzate, cu tocator, avand fiecare caracteristicile: Q = 0.40 l/s, H = 10.00
mCA, Pmax = 2.00 kW. Statia de pompare va fi de asemenea prevazuta cu scari de acces, sisteme de
ghidaj si ancorare, etc. Volurnul de inmagazinare va fi de cca. 0.55 me, ceea ce va permite
acurnularea periodica pe termen scurt (maxim Yi ore) a apei uzate menajere, astfel incat electropompa
sa functioneze cu intermitente, dar nurnarul opririlor/pomirilor sa nu fie mai mare de 6/ora.
Apele uzate acurnulate in aceasta statie de pompare vor fi pompate in reteaua principala de
tensiune din zona.
. . Statia
.
de pompare va fi executata in zona carosabila, in consecinta nu necesita acces sau
imprejmuire,
SP2
Statia de pompare SP 2 va prelua apele uzate menajere din zona strazilor din partea de nord a
localitatii Tatarastii de Jos precum si din zona DJ 504 (partial). Aceasta va fi realizata din elemente
de beton armat, integral prefabricate. Statia de pompare va fi livrata de catre producator cu toate
instalatiile hidraulice, electrice si de automatizare, inclusiv utilajele de pompare. Statia de pompare
va avea un diametru interior de 1.50 m si o inaltime totala de 2.75 m. La partea superioara va fi
prevazuta cu placa de acoperire si capac carosabil. Statia de pompare va fi prevazuta cu 1 + 1 R
H = 9.00 mCA, Pmax = 2.50 kW. Statia de pompare va fi de asemenea prevazuta cu scari de acces,
sisteme de ghidaj si ancorare, etc. Volurnul de inmagazinare va fi de cca. 1. 5 0 me, ceea ce va perrnite
t :
acumularea periodica pe termen scurt (maxim Yi ore) a apei uzate menajere, astfel incat electropompa
Apele uzate acurnulate in aceasta statie de pompare vor fi pompate in reteaua principala de
canalizare (de pe DJ 504 in caminul C 56) prin intermediul unei conducte de refulare din teava de
polietilena de inalta densitate ce va avea diametrul de 90 mm si lungimea de I 16 m. Conducta de
refulare v-a subtraversa drumul judetean DJ 504 pe o lungime de cca. 20 m, prin foraj orizontal in tub
de protectie din otel.
tensiune din zona.
Statia de pompare va fi executata in zona adiacenta drumului judetean DJ 504 si nu necesita
acces sau imprejmuire.
SP3
Statia de pompare SP 3 va prelua apele uzate menajere din zona central nordica a localitatii
pompare va avea un diametru interior de I .00 m si o inaltime totala de 3.00 m. La partea superioara
va fi prevazuta cu placa de acoperire si capac carosabil. Statia de pompare va fi prevazuta cu I + IR
H = I3.00 mCA, Pmax = 2.00 kW. Statia de pompare va fide asemenea prevazuta cu scari de acces,
sisteme de ghidaj si ancorare, etc. Volumul de inmagazinare va fide cca. 0.55 me, ceea ce va permite
acumularea periodica pe termen scurt (maxim Yz ore) a apei uzate menajere, astfel incat electropompa
tensiune din zona,
. . Statia
. de pompare va fi executata in zona carosabila, in consecinta nu necesita acces sau
imprejmuire.
SP4
Statia de pompare SP 4 va prelua apele uzate menajere din zona nordica a localitatii Tatarastii
de Jos (inclusiv zona deservita de statiile de pompare SP 1, SP 2 si SP 3). Necesitatea acestei statii de
pompare a aparut atat din cauza declivitatii terenului ce nu permite curgerea gravitationala a apelor
uzate spre statia de epurare cat si de existenta unui curs de apa nepermanent.
Constructia statiei de pompare ape uzate menajere este sub forma unui tub din beton armat cu
pereti ~i radier din beton armat. Constructia se executa in cheson deschis. Chesonul este alcatuit din
doua tronsoane, unul constant care cuprinde si cutitul cu partea metalica pentru inaintare in teren si
unul variabil functie de adancimea statiei si care cuprinde, construite din el, pasarela din beton armat
pentru amplasarea pompelor, precum si un buzunar, tot din beton armat, in zona de intrare a
conductei de canalizare gravitationala.
chesonului, la interior, sunt montate scarile metalice de acces. La interior, chesonul se tencuieste cu o
tencuiala impermeabila din mortar, iar la exterior, pe portiunile in contact cu parnantul, se aplica o
hidroizolatie din panza bitumata si mastic de bitum.
Statia de pompare va fi prevazuta cu IA+ IR electropompe submersibile pentru ape uzate, cu
tocator, avand fiecare caracteristicile: Quz orar max= I4,00 mc/h, H = I2 mCA, Pmax = 2,50 kW. Statia
de pompare va fi de asemenea prevazuta cu scari de acces, sisteme de ghidaj si ancorare, etc.
Volumul de inmagazinare va permite acumularea periodica pe termen scurt (maxim Yz ore) a apei
uzate menajere (la etapa finala odata cu extinderea retelei de canalizare), astfel incat electropompa sa
functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pornirilor sa nu fie mai mare de 6/ora.
Instalatia de ventilatie pentru statia de pompare va cuprinde o instalatie de ventilatie fixa si o
instalatie de ventilatie rnobila.
Instalatia de ventilatie fixa are prevazut un ventilator axial vertical, Q = 1800 mc/h, H=l 7
mmH20, N=0,37 kW, n=l500 rot/min.
Instalatia de ventilatie mobila se compune dintr-un ventilator centrifugal mobil avand Q =
500 mc/zi; P = 1,5 kW; n = 3000 rot/min.
existenta pe DJ 504 se va realiza printr-o conducta de refulare din polietilena de inalta densitate ce va
avea diametrul De 110 mm si lungimea de 292 m. Conducta de refulare va subtraversa prin foraj
dirijat, pe o lungime de cca. 40 m, cursul de apa aflat in vecinatatea statiei de pompare.
tensiune din zona,
Statia de pompare se va imprejmui cu panouri din plasa de sarrna pe rama de otel sustinute de
stalpi metalici. Panourile vor fi sustinute de stalpi metalici cu fundatii din beton. Cele 4 laturi ale
imprejmuirii vor avea fiecare lungimea de 5,00 m, iar pe latura dinspre drum va fi realizata o poarta
pentru acces personal cu latimea de 1,00 m.
SPS
de nord a localitatii Slavesti si adiacenta si va fi realizata sub forma unui cheson din beton armat
mono lit. Aceasta statie de pompare va fi amplasata in carosabil. N ecesitatea acestei statii de pompare
a aparut din cauza declivitatii terenului.
pereti si radier din beton armat. Constructia se executa in cheson deschis. Chesonul este alcatuit din
tencuiala imperrneabila din mortar, iar la exterior, pe portiunile in contact cu pamantul, se aplica o
Statia de pompare va fi prevazuta cu IA+ IR electropompe submersibile pentru ape uzate, cu
tocator, avand fiecare caracteristicile: Q = 14,00 mc/h, H =15,00 mCA, Pmax = 2,50 kW. Statia de
de inmagazinare va fi de cca. 3,80 me, ceea ce va permite acumularea periodica pe termen scurt
(maxim Yz ore) a apei uzate menajere (la etapa finala odata cu extinderea retelei de canalizare), astfel
incat electropompa sa functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pornirilor sa nu fie mai mare
de 6/ora. Electropompa submersibila va fi comandata de catre senzorii de nivel maxim/minim.
Deoarece statia de pompare va fi executata in drum, instalatia de ventilatie va cuprinde o
instalatie de ventilatie compusa din tubulatura din teava de otel Dn 300 mm, care va degaja aerul
viciat la teren printr-o gura de ventilatie prevazuta cu plasa de protectie. In cazul interventiei in
cheson, se va proceda la evacuarea aerului viciat cu ajutorul instalatiei de ventilatie mobila (ce va
deservi cele 6 statii de pompare de pe traseul retelei de canalizare).
existenta se va realiza printr-o conducta de refulare din polietilena de inalta densitate ce va avea
diametrul De 140 mm si lungimea de 1.420 m.
Alimentarea cu energie electrics a statiei de pompare se va realiza din reteaua de joasa
tensiune din zona.
Statia de pompare va fi executata in zona carosabila ( deoarece nu exista spatiu necesar
montarii in afara carosabilului) in consecinta nu necesita drum de acces sau imprejmuire.
SP6
de sud a localitatii Slavesti si va fi realizata sub forma unui cheson din beton armat monolit. Aceasta
statie de pompare va fi amplasata in zona adiacenta drumului judetean DJ 504, in imediata apropiere
a statiei modulare de alimentare cu combustibil. Necesitatea acestei statii de pompare a aparut din
cauza declivitatii terenului.
pereti si radier din beton armat. Constructia se executa in cheson deschis. Chesonul este alcatuit din
Constructia se executa integral din beton armat tumat monolit. Diametrul interior al
tencuiala impermeabila din mortar, iar la exterior, pe portiunile in contact cu pamantul, se aplica o
Statia de pompare va fi prevazuta cu lA + lR electropompe submersibile pentru ape uzate, cu
tocator, avand fiecare caracteristicile: Q = 4,00 mc/h, H = 12.00 mCA, Pmax = 1,50 kW. Statia de
de inmagazinare va permite acumularea periodica pe termen scurt (maxim ~ ore) a apei uzate
-menajere (la etapa finala odata cu extinderea retelei de canalizare), astfel incat electropompa sa
functioneze cu intermitente, dar numarul opririlor/pomirilor sa nu fie mai mare de 6/ora.
Instalatia de ventilatie pentru statia de pompare va cuprinde o instalatie de ventilatie fixa,
Instalatia de ventilatie fixa are prevazut un ventilator axial vertical, Q = 1800 mc/h,
H=17 mmH20, N=0,37 kW, n=1500 rot/min.
Descarcarea apelor uzate menajere din statia de pompare in reteaua de canalizare menajera de
pe DJ 504 (in caminul C 174) se va realiza printr-o conducta de refulare din polietilena de inalta
densitate ce va avea diametrul De 125 mm si lungimea de 1.015 m. Conducta de refulare va
supratraversa drumul judetean DJ 504 la iesirea din statia de pompare, prin foraj orizontal in tub de
protectie din otel, pe o lungime de cca. 14 m.
tensiune din zona.
Statia de pompare nu se va imprejmui.
ASIGURAREA CERINTELOR MINIME OBLIGATORII
1. REZISTENTA SI STABILITATE
1.1. Lucrari de constructii

Pentru calculul si conformarea structurala a chesonului s-au avut m vedere prevederile
urmatoarelor acte normative:
- P 100-92 pentru proiectarea antiseismica a construe ]iilor
- Pl0/1986 pentru proiectarea funda]iilor
- P70/79 pentru fundarea in pamanturi contractile.
Structura acestei constructii este alcatuita din radier si pereti din beton armat monolit.
Dimensionarea elementelor structurale s-a facut conform instructiunilor din P73/78.
Imbinarile elementelor de montaj se realizeaza prin suduri de montaj, beton de monolitizare si
centuri.
Partea exterioara a peretilor constructiei se hidroizoleaza pentru a nu permite ca eventualele
ape din exterior sa patrunda in interiorul constructiei. Hidroizolatia se executa cu ·panza si carton
bitumat.
La interior constructia se hidroizoleaza prin aplicarea pe pereti si radier a unei tencuieli
hidrofuge de mortar de ciment.
In jurul constructiei se executa un trotuar etans de 1 m latime prevazut cu un strat de egalizare
si pinten din pamant stabilizat.
1.2. Lucrari de instalatii hidraulice si utilaje f unctionale

Aceasta parte de lucrari se refera la:
conductele, armaturile, dotarile privind circulatia apei
- utilajele functionale: pompele din statia de pompare
- instalatiile electrice: alimentarea postului de transformare, a tabloului electric, instalatia de
lumina si forta, de semnalizare.
1.2.1. Cerintele privind rezistenta si stabilitatea sistemului de conducte, armaturi, piese de

racord, etc. prin care circula apa:
1.2.1.1. Asigurarea rezistentei mecanice a elementelor instalatiei, definita de nivelul maxim
de presiune al apei care sa nu produca ruperea sau deformarea permanenta a conductelor.
Principalele solicitari provin din incarcarea cu pamant, greutatea proprie a conductei si a apei
din conducta, si eventual vacuumul care se creeaza la loviturile de berbec.
Verificarea rezistentei mecanice a conductelor si armaturilor va fi la presiunea de incercare
egala cu 1,5 x presiunea de regim.
Referinte: STAS 671, STAS 1650, STAS 106111, STAS 106112, ISO 3213, ISO 3609.
1.2.1.2. Asigurarea rezistentei mecanice a instalatiei hidraulice si a pompelor la suprapresiuni
provocate de lovitura de berbec definita ca valoarea limita a presiunii apei), care sa nu produca
ruperea sau deformarea permanenta a conductelor.
Referinte: I 30 si Anexa la I 30 - Indrumator privind calculul loviturii de berbec si alegerea
masurilor de protectie contra acesteia.
1.2.1.3. Asigurarea rezistentei armaturilor la manevrari brutale in cursul exploatarii definita

de mentinerea caracteristicilor functionale ale armaturilor la manevrari brutale repetate.
Valoarea maxima a cuplului exercitat asupra capetelor de manevra ale armaturii care sa nu
produca deteriorari se stabileste la C = 4 Nm. Se aplica un cuplu constant C in sensul deschiderii si
inchiderii. Incercarea se repeta de 3 ori. Se vor constata efectele de deteriorare: deformatii
permanente, pierderea etanseitatii.
Referinte: STAS 9143.
Un alt criteriu de performanta la aceasta cerinta este satisfacerea conditiilor privind rezistenta
la presiune si etanseitate, deteriorare si uzura dupa manevrari repetate aanduranta).
Valorile prescrise si masuri pentru asigurarea acestora:
- armaturile instalatiei de captare supuse la 70.000 cicluri trebuie sa satisfaca conditiile
privind incercarea la presiune hidraulica si etanseitate.
- ansamblurile tija - ventil si tija - capac nu trebuie sa prezinte deteriorari dupa ce au fost
supuse la 200.000 cicluri.
Referinte: STAS 9143.
1.2.2. Cerinte privind rezistenta si stabilitatea utilajelor functionale:

1.3.2.l. Limitarea transmiterii vibratiilor produse de utilaje, definite de nivelul de transmitere
a vibratiilor produse de pompe la partile structurii de rezistenta susceptibile de a intra in rezonanta
aplansee, acoperisuri).
1.3.2.2. Protectie antiseismica definita de protectia antiseismica a elementelor componente ale
sistemului: conducte si utilaje.
Criteriul de performanta: asigurarea conditiilor de amplasare a echipamentelor in cadrul
cladirilor si luarea masurilor corespunzatoare de stabilitate pentru elementele componente ale
acestora.
- s-au prevazut piese de trecere pentru traversarea elementelor de constructii la trecerea din
teren in constructie.
Referinte: P 100, Catalog IPCT cu elemente tipizate de solutii tehnice de proiectare, materiale,
tehnici de executie si instructiuni de exploatare a unor instalatii si echipamente supuse actiunii
seisrmce.
1.3. Cerinte privind rezistenta si stabilitatea instalatiilor electrice utilaje si elemente
componente:
1.3 .1. Instalatii electrice - conductori
1.3 .1.1. Rezistenta mecanica a elementelor instalatiei electrice la eforturile exercitate in cursul
utilizarii.
Criteriul de perforrnanta este efortul maxim admis, fara deteriorari aplicat pe elementele
instalatiei electrice si numar minim de manevre mecanice si electrice.
Referinte: STAS 2614; 3184/1,2,3,4; 4480; 7804; 7933; 11360; normativ 17; C56; STAS
55/1,2,3,4; 3185; 8114/1,2.
1.3 .1.2. Neafectarea stabilitatii si rezistentei constructiei.

Solutiile adoptate pentru instalatiile electrice de prinderi, fixari, traversari nu vor afecta
rezistenta elementelor prefabricate. Se vor prevedea goluri de trecere.
Referinte: Catalog IPCT - volum E
Catalog IPCT- volum 21 F.
1.3 .2. Protectia antiseismica a utilajelor si a elementelor componente ale instalatiei electrice.
Prin proiectare s-au luat masuri pentru:
- asigurarea transforrnatorului contra deplasarilor
- asigurarea tablourilor electrice contra rastumarii
- tuburi de protectie flexibile rezerva la rosturi.
Referinte: Idem 1.3.2.2.
2. SIGURANTA LA FOC
2.1. Lucrari de instalatii, utilaje functionale.

2.1. l. Cerinte privind siguranta la foe a elementelor componente ale sistemului a conductelor
si utilajelor). Dotarea cu mijloace de interventii in caz de incendiu definite de prevederea cladirilor cu
instalatii necesare pentru prevenirea si stingerea incendiilor.
Avand in vedere categoria de pericol de incendiu E si gradul de rezistenta la foe I, cladirea
prevazuta pentru pomparea apelor uzate nu trebuie sa aiba instalatii interioare pentru stingera
incendiilor.
2.2.2. Cerinta privind riscul de izbucnire a incendiilor datorita instalatiei electrice.

S-a tinut cont de adaptarea instalatiei electrice la gradul de rezistenta la foe al elementelor de
constructie urmarindu-se si incadrarea privind pericolul la incendiu si explozie.
2.3. Cerinta - dotarea cu mijloace de interventie in caz de incendiu.

Criteriul de perforrnanta propus - Ecbiparea si dotarea:
- la postul trafo pentru stingerea incendiului se utilizeaza spuma
- pentru tabloul de distributie sau comanda se utileaza cu mijloace de prima
interventie stingatoarele portabile cu praf + bioxid de carbon.
- in caz de incendiu, inainte de a se actiona pentru stingerea acestuia, instalatiile electrice se
vor scoate de sub tensiune
- personalul de interventie va fi dotat cu mijloace de protectie a cailor respiratorii, impotriva
electrocutarii si dupa caz impotriva temperaturii
- mijloacele de prima interventie in caz de incendiu astingatoare, lopeti, lazi cu nisip, cangi),
trebuie sa fie in stare de utilizare in permanenta, amplaste la locuri vizibile.
3. SIGURANTA IN EXPLOATARE
3.1. Constructii
Constructiile vor corespunde destinatiei functionale pentru care sunt prevazute, vor asigura
durabilitate si siguranta in exploatare, rezistenta si stabilitate la sarcini statice, dinamice si seismice,
evitandu-se supradimensionarile.
La proiectarea lucrarilor de constructii s-au adoptat solutii pentru utilizarea cat mai eficienta a
resurselor materiale si a fortei de munca in executie, precum si pentru crearea unor conditii normale
de munca pentru cei ce le exploateaza.
3.2. Lucrari de instalatii hidraulice si utilaje function ale.

3 .2.1. Cerinta: privind asigurarea securitatii utilajelor contra accesului la partile in miscare.
Criteriul de performanta: Nivelul de rise de ranire prin contact cu partile in miscare la pompe,
ventilatoare ).
Se vor prevedea masuri de protectie pentru impiedicarea accesului la partile in miscare ale
utilajelor, mijloace de avertizare.
Referinte: - NRPM - Norme republicane de protectia muncii
-I9 - Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
3 .2.2. Cerinta privind securitatea la intruziune definita de asigurarea securitatii instalatiilor

contra pericolului de intrare sau dezvoltare a unor vietuitoare.
Criteriul de performanta: Masuri constructive pentru asigurarea securitatii instalatiilor:
- coloana de aerisire de la statia de pompare se va prevede cu dispozitive de protectie ( caciula
de protectie);
- rame cu plasa de sarma la golurile de aerisire.
Referinte: Normativ I 9.
3.2.3. Cerinta: Gradul de asigurare al consumatorului impotriva intreruperilor accidentale la

statia de pompare.
Referinte: STAS 1343/0,1 Alimentare cu apa. Determinarea cantitatilor de apa pentru centre
populate.
3.3.4. Cerinta: Asigurarea etanseitatii la apa sub presiune a conductelor si echipamentelor

3.3.4.1. Criteriul de performanta: Presiunile maxime de incercare si conditiile de etanseitate:
Incercarea la etanseitate la presiune hidraulica.
Presiunea de incercare va fi egala cu 1,5 x presiunea de regim . Conductele se vor mentine
sub presiune in timpul necesar verificarii tuturor traseelor si imbinarilor, dar nu mai putin de 30 de
minute. In intervalul de 30 minute nu se admite nici o scadere a presiunii. Presiunea in conducte se va
realiza cu o pompa de incercari hidraulice si se va citi pe un manometru montat pe pompa amplasata
in punctul eel mai de jos al conductelor.
Dupa executarea probelor si inainte de darea in folosinta instalatiile hidraulice se vor umple
cu apa si se vor goli dupa 24 de ore timp de 3 zile consecutiv.
Referinte: normativ I 9, Normativ NP 003 - 96 STAS 6819.
3.3.5. Cerinta: Asigurarea facilitatii de intretinere si reparatii a echiparnentelor si elementelor
de instalatii definita prin:
- acces la toate armaturile instalatiilor din cabina prevazute cu scule si dispozitive
- posibilitatea de golire side izolare a instalatiilor cat si a utilajelor si echipamentelor
- prevederea de armaturi de inchidere user accesibile la toate echipamentele instalatiei
- asigurarea unor distante minime intre conductele de apa si alte conducte si
constructii pentru conductele de distributie.
Referinte: STAS 1504, 1478, 1975, normativ I 9, P96.
3.3.6. Cerinta: Asigurarea functionalitatii normale a instalatiilor hidraulice

Criteriul de performanta: stabilirea pantelor necesare ale conductelor de apa rece si asigurarea
posibilitatilor de golire ale acestora.
Masuri necesare pentru asigurarea acestora:
- pentru conductele de refulare orizontale panta minima este de 1 %;
Referinte: normativ I 9, 130, STAS 1795, 1836.
3.4. Lucrari de instalatii electrice si utilaje f unctionale

3 .4.1. Cerinta: Securitatea electrica a utilizatorului definita prin protectia acestuia la socuri
electrice prin contact direct sau indirect.
3 .4.1.1. Criteriul de performanta: Protectia utilizatorului irnpotriva socurilor electrice prin
atingerea directa.
Gradele rninime de protectie se aleg in conformitate cu I 7.
3 .4.1.2. Criteriul de performanta: Protectia utilizatorilor irnpotriva socurilor electrice prin

atingerea indirecta.
Masurile de protectie la atingerile indirecte sunt:
- ca mijloace principale de protectie:
- legarea la pamant - conform STAS 12604/4,5
- legarea la nul - conform STAS 12604/4,5
- tensiunea redusa, separarea de protectie - Normativ I 7
- izolarea suplirnentara de protectie - conform STAS 2614
- ca mijloace suplimentare de protectie:
- protectia prin deconectare automata la aparitia unei tensiuni de atingere periculoase - PATD
- conform I 7;
- protectia automata la aparitia unor curenti de defect periculosi PACD - conform I 7.
3.4.2. Cerinta: Securitatea electrica a instalatiei electrice definita prin protectia instalatiei
electrice la functionarea in regirn normal.
3 .4.2.1. Criteriul de performanta: Protectia la suprasarcini si la scurtcircuit a instalatiei
electrice
Masuri pentru asigurarea acestora:
- protectia la scurtcircuit pentru circuite de ilurninat si prize se va face cu sigurante fuzibile
alese corespunzator;
- pentru circuitele de forta - curentul nominal al fuzibilelor sigurantelor va fi eel mult de trei
ori valoarea curentului maxim admisibil al conductorului protejat
- sigurantele fuzibile se monteaza pe fiecare faza; este interzisa montarea sigurantelor pe
conductorii de protectie
- protectia la scurtcircuit a circuitelor de forta se va face cu sigurante fuzibile alese
corespunzator
- protectia la suprasarcina se va face cu relee terrnice; valoarea curentului de reglaj al releelor
termice va fi egala cu valoarea curentului nominal al consumatorului protejat
3.4.2.2. Criteriul de performanta: Protectia la caderea de tensiune (lipsa de tensiune).
- protectia motorului pompelor din statia de pompare care nu admit un nivel de tensiune mai
mic de 70% din tensiunea de utilizare pentru mentinerea in stare de functionare.
Referinte: normativ I 7, STAS 881 - Motoare electrice asincrone trifazate de la 0,06 la 132
kW.
3.4.2.3.Criteriul de performanta: Asigurarea protectiei instalatiilor electrice la accesul

persoanelor neautorizate si vandalism.
- dispozitive de protectie cu chei speciale, aparatori, etc., la usile tablourilor electrice, sau ale
camerelor cu echipamente electrice
- placi avertizoare si alte mijloace pentru interzicerea accesului.
Referinte: normativ I 7 si NRPM.
Societatea ce exploateaza lucrarile trebuie sa fie incadrata cu personal cu pregatire de
specialitate si practica in acest domeniu.
Principalele probleme tehnice pe care va trebui sale urmareasca sunt:
- asigurarea functionarii statiei de pompare fara intrerupere si la parametrii stabiliti
- utilizarea cat mai rationala a constructiilor, instalatiilor si utilajelor pentru obtinerea
eficientei maxime, cu reducerea la minimum a cheltuielilor de exploatare
- mentinerea in stare buna de functionare a tuturor constructiilor, instalatiilor si
utilajelor, prin control si intretinere preventiva, curatirea depunerilor, gresarea pieselor in miscare,
efectuarea la timp a reparatiilor
- asigurarea functionarii instalatiilor la regimul lor optim
- localizarea si lichidarea avariilor in eel mai scurt timp
- observatii sistematice la aparatele de masura si control
- luarea masurilor pentru igiena si protectia personalului de exploatare.
4. IZOLATIILE TERMICE, HIDROFUGE SI PENTRU ECONOMIA DE ENERGIE
4.1. Constructii
Amplasarea constructiilor in zona climatica cu temperaturi exterioare cuprinse intre -15°C si
+35°C aconform STAS 1907/80) a impus proiectantilor sa prevada masuri de dimensionare si
folosire a materialelor corespunzatoare.
Pentru izolatia hidrofuga s-au avut in vedere prescriptiile STAS
2355/85,pentru hidroizolatia contra umiditatii rezultata din infiltratii sub cota zero si pentru apele din
precipitatii pentru acoperisuri.
Prin aplicarea prevederilor din actele normative de mai sus, s-au propus cele mai bune si
eficiente solutii pentru izolarea termica si hidrofuga, in vederea unei cat mai bune functionalitati si a
economiei de energie termica.
4.2. Lucrari de instalatii, utilaje
4.2. l. Cerinta: Consumul de energie in exploatare definit de asigurarea conditiilor pentru
realizarea unor consumuri minime de energie in exploatarea pompelor.
Criteriul de performanta: Randamentul energetic.
- randamentul minim admisibil al pompelor pentru debite pana la 10 mc/h, min 50 - 60% si
pentru debite peste 20 mc/h min 60 - 70%
- pornirea si oprirea pompelor se face automat in functie de nivelul apei din statia de pompare.
Se verifica periodic dupa darea in exploatare mentinerea randamentelor nominale prevazute si
in caz contrar se iau masurile necesare a remedierii la organele in miscare, inlocuirea lagarelor, etc.)
Referinta: normativ I 9.
4.2.2. Cerinte: consumul de energie inglobata in elementele instalatiilor.
Criteriul de performanta: Energia inglobata in instalatii, cuprinzand consumul energetic in
procesul de realizare al componentelor instalatiei de la extractia minereului pana la livrarea
produsului finit.
Se vor utiliza instalatii, aparaturi, utilaje cu o energie inglobata mai mica la aceeasi parametrii
functionali.
5. PROTECTIA IMPOTRIV A ZGOMOTULUI
5.1. Constructii
In ceea ce priveste functionalitatea constructiilor acestea nu produc deranjamente, deci nu
influenteaza negativ din punct de vedere fonic zona.
5.2. Lucrari de instalatii, utilaje f unctionale

5 .2.1. Cerinta: Limitarea zgomotului produs de echipamentele si arrnaturile instalatiilor.
Criteriul de performanta: Nivelul de zgomot admis in incaperi datorat actiunii surselor
exterioare de zgomot si echipamentelor de instalatii din spatiile tehnice.
Limitele admisibile sunt precizate in tabelele 1, 2, 3, 4 din STAS 6156.
Datorita conditiilor de amplasare a utilajelor si armaturilor conform H.G. 101/97
pentru aprobarea ''Norme speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara",
zgomotul produs nu are implicatii asupra nivelului de zgomot admis pentru constructiile civile
amplasate in imediata apropiere. Totusi din respectarea criteriilor tehnice privind stabilitatea la
sarcini statice si dinamice si privind siguranta in exploatare s-au luat masuri privind:
- executia corecta a montajului utilajelor;
- limitarea zgomotului din instalatii electrice sub 5 dB.
Referinta: normativ I 9, P122, P121, STAS 6156 si STAS 6161,Acustica in constructii, STAS
1478.
6. SANATATEA OAMENILOR SI PROTECTIA MEDIULID
Cerinta privind protectia mediului implica conceperea si realizarea statiei de pompare astfel
incat pe toata durata de viata sa nu afecteze in nici un fel, echilibrul ecologic si sa nu dauneze
sanatatii, linistii sau starii de confort a oamenilor prin modificarea calitatii factorilor naturali sau
creati prin activitati umane.
Din activitatea de exploatare a obiectivelor tehnologice propuse nu rezulta nici un fel de
pericol pentru sanatatea oamenilor sau a mediului ambiant, cu conditia sa se respecte "Normele
specifice de securitate a muncii in lucrarile pentru alimentarea cu apa a localitatilor si pentru nevoi
tehnologice" din 1995, precum si "Normele privind caracterul si marimea zonelor de protectie
sanitara aprobate prin H.G. 101104.1997.
Trebuie mentionat de asemenea ca in afara respectarii acestor norme, prin tehnologia propusa
se inlatura si se previne orice fel de poluare accidentala atat a aerului, apei, solului, cat si a
subsolului.
Pentru asigurarea zonei de protectie sanitara, sursa se va imprejmui cu gard din plasa de
sarrna.
6.1. Constructii
Constructiile care fac obiectul prezentei documentatii nu produc noxe care sa influenteze
negativ mediul inconjurator.
6.2. Lucrari de instalatii, utilaje f unctionale
6.2.1. Criteriul de performanta: Masuri de protectie la actiunea agentilor biologici.

Masuri de asigurare:
- compatibilitatea materialelor cu mediul biologic si protectia suprafetelor.
6.2.2.2. Criteriu de performanta: Stabilirea conditiilor de amplasare a conductelor fata de
surse de infectare biologica.
Ca masuri se va evita montarea conductei la alte distante decat cele prevazute in STAS E8591
sau prin terenuri infestate.
6.2.3. Cerinta: Evitarea poluarii apelor subterane si a solului.

6 .3 .3 .1. Criteriul de performanta: Evitarea poluarii apelor subterane.
Conform H.G. 101/1997 pentru aprobarea "Normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara" s-a instituit zona de protectie sanitara cu regim sever injurul statiei de
pompare in care nu se vor depozita sau folosi ingrasaminte, pesticide sau alte substante periculoase.
6.3.3.2. Criteriul de performanta: Evitarea poluarii aerului.
Prin alegerea solutiei de proiectare a statiei de pompare ape uzate s-a urmarit ca poluarile
aerului sa nu aiba efecte negative asupra mediului inconjurator si sa se inscrie in limitele prevazute de
legislatia in vigoare (s-au prevazut instalatii de ventilatie la statie ).
6.4. Cerinta: Sanatatea oamenilor

Materialele vor avea agrementul tehnic al Ministerului Lucrarilor Publice si amenajarn
teritoriului si avizul Ministerului Sanatatii.
Reziduurile de clor vor fi eliminate cat mai departe si operatia va fi repetata daca este necesar
pana cand reziduurile vor avea o concentratie mai mica de I 0 mg/I.
Pentru asigurarea sanatatii personalului ce deserveste statia de pompare a apelor uzate, se va
monta o instalatie de ventilatie care se va pomi inaintea oricareui interventii la statie.
IntocmJ,
lS/
ing. Mara·!Radu
;I
Proiect nr. 02/2015
comuna Tatarastii de J os, J.ud. Teleoriiian/
~0 -- .
,...)
.,
CAIET DE SARCINI
idraulice statii pompare ape uzate
2. ST ANDARDE DE REFERINTA
- STAS 1343 - 111991 - Alimentare cu apa. Deterrninarea consumurilor

de apa de alimentare pentru centre populate
- STAS 134211991 - Apa potabila
- STAS 4273-83 - Incadrarea in clase de impotranta
- STAS 12400 - 1,2/88 - Performante in constructii
- STAS 2550 - 90 - Armaturi industriale din fonta. Robinete inchidere
cu sertar Pn 2,5 - 4 atm
- STAS 8591/1 - 91 - Amplasarea in localitati a retelelor edilitare
subterane executate in sapaturi.
- STAS 9821/5 - 75 - Masuratori terestre. Trasarea pe terena retelelor de conducte,
canale si cabluri.
- STAS 957011 - 89 - Marcarea si reperarea retelelor de conducte si
cabluri in localitati.
- STAS 9321 - 87 - Subtraversari de cai ferate si drumuri
cu conducte.
- STAS 10898 - 85 - Alimentari cu apa si canalizari. Terrninologie
- I - 9 - 94 - Proiectarea si executarea instalatiilor sanitare.
- c 16 - 84 - Normativ pentru executarea lucrarilor de
constructii pe timp friguros.
-I -30 - 75 - Instructiuni tehnice pentru calculul loviturii
de berbec si stabilirea masurilor pentru
prevenirea efectelor negative ale acesteia la
instalatiile hidraulice
- p 118 - 83 - Norme tehnice de proiectare si realizare a
constructiilor, privind protectia la actiunea focului.
- 38111219/1994 - Norme generale de prevenire si stingere
a incendiilor
- N.R.P.M./1993 - Norme republicane de protectie a muncii.
- Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii.
- Legea 10/1995 - Legea privind calitatea in constructii.
- STAS 2099 - 89 - Elemente pentru conducte
- STAS 2250/73 - Presiuni nominale, presiuni de incercare si
presiuni de lucru maxime admisibile
- STAS 8012 - 84 - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 6 atm.
- STAS 8013 - 84 - Flanse rotunde, plate pentru sudare Pn 10 atm.
- STAS 1451 - 88 - Flanse rotunde, oarbe Pn 6 atm, Pn 10 atm
- STAS 1518 - 86 - Robinet cu sertar Pn 6 atm, Pn 10 atm
- N.I.D. 8063 - Robinet de retinere cu clapa
- STAS 10586/3 - 80 - Robinet de reglare cu fluture, Pn 6 atm, Pn 10 atm
- STAS 3589/1,2,3/86 - Manometre
- STAS 1733 - 89 -Garnituri nemetalice pentru suprafete de etansare
plane Pn 2,5 - 10 atm.
- Pr. I.P.C.T. 65/382 - Piese de trecere tip B
-c 56/85 - Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de
constructii si instalatii
-c 140 - Executarea lucrarilor de beton si beton armat
- STAS 8819/80 - Betoane cu agregate obisnuite
- 273/1994 - Regulament de receptie a lucrarilor de constructii
si instalatii
3. MOSTRE SI TEST ARI
Tevi din otel

- teava neagra de otel - 1 mostra
- certificate de calitate ale materialelor
Prin aprobarea materialelor de catre consultant se intelege si aprobarea cimentului, agregatelor
si a altar materiale.
4. MA TERIALE SI PRO DUSE
dimensiunile, marcajul si certificatul de calitate, daca sunt cele prevazute in proiectul tehnic de
licitatie.
In acest sens se va solicita fabricilor furnizoare de tevi sa elibereze certificatele de calitate

conform obligatiilor ce le au.
Marcarea tevilor livrate in pachete se va face cu etichete lipite pe eel putin 10% din produse,
fiecare client beneficiind de acest procent de marcare.
Etichetele contin urrnatoarele date:
- firma producatoare
- denurnire produs
- standard de referinta
- data fabricatiei
- executant
- C.T.C.
In vederea realizarii instalatiilor se vor utiliza numai tevi si fitinguri cerespunzatoare din punct
de vedere calitativ.
Nu se admite utilizarea tevilor si fitingurilor care nu sunt insotite de certificate de calitate si
care nu sunt marcate corespunzator.
De asemenea nu se vor utiliza tevile si fitingurile care prezinta defecte cum ar fi: zgarieturi,
deformatii, schimbari de culoare, neuniformitati la suprafata, etc.
Racordurile si piesele de legatura trebuie sa raspunda acelorasi caracteristici ca ale tuburilor.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

La livrarea tevilor se vor efectua verificari ale conditiilor tehnice precizate prin contractul
dintre furnizor si beneficiar.
Depozitarea tevilor din otel este indicata a se face in zonele usor accesibile, eventual intr-o
incapere special amenajata.
Transportul tevilor se face cu mijloace auto sau vagoane. Nu se admite efectuarea transportului
cu alte materiale asezate deasupra sau in comun cu alte materiale care ar putea sa le deterioreze.
Mijlocul de transport al tevilor trebuie sa permita sprijinirea lor pe toata lungimea acestora,
lungimea tevilor nesprijinita nu are voie sa depaseasca 1 m, acestea legandu-se in vederea rigidizarii.
Incarcarea tevilor in utilajele de transport trebuie efectuata astfel incat sa se evite lovituri ce
produc fisuri vizibile sau invizibile cu ochiul liber sau care sa altereze izolatia exterioara.
Tevile din otel cu izolatie se vor incarca numai cu ajutorul macaralelor, nu prin rostogolire.
Depozitarea tevilor se face cu grija, astfel incat sa nu se deformeze (tevile si izolatia lor) si sa se
asigure impotriva alunecarii.
Transportul tevilor de la locul de descarcare in locul de depozitare se va face cu carucioare
pentru tevi.
Asezarea tevilor nu se face direct pe pamant. Terenul trebuie sa fie uscat, ferit de inundare, din
cauza precipitatiilor, astfel incat sa nu fie murdarite in interior sau exterior.
La suprafata solului se vor aseza grinzi, astfel incat depozitarea sa se faca pe reazeme cu
distante corespunzatoare rezistentei tevilor, ferindu-le de corpuri tari side murdarie. De asemenea
trebuie ferite de soare puternic, (inspecial conductele din otel), zapada si frig, care produc contractii
nedorite.
Manipularea tevilor se face functie de greutatea si marirnea lor, cu respectarea normelor de
tehnica si securitatea muncii, in asa fol incat sa nu se deterioreze.
Manevrarea tevilor se face cu grija pentru a se putea evita deteriorarea capetelor, ceea ce ar
duce la imbinari defectuase ale tronsoanelor de tevi . Transportul tevilor se face rutier sau CF in
conditii de securitate.
Saltelele din vata minerala se livreaza de catre fabricile de profil si se vor executa conform
STAS 5838/3-80.
Armaturile vor fi livrate conform conditiilor tehnice speciale de calitate STAS 1181-74.
6. PUNEREA IN OPERA
Antreprenorul va asigura prin posibilitatil proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate
efectuarea tuturor incercarilor si deterrninarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului incercari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa asigure adoptarea masurilor tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Executia lucrarilor trebuie sa corespunda proiectului; orice modificare a prevederilor
proiectului poate fi facuta numai cu acordul proiectantului.
Executia lucrarilor de instalatii se face astfel:
- punerea pe pozitie si montarea utilajelor
- executia in stalatiilor hidraulice
- montarea aparatelor de masura si control
- proba de presiune
- grunduirea termoizolatiei si protectia prin vopsire cu vopsea de ulei, a conductelor si
aparatelor
Conductele de apa se monteaza cu panta pentru evitarea formarii de saci cu aer.
7. PROBE SI VERIFICARIIN VEDEREA RECEPTIEI
Receptia lucrarilor de instalatii hidraulice se efectueaza in conformitate cu prescriptiile privind

verificarea calitatii si executiei lucrarilor si anume:
- Normativ pentru verificarea realizarii lucrarilor de constructii si instalatii - indicariv CS
- Instructiuni tehnice pentru efectuarea instalatiilor hidraulice si pneumatice de la recipienti -
indicativ 12
Presiunea de incercare a instalatiei de apa este de 1,5 ori presiunea de serviciu, dar nu mai putin
de 6 atm.
Durata incercarii minime 20 minute.
8.MASURATOARESIDECONTARE
Masuratorile se vor efectua de catre reprezentantul contractantului impreuna cu reprezentantul

persoanei juridice achizitoare (responsabilul tehnic de lucrare ). Pe baza masuratorilor efectuate si
inscrise in caietele de masuratori se stabilesc cantitatile real executate. Aceste masuratori se fac la
terminarea lucrarilor care devin ascunse odata cu intocmirea procesului verbal de receptie calitativa a
lucrarilor ascunse, iar pentru celelalte lucrari ce nu devin ascunse se fac lunar.
Masuratorile si cantitatile rezultate vor fi semnate de catre reprezentantul contractantului
impreuna cu reprezentantul persoanei juridice achizitoare si inscrisa data intocrnirii masuratorii pe
fiecare pagina a caietului de masuratori.Pe baza cantitatilor confirmate prin caietele de masuratori se
intocmesc situatiile de plata partiale utilizandu-se preturile unitare cuprinse in devizele oferta
contractate.
Valoarea situatiei de plata partiale intocrnite conform celor prezentate mai sus, va fi actualizata
avand in vedere fenomenul de evolutie a preturilor si a tarifelor, de la lirnita de depunere a ofertelor
pana la data decontarii, prin inmultirea cu un coeficient al carui mod de deterrninare este inscris in
conditiile speciale de contractare, daca aceasta actualizare a fost mentionata in contractul de executie.
Daca acest contract a fost incheiat pe un pret ferm, actualizarea nu se acorda.
..J
:::>
0::
0
1-
(..)
:::>
0::
1-
_.........--~-
U)
z
0
(..)
cu
"'
cu
N
cu
-
+:i
cu
:.::
CU
o
·- 0::
0
t-
t-
- E
Cl) ·-
'L: Cl)
en .... (ti
:::s- ro w
..J Cl) Cl)
o-C'tl "' N
ro z>
:::>
'+-
(!)
0::
Cl) (ti
0::: "'O
-c N <!
-
(ti
<( .c a. ro ro ro ro
-eID cro
Cl)
E 2 ,_
..0 ..0
,_
(..) :::s_(ti 0 (!) (!)
o a. > > c >
u, (ti
w Cl -
0 Cl)
w
(/)
(!) ~E (/)
(!)
z
w
"' j:: n, c, "'O o,
Cl 0
2
0
0
,_
(!)
.......
Q)
0
,_
0
al 1---------+-~<i:L-------1------t----------j
1-
:::> cn
-
0)
(..) u
(!) <!
....
0 ..J
w
Q) """? It)
c o- w
0:: 0
--,_----+ o L-------1------t----------j
<( (..)1-- .......
C) 0::
cu 0 .......
0:: -~ ~ 0
..J ro ro co 0
0 cu 0 0 t-
al 0.
o
D= u -.::t" 0
z
"'O "'O "'O
u
<( t: L-------1 :Cl-----~----+------j :)
0::
..J cu w
a, 'ID i- ro ro t-
0 c(!) M tJ)
ro C/)
(..)
"'O "'O "'O
z
z 0
1----l--CD---------1f------l
~ 1-----~----+------j
:::i :::; o
I-
<(
~-
cu e :::>
<!
.o::::::;
ro ro
~+~
~
(!)
0:: "'0-
oC NC) N >·- c
0 - o :c ·;; ro
al ~ o E
<(
1---------+--1~1-----~----+------j
..J ..J
w <! :::>
(!)
<!
..J cn ..J 1-
cn
"'O
(!)
:::>:::>
0 ll. ..J z ro -~
0)
0:: :::>O (/) 0

1- en o::: 0 0
w l- -Q) ..c
c
z o::: z "(if 2
0 <! 0
0::: o (!)
c
...... ,_
:::; 0
(..)
o :::> co
w :::>-
Q)
Q) ..0
c cro0 ==e
..J 0:::
zO Q_ ~
- I-
2 C <!
E ,_co 0
co
c
<( <! C)
N ..J co .2 :.;: : : ;
0:: <! en Q_ 0
:::; Q)
0
c
(!) u. 0 0 ©.2
0
0::
a.. 0 N M
"< -\
., :_·,_ \
a::
0
--
..J
1-
:3<( w co
""O ""O
cu cu
""O
I-a::
en<(
z a..
- 2
<( 0
c, o,
:Ew
i= 0
z=
=
- I-
a:: <(
I-
<(en
I-<( ........ ........ ........
a:: ..J c
(!)
c
(I)
c
(I)
Ow c c c
o, o cu cu cu
2- E E E
0 (!) L..
(I)
L..
(I)
L..
(I)
uo o, o,
<( ..J
wO
a:: z
-a:: J:
w
<( 1-
:E - ct:
a:: Cl) 0
..J
:::> w
1-
:::> ~ o
a:: ..J ::>
I- :::> ct:
I--
z~ en
WO z
a.. - 0
~ J: o
<(
~ w
o ct:
0 ~
a:: ::>
z
a.. w
Cl
. .
N M
c
MEMORIU TEHNIC
Instalatii de ventilatii
La chesoanele din beton armat ( statiile de pomp are ape uzate) s-au prevazut
instalatii de ventilatie pentru cazurile cand sunt necesare interventii.si personalul
de intretinere si exploatare trebuie sa coboare in interiorul bazinµf{i'p 0 ~ c: · 1 - -.
Astfel, s-au asigurat trei sisteme de ventilatie: /~~~-). ~c·,_,,,_'1.'V- · (J\.\
a)Ventilatie naturala r/. /' _ .: 7
·9 \ ·
b)Ventilatie mecanica fixa \~- f !"vi.( r1"-- Z 1
~ ,, ! •/ 02 I
c )Ventilatie mobila ,,~:--, \ /"
';i) . ,,. .
\ ~ ,,. /s .
a) Ventilatia naturala ~\~,-i (•. -: J~l~/

· -. .:·~:.~
. '..... r:, >
.. -~ - .· :_,:.' -, '
Pentru ventilatia bazinelor subterane in care se vor monta utilajele si
aparatura s-au prevazut in peretii chesonului cinci goluri cu dimensiunile
600 x 600 mm, prevazute cu jaluzele pentru introducere aer proaspat.
b) Ventilatia mecanica fixa
V entilatia mecanica fixa este necesara pentru evacuarea noxelor ce se

degaja din apa uzata.
V entilatia mecanica fixa consta dintr-o tubulatura circulara verticala, care
ajunge la 0,50 m deasupra podestului intermediar al bazinelor si se ridica la cca.
1,50 m deasupra bazinelor.
Tubulatura va avea diametrul de 0 400 mm in zona supraterana si 0 250
mm in zona subterana si se va executa din tabla zincata de 0,8 mm grosime.
Deasupra tubului de ventilatie se va prevedea o caciula de protectie 0 400
mm prinsa astfel de tub incat sa se poata evacua aerului vidat.
In interiorul tubulaturii de 0 400 mm se va monta un ventilator axial
vertical cu debitul de 1800 m3/h presiune 13 mm H20, P=0,37 kW,
n=1500 rot/min, protejat anticoroziv.
c) Ventilatia mobila
Pentru a putea ventila spatiile subterane inchise in timpul intrarii

personalului de intretinere, s-a prevazut o instalatie de ventilatie mobila, compusa
dintr-un ventilator centrifugal (montat pe sasiu) avand Q=500 mc/h; H= 353
mm H20 ; N=l,5 Kw ; n=3000 rot/min protejat anticoroziv, cu motor asincron
trifazat si un tub flexibil de 8,00 m, cu diametrul de 100 mm racordat la gura de
refulare, prevazuta cu un difuzor din tabla, cu rama cu plasa de sarma.
MASUR! P.S.I
Sarcinile tehnice prevazute in prezentul proiect respecta prevederile legale

privind prevenirea si stingerea incendiilor , in special urmatoarele acte normative:
- Ordinul Ministerului de inteme nr. 381/1993 combinat cu ordinul MLPAT
nr. 7/N/1993 privind Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor
- P 118-83 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind
protectia la actiunea focului, aprobat de ICCPDC cu nr 10/3/1983
- Decret D 290/1977 privind " Norme generale de protectie impotriva
incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor".
- C 300-94 " Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferenta acestora" aprobat de
MLP AT cu nr. 20/N/94
- H G nr. 5192 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de
prevenire si stingere a incendiilor
MASURI DE PROTECTIAMUNCii
Instalatiile proiectate asigura conditiile normale de munca pentru pesonalul

de exploatare in conformitate cu prevederile legale privind protectia si igena
muncii din" Normele generale de protectie a muncii "/1996.
Principalele masuri de protectia muncii prevazute in proiect pentru
instalatiile de ventilatie sunt:
- Prevederea de instalatii de ventilatie in spatiile de munca cu degajari
nocive sau care prezinta pericol de explozie , astfel incat sa fie indeplinite
prevederilre legale de protectia muncii;
- Alegerea unor ventilatoare silentioase , cu zgomot redus in functionare.
Intocmit,
ing. Ma7~ Radu
L,v'I,,~--
I
I. OBIECTUL CAPITOLULID
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea instalatiilor de ventilatie si

cuprinde conditiile tehnice si de calitate necesare la chesoanele din beton armat (statiile
de pompare ape uzate, bazinul egalizare omogenizare si pompare apa menajera si statia
de pompare ape epurate ).
II. ELEMENTE DE CALCUL
1. Proiectarea instalatiilor de ventilatie s-a facut coordonat cu celelalte tipuri de

instalatii,
2. Dimensionarea canalelor de ventilare s-a facut pe baza debitelor de aer necesare
diluarii nocivitatilor, precum si pe baza vitezelor economice de circulatie a aerului in
canale.
3. Dimensionarea gurilor de aspiratie si de refulare s-a facut similar cu
dimensionarea canalelor de aer.
4. Alegerea ventilatoarelor necesare s-a facut pe baza debitului de aer vehiculat,
precum si pentru asigurarea acoperirii pierderilor de presiune locale si liniare ale
instalatiei de ventilare pe care o deserveste.
Ill. NORME, PRESCRIPTIITEHNICE. STANDARDE
1. Instalatiile de ventilare se var executa conform prevederilor "Normativului

privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare", indicativ I.5.
2. Principalele prescriptii tehnice si standarde obligatorii la executia instalatiilor de
ventilare se gasesc In ANEXA 1 din Normativul I.5 si care vor fi completate si cu
urmatoarele:
- Norme industriale de produs pentru materialele, produse in tara, care var fi
stabilite in urma licitatiei;
- Norme de produs pentru materialele, agregatele si aparatele de fabricatie straina,
care var fi stabilite in urma licitatiei;
1
IV. MATERIALE SI ECHIPAMENTE - CONDITII DE CALITATE
1. La executarea lucrarilor de instalatii de ventilare se vor utiliza numai materiale

si echipamente ce corespund din punct de vedere calitativ prevederilor cuprinse in
standardele de stat sau in prescriptiile tehnice ale prcducatorilor - interni sau extemi si
care satisfac cerintele tehnice prevazute in proiect.
2. Toate materialele si echipamentele vor trebui sa fie insotite de urmatoarele
acte:
- certificatul de calitate emis de furnizor, certificat ce trebuie sa confirme
asigurarea de catre produsul respectiv a caracteristicilor tehnice prevazute;
- fise tehnice de detaliu continand caracteristicile produsului si durata de viata in
exploatare in care se mentin aceste caracteristici
- instructiuni de montare. probare, intretinere ~i de exploatare ale produsului;
- certificatul de garantie specificand perioada de timp in care se asigura
realizarea caracteristicilor cerute;
- certificate de atestare a performantelor materialelor si echipamentelor, emise
de catre institutii de specialitate abilitate In acest scop.
3. Elementele de instalatii de ventilatie care sunt supuse conditiilor de omologare
ale biroului Roman de Metrologie Legala vor trebui sa fie insotite de certificatul de
atestare.
4. Pentru executarea instalatiilor de ventilare la obiectele cuprinse in prezentul
proiect se vor folosi ventilatoare radiale si axiale protejate impotriva coroziunii.
5. Pentru confectionarea si montarea canalelor de ventilare avand sectiunea
circulara, pentru realizarea imbinarii lor, pentru confectionarea ~i montarea dispozitivelor
de reglare, a gurilor de aspiratie sau de refulare, a accesoriilor pe canale , precum si
pentru montarea ventilatoarelor pe canale de ventilare, confectionarea accesoriilor
necesare, a dispozitivelor de sustinere si ancorare a canalelor, pieselor speciale, etc. se
vor utiliza detaliile tipizate din "Catalogul Ve Ventilatii" elaborat de catre IPCT Bucuresti,
iar ca materiale se vor folosi in principal urmatoarele:
- tabla zincata cu grosimea, STAS 2028;
- profil otel cornier cu aripi egale, ST AS 424 si ST AS 7836;
- banda Iata de otel, STAS 908;
- surub uzual cu cap hexagonal, STAS 920;
- piulita hexagonala uzuala, STAS 922;
- saiba Grower, ST AS 7666;
- nituri, STAS 1257 si STAS 797;
- impletitura patrata de otel zincata Z 10 x 1, ST AS 1543;
- garnituri de mucava tip I de 4,0 mm grosime, STAS 731;
- miniu de plumb, ST AS 429;
- carbura de calciu tehnic, ST AS 102;
- oxigen tehnic gazos, imbuteliat, STAS 2031;
- sarma sudura obisnuita 0 3,25 mm, ST AS 1126;
- vaselina tehnica naturala. ST AS 917;
2
- calafat din calti de canepa gudronat, Nil-MIM 16.463;
V. EXECUTAREA INSTALATIILORDE VENTILATIE
1. GENERALITATI
Executarea instalatiilor de ventilatie se va face coordonat cu celelalte tipuri de

instalatii si Iucrari de constructii.
2. VERIFICAREA MATERIALELORSI ECHIPAMENTELOR
2.1. La executarea Iucrarilor de instalatii de ventilare se vor utiliza numai

materialele si echipamentele corespunzatoare din punct de vedere tehnic si calitativ
prevederilor proiectului, precum si a punctelor 1 §i 2 din cap. IV - Materiale §i
echipamente - Conditii de calitate.
2.2. Inaintea punerii in opera, toate materialele se vor supune unui control cu
ochiul liber pentru a se constata daca au suferit degradari de natura sa le comprornita
tehnic si calitativ (deformari, starea elementelor de imbinare si de racordare, functionarea
dispozitivelor de reglaj, forma pieselor si elementelor speciale §i accesorii, etc.); se vor
remedia defectiunile respective sau se vor inlocui materialele care nu pot fi aduse in stare
corespunzatoare prin remediere.
2.3. La aparatele de masura si control montate de executantul instalatiei de

ventilatie se va verifica existenta sigiliului si a buletinului de verificare emis de
metrologie.
3. DEPOZITARE SI MANIPULARE
3 .1. Pastrarea materialelor pentru instalatii se va face in depozitele de materiale ale

santierului, cu respectarea prescriptiilor In vigoare privind prevenirea incendiilor.
3.2. Materialele ce pot fi deteriorate de agentii climatici (rame cu jaluzele,

ventilatoare, table, etc) se vor depozita sub soproane si vor fi acoperite cu prelate sau foi
de polietilena,
3 .3. Materialele ce se deterioreaza la umiditate sau radiatie solara ( aparate de

masura si control, aparataj electric) se vor pastra in magazii inchise.
3.4. Foile de tabla se vor aseza orizontal pe grinzi de lemn m magazu sau
soproane. Se interzice asezarea foilor de tabla direct pe pamant.
3
3.5. Manipularea materialelor se va face cu respectarea normelor de tehnica
securitatii in asa fel incat sa nu se deterioreze. Se va da o atentie deosebita materialelor
casante sau U§Or deformabile.
4. CONFECTIONAREA CANALELOR DE AER
4.1. Imbinarile longitudinale ale tablelor din otel zincat cu grosimi pana la 1,2 mm
se vor executa prin falturi duble, simple sau de colt.
4.2. Falturile simple sau duble vor fi bine etansate, presate uniform si fara
ondulatii, Pentru a se asigura o suprafata interioara neteda, falturile vor fi presate numai
catre exterior.
4.3. Lungimile tronsoanelor drepte se vor stabili dupa caz, in functie de
dimensiunile foilor de tabla, de conditiile de montaj si de transport, urmarindu-se
realizarea unor tronsoane cu lungimea maxima posibila.
5. IMBINAREA TRONSOANELOR ~I PIESELOR SPECIALE
5 .1. Imbinarile transversale (imbinarile pentru asamblarea cap la cap a tronsoanelor

drepte si pieselor speciale) se vor realiza prin flanse pentru a realiza conditii de rigiditate,
etanseitate si demontabilitatea tubulaturii.
5.2. Materialele flanselor, gaurile pentru suruburi si modul de fixare ale canalelor
de aer se vor stabili, in functie de dimensiunile lor, in conformitate cu indicatiile date in
catalogul de detalii tip din "Catalogul V - Ventilatii, elaborat de IPCT Bucuresti.
5 .3. Montarea flanselor pe canalul de aer se va face astfel incat planul flanselor sa
fie perpendicular pe axul canalului.
5.4. Imbinarile cu flanse vor fi prevazute cu gamituri de etansare, montate intre

flanse si confectionate din carton moale (mucava).
5.5. Gamiturile vor fi taiate si montate astfel incat marginile lor sa patrunda in
interiorul canalului de aer.
5 .6. Se vor lua toate masurile necesare pentru limitarea pierderilor de aer prin
neetanseitati (Ia imbinarile longitudinale, la imbinarile cap la cap ale elementelor de
tubulatura si la imbinarile dintre tubulatura si aparate).
6. MONTAREA CANALELOR DE AER
6.1. Canalele de aer se vor monta in linie dreapta. Nu se admit sageti sau devieri.
6.2. Canalele de aer montate vertical nu vor avea abateri de la verticala mai mari
4
de 2-3 mm pe I m de inaltime.
6.3. Inainte de montarea pe pozitie, se vor asambla la nivelul pardoselii sau al

platformei de lucru numarul maxim posibil de tronsoane si piese speciale alcatuind
portiuni de canal avand forme si lungimi determinate de conditiile locale de pe santier.
6.4. in alcatuirea portiunilor de canal, asamblarea tronsoanelor se va face astfel

incat falturile longitudinale sa fie dispuse altemat pentru a nu se forma o cusatura
continua.
6.5. Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemente de sustinere tipizate.
7. MONTAREA VENTILATOAREL
OR
7.1. lnainte de inceperea montarii ventilatorului se vor verifica urmatoarele:

-corespondenta dintre caracteristicile inscrise pe placutele de identificare si datele
proiectului;
-controlul exterior general al starii agregatului pentru a se identifica eventualele
deteriorari produse in timpul transportului si rnanipularii;
-existenta vaselinei de ungere la lagare;
-starea izolatiei motoarelor electrice.
7.2. Agregatul ventilator-motor se va aseza pe pozitie cu respectarea riguroasa a

cotelor de amplasament indicate In proiect.
7.3. lnainte de fixarea · definitiva pe pozitie se va regla orizontalitatea asezarn

ventilatorului si motorului electric cu ajutorul nivelei cu bula de aer asezata pe
generatoarea superioara a carcasei cilindrice.
8. VERIFICAru SI PROBE
a) Verificarea instalatiei de ventilatie
8 .1. Instalatiile de ventilare vor fi verificate cu privire la:

-corespondenta cu prevederile proiectului, cu prescriptiile din stantardele in
vigoare, precum si cu prevederile din Normativul I.5;
-corespondenta dintre caracteristicile echipamentului instalat si cele prevazute In
proiect;
-corespondenta dintre geometria instalatiei realizata si cea proiectata;
-calitatea executiei:
-functionarea elementelor componente;
-alimentarea cu energie electrica;
-conditiile necesare pentru pornirea instalatiei;
5
-conditii necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu cat mai indelungate,
I· in special la instalatiile sau elementele expuse la socuri, deformari, coroziuni, eroziuni,
I etc;
-conditii necesare in vederea asigurarii masurilor de tehnica securitatii indicate fn
proiect si in N.G.P.M.
8 .2. Verificarea instalatiei de ventilare va decurge in conformitate cu prescriptiile

de detaliu date in ANEXA XIII din Normativul I.5.
b) Reglarea instalatiei de ventilatie
8.3. Toate instalatiile de ventilatie vor fi in mod obligatoriu reglate, inainte de

predarea catre beneficiar astfel incat:
-cu ajutorul dispozitivelor de masurare montate la gurile de ventilare sa se obtina
debitele de aer indicate in proiect, la toate gurile de aspiratie sau de refulare;
8.4. Reglarea aeraulica se va efectua prin aplicarea procedeelor descrise m

ANEXA XV din Normativul I.5.
8.5. Dotarea minima obligatorie cu aparatele de masura necesare reglarii

instalatiilor precum si metodele de masura adoptate, vor fi cele specificate In ANEXA
XVII din Normativul I.5.
c) Probarea echipamentului
8.6. Inainte de predarea catre beneficiar a instalatiilor de ventilare se vor verifica,

prin masuratori, caracteristicile ventilatoarelor montate in instalatie in pozitie normala de
lucru, precum si a gurilor de refulare si a gurilor si dispozitivelor de aspiratie,
8.7. Procedeul de efectuare a probelor, precum si tolerantele admise vor fi cele

indicate In ANEXA XVI din Normativul I.5.
8.8. La ventilatoarele axiale montate in canal se va masura debitul de aer

furnizat, in situatia racordarii lor normale la instalatie. fntre debitul de aer masurat si eel
prevazut fn proiect se admite o diferenta de± 5% - I 0% din debitul prevazut in proiect.
8.9. In incaperile ventilate se va efectua o verificare a eficacitatii igienico-

sanitare conform Normelor generale de protectie a muncii.
8.10. Inainte de efectuarea masuratorilor pentru verificarea eficacitatii globale, se

va verifica daca nivelul noxelor din incaperile ventilate este corespunzator conditiilor
admise la proiectarea instalatii lor ca baze de calcul.
6
8.11. Determinarile se var face in conditiile unei desfasurari normale a procesului
de productie, in zonele de lucru, in conformitate cu metodologia stabilita de Inspectia
Sanitara de Stat.
8.12. Eficacitatea igienico-sanitara a instalatiei se va stabili prin comportarea

determinarilor efectuate cu instalatia in functie si instalatia oprita.
Se va verifica, din punct de vedere al normelor igienico-sanitare, viteza curentilor
de aer in zonele de lucru si calitatea aerului in zonele de lucru.
9. EXECUTAREA VOPSITORIILOR
9 .1. Lucrarile de vopsitorii se vor incepe numai dupa efectuarea probelor.
9 .2. Vopsitoriile la instalatiile de ventilare se var aplica numai dupa curatirea si,
acolo unde este cazul, protejarea suprafetelor cu straturi anticorozive.
VI. MASURI P.S.I.
Sarcinile tehnice prevazute in prezentul proiect respecta prevederile legale privind

prevenirea si stingerea incendiilor , in special urmatoarele acte normative:
- Ordinul Ministerului de inteme nr. 381/1993 combinat cu ordinul MLPAT nr.
7/N/1993 privind N ormele generale de prevenire si stingere a incendiilor
- P 118-83 - Norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind
protectia la actiunea focului, aprobat de ICCPDC cu nr 10/3/1983
- Decret D 290/1977 privind "Norme generale de protectie impotriva incendiilor la
proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor".
- C 300-94 "Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii
lucrarilor de constructii si instalatii aferenta acestora" aprobat de MLP AT cu nr. 20/N/94
- H G nr. 5/92 privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de prevenire si
stingere a incendiilor
VII. MASUR! PROTECTIA MUNCii
La executarea tuturor lucrarilor de instalatii se var respecta cu strictete

Normativele specifice in vigoare la data executarii lucrarilor. In mod special se vor
respecta urmatoarele normative:
a) Ordinul MLPAT nr. 9/93 "Regulamentul privind protectia si igiena muncii in
constructii"/1993 si anume:
-vol. A - Norme generale comune lucrarilor de constructii montaj si instalatii
-vol. E - Lucrari de instalatii
-vol. F - Lucrari de izolatii si protectie anticoroziva
b) Normele departamentale de protectia muncii specifice
7
c) Normativul Lfi-lnstalatii de ventilatie
d) Normele generale de protectia muncii 2002
Personalul care va executa Iucrarile va fi calificat corespunzator ~1 va avea
"Instructajul de protectie si igiena muncii" la zi sub semnatura.
Constructorul in executie si beneficiarul in exploatare va respecta intocmai
prevederile actelor normative in vigoare, enumerarea normativelor nu este limitativa,
executantul si beneficiarul urmand a le completa si cu alte masuri specifice conditiilor
locale de executie sau exploatare pe care le vor considera necesare fiind direct
raspunzatori de neluarea lor.
VII. OBLIGATII SI RASPUNDERI
1. Executantul tuturor Iucrarilor de instalatii va trebui sa respecte intocmai

prevederile prezentului caiet de sarcini.
2. Executarea instalatiilor se va face coordonat cu ceilalti factori implicati in
executarea Iucrarilor pe intreg parcursul executiei, incepand de la operatiunea de trasare a
obiectului respectiv.
3. Executantul lucrarilor de instalatii va urmari realizarea de catre constructor a
golurilor prevazute in proiect necesare traversarilor prin planseele sau peretii executati
din beton armat.
4. Dirigintele de santier va dispune oprirea lucrarilor si refacerea lor in cazul in
care va constata ne respectarea conditiilor tehnice prevazute in proiect sau in caietul de
sarcuu.
5. Orice schimbare sau modificare a proiectului ceruta de catre executant sau
beneficiar, se va putea face numai cu acordul scris al proiectantului de specialitate si va fi
materializata intr-o plansa modificatoare elaborata numai de acesta.
Intocn/it,
1
ing. Mar~. Radu
G~-
8
' -
STATll DE POMPARE APE UZATE

Pentru protectia cablurilor de alimentare dintre TG si consumatorii electrici din
interiorul statiei de pompare s-a prevazut o teava de protectie metalica de 2".
Din tabloul electric TE, pe circuite separate, se vor alimenta consumatorii de
forta si prize.
Acesta va fi de tip cutie metalica cu grad de protectie IP65 si va avea
dimensiunile 1200x1000x600 mm si va fi montat la exteriorul statiei, pe postament de
beton cu dimensiunie 1200x900x300 mm.
Tabloul electric va fi prevazut cu o copertine metalica. La partea din fata,
aceasta va depasi cu 20 cm latura tabloului.
Tabloul va fi echipat cu intrerupatoare automate magneto-termice. Protectia
tabloului electric va fi realizata prin intermediul unui intrerupator automat tripolar de 32
A
Tablourile electrice TP1 si TP2 ale pompelor de ape uzate, precum si cablurile
de alimentare ale celor 2 pompe vor fi livrate odata cu pompele (de catre furnizorul de
echipamente). Tablourile electrice aferente pompelor se vor monta in interiorul tabloului
electric general TG.
Alimentarea ventilatorului fix se va realiza prin intermediul unui cablu CYY 5 x
1,5 mmp, protejat in teava OL-ng 2" montata aparent pe peretii chesonului.
In tablou se va monta o priza la 230 V etansa, pentru interventii si o priza
trifazica 25A pentru alimentarea cu energie electrica a ventilatorului mobil.
Comanda ventilatorului fix se va realiza cu ajutorul unui intreruptor PACCO Ill 10
A, montat in interiorul tabloului electric general TG.
Tabloul TG se va lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande din 01-
Zn 25 x4 mm.
De la tablou si pana in interiorul cabinei, cablurile se vor proteja in teava de otel.
Trecerile prin pereti se vor etansa.
Potectia contra atingerilor accidentale a partilor din instalatie care in mod normal
nu sunt sub tensiune dar care printr-un defect de izolatie pot intra sub tensiune, se va
realiza prin legarea acestora la nul, nul ce se va lega la o priza repetata de parnant.
Se vor lega la nul toate prizele cu contact de nul, tabloul electric, carcasele
electromotoarelor, carcasele automatelor de pornire, armatura cablurilor , etc.
Zn 25 x 4 mm.
La exterior, pentru realizarea prizei de pamant, s-a prevazut platbanda 01-Zn 40
x 4 mmp si 4 electrozi din teava 01 cu diametrul 2 ~,, ; 1=3m. Rezistenta de dispersie a
prizei de pamant va masura la final o valoare mai mica de 4 ohm. Legatura intre
platbanda din 01-Zn 25 x 4 mmp si platbanda 01-Zn 40 x 4 mmp se va realiza prin
intermediul unei piese de separatie .
BAZIN EGALIZARE OMOGENIZARE SI POMPARE APA MENAJERA
Alimentarea cu energie electrica a bazinului de egalizare, omogenizare si
pompare se va realiza din tabloul electric general al statiei de epurare - TG SE
ll((aferent extinderii statiei de epurare), prin intermediul unui cablu electric CYABY 4x4
mmp, montat ingropat in sol, pe pat de nisip, in profil de sant M.
lnstalatiile electrice interioare bazinului constau in priza 230 V pentru interventii
si forta 400 V pentru alimentarea ventilatorului mobil.
Pentru protectia cablurilor de alimentare dintre TE si consumatorii electrici din
interiorul bazinului s-a prevazut o teava de protectie metalica de 2".
forta, prize si iluminat.
dimensiunile 1200 x 1000 x 600 mm si va fi montat la exteriorul statiei, pe postament de
A.
In tablou se va monta o priza la 230 V etansa, pentru interventii si o priza
trifazica 25A pentru alimentarea cu energie electrica a ventilatorului mobil.
1,5 mmp, protejat in tub COPEX metalic 20 mm montat aparent pe peretii chesonului.
A, montat deasemenea in interiorul bazinului, in imediata apropiere a scarii de acces.
Tabloul TE se va lega la priza de pamant prin intermediul unei platbande din 01-
Zn 25 x4 mm.
De la tablou si pana in interiorul cabinei, cablurile se vor proteja in teava de otel.
Trecerile prin pereti se vor etansa.
electromotoarelor, carcasele automatelor de pornire, armatura cablurilor , etc.
BAZIN COLECTARE OMOGENIZARE SI POMPARE NAMOL

Alimentarea cu energie electrica a bazinului de colectare, omogenizare si
pompare sediment se va realiza din tabloul electric general al statiei de epurare - TG
SE II (aferent extinderii statiei de epurare), prin intermediul unui cablu electric CYABY
4x4 mmp, montat ingropat in sol, pe pat de nisip, in profil de sant M.
lnstalatiile electrice interioare bazinului constau in priza 230 V pentru interventii
si forta 400 V pentru alimentarea ventilatorului mobil.
Pentru protectia cablurilor de alimentare dintre TE si consumatorii electrici din
interiorul bazinului s-a prevazut o teava de protectie metalica de 2".
forta, prize si iluminat.
dimensiunile 1200 x 1000 x 600 mm si va fi montat la exteriorul statiei, pe postament de
A.
A. In tablou se va monta o priza la 230 V etansa, pentru interventii si o priza trifazica
25A pentru alimentarea cu energie electrica a ventilatorului mobil.
1,5 mmp, protejat in tub COPEX metalic 20 mm montat aparent pe peretii chesonului.
A, montat deasemenea in interiorul bazinului, in imediata apropiere a scarii de acces.
Zn 25 x 4 mm. De la tablou si pana in interiorul cabinei, cablurile se var proteja in teava
de otel. Trecerile prin pereti se vor etansa.
electromotoarelor, carcasele automatelor de pornire, armatura cablurilor etc.
Bransamentele electrice la statiile de pompare si la statia de epurare vor ti
proiectate si executate de societati autorizate in acest sens de catre ANRE.
Deoarece, conform legislatiei in vigoare, toate instalatiile electrice pana la blocul
de masura si control, vor fi in proprietatea societatii de distributie a energiei
electrice, indiferent de sursa de finantare, aceste cheltuieli sunt neeligibile la
finantare de catre AFIR, costurile urmand a fi suportate din bugetul propriu al
comunei Tatarastii de Jos.
CERINTE PRIVIND PROIECTAREA.
Solutiile adoptate la proiectarea instalatiilor electrice corespund prescriptiilor din

normativul 17/2011, atat din punct de vedere tehnic, cat si din punct de vedere a
materialelor si aparatajelor propuse.
1.Rezistenta si stabilitatea.
Solutiile adoptate pentru circuitele electrice (trasee, materiale si montaj) cat si
pentru aparatajul electric (materiale si montaj) au fost astfel alese incat sa respecte
cerintele:
* asigurarea solutiilor care sa nu afecteze rezistenta si stabilitatea construtiei (ex:
strapungeri prin grinzi , spargeri ulterioare in elementele prefabricate).lnstalarea
tuburilor si tevilor pe sau in structura de rezistenta a constructiilor se realizeaza doar in
conditiile prevazute de normativul P 100.
* rezistenta la eforturile de deformare, rupere la tractiune si lovituri mecanice
* protectia antiseismica (ex: legaturile de prindere trebuie sa asigure tablourile
electrice contra rasturnarii in timpul cutremurelor).
* adaptarea instalatiei la gradul de rezistenta la foe a constructiei.
2. Siguranta la foe.
lnstalatiile electrice trebuie realizate astfel incat sa se evite riscul de aprindere a

unor materiale combustibile datorita temperaturilor ridicate sau arcurilor electrice .
Aceasta se poate obtine prin respectarea urmatoarelor cerinte:
* adaptarea instalatiei la gradul de rezistenta la foe a constructiei (nivelul
combustibilitatii materialelor constituente ale instalatiei electrice)
* echiparea circuitelor electrice cu intrerupatoare usor de manevrat in caz de
incendiu.
3. Siguranta in exploatare.
Siguranta cu privire la instalatii presupune asigurarea protectiei utilizatorilor
impotriva riscului de accidentare sau stres provocat de agenti agresanti din instalatii
prin:
* siguranta cu privire la iluminarea artificiala
* siguranta cu privire la riscul de electrocutare
Un = max 400V - pentru utilaje electrice ( in cazul in care pardoseala este
buna conducatoare de electricitate , trebuie indeplinite si alte conditii, conform STAS
12604)
b) tensiuni de atingere side pas:
U =max 40 V - pentru instalatii si echipamente fixe sau mobile
U = max 24 V - pentru utilaje si echipamente portabile din spatii cu
pardoseala conducatoare.
c) curenti nepericulosi ( intensitate suportata de corpul omenesc)
lh max= 10 mA
d) masuri de protectie pentru atingere directa sau indirecta
conform ST AS 12604 si 17
* siguranta cu privire la contactul cu elemente de instalatii defectuos realizate,
montate sau intretinute.
a) suprafetele accesibile utilizatorilor nu trebuie sa prezinte muchii
taioase sau proeminente periculoase cu potential de ranire.
b) executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor se va
face numai de personal calificat, in conformitate cu prevederi, standarde si normativ.
4. lgiena, sanatatea oamenilor,refacerea si protectiamediului.

S-au avut in vedere urmatoarele cerinte:
* asigurarea iluminatului artificial
a) puterea electrica necesara
min 20 w/ mp de suprafata a pardoseli
5. Economia de energie.
Consta in asigurarea unor consumuri minime de energie electrica, prin:
* randamentul energetic
* pierderea de tensiune . Ea trebuie sa se incadreze in limitele impuse de
Normativul 17 /11.
La executie se va respecta :
- Legea nr. 90/96 - Legea protectiei muncii;
- Ordinul MMSS nr. 65/2002 norme specifice de securitate a muncii pentru
transportul §i distributia energiei electrice;
- MMSS, MSF I 2002 - Norme generale de protectia muncii;
- NP-17-11 - Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiitor
electrice aferente cladirilor;
- PE 107/95 - Normativ pentru proiectarea §i executia retelelor de cabluri
electrice;
- PE 116/94 - Normativ de lncercari si rnasuratori la echipamente §i instalatii
electrice;
- STAS 12604/4-89 - Protectia Tmpotriva electrocutarilor;
-STAS12604/5-90 - Protectia Tmpotriva electrocutarilor. Prescriptii de
proiectare, executie si verificare;
- Recornandarile IEC aplicabile la produsele si serviciile avute Tn vedere;
Condltii impuse de situatia existenta §i de furnizorii de echipament §i
materiale.
Orice neconcordanta intre partea de constructie si instalatii se va aduce la
cunostinta proiectantului de specialitate .
lntocmit
.\rv,o=>
. \ ,,
ing. Vlad Cristescu .
\! \ .\?
[/\ \("\J
~
CAIET DE SARCINI
lnstalatii electrice ~~---
«» Luc~· T.
.:~(co
»-:». ~r_; ,,,---~~
. ,,. s,»-c
~i.·
.
,. ' -·
. "'1 ...
1. DATE GENERALE . ;_) .
~.:
\ -k \ 'V. .. l~ "'":
1.1. GENERALITATI \ L I" / ,0/'
\ct· -, le/,. ,';/
Caietul de sarcini se refera la: -~~::·c'~';.G~; ~~;~
\"\ 1·. .....__.. ~ ~ 0 //
- lucrarile de executie a instalatiilor electrice interioare de joa""ss~

- echipamente si materiale principale
• tablouri electrice
• materiale (aparate, cabluri, conductoare, poduri de cabluri, etc.)
- montajul si executia instalatiilor electrice pe santier
- probe si verificari pentru punerea in functiune
2. REG LEM ENT ARI TEHNICE DE REFERINTA

2.1.Standarde.
- STAS 12604/4-1989 si STAS 12604/5-1990. Protectia impotriva electrocutarii:
prescptii de proiectare si executie.
- SR EN 61140 :2001 - Protectia impotriva socurilor electrice.Aspecte generale.
- STAS 2612 -1987. Protectia impotriva electrocutarii - limite admisibile
- STAS 11054 -1978. Aparate electrice. Clase de protectie contra electrocutarii
- STAS 8778/1,2 -1985. Cabluri de energie cu izolatie si manta din PVC.
- CEI 947/1. Aparataj de joasa tensiune
- EN 60529. Grade normale de protectie asigurate prin carcasare
- SR 6646/1,2,3 lluminat artificial
- CEI 598-2-22 si STAS 8114/2-1 Corpuri de iluminat
- STAS 6990. Tuburi de protectie pentru instalatii electrice
- STAS 6865. Conductoare cu izolatie din PVC, pentru instalatii electrice fixe
- STAS 7290. Lampi electrice cu descarcari in gaze
- CEI 446. ldentificarea conductoarelor prin culori sau repere numerice
2.2. Norme si normative.
Documentatia a fast intocmita in conformitate cu normele si normativele europene
precum si urmatoarele reglementari in vigoare in Romania:
- Legea nr. 10/1995, modificata prin Legea nr. 123/2007, privind calitatea in
constructii;
- Legea nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor;
- Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor;
- Legea nr. 319/2006 privind securitatea si sanatatea in munca, inclusiv Hotararea
Guvernului Romaniei nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor Legii nr. 319/2006;
- Legea nr. 13/2007 privind energia electrica;
- Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului;
- Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia
persoanelor;
- Legea nr/ 608/2001, cu modificarile ulterioare privind evaluarea conformitatii
produselor;
- Ordinul nr. 691/1459/288 din 2007 al MDLPL, MEF si MIRA pentru aprobarea
Normelor metodologice privind performanta energetica a cladirilor;
- HGR nr. 766/21.11.1997 pentru aprobarea unor reglementari privind calitatea in
constructii;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat prin H.G.R. nr.
272/1994;
- Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora,
aprobat prin H.G.R. nr. 273/1994;
- Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente
cladirilor, indicativ 17-2011;
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice interioare de curenti
slabi aferente cladirilor civile side productie, indicativ I 18/1-01;
- Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de semnalizare a incendiilor si
a sistemelor de alarmare contra efractiei din cladiri, ind. I 18/2-02;
- Normativ pentru proiectarea si executarea sistemelor de iluminat artificial din cladiri,
indicativ NP-061-02;
- Normativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al cerintei de
siguranta in exploatare, indicativ NP-068-02;
- Regulament privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public,
aprobat prin HG nr. 867/2003;
- Norme de prevenire si stingere a incendiilor pentru ramura energiei electrice,
indicativ NTE 001/03/00;
- Normativ pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice, indicativ
NTE 007108100;
- Normativ de incercari si masuratori la echipamente si instalatii electrice, indicativ
NTE 002/03/00;
- Normativ privind limitarea regimului nesimetric si deformant in retelele electrice,
indicativ PE 143/94;
- lntreptar de proiectare si executie a instalatiilor de legare la pamant, indicativ
1 RE-lp30-04;
- Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente
constructiilor, indicativ C 56-02;
- Norme generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate prin Ordin MAI nr.
163/28.02.2007;
- Normativ de siguranta la foe a constructiilor, indicativ P 118-99;
- Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de
constructii si instalatii aferente acestora, indicativ C300-1994;
- Normativ pentru protectia antiseismica a constructiilor de locuinte, social-culturale,
agrozootehnice si industrial, indicativ P100/1-2006;
- Ghidul criteriilor de performanta pentru instalatiile electrice din cladiri, indicativ
GT-059-03;
- STAS 12604/87 - Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale;
- STAS 12604/5-90 - Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta.
lnstalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare si executie;
- SR CEI 364-1 ... 7 - I nstalatii electrice ale cladirilor;
- SR EN 60439-1 - Ansambluri prefabricate de aparataj de joasa tensiune.
3. DOCUMENTE CE SE CER EXECUTANTULUI

La inceperea si pe timpul executiei lucrarilor de instalatii electrice interioare si
exterioare, executantul va pune la dispozitia organelor de control si/sau beneficiarului
urmatoarele documente:
- capacitatea si atestatele personalului calificat pentru executia lucrarilor de
instalatii electrice;
- lista cu dotarile tehnice pentru executia lucrarilor, testarea lucrarilor executate si
echipamentele necesare pentru protectia muncii, necesare pe timpul executiei;
- proiectul de executie, verificat de atestati MLPAT;
- certificate de calitate pentru materiale si buletine de incercari si analize, daca
este cazul;
- specificatiile tehnice ale aparatelor si echipamentelor electrice utilizate;
- procese verbale pentru lucrari ascunse (coloane si racorduri exterioare, prize
de protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, etc.)
- procesele verbale si instructajele pe care executantul le-a intocmit, pentru
respectarea masurilor de protectia muncii si focului, in special cele aferente instalatiilor
electrice.
La terminarea lucrarilor, executantul va preda beneficiarului:
- proiectul de executie aprobat, cu modificarile intervenite in cursul executiei,
necesar pentru intocmirea de catre acesta a cartii tehnice a constructiei;
- buletinele de verificare si incercare a instalatiilor si in special a celor de
protectie impotriva electrocutarilor si trasnetului, inclusiv a circuitelor.
- rezultatul probei de 72 ore, pentru ansamblul instalatiei
- observatii si constatari efectuate pe parcursul lucrarilor de executie, care pot
constitui repere in activitatea de exploatare a beneficiarului
- documentatiile tehnice (planuri, scheme, specificatii, etc.) ale aparatelor,
echipamentelor, tablourilor electrice, etc.), care au fost montate, inclusiv instructiunile
de montaj si utilizare, care au fost primite de la furnizorii acestora;
- certificatele de garantie ale materialelor si echipamentelor introduse in
instalatiile executate.
4. PRELEVARI, PROBE SI INCERCARI

4. 1. Verificari pe parcursul executarii lucrarilor
Toate aparatele, echipamentele si materialele, vor fi verificate dupa transport,
pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si calitatilor garantate de
furnizori.
Executantul nu poate face inlocuiri de materiale si echipamente fara acordul
proiectantului.
Verificarea se va face:
- scriptic, prin confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate si dimensionale
(mentionate in certificatele de calitate, buletinele de omologare, etichetele care insotesc
aparatele), cu acelea prevazute in proiect;
- vizual, prin examinarea starii materialelor, aparatelor si echipamentelor
- prin masuratori si incercari prin sondaj, la aparatele locale si cele din tablourile
electrice, privind dimensiunile si functionarea.
Materialele, aparatele si echipamentele necorespunzatoare vor fi respinse.
lncercarile aparatelor se vor efectua la manevre repetate, la curentii de
suprasarcina si scurtcircuit si eventual la anduranta.
In mod deosebit se vor efectua incercari de scurt circuit la tablourile electrice si
se va urmari modul de respectare a selectivitatii protectiilor.
lnainte de montare, la conductoare si cabluri se va verifica continuitatea electrica
pe fiecare colac.
lnainte de inceperea montajului instalatiilor electrice, se va verifica in mod
special:
- locul de amplasare al aparatelor si tablourilor electrice, traseele alese pentru
circuite interioare si cabluri exterioare si modul de coexistenta al acestora cu celelalte
categorii de constructii si instalatii;
- respectarea distantelor de protectie si apropiere fata de restul instalatiilor;
- modul de protectie al circuitelor electrice interioare si cablurilor exterioare
4.2. Verificari de efectuat pe faze de /ucrari
Se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a
conductelor, in vederea usoarei identificari (prin etichete, culori), marcare ce trebuie sa
fie in conformitate cu prescriptiile tehnice in vigoare.
Se verifica vizual prin sondaj (la eel putin 15% din numarul total) legaturile
electrice ale conductelor instalatiilor electrice, daca au fast executate conform
prescriptiilor tehnice in vigoare.
Se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si, intre conducte si pamant.
lnstalatia de protectie prin legarea la pamant sau la nul se va verifica pe masura
executarii instalatiei, dupa montarea receptoarelor, astfel:
- se monteaza conductorul principal de protectie si se verifica continuitatea
electrica a acestuia;
- se monteaza piesa de separatie intre conductorul de protectie si priza de
pamant si se verifica continuitatea electrica a ansamblului;
- se leaga la conductorul principal de protectie, elementele metalice ale instalatiei
electrice, conform proiectului si se verifica continuitatea electrica a fiecarei
legaturi.
La instalarea tabloului electric si a echipamentelor se vor controla vizual si prin
masuratori, urmatoarele:
- modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
- inaltimile de montaj admise si distantele pana la elementele constructiei
conform prescriptiilor tehnice in vigoare;
- modul si calitatea executiei legaturilor electrice;
- existenta aparatelor de comutare si protectie prevazute in proiect;
- existenta etichetelor si a inscriptiilor de identificare si marcare prevazute in
proiect.
4.3. Verificari de efectuat la receptia preliminara

Existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv
reglarea corecta a dispozitivelor de protectie (sigurante calibrate).
- cu alimentarea electrica intrerupta se va verifica:
• sa nu existe elemente neizolate sub tensiune in interiorul tabloului;
• fixarea sigura a legaturilor electrice la bare si conducte electrice;
• valoarea corecta a fuzibilelor;
• daca incercarea izolatiei cablurilor a fast satisfacatoare
- cu instalatia sub tensiune se va verifica daca tensiunea prescrisa este
disponibila pe toate fazele.
Functionarea corecta a instalatiilor de iluminat (existenta condensatoarelor).
Functionarea eficienta a instalatiilor de protectie prin legare la pamant.
Verificarile si probele se vor face in timpul executiei si inainte de punerea in
functiune si vor fi conform normativ I 7 si C 56, cu respectarea la verificarea sistemelor
de protectie impotriva electrocutarilor a normativului PE 116 si STAS 12604/4 si 5.
Punerea sub tensiune a unei instalatii la consumator, nu se poate face decat
conform Regulamentului pentru furnizarea si utilizarea energiei electrice (HG 170), dupa
verificarea ei de catre furnizor, conform prevederilor acestui regulament.
5. MATERIALE SI PRODUSE
CARA CTERISTICI FIZ/CO-MECANICE I CAL/TA TIVE
TABLOURI ELECTRICE
Tablourile electrice prevazute in cadrul documentatiei vor indeplini conditiile
minimale generale de exigenta, printre care:
- tensiunea nominala - 1 kV
- protectie climatica - N
- protectie mecanica IP65 pentru cele exterioare si IP 31 pentru cele instalate in
interior
- ambient local (-15°C ... +40°C)
- montaj aparent sau incastrat, conform specificatiei din proiect
- acces frontal
Carcasa tablourilor trebuie sa fie executata din materiale incombustibile C0 sau
greu combustibile C1 si Cz.
Constructia tablourilor va permite racordarea cablurilor si tuburilor de protectie, in
zonele de acces (panoul superior si/sau inferior), prin asigurarea de presetupe
corespunzatoare si spatiu suficient in interior pentru desfasurarea conductoarelor.
Conductoarele interioare nu trebuie sa fie supuse la solicitari in exploatare
(deschidere usi acces, desfacere panouri protectie).
Tablourile electrice trebuie sa fie astfel construite incat sa respecte schema
electrica si gradul de protectie al instalatiei.
Tablourile vor fi prevazute cu usa frontala, asigurata cu sistem special de
incuiere, care sa permita numai accesul personalului specializat.
Conexiunile interioare tablourilor se vor executa cu conductoare izolate de cupru.
Barna de racordare a conductorului NEUTRU trebuie sa fie montata langa
bornele fazelor asociate ale circuitului respectiv, si marcata prin semnul de protectie.
Tablourile electrice vor fi prevazute cu intrerupatoare generale a caror pozitie de
conectare - deconectare va fi vizibila.
Echipamentul electric introdus in tablouri trebuie sa fie de tipul cu legaturi fata.
In interiorul tabloului, aparatele cu functiuni sau tensiuni diferite, se var grupa
vizibil si marca in consecinta.
Aparatele, conectorii si conductoarele din interiorul tablourilor vor fi astfel
instalate si etichetate incat sa fie usor accesibile si de identificat, pentru manevre,
verificari si interventii.
Componente auxiliare.
Tablourile electrice var fi insotite in mod obligatoriu de:
- dispozitive auxiliare de manevra;
- elementele de asamblare ale aparatelor auxiliare care se transporta separat,
pentru a fi montate la fata locului;
- piese de rezerva a caror frecventa de inlocuire reclama acest lucru;
- date tehnice despre aparatajul de masura, comanda si automatizare din
componenta tabloului, inclusiv certificatele de calitate de la furnizorii acestora;
- cartea tehnica a tabloului, care va cuprinde schemele electrice monofilare si
desfasurate, buletinele de incercare, certificatul de calitate, si elemente de identificare a
tabloului (denumire, furnizor, data fabricatiei, etc.).
Aparataj modular de protectie

Urmatoarele specificatii trebuie sa fie lndeplinite atat de catre lntreruptoarele
automate modulare cat side catre intreruptoarele diferentiale:
VisiSafe:
Toate dispozitivele de protectie trebuie sa fie capabile sa functioneze in cele mai
exigente medii
In acest scop, fabricantul trebuie sa garanteze urmatorele nivele de performanta
asa cum sunt descrise in standardul national SR EN 60947-2:
o sectionare deplin aparenta semnalizata printr-o banda verde care
functioneaza independent de pozitia manetei
o grad de poluare nivel 3
o tensiune de tinere la impuls = 6 kV
o tensiune nominala de izolatie = 500V.
Mecanism de inchidere rapida :
Pentru a asigura o durata de viata cat mai lunga a produsului, mecanismul de
inchidere trebuie conceput astfel incat viteza de inchidere a contactelor sa fie
total independenta de viteza de actionare a manetei de catre operator.
Parte frontala Clasa 2 & IP40:

Pentru o siguranta totala a utilizatorilor cand sunt instalate intr-un tablou adecvat,
partile accesibile ale fiecarui aparat de protectie, trebuie sa asigure:
o grad de protectie IP40 (conform SR EN 60529)
o parte frontala izolatie clasa II (conform SR EN 60364).
VisiTrip:
Fiecare aparataj modular de protectie trebuie sa asigure semnalizarea locala pe
defect, care sa permita identificarea aparatului care a declansat dupa un defect
in retea. Acest lucru se va realiza prin fereastra localizata deasupra manetei,
fereastra care devine de culoare rosie la declansarea pe defect electric.
Calibrare la 50°C:
Toate intreruptoarele automate modulare trebuie sa fie calibrate la 50°C fara
declasarea protectiei termice.
APARATE LOCALE
Pentru executarea instalatiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale
omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevazut cu o placuta indicatoare care sa
cuprinda datele sale tehnice si un indicator de semnalizare.
Aparatele electrice individuale care se instaleaza in teren, conform proiectului
(intrerupatoare, butoane de comanda, prize, corpuri de iluminat,etc.) vor fi insotite in
cazul celor de fata, de certificat de calitate si dupa caz de garantie.
Se vor verifica la fiecare aparat, tensiunea nominala si ceilalti parametri prevazuti
in mod expres in proiect si in mod special gradul de protectie.
Se vor utiliza ca materiale de protectie, de izolare sau pentru suporturi, materiale
incombustibile sau greu combustibile, incadrarea acestora in aceste categorii stabilindu-
se pe baza prescriptiilor specifice in vigoare.
Aparatele vor corespunde conditiilor de incarcare termica a circuitelor in care
sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare.
CONDUCTE SI CABLURI ELECTRICE

Alegerea materialelor se va face in functie de prevederile proiectului si vor
corespunde sectiunilor din schemele electrice.
Cablurile si conductele electrice vor corespunde conditiilor de incarcare termica a
circuitelor in care sunt instalate si de scurtcircuit al retelei interioare.
Conductee/ectrice
Conductele de legatura se vor alege astfel ca sa aiba tensiune de izolatie
corespunzatoare, sa fie rezistente la solicitarile datorita efectului termic si
electrodinamic al curentului de scurtcircuit la locul de montare.
Sectiunea conductorului de nul de lucru, in cazul circuitelor monofazate de
iluminat introduse in tuburi de protectie va fi egala cu aceea a conductorului de faza.
Conductele electrice se vor monta cu respectarea stricta a codului culorilor si
anume:
- verde - galben, pentru conductele de protectie (PE si PEN).
- albastru deschis, pentru conductorul NEUTRU.
- rosu, albastru, maro, pentru conductele de faza (L 1, L2, L3).
Conductorul NEUTRU, va avea aceiasi sectiune cu eel de faza, in circuitele
monofazate si in circuitele trifazate cu sectiuni ale celor de faza pana la 16mm2 cupru si
25mm2 aluminiu.
Cabluri e/ectrice
Pentru instalatiile de iluminat, forta si comanda, se utilizeaza cabluri cu
conductoare de cupru, cu izolatie si manta de PVC.
In interior si exterior (in zone cu posibilitati reduse de expunere la lovituri
mecanice), se vor utiliza cabluri nearmate. Pe portiunile unde exista probabilitatea de
lovire (ex. sub cota de +2.50m fata de pardoseala), cablurile nearmate se vor proteja in
tevi de otel.
Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaza nivelul de izolatie la supra
tensiuni si are valorile indicate in standardele si normele interne de produs, functie de
tensiunea cea mai ridicata a retelei. In cazul de fata aceasta tensiune se considera de
maxim 1,2 kV.
Sectiunea cablurilor va fi in conformitate cu prevederile proiectului, cu
respectarea conditiilor de verificare la cadera de tensiune si incarcarea termica.
Caracteristicile principale ce vor fi respectate de cablurile ce urmeaza a se
instala:
- tensiunea de lucru 1 OOOV
- temperatura de lucru -15°C ... + ?o0c
- flexibilitate tolerabila (raza de curbura 60)
- rezistenta la umiditate
- rezistenta la socurile mecanice
- rezistenta la agenti chimici.
Tuburi din PVC si PEL

Tubulatura din material plastic va fide o grosime uniforrna, tara lnqrosari, subtieri
sau crapaturi.
Tuburile de PVC vor fi pastrate uscate si vor fi asigurate lmpotriva patrunderii
corpurilor straine In interiorul lor.
Tuburile cu diametrul pana la 25 mm se vor curba cu arcul de Incovoiere de
sectiune adecvata. Pentru diametre mai mari tuburile se incalzesc lnta: si se utilizeaza o
coarda de cauciuc introdusa In tub pentru lncovoiere.
Raza minima de curbura va fi minimum 4 diametre.
Tuburile lnglobate se rnonteaza lnainte de lnchiderea cofrajului, fiind bine fixate.
La grosimi mici si mijlocii ale stratului de tencuiala se recomanda montarea In
mijlocul stratului.
Tubul izolant etans lacuit PEL este constituit din tabla subtire din otel, sudata pe
generatoare, protejat cu un strat de lac negru. Este utilizat in zonele cu rise ridicat de
incendiu (cladiri realizate din lemn).
Paturi de cabluri
Paturile de cabluri vor fi prevazute cu capace si vor fi fixate de structura
constructiei la intervalele prescrise in recornandarile constructorului.
Suruburile care fixeaza capacele pe jgheab sau modificarile de sectiuni ale
jgheabului vor fi astfel aranjate tncat sa nu afecteze integritatea cablului la fixarea sau la
instalarea acestuia In jgheab.
Jgheabul nu va fi instalat cu capac pe partea inferioara decat eel specificat In
scris prin proiect.
Tn locul unde lungimea jgheabului depaseste 2 m in cazul montajului vertical, vor
fi prevazute puncte de fixare la distante de 2 m pentru a suporta greutatea cablurilor.
Jjgheabul va avea asigurata continuitatea electrica prin intermediul leqaturilor de
cupru de 25x3mm Conectarea se va face cu ajutorul suruburilor cositorite (cap
inqropat), minim M6, cu piulita plata si zincata.
Numarul de cabluri instalate In jgheab va fi astfel ales lncat sa permita montarea
usoara a acestora si asigurarea unei rezerve pentru instalari ulterioare de maxim 30%.
Cablurile vor fi fixate pe poduri cu bride recomandate de producator si fixate cu
ajutorul suruburilor de alarna, saibe, buloane si suruburi de lungime adecvata.
Materiale pentru instalatia de Jegare la pamant
lnstalatia de legare la pamant este constituita din:
- priza exterioara (naturala si artificiala)
- conductele principale de legare la pamant
- conductele de ramificatie
Priza exterioara naturala este formata din elementele de rezistenta (armatura si
betonul fundatiillor stalpilor, confectia metalica propriu-zisa a constructiilor).
Priza artificia!a se va realiza numai in cazul in care priza naturala nu asigura
rezistenta minima de dispersie ceruta de proiect. Aceasta va fi constituita din:
- tevi de otel zincate cu diametru 2 1/2 ", lungimea 3m (2,5m) si grosimea
materialului de minim 3,5mm. Tevile se vor planta vertical in pamant cu partea
superioara la minim 0,5m.
- elemente de legatura intre electrozi si intre celelalte elemente de priza naturala
sau artificiala, constituite din platbanda de otel zincat 40x4mm sau de Cu 30x2mm,
montata ingropat la H=-0.8m.
Conductele de ramificatie de la priza exterioara la echipamentele ce pot apare
sub tensiune prin defecte de izolatie, se va face cu conducte din otel zincat OL-Zn
25x4mm sau conductor de cupru cu sectiunea de 16mm2 legate prin piesa de separatie.
Protectie impotriva trasnetului se va asigura printr-o instalatie de tip PDA
(paratrasnet cu dispozitiv de amorsare) sau retea de captare formata din platbanda OL-
Zn sau din conductor de Cu, <P8mm cu priza independenta sau comuna. Montarea si
instalarea circuitelor se vor realiza in conformitate cu prevederile furnizorului de
echipament.
6.CON DITll DE LIVRARE/TRANSPORT/MAN IPULARE/DEPOZIT ARE

Transportul si depozitarea materialelor se vor efectua in conditii care sa asigure
integritatea si functionalitatea lor, luandu-se masuri pentru a nu se deterioara si
patrunde apa in ambalaje.
Toate materialele si echipamentele vor fi insotite de certificate de atestare a
calitatii emise de furnizorii acestora.
Echipamentele si tablourile electrice trebuie sa fie prevazut cu o placuta
indicatoare pe care se marcheaza vizibil eel putin urmatoarele date:
a).- marca de fabrica a intreprinderii producatoare
b).- modul de identificare al tabloului (tip, denumire).
c).- seria si data fabricatiei.
d).- tensiunea, frecventa, curentul nominal.
Ambalarea tablourilor se face individual in folie de polietilena.
Ambalajele trebuie sa fie prevazute cu etichete continand urmatoarele date:
- marca de fabrica a intreprinderii furnizoare.
- date de identificare (tip, denumire).
- semnul avertizor pentru produse fragile.
Manipularea se face cu grija, evitandu-se loviturile si zdruncinaturile.
Depozitarea echipamentelor, aparatelor si tablourilor electrice se va face in locuri
lipsite de agenti corozivi, respectand instructiunile de utilizare. Astfel depozitarea se va
face in incaperi cu atmosfera neutra, la o temperatura cuprinsa intre 0 si +40°C si
umiditate relativa a aerului de max 80% la +20 °c.
Cablurile electrice se vor livra pe tamburi, inchisi la exterior, cu lungimi pe cat
posibil apropiate celor necesare la instalare. La transport si manipulare se va evita
deteriorarea cablurilor pe tamburi.
7. CONDITll DE EXECUTIE
7.1. TEHNOLOGJE DE REALIZARE
La amplasarea instalatiilor electrice se va urmari:
- evitarea amplasarii in zone in care integritatea lor ar putea fi periclitata sau
acestea sa pericliteze existenta altor instalatii sau procese;
- sa se asigure acces facil in exploatare, pentru verificari reparatii, interventii.
lnstalatii electrice aferente constructiilor
Distantele minime de apropiere si traversare intre elementele de instalatii
electrice si alte instalatii si constructii sunt cele reglementate de Normativele PE107 si
17. In cazul nerespectarii acestor distante, din motive obiective, se vor lua masuri
suplimentare de protectie.
Se va evita amplasarea instalatiilor electrice pe acelasi traseu cu alte instalatii
care ar pune in pericol coexistenta, conducand la daune materiale sau consecinte mai
grave.
Legaturile electrice ale conductoarelor, intre ele sau la aparate, se executa prin
metode si mijloace care sa asigure realizarea unor contacte electrice cu rezistenta de
trecere minima, sigure in timp si usor de verificat.
Legaturile pentru imbinari sau derivatii intre conductoarele de cupru se fac prin
rasucire si matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule speciale si accesorii
corespunzatoare.
Legaturile conductoarelor de protectie se executa de preferinta prin sudare sau
lipire, si in mod izolat prin contacte prin suruburi si saibe stelate alamite si bine curatate.
Conexiunile intre conductoarele platbanda, in cazul legarii la pamant, se executa
cu minim doua suruburi M8 sau M10, iar suprafata de contact va fide eel putin 1 Ocm2.
In cazul sudurilor, se va realiza un cordon de sudura de minim 1 Ocm, realizat pe 3 laturi.
Se va evita amplasarea elementelor instalatiilor electrice (tuburi, conducte, etc.)
in structura de rezistenta a constructiilor. Se excepteaza situatiile prevazute in proiect,
unde s-au luat masurile corespunzatoare de inglobare a instalatiilor electrice.
Se interzice spargerea de santuri, goluri, etc., in elementele de beton, daca nu
este prevazut in proiect, in vederea amplasarii instalatiei electrice, afectand structura de
rezistenta a constructiei.
Corpurile de iluminat cu elemente metalice se var lega la conductorul de nul de
protectie, sau la instalatia de legare la pamant din imediata apropiere.
Prizele dintr-o instalatie electrica, utilizate pentru tensiuni diferite, trebuie sa fie distincte
ca forma sau culoare, si se marcheaza deosebit cele cu tensiune redusa.
Este obligatorie folosirea prizelor cu contact de protectie in incaperi cu
pardoseala buna conducatoare de electricitate.
Aparatele si echipamentele electrice care degaja caldura in serviciu normal de
functionare se amplaseaza la o distanta de eel putin 150mm pe orizontala si 300mm pe
verticala, fata de elemente combustibile.
Aparatele si echipamentele locale, se vor amplasa in locuri vizibile si ferite de
posibilitatea loviturilor mecanice si actiunii agentilor corozivi.
Montarea cablurilor pozate in pamant
/ndicatii generale de instalare
La constructia retelelor de cabluri ingropate in pamant se va avea in vedere ca:
- adoptarea solutiilor de utilizare a cablurilor sa se faca in conditiile respectarii
prevederilor de rationalizare a consumului acestor materiale;
- traseele adoptate sa nu intre in zonele de extindere a cladirilor, ale cailor de
comunicatii, etc., prevazute in planurile de sistematizare si dezvoltare sau pe cat
posibil, sa evite zonele care cer protectii speciale (zone cu curenti vagabonzi, cu
pamant agresiv, expuse loviturilor mecanice, etc.);
- in general, pentru pozarea cablurilor electrice de energie, comanda si control se
var utiliza zonele necarosabile (sub trotuare), spatii verzi, etc.
Executia lucrarilor
Lucrarile de pozare a cablurilor ingropate in pamant este indicat sa fie executate
in urmatoarea ordine:
- stabilirea traseelor;
- executarea traversarilor;
- executarea santurilor;
- desfasurarea si pozarea cablurilor, inclusiv tragerea lor in tuburi la traversari;
- introducerea cablurilor in instalatiile care se racordeaza;
- executarea profilelor;
- astuparea santurilor si refacerea pavajelor.
Organizarea si conducerea acestor lucrari vor avea in vedere asigurarea
masurilor de protectie a muncii, iar pe timpul executiei se vor respecta cu strictete, de
catre intregul personal, regulile de protectie a muncii.
Stabilirea traseelor retelelor electrice de cabluri se face prin proiect.
Aceste trasee sunt identificate pe teren de catre executant, impreuna cu
delegatul beneficiarului; in cazul in care se constata imposibilitatea respectarii
proiectului, se poate schimba traseul cu avizul proiectantului.
Pozarea cablurilor pe trasee cu cabluri existente sau cu alte instalatii subterane,
precizarea traseului trebuie facuta cu deosebita atentie, prin sondaje executate de
constructor in prezenta delegatului exploatarii.
Sondajele se fac prin santuri de latimea unei lopeti, sapate perpedincular pe
directia liniei de cabluri sau conducta, luandu-se masuri corespunzatoare pentru
evitarea deteriorarii cablurilor existente si a conductelor.
Odata cu stabilirea traseului se mai stabilesc:
- modul in care se vor proteja cablurile si celelalte instalatii existente pe timpul
sapaturilor;
- locurile de amplasare a mansoanelor de legatura si de derivatie (daca este
cazul), tinand seama de lungimea cablurilor;
- locurile de amplasare a tamburilor in vederea desfasurarii cablurilor.
Executarea traversarilorse face tinand seama de:
- lucrarile de montare a tuburilor de protectie a cablurilor vor fi terminate inaintea
inceperii saparii restului santurilor din traseu, pentru evitarea unor intreruperi
indelungate pe timpul pozarii cablulurilor;
- lucrarile in locurile unde circulatia nu poate fi intrerupta trebuie executate intr-o
anumita ordine, in doua faze succesive pe cate o jumatate din tronson.
Executarea santurilor se incepe numai dupa primirea autorizatiei de sapare si a
dispozitiei de lucru (ultima conditie este necesara numai daca saparea urmeaza sa se
faca pe trasee cu instalatii subterane existente).
Realizarea sapaturilor trebuie sa fie coordonata cu restul lucrarilor pregatitoare,
astfel ca pozarea cablului pe un tronson sa fie terminata in eel mult doua zile de la
saparea santului.
Executarea santurilor comporta urmatoarele operatii principale:
a. Desfacerea pavajelor cu unelte speciale, prin taiere cu dalti, cu
electrocompresoare sau motocompresoare si cu ciocane pneumatice.
b. Saparea santurilor manual cu lucratori necalificati; in zonele in care exista deja
instalatii subterane, pana la 0,4m adancime se poate utiliza tarnacopul iar mai jos,
numai casmaua si lopata.
In cazul sapaturilor pe trasee cu cabluri existente, care se fac cu respectarea
riguroasa a regulilor si masurilor corespunzatoare de protectie a muncii, pamantul de
deasupra materialelor de protectie a cablurilor se curata cu atentie, iar aceste materiale
se scot din sant si se depoziteaza in stive.
Oesfasurarea si pozarea cablurilor se incep numai dupa asigurarea tuturor
conditiilor de executare neintrerupta a intregii lucrari si fara pericol pentru personal si
cabluri, in acest scop fiind necesare:
- verificarea traseului de pozare pe toata lungimea lui, acordandu-se atentie
deosebita starii traversarilor (sa nu aiba tuburi infundate);
- transportarea si instalarea tamburilor de cablu in locurile din care va trece la
operatia de desfasurare si pozare a cablului;
- admiterea pentru pozare numai a cablurilor cu rezultate corespunzatoare la
verificarea calitatii.
Desfasurarea cablurilor se va face manual.
Tragerea cablurilor in tuburi si tevi de protectie
lnstalarea cablurilor in tuburi si tevi de protectie se va face:
- la traversarea drumurilor si aleilor;
- la intersectii cu alte conducte subterane.
In fiecare tub de protectie se pozeaza cate un cablu. In mod cu totul exceptional,
cand nu exista alta posibilitate si tensiunile sunt identice, se admite pozarea in acelasi
tub a mai multor cabluri, pe distante mici (la treceri prin pereti, fundatii), cu crearea unor
posibilitati de tragere corespunzatoare.
8.FAZE DE EXECUTIE
lnstalatiile electrice se executa in urmatoarea ordine:
8.1.lnstalatiiinterioare
- fixarea pozitiei tablourilor electrice;
- montarea tuburilor de protectie si dozelor de tragere si derivatie;
- montarea dozelor de aparate
- trasarea pozitiei paturilor de cabluri, inclusiv verificarea si adaptarea acestora la
numarul de circuite, pentru care este dimensionat;
- montarea conductelor electrice (conductoare si cabluri)
- trasarea instalatiei interioare de protectie impotriva electrocutarilor;
- fixarea corpurilor de iluminat pe pozitia finala;
- montarea aparatelor locale (intrerupatoare, prize, etc.)
- racordarea aparatelor, inclusiv corpurilor de iluminat la circuite
- montarea tablourilor electrice pe amplasament;
- racordarea circuitelor la tablouri cu verificarea fazelor;
- racordarea restului receptorilor cu verificarea fazelor;
- verificarea continuitatii circuitelor si rezistentei de izolatie
- punerea, partiala si esalonat, sub tensiune a circuitelor pentru efectuarea de
probe fara sarcina;
- efectuarea de probe si masuratori la instalatiile de legare la pamant si a
continuitatii electrice a ansamblului instalatiei, pana la piesele de masuratori, amplasate
in exteriorul cladirii;
- efectuarea de probe in sarcina, pentru fiecare circuit in parte, progresiv, pana la
incarcarea maxima a circuitelor si tablourilor;
8.2.lnstalatii exterioare si de protectie impotriva trasnetului si
electrocutarilor
- determinarea traseului si pozarea instalatilor de protectie impotriva trasnetului
(conducte de captare side coborare)
- amplasarea pieselor de separatie pentru masuratori;
- realizarea sapaturilor pentru priza extarioara de legare la pamant si pozarea
cablurilor, inclusiv decopertari de drumuri, alei, trotuare;
- realizarea lucrarilor de protectie si amplasarea elementelor necesare de
protectie a instalatiilor exterioare, in cazul subtraversarilor;
- montarea instalatiilor (conducte de protectie, electrozi, cabluri, etc.)
- acoperirea santurilor si reparatia trotuarelor, drumurilor si aleilor.
- racoradrea instalatiilor exterioare la circuite interioare si tablouri.
- verificarea continuitatii circuitelor racordate;
- punerea sub tensiune, fara sarcina;
- verificarea rezistentei de dispersie a prizei exterioare de legare la pamant;
- punerea sub tensiune in sarcina a instalatiilor, in acordanta cu instalatiile
interioare.
8.3.Lucrari finale
- depunerea dosarului definitiv la filiala de distributie locala a SC ENEL SA, in
vederea racordarii la sistem.
- punerea sub tensiune si predarea lucrarii catre beneficiar.
9.TOLERANTE, LIMITE ADMISIBILE, CONDITll DE CALITATE

La alegerea materialelor si aparatelor aferente instalatiilor electrice se vor avea
in vedere:
- cerintele de calitate
- posibilitatile de aprovizionare cu materiale de cea mai buna calitate, cu
perfomante optime si fiabilitate ridicata.
Toate materialele, aparatele si echipamentele electrice utilizate vor fi omologate,
var prezenta agrement tehnic, conform prevederilor Legii 10/1995, privind calitatea in
constructii.
La alegerea materialelor si aparatelor electrice se va avea in vedere incadrarea
acestora in limitele admisibile ale parametrilor electrotehnici, de mediu si protectie.
Parametri de functionare:
- tensiune nominala si nivel de izolatie corespunzatoare cerintelor din specificatia
proiectului;
- curentul nominal sau de ca/cul sa fie incadrat in limita maxima de 0, 8 din
curentul maxim admisibil al aparatelor si materialelor din circuitele electrice.
- puterea nominala sa fie in concordanta cu receptoarele din circuitele prevazute
in proiect
- factorul de putere al receptoare/or electrice, si in special corpuri de iluminat, sa
se situeze pe cat posibil spre valoarea de 0,92, pentru evitarea introducerii de instalatii
de compensare.
Se vor respecta conditiile de calitate si tolerante stabilite de normatvele:
- 17 -2011, pentru ansamblul instalatiilor electrice interioare
- PE 107-1993, pentru cablurile electrice
Deasemenea materialele si aparatele electrice trebuie sa corespunda din punct
de vedere calitativ, standardelor de produs, care sta la baza executiei acestora de catre
furnizori.
10.0PERATIUNI AUXILIARE
MASUR/ DE PROTECTIE
lnstalatii de protectie
Conductorul de protectie - PE
Toti consumatorii de energie electrica se racordeaza la conductorul de protectie
(PE). Cand acesta este inclus in cabluri, sectiunea minima va fi de 1,5mm2 iar daca se
utilizeaza circuite din conductori, sectiunea minima va fide 2,5mm2.
Pana la tabloul general de joasa tensiune din postul de transformare, conductorul
de protectie PE de protectie va fi distinct fata de NEUTRU. In tabloul general de joasa
tensiune din postul de transformare, PE si NEUTRU se vor racorda impreuna la centura
de impamantare.
Legarea suplimentara la pamant
Ca mijloc suplimentar de protectie a fost prevazuta o instalatia de protectie
impotriva electrocutarilor prin legare la pamant. Toate partile metalice care in mod
normal nu sunt sub tensiune, dar care pot sa ajunga in mod accidental sub tensiune, se
racordeaza la instalatia interioara de legare la pamant. Aceasta se racordeaza la priza
de impamantare in doua puncte.
lnstalatia de paratrasnet
Pentru protectia impotriva trasnetului se prevede o instalatie tip PDA (paratrasnet
cu dispozitiv de amorsare) sau retea de captare care se racordeaza la priza de
impamantare (comuna cu cea a cladirii sau separata) printr-o platbanda de OL-Zn
25x4mm sau conductor de Cu, <P8mm, montata aparent . In punctul de racord esta
prevazuta o piesa de separatie, montata pe peretele exterior al cladirii, la inaltimea de
2m, fata de cota trotuarului.
Priza de impamantare
lnstalatia interioara de protectie si instalatia de paratrasnet se racordeaza la
prize de impamantare separate sau comune.
Valoarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare trebuie sa fie mai mica
de 4 ohm pentru priza de pamant si mai mica de 10 ohm pentru instalatia de
paratraznet, in cazul in care sunt separate. Daca priza de pamant este comuna,
valoarea rezistentei de dispersie trebuie sa fie mai mica de 1 ohm. Aceasta valoare se
va verifica prin masuratori. Daca nu se realizeaza nivelul prescris, priza de
impamantare se suplimenteaza cu electrozi suplimentari pana la realizarea lui.
Protectia muncii si protectia contra incendiilor
Prezenta documentatie a fast intocmita in conformitate cu IPI 65/2007 - Norme
de protectia muncii pentru activitati in instalatii electrice, PE 006 - lnstructiuni generale
de protectia muncii pentru unitatile MEE, PE 009 - Norme de prevenire, stingere si
dotare impotriva incendiilor, pentru producerea, transportul si distributia energiei
electrice si termice si C 300 - Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executiei lucrarilor de constructii si instalatii.
lnainte de inceperea lucrarilor, executantul va lua legatura cu personalul de
exploatare al intreprinderilor care detin instalatii in apropiere si va lucra pe baza
autorizatiilor de lucru, emise de organele competente, care var specifica instalatiile din
apropiere precum si masurile de protectia muncii ce trebuiesc luate.
In situatia in care simultan cu executia lucrarilor de retele electrice, se constata
deschiderea de alte santiere, se va lua legatura cu conducerea santierului respectiv cu
care se va incheia o intelegere scrisa prin care se var stabili masurile de protectia
muncii ce trebuiesc luate si respectate in zona respectiva, indicandu-se si modul de
asigurare a asistentei tehnice de specialitate.
11.VERIFICARI SI RECEPTll
11. 1.Prevederi generate
lnstalatiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat lucrarile
principale de organizare si exploatare, si anume:
- verificarea ca beneficiarul este dotat cu personal tehnic corespunzator, instruit asupra
atributiunilor ce-i revin si dotat cu echipamentul si aparatura necesara exploatarii;
- intocmirea si afisarea la locurile de munca a instructiunilor de exploatare;
- asigurarea documentatiilor tehnice, care sa contina realitatea executiei;
- asigurarea unui stoc de rezerva minimal de aparataj pentru intretinere;
Punerea in functiune si darea in exploatare a instalatiilor electrice se face in
conformitate cu precizarile din regulamentele de exploatare tehnica al MEE si
departamentale.
Verificarile, incercarile si probele premergatoare punerii in functiune, se fac dupa
cum urmeaza:
- la inceput, in timpul si la terminarea montajului se fac dupa caz, probe
mecanice si electrice individuale si de ansamblu, care intra in volumul lucrarilor de
constructii - montaj;
- in timpul perioadelor de punere in functiune si exploatare de proba, se face
rodajul in ansamblu si probele tehnologice;
- la inceputul perioadei de exploatare continua, se verifica principalii indicatori
tehnici la nivelul proiectului.
lnainte de inceperea fiecarei probe se vor verifica cu minutiozitate conditiile
tehnice si organizatorice in care urmeaza sa se desfasoare proba, astfel incat sa fie
exclusa posibilitatea defectarii si avariei instalatiilor sau accidentarii personalului.
Verificarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1 OOOV,c.a. ale constructiilor,
in timpul executiei si inainte de punerea in functiune se face in conformitate cu
prevederile Normativului privind verificarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente,
indicativ C56.
La verificarea sistemelor de protectie impotriva electrocutarilor trebuie respectate
si prevederile STAS 12604/4,5.
Punerea sub tensiune a instalatiei electrice se poate face numai dupa verificarea
ei de catre furnizorul de energie electrica, conform prevederilor din regulamentul ANRE-
CRED.
11.2. Verificari,incercarisi probe in perioada de la inceputul , din timpulsi

dupa terminarea montajului
Scopul acestor operatii este de a se constata calitatea montajului si de a se lua
masurile necesare inlaturarii eventualelor diferente, precum si de a stabili ca lucrarile de
montaj sunt terminate si corect executate, putandu-se trece astfel la receptia provizorie
a instalatiilor.
Probele se fac de catre societatea de constructii-montaj; se verifica, incearca si
probeaza materialele si echipamentele care vor fi folosite la executarea instalatiilor, si
anume:
- pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului
sau prin verificari de specialitate conform normelor in vigoare si intelegerii intervenite
intre cumparator si furnizor.
- conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garantie
emise de organele de control ale furnizorului sau prin verificari si probe la furnizor in
prezenta delegatului cumparatorului.
In timpul si la terminarea lucrarilor de constructii - montaj se vor face verificarile,
incercarile si probele corectitudinii si calitatii executiei in conformitate cu normele
tehnice in vigoare pentru categoria de instalatie respectiva.
Beneficiarul va asigura, cand este necesar, personalul calificat propriu, pentru
efectuarea probelor. Coordonarea si raspunderea executarii acestor probe revin
integral, dupa caz executantului sau furnizorului.
Dupa terminarea de catre executant a lucrarilor de constructii-montaj, inclusiv a
incercarilor, verificarilor si probelor aferente perioadei de executie, se face receptia
preliminara a lucrarilor. In acest scop beneficiarul va urmari si convoca din timp comisia
de receptie si punere in functiune. Sarcina tehnica a acestei comisii este de a stabili
daca instalatia poate trece la o perioada urmatoare de punere in functiune si exploatare
de proba, in conditiile de securitate deplina atat pentru instalatia respectiva, cat si
pentru cele la care se racordeaza.
La receptia preliminara, executantul si furnizorii vor trebui sa probeze prin
documente tehnice calitatea corespunzatoare a bazei de materiale, introduse in lucrari
si executia corecta a tuturor lucrarilor ascunse, precum si rezultatele probelor prevazute .
a se executa inaintea, in timpul si la terminarea lucrarilor.
Daca instalatiile au fast admise la receptie si lucrarile de constructii- montaj sunt
terminate, se va incheia un act unic de receptie cu constructorul si montorul,
precizanduse obligatiile fiecaruia.
Prin receptionarea provizorie a lucrarilor, executantii raman numai cu obligatia
eventualelor completari si remedieri, stabilite prin procesul verbal de receptie provizorie
sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse, respectiv cu raspunderea realizarii
probelor de garantie.
lnstalatia trebuie sa fie in stare de functionare inainte de data verificarii
preliminare. lnainte de aceasta data, antreprenorul va comunica proiectantului
rezultatele tuturor testelor pe care le-a executat. Programul pentru teste va fi comunicat
beneficiarului si proiectantului spre aprobare preliminara.
In timpul vizitelor de control ale instalatiilor, in special pentru receptia preliminara,
antreprenorul va executa daca proiectantul ii solicita, orice teste prevazute in lista de
teste propuse.
Perioada de garantie
Perioada de garantie va fi de un an si va incepe la data receptiei preliminare.
Aceasta garantie trebuie sa acopere orice defect al materialelor, manoperei si
functionarii. In timpul perioadei de garantie, antreprenorul trebuie sa viziteze instalatia la
fiecare trei luni si va verifica toate echipamentele, purtand responsabilitatea pentru toate
costurile necesare inclusiv de inlocuirea partilor defecte.
Antreprenorul nu va avea responsabilitatea cheltuielilor cu reparatiile sau
inlocuirea, daca el poate dovedi ca defectul este cauzat de folosirea anormala sau de
deficiente de exploatare. Antreprenorul poate angaja un service pentru intretinere in
timpul perioadei de garantie. Sumarul serviciilor prevazute va fi pregatit de antreprenor
si o copie va fi trimisa proprietarului.
Receptia finala
Aceasta va avea loc atunci cand se termina perioada de garantie prevazuta in
raportul receptiei preliminare. Raportul receptiei finale nu poate contine nici un
comentariu care are legatura cu responsabilitatea antreprenorului.
11.3. Verificari,incercarisi probein perioada de punere in functiunesi exploatare

de probe.
Scopul acestor operatii este de a verifica si regla functionarea in ansamblu a
instalatiei in vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat, pentru a se trece la
proba tehnologica de 72 de ore.
Trecerea la perioada de punere in functiune si exploatare de proba a intregii
instalatii sau a partilor functionale ale acesteia se face pe baza concluziilor comisiei de
receptie side punere in functiune.
Responsabilitatea manevrelor si aplicarii normelor de protectia muncii revine
personalului de exploatare, care va lua masurile necesare impuse de norme.
In urma efectuarii probei finale se incheie procesul verbal de punere in functiune,
semnat de membrii comisiei, dupa care se poate incepe activitatea de exploatare.
Verificari, incercari si probe la garantie
Probele de garantie se fac obisnuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea
instalatiilor in exploatare, in vederea verificarii parametrilor si performantelor din proiect.
Se executa de catre organizatia de exploatare, singura sau cu ajutorul altor intreprinderi
de specialitate si in prezenta delegatillor executantului si furnizorului de echipamente.
Daca rezultatele probelor arata ca instalatia nu realizeaza parametrii garantati,
beneficiarul are dreptul sa ceara remedierea defectelor, daune de la furnizor sau
respingerea facturilor.
Daca probele de garantie sunt incheiate, se efectueaza receptia contractuala a
echipamentelor si instalatiilor, incheindu-se un proces verbal, prin care se confirma ca
furnizorii si exacutantii si-au indeplinit cantitativ si calitativ obligatiile asumate. In cazul
ca ramin sau apar unele deficiente nerezolvate in perioada de garantie, se vor prevedea
in procesul verbal, modul si termenul de rezolvare, precum si sarcinile partilor
responsabile.
Daca la sfarsitul perioadei de garantie nu exista litigii, se incheie de catre
beneficiar cu delegatii furnizorilor si executasntului un proces verbal de receptie
definitiva, in care se tree rezultatele probelor de garantie, si se confirma ca deficientele
consemnate in procesul verbal de receptie provizorie sau in cusul perioadei de garantie
au fost remediate.
12.MASURATORI SI DECONTARE
PROBE, TESTE, VERIFICARI ALE LUCRARILOR

Tablourile electrice vor fi acceptate in santier, dupa ce au fast verificate vizual si
testate, inclusiv cu probe la rece asupra aparatelor si circuitelor.
lnstalatiile vor fi predate de constructor catre beneficiar si anuntate cu eel putin 5
zile inaintea de ziua operatiei de predare-primire. Predarea se va face de catre
contractantul general cu participarea tuturor subcontractantilor si furnizorilor de
echipamente si instalatii importante.
Tablourile electrice si instalatiile de racord la sistem vor trebui sa fie insusite de
catre organizatia locala de control autarizat (Laborator PRAM).
Antreprenorul va oferi instrumentele de masura necesare pentru contralul valorii
medii obtinute la instalatia de iluminat. Toate masuratarile se var executa la 0,85m
deasupra nivelului solului. Pentru siguranta, masuratorile iluminatului se var executa la
nivelul salului.
Dupa terminarea lucrarilor de instalatii electrice, vor fi executate urmataarele
teste:
- caderea de tensiune (conform normativului I 7)
- masurarea curentului in cazul fazelar diferit incarcate. Va fi acceptata a abatere
de 10% intre faze
- masurarea rezistentei de dispersie a prizei de impamantare
- masurarea rezistentei de izalare a circuitelor
In final, instalatia electrica va trebui acceptata de furnizarul local de electricitate.
-(!)
ca
(!)
..c:
c _J _J
-
c: o o u. 0
---!
.
·-(!) -.:t" o o u.>LL.
c: > > >. CL.
Cl) 0... 0... 0...
E
:::i
u
0
...J Cl
=>
0:::
0
1-
o
=> o o
0::: <J)
1- en 0 ......
en (/) cu
-
z 0.... ._ 0)
0 0 Q)
o c: 0Q) Q)
0 Q_ 0
en o (/)
c
.._
Q)
cu
.._
0
:::J
Q)
"O
~
c
.s:::
Q)
...... ._
-
.o ..2
·;::::
(ij (ij cu
:::::l :::::l (/) ..._
(1l
N N c o
5 5 0 ::J
o, _J
(/)
Q) :+J
0::: ro
:!::!
...J
0 (1l 0
0::: -.i:: (1l
I- ~ t5 ~
z (/)~
(1l
0
0 Q) Q) <;:::
-
o :::i
o·-:::::l
._ -
·-
·;::
Q)
w "i:: t) -~ >
Cl 0 ~ _gJ (1l
~ ca
0)
Q) ~
en
<l: _Q ~ 0
0::: ::c ...... (1l
·;::
0Q)
o
+J
0 (1l (1l
0 ca ]i ~ ill 0)
c
0:::
o,
I/)
:::i
c.
c-c
(/) (1l
:::::l
·- 0 :::::l
:::i
I/)
~E $(1l
:::::l Q) ._
....
(!) ~""O
x ~
ca
....
o
Q) c
Q)
(1l
::i "(ii (1l
.._
:::i ·- (/) c ._
Q)
- ..:! L-·-
_gJ
cu
c: :::i :::::l - ·0
:o e 2 ~
~.8
0
c
E
'+=
Q)
Ctl
N -C:
(/) c
Q) Q) cu Q)
Ctl 0
u,
0... o _J
co
u (1l
r...: ~ 0
z o
- ra
:::::::> (.) '-
..J Q) 0
:::::::> a. rn Q)
..Jen LO I I -0 ......
Q)
0 f---t---+----+----f-----4 Q)
0:::: '-
1-
z
0
o
..J -
:::::::>
..J
w rn rn
LL. -0 -0
ra
o rn
Q)
a. :::i
c;
<( en M rn
W1---+---+----+------+---------<
~
1-
o rn rn
c::::w c ·c
...... ·c
......
<(
I- <(
0:::: o- Cf)
Q)
Cf)
rn
0::: ~ Q)
c::::o W N E E :::i
c
0-
0. 0:::: 0. > N ·c
...... ·c
...... rn
2w
0 1- rn
o ~ rn
o
<( w c .......
w o ..c c;
0:::: 0::: <CO CO
......
o
Q)
- I- rn
'- E
C::: o rn 0
...... rn ......
<( w Q)
'- Cf) Q_ ~
2 ..J rn
...... Q)
o rn o
c::::w Cf)
rn
- rn
Q)._
·u;
:::::::> -
:::::::> j:: Q)
rn
'- cu 2
Ol c
0:::: <(
·c
o ......
:::i
Q) 2
I- ..J rn
z <( t5 Ol Q) -~
w l- Q) Q) -0
cu ~
N
o. en Q)
.?: ....... rn
2~ '-
0 Cf) rn ©
rn ,_
:::i
<( ·c (.) ....... cu
0:::: :::i
c Cf) '-
o ...Q
0
......
·-
c
c rn
:::i
Cf)
0 rn rn
0::: ...... c :::i E
0. co o..._
E E en
o
·c
Q)
-·-:::i 8m o
t5 -0
Q)
~-E
Q) ,_ rn
0::: 0
'-
0 ~
0 Q)
..J ......
Q)
2 E
c
1- Q) ~ -~
o E
Q)
E t5
Q) Q)
:::::::>
0::: Q) Q) 0
1- ·-'- 0..
en ~ ~ ~
rn © rn
......
z ~:;::::;
,_ rn ·c ~ Q)
s......:.;:::::;
0 Ol OJ rn
o Ol > Q)
Q) ·c ....... Q)
....... '-
co
<( c -0 Q) c .S fil"
w ·-
rn en
0::: rn ©
Q) Q)
:a: ~ -0
cu '-
o 0
cu -0
:::::::> -~ Q)
z ~ Q) 4-
-~ -~
Cf) <(
l-
w '- N
c ..... >-o
Q) 0
>E: o
z
·c
Q)
.......
N x
Q)
i
-
.!:2
Q)
s:
Q)
0
<(
. _j
_j 0
. ci
.
_j
cj
·=2 . U LL
o..:>·> .
>
0..:
o
:>
c: 0... 0..:
Q)
E
:l
0
_J 0
:::::>
0::
c
0
I-
C)
:::::>
0:: o
t- ~ 0 .......
en
-
Cf)
cu
s
a..
z 0 L- 0)
0 a.. 0 .8 (1)
o c: Q)
c..
0
(I)
(1)
Ci5 0 I/)
Q_ 0
0 Cf)
...J
c: c
:::::>
..!:2
ro
0::
<!
-> -~
0
~~
u.. '<:f' tro
w
zo - a.
w'
r:c w
:::::> z
o C2
wW
-
0:: I-
<( m 0a..
0:: :::::>
0 U) c:
,........_
,_
mw 0 0
<! o 0 ·;;:::
o 0::
_J-
Q) N cu
,_
o t; o
"t:l
ro ::J
_J
"t:l
.s
..0
~~ (ll (ii cu
I- w Cl)
::J
.!::::!
::J
.!::::!
(J)
c
<!
0::
w
...J
~ > > 0
ow 0..
=
Cl)
r:c
(!)-
I- ::J (1)
<( w L-
::i
L-
0 0:::
...J 0:: ::0 t5
w (ll ::i
u.;:;
...J ...... Cf)
c
0 (ll
N 0 (ll .
0:: 0
Q_ ~
u (I)~
1- L- (ll
z ~::i e
0 (I)
o
o :l
Cf)
(ll
E·-<D
c
w "i::
Cl .sro "iii
c
CJ
2:
(2 -~
.c
·c ~
-
::i-
::i
.n .n
o 0 (ll c
o
0 ro
I/)
::i 0)
c
0:: :l
(I)
o..~
(I)
a.. c.. (I) E

:l ·0i (I)
I/)
:g Cf)
L- (I)
f!
ro
a..
(I).....;
c
::i <(\l
0
:l ·- o E ,_-
- :l (I) (ll cu
c: "'5 © o, ·5
:.c 0 .o
e~
(I) <;:::
(1)
ro .l:; Q_ (I) c
NS::: (1)
ro o .!::::!
1.1.. 0
(ll
_J o._ co
-::J -.~ cu
..J 0 o,
::J E
..J ~ cu :.;:;
0 Cl) It) I I 'TI
0:::
1--
z
0
o
_J
::J ca
..J ::::J
w .~ cu cu cu
u, > 'TI 'TI 'TI
"""
.~
o,
2
i=
z
=>
-~
0:::
"'d"
cu
·;::
.......
(/)
<( - cu
I- 0 cu Q)
0::: I
:::J
c E :::J
c
ow
a.. z cu
·;::
....... cu
2 <( Q)
0 0:::
o w (/) uQ)
<( ~ ,--..... .......
W:::::> Q)
._ 0
._
0::: Cl) cu o,
a:: ow
<(
0
·;::
Q)
Q)-
.......
2- ....... cu
._
0::: 0::: x
....... cu
t;
Q)
:::::> c o,
:::::>W <CU (].)
0::: ..J E (/)
I- w Q)
zw ~ 'TI
w ..J (].) Q)
a.. w 'TI .......
(/)
c .!!2
2 ti:i cu
N Q) o,
<( 0:::
0::: -~ E .......
cu
o (/)
(/)
c
c cu
<CU "Ci)
0 ·;:: E .......
0::: :::J ~ cu cu (/)
n,
..0 ..02 Cl...~
cu Q) (/) Q) cu
o 'TI Q)
"Ci)
0::: o 'TI
·-Q) .......
0
(].)
'TI
._
0 cu
N Q)
c
..J ·- .......
o...~
Q) -~
0 'TI ._
~ (].) ·;::0
o Q) ;,;::: ·;:: cu ~
._
::J (/)
cu cu :::J
0::: ...... ..0
~ cu
....... Q)
c ~
I-- o cu
en .......
cu
·- ()
N--
..c cu
Q) ._
z ....... 4= :::J ....... :::J
0 ·;::
:= ·-·;:: (/)
cu
o 0: ._ :::J
(/)
<(
Q)
.......
c
cu
.......
Q)
()
2E·-
(/)
()
w
(/) (/)
0::: cu cu cu cu ,........
Q) cu
~ ~ "(i)
roo
~
::J
cu
o ~u .S2
c
;,;::: cu
zw <.;:::
·;::
Q)
~2
._ 0
Q) ._
·;:: o
Q) Q)
<(
1--
> > 0
0 > 0. E z ......
0
Q)
...: Q)
.......
z Q)
......

Memorii Canal

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Memorii Canal

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA IN

COMUNA TATARASTll DE JOS, JUD. TELEORMAN

PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE

MEMORII, CAIETE DE SARCINI, PROGRAME

PROIECTANT: S.C. VISIS BEST PROJECT SRL

SEF PROIECT: ING. MARIAN RADU

BENEFICIAR: COMUNA TATARASTIIDEJOS

- Vol. I Piese scrise

- Vol. II Piese scrise

- Vol. II Piese desenate

"EXTINDERE SISTEM DE CANALIZARE MENAJERA IN COMUNA

FAZA: P.Th. + D.E.

Sef proiect •' ' / !.-~ _. »:" -

ing. Marian Radu ·' .:

Elaborare liste de cantitati

FAZA: P.Th. +D.E.

BORDEROU DE PIESE SCRISE

> F oaie de capat

29. Plan de situatie si trasare statie de porn pare SP 3 A-04-01

60. Plan de situatie si trasare statie de pompare SP 6 A-07-01

69. Plan de situatie extindere statie de epurare A-08-01

1.1. Calculul debitelor caracteristice ale necesarului de apa

Debitul mediu zilnic este:

Qzi med= lOOO ~ ["frN(i) ·qs (i)] mc/zi

Qzi max= lOOO ~ ["frN(i) ·qs (i)·Kzi (i)] mc/zi

Qomax = lOOO · 24 ~ [~N(i) ·qs (i)-Kzi (i)- Kor (i)] mc/h

1.1.1.A Calculul debitului 0 zi med

1.1.1.A.1 Nevoi gospodaresti

I.1.1.A.2. Unitati administrative, social - culturale, comert

Ll.l.A.3. Unitati economice de mica anvergura

Q med asb ec = 10,00 mc/zi = 0,417 mc/h = 0,1161/s.

1.1.1.B. Calculul debitului Q zi max.

Qzimax = (322,40 + 16,00) x 1,30 + 10,00 = 449,92 mc/zi

Q zi max= 450,00 mc/zi = 18,75 mc/h = 5,20 l/s

1.1.1.C. Calculul debitului Q 0 max.

- se considera coeficientul de variatie orara, k, = 3

DEBITELE DE APA PENTRU COMUNA TATARASTII DE JOS VOR FI:

Q zi med= 358,40 mc/zi = 14,93 mc/h = 4,15 l/s

II. DEBITE ALE APELOR UZATE

Deoarece coeficientul de restitutie este 1, debitul de ape uzate evacuate va fi

Pentru sistemele de canalizare menajera se determina si debitul minim necesar,

Quzominim = 1,88 mc/h = 0,521/s.

III. CALCULUL GRADULUI DE EPURARE NECESAR

Conform normativului NP 133/2013 - pct. 4.3.1., pentru dimensionarea

- materii totale in suspensie (MTS) 70 g/L.E. *zi

Numarul de locuitori echivalenti (LE.), in functie de care se determina

Cantitatile de poluanti influente in statia de epurare se determina pentru

Concentratia de poluant se determina ca raport intre cantitatea zilnica de

In cazul in care, concentratia unui anumit poluant rezulta ca are o valoare

Cu relatiile de calcul definite mai sus, rezulta urmatoarele cantitati zilnice

a.2. Concentratia in suspensii:

b.2. Concentratia in CB05:

c. l. Cantitatea de CCO - Cr:

c.2. Concentratia CCO - Cr:

d.1. Cantitatea de azot amoniacal NILi+:

c.2. Concentratia NH4".

e.1. Cantitatea de azot total NTK:

c.2. Concentratia azot total:

f.2. Concentratia fosfor total:

g.2. Concentratia in detergenti sintetici biodegradabili:

h. l. Cantitatea de substante extractibile cu solventi organici:

h.2. Concentratia in substante extractibile cu solventi organici:

Conform limitelor de incarcare cu poluanti a apelor uzate evacuate in resursele

- Gradul de epurare necesar din punct de vedere al suspensiilor: