Analiza - Calcul - Zid de Cheu-30.01.2020

ANTREPRENOR: AVE TEBIA S.R.L. & CONSAL TRADE S.R.L .& ADURO IMPEX S.R.L.
PROIECTANT GENERAL: AVE TEBIA S.R.L. & CONSAL TRADE S.R.L .& ADURO IMPEX S.R.L.
ANALIZĂ DE CALCUL: ZID DE CHEU
BENEFICIAR: C.N “ADMINISTRAȚIA PORTURILOR

MARITIME” S.A CONSTANȚA
MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN

PORTUL CONSTANȚA – PROIECTARE INFRASTRUCTURĂ NAVE
TEHNICE ȘI AMENAJARE SUPRASTRUCTURĂ PLATFORMĂ
(ECHIPAMENTE + UTILITĂȚI) PENTRU SERVICII CONEXE NAVELOR
TEHNICE
Dimensionarea și proiectarea infrastructurii – zid de cheu de greutate
Amplasament: PORT CONSTANȚA NORD
Bucureşti, 30 ianuarie 2020
Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Beneficiar: Compania Nationala “Administratia Porturilor Maritime” SA Constanta
Document: Breviar de calcul – zid de cheu Pagina: 1
CUPRINS
1. INTRODUCERE ...................................................................................................... 3
2. DOCUMENTAŢIA DE REFERINŢĂ ......................................................................... 3
3. DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI............................................................ 4
3.1. Descrierea generală ......................................................................................... 4
3.2. Categoria și clasa de importanță a construcției ................................................ 5
3.3. Alcătuirea structurală. Schema statică de calcul .............................................. 5
4. ÎNCĂRCĂRI ............................................................................................................. 6
5. VERIFICAREA STABILITĂȚII CHEULUI GRAVITAȚIONAL ................................... 8
5.1. Combinații de calcul ......................................................................................... 8
5.2. Verificarea stabilității pentru gruparea excepțională (seism)............................. 9
5.2.1. Date de intrare ................................................................................................................................9
5.2.2. Verificarea la lunecare pe talpa zidului de cheu ......................................................................... 11
5.2.3. Verificarea la răsturnare...............................................................................................................15
5.2.4. Verificarea la capacitate portantă a patului de piatră și a terenului de fundare......................18
6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ........................................................................... 19

1. INTRODUCERE
Acest document reprezinta analiza prin calcul pentru verificarea cheului de tip gravitațional ce
urmează a se construi în portul Constanța Nord, în prelungirea danei DA2 existente.
2. DOCUMENTAŢIA DE REFERINŢĂ
Următoarele normative, standarde şi documentaţii au fost utilizate în calcule, dar fără a se limita
la acestea:
Normative si standarde:
- NP112-2014 Normativ privind proiectarea fundatiilor de suprafata
- NP122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici
- NP 104-2004 Normativ privind proiectarea porturilor fluviale
- NP 077-02 Normativ pentru proiectarea seismică a cheurilor gravitaționale
- CR 1-1-4/2012 Cod de proiectare pentru evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor
- GP 086-2003 Ghid pentru stabilirea parametrilor de calculai valurilor de vânt pentru
determinarea acțiunii asupra construcțiilor portuare maritime și fluviale
- NP 124-2010 Normativ privind proiectarea geotehnica a lucrarilor de sustinere
- SR EN 1997-1/2006: Eurocodul 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale
- SR EN 1997-1/NB/2007: Anexa naţională a SR EN 1997-1/2006
- SR EN 1992-1/2006: Eurocodul 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale pentru clădiri
- Proiectarea structurilor de beton după SR-EN-1992-1
- Codul de proiectare seismică, Partea 1 – P100-1/2013
- PIANC (Asociația Internațională de Navigație), 2001 – Seismic design guidelines for port
structures
- CIORTAN R. – Construcții hidrotehnice portuare, 2009
Documente:
- Studiu geotehnic
- DTAC (documentația tehnică pentru autorizația de construire)
- Caiet de Sarcini (Cerințele Beneficiarului), partea I și partea a II-a

3. DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI
3.1. Descrierea generală

Lucrările care vor fi proiectate in cadrul acestei investiții sunt construcții hidrotehnice
portuare de acostare. Mai precis, este vorba de proiectarea unui cheu de tip gravitațional,
alcătuit sub forma unui zid de cheu alcătuit din blocuri prefabricate din beton simplu, așezate în
pile și solidarizate la partea superioară printr-o grindă masivă din beton armat monolit – grinda
de coronament.
Lucrările pentru investitia: “INFRASTRUCTURA ACOSTARE NAVE TEHNICE” urmeaza sa se
execute in incinta Portului Constanta Nord si implica realizarea unei structuri de acostare, de tip
cheu vertical in prelungirea danelor DA2 existente.
În cadrul proiectului se propune realizarea unui cheu de greutate cu lungimea de 130 m pe
directia paralela cu digul și 40 m pe directia perpendiculara pe dig.
Lucrările de executie principale pentru infrastructura de acostare nave tehnice includ
urmatoarele:
- dragaje;
- patul de fundare a cheului;
- zidul de cheu;
-prismul de anrocamente din spatele cheului;
- coronament;
- umpluturi in platforma;
- accesorii de cheu.
Cheul va fi fundat la cota -11,50 m, iar cota de coronament va fi la +2.50 m. Documentatia
trateaza infrastructura pentru acostare nave, solutia constructiva pentru realizarea cheului la
11,50 m, fiind de cheu din blocuri prefabricate de beton simplu. Partea de sub apa a cheului este
construita dintr-o zidarie din blocuri prefabricate de beton simplu cu greutatea de cca. 100t/buc.,
asezate in pile joantive (cinci tipuri diferite de blocuri pe verticala). Forma si dimensiunile
blocurilor vor fi cele din proiect. Partea de deasupra apei este realizata printr-un coronament din
beton turnat monolit..
Coronamentul contine un canal tehnologic pentru cabluri electrice, acoperit cu capace
prefabricate de beton armat precum si camine de priza si hidranti.
Pe coronament sunt amplasate piesele necesare acostarii si amararii: amortizori din rulouri de
cauciuc, bolarzi, protectie a muchiei coronamentului, babale.
În fig. 1 de mai jos se prezintă secțiunea transversală tip a cheului proiectat.

Fig. 1 Secțiune transversală tip – cheu de greutate
3.2. Categoria și clasa de importanță a construcției

Conform STAS nr.4273/1983, investitia se incadreaza in clasa a IV- a de importanta.
Conform ”Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor ”, investitia se
incadreaza in categoria de importanta ”C ” – Constructii de importanță normală și clasa de
importanță III.
3.3. Alcătuirea structurală. Schema statică de calcul

Cheul maritim care va fi executat în portul Constanța Nord este un cheu de tip gravitațional din
beton.
Dimensionarea zidului de cheu presupune practic verificarea stabilității acestuia. Se amintește că
prin proiect s-a luat hotărârea utilizării unor blocuri prefabricate utilizate curent la cheurile din
portul Constanța. Acestea au fost proiectate de compania IPTANA S.A, și puse cu succes în
practică, în portul Constanța, de-a lungul deceniilor.
Deci, din punct de vedere structural, este vorba de un zid de retenție (de sprijin), de greutate,
care trebuie verificat la stabilitate – generală și locală, pentru cele mai defavorabile combinații de

încărcări. Aceasta se efectuează impunându-se condiția ca suma sarcinilor ce produc pierderea

stabilității să fie mai mică decât a celor ce se opun.
Analiza siguranței în exploatare a cheului proiectat, prin calcul, a însemnat verificarea condițiilor
de stabilitate a zidului de cheu, respectiv
- Stabilitatea la lunecare
- Stabilitatea la răsturnare
- Capacitatea portantă a fundației
- Stabilitatea generală
4. ÎNCĂRCĂRI
Încărcările de calcul pentru zidul de cheu din portul Constanța provin din exploatarea portuară de
pe platforma din spatele cheului, alături de încărcările permanente date de elementele structurale
şi ale terenului. În conformitate cu normativul românesc de calcul seismic – P100-1/2013, au fost
considerate şi încărcările seismice.
Încărcări permanente:
Deasupra nivelului liniștit al apei s-a considerat greutatea integrală a construcției, în timp ce sub
acest nivel (cota 0,00) s-a ținut seama de efectul subpresiunii arhimedice (greutatea în stare
imersată).
Astfel, au fost luate în calcul următoarele încărcări permanente:
- Greutatea proprie a elementelor structurale:
S-a considerat greutatea specifică a betonului b = 24 kN/m3, ’b  b - w = 24-10,26 =
13,74 kN/m3, respectiv a betonului armat (grinda de coronament) b = 25 kN/m3.
- Încărcarea dată de umplutura de piatră din spatele zidului de cheu:
Greutatea volumică în uscat (u) se determină cu relația:
u = s(1-n/100), unde:
u = greutatea specifică a materialului în stare naturală
s = greutatea specifică a materialului solid
n = porozitatea
În conformitate cu proiectul tip IPTANA, pe baza căruia a fost aleasă secțiunea tip a cheului
gravitațional proiectat și prezentată în fig. 1, s-au considerat aceleași caracteristici ale umpluturii
din piatră din spatele cheului, respectiv în ceea ce privește greutățile volumetrice:
- greutatea specifică a umpluturii din piatră în stare uscată (deasupra nivelului apei din acvatoriu):
umpl = piatră = 20 kN/m3.

- sub nivelul apei:

- greutatea pietrei în stare imersată: ’p = 12,3 kN/m3
Față de proiectul tip, elaborat în anii ’80, conform normelor actuale (NP077-02), în cazul
solicitărilor din acțiunea seismică interesează și greutatea specifică în stare saturată a pietrei.
- p,sat = s(1-n/100)+wn/100
- ’p = (s-w)(1-n/100)= (s-10,26)(1-n/100)
Cunoscând ’p = 12,3 kN/m3 și greutatea specifică a apei de mare w = 10,26 kN/m3, rezultă că
pentru aceste valori asumate porozitatea umpluturii din piatră este n = 0,22 = 22%. Greutatea
specifică a pietrei, în conformitate cu caietele de sarcini ale proiectului, se poate considera s =
26 kN/m3
Rezultă: p,sat = 26 x (1-22/100)+10,26 x 22/100 = 22,50 kN/m3
Încărcarea verticală din umplutura de piatră acționează împreună cu greutatea proprie a zidului
de cheu pentru stabilitatea la lunecare și răsturnare a construcției.
- Împingerea umpluturii asupra zidului de cheu în condiții statice:
Împingerea prismului de piatră asupra zidului de cheu s-a considerat acționând, în mod
simplificat și acoperitor, pe planul vertical care trece prin “coada” ultimului bloc de la fundație
(blocul tip G), după teoria Coulomb, considerând, conform normelor în vigoare, un unghi de
frecare pe planul vertical convențional de acțiune a împingerii pământului.
În conformitate cu proiectul tip IPTANA:
Pentru umplutură s-a considerat un unghi de frecare internă Ø = 380
Respectiv: =/2 = 38/2 = 190
=900 (platformă orizontală)
= 0,5 , cu ordonata =
Pentru condiții statice, coeficientul împingerii active se calculează cu relația:
1 ( − )
= ∙
1+ ∙
Unde:
=00; =900
y a = 900- = 710
( + )∙ 57 ∙ 38
= = = 0,546
y ∙ 71 ∙ 1
1 38
= ∙ = 0,217
1∙ 71
1 + 0,546

La aceasta se va adăuga și împingerea suplimentară dată de sarcinile de exploatare de pe

platforma din spatele cheului. Aici trebuie menționat faptul că, la data întocmirii prezentului
document, nu este finalizat proiectul tehnologic al stației de epurare (Proiectul nr. 2). Prezenta
analiză va fi revizuită și completată odată ce sarcinile care vor acționa pe platformă, date de
exploatarea stației de epurare, vor fi cunoscute cu exactitate.
Sarcinile care vor rezulta conform proiectului tehnologic vor fi fie sarcini permanente (datorate
amplasării unor construcții pe platformă, de exemplu), fie sarcini utile (de exemplu din utilizarea
și mișcarea unor utilaje tehnologice), fie de ambele tipuri. În funcție de natura fiecărei sarcini se
vor considera și coeficienții de încărcare și grupare de calcul aferenți.
Încărcarea seismică
Combinaţiile care includ încărcarea seismică au fost stabilite pe baza codului naţional P100-
1/2013.
Calculul seismic s-a efectuat prin metoda pseudostatică, recomandată în toate situațiile pentru
verificarea stabilității construcției.
Pentru zona Constanța, valorile de proiectare sunt:
- accelerația seismică maximă: a g = 0,20g (pentru perioada de revenire de 225 de ani)
- perioada de colț: Tc = 0,7s
Calculul seismic s-a făcut în conformitate cu normativul NP077-02.
5. VERIFICAREA STABILITĂȚII CHEULUI GRAVITAȚIONAL
5.1. Combinații de calcul

În cazul cheurilor portuare de greutate, calculele de verificare se efectuează de regulă în trei
combinații de calcul, corespunzând situației tranzitorii, situației de exploatare normală și situației
excepționale.
Situația tranzitorie corespunde cazului nefavorabil în care cheul a fost realizat până la rostul de
turnare a grinzii de coronament iar umplutura de piatră din spatele zidului încă nu a fost
executată. În acest caz, se efectuează verificarea stabilității zidului de cheu la acțiunea dinamică
a valului de calcul, analog digurilor maritime cu parament vertical dar ținând seama, în cazul
cheului, de condițiile de adăpostire din interiorul portului.
Situația de exploatare normală este și gruparea fundamentală de calcul, corespunzând situației
cele mai defavorabile posibile pe timp îndelungat pe durata de exploatare a cheului portuar.
Situația excepțională a fost considerată, pentru cazul de față, acțiunea seismică. Este acțiunea
care se consideră pentru situația excepțională în cazul verificării și dimensionării
majorității construcțiilor din țara noastră, indiferent de domeniu (civile, industriale,
hidrotehnice, etc), având în vedere gradul ridicat de risc seismic al teritoriului României.

Prezentul document, intitulat “Analiză de Calcul zid de Cheu”, tratează numai cazul grupării
excepționale, cel care include acțiunea seismică.
5.2. Verificarea stabilității pentru gruparea excepțională (seism)

5.2.1. Date de intrare
În fig. 2 este prezentată schema de calcul pentru verificarea stabilității și a presiunilor pe teren în
gruparea excepțională. Pentru amplasamentul propus, gruparea excepțională este cea care
include acțiunea seismică.
Fig.2 Schema de calcul pentru gruparea excepțională (seism), suprasarcină q = 0
În fig. 2, următoarele forțe s-au considerat că acționează asupra cheului în gruparea seismică:
- greutatea proprie a construcției și a umpluturii din spate: Gb, Gp
- împingerea activă seismică totală a pământului asupra cheului: Ea,s
- împingerea activă statică: E
- suplimentul de împingere activă datorat acțiunii seismice: Ead = Ea,s – E
- presiunea hidrodinamică a apei datorată acțiunii seismice: Pa,d
- forțele de inerție datorate maselor construcției: Shb, Shp
Calculul prezentat mai jos este valabil pentru valoarea suprasarcinii pe platform q = 0 (fără

suprasarcină). Evident, este cazul cel mai favorabil posibil, iar rațiunea pentru alegerea acestei
situații este evidentă: dacă rezultatele obținute în urma calculului vor fi nefavorabile, este evident
faptul că vor trebui luate măsuri de îmbunătățire a soluției analizate (secțiunea tip prezentată în
fig. 1).
Cazul q=0 este teoretic, în realitate pe platformă fiind totdeauna posibile situații care să ducă la
suprasarcini oricât de mici.
Pentru calculul stabilității la acțiunea seismică s-au avut în vedere și calculat următoarele date de
intrare:
ks = 0,20 = coeficientul de intensitate seismică, corespunzător amplasamentului (portul
Constanța)
Ch = ks = 0,60 x 0,20 = 0,12 = componenta orizontală a coeficientului seismic global
Cv = 0,5Ch = 0,5 x 0,12 = 0,06 = componenta verticală a coeficientului seismic global
Împingerea activă totală, sub acţiunea seismului, se calculează cu formula:
1
E a , seism  K as  p h 2
2
1  C v  cos 2  y    1
K as  x
cos y cos  cos     y  
2
1/ 2
2
  sin     sin   y   
1    
   cos  cos    y   

Ch Ch
unde: y  tg 1  arc tg ,
1  Cv 1  Cv
Pentru pământuri saturate cu apă:

 Ch
y  arc tg sat x
 sub 1  C v
La calculul împingerii active se ţine seamă că pe cea mai mare parte a înălţimii umplutura din
spatele cheului se află sub nivelul apei pentru care trebuie să introducă în formulele de calcul ale
lui y , greutatea volumică a pământului submersat (în suspensie) sub, pentru determinarea
forţelor statice şi greutate volumică în stare saturată cu apă sat, la determinarea forţei
seismice.Partea de pământ de deasupra apei este considerată ca suprasarcină.
 = unghiul de frecare interioară a pământului = 380
= unghiul pe care planul perete pământ îl face cu un plan vertical (aici =900 cu planul B-C) ;
 = unghiul de frecare între perete şi pământ ;  = 190 (teoria Coulomb, cu frecare de-a lungul
planului B-C, unghiul de frecare având valoarea =1/2).

Pentru partea situată peste nivelul apei (peste cota 0,00):

Ch
y 1  arc tg  6,45 0
1  Cv
Pentru partea situată sub nivelul apei (sub cota 0,00):
 C 22,5 0,12
y 2  arc tg sat x h  arctg   11,64 0
 sub 1  C v 12,3 1  0,06
Rezultă:
Zona 1 (H1 = 2,25m):
K as1 
1  0,06 cos 2 38  6,45  0 
x
1

0,769

1
cos 6,45 cos 2 1 cos19  0  6,45  1/ 2  2
0,993 x0,815 2,877
  sin 38  19 sin 38  6,45 
1    
  cos1 cos19  0  6,45  
Kas1 = 0,33
Zona 2 (H2 = 11,50m):
K as 2 
1  0,06 cos 2 38  11,64  0 x 1

1,06

1
cos13 cos 2 1 cos12  0  13  1/ 2 
2
0,841 2,735
  sin 38  19 sin 38  11.64  
1    
  cos1 cos19  0  11,64   
Kas2 = 0,46
5.2.2. Verificarea la lunecare pe talpa zidului de cheu
f  V
k s ,seism   1,05
H
5.2.2.1. Suprasarcină pe cheu și platformă q = 0
În condiții seismice, greutatea proprie a elementelor verticale se calculează considerând valorile

greutăților specifice luate separat pentru corpul aflat în stare uscată și pentru apa care umple
golurile din elemente. Pentru umplutura din piatră, masiv omogen, s-a considerat direct greutatea
specifică în stare saturată. Greutatea specifică a apei din golurile din blocurile de beton s-a
considerat, normal, aceeași cu apei din mediul în care se află cheu, respectiv w = 10,26 kN/m3.
- greutatea umpluturii de piatră atașate cheului (delimitată de planul B-C):

Tabelul 1 – Calculul greutății umpluturii din piatră din spatele cheului pentru gruparea
excepțională (seism)
Element N (kN) Bp (m) M(0) (kNm) = NBp
Umplutura piatra bloc tip G 188 3,46 318,18
Idem, tip D 546,38 2,95 789,94
Idem, tip C 709,00 3,14 1088,00
Idem, tip B 837,60 2,95 1207,79
Idem, tip A 1149,00 2,60 1179,75
Idem, coronament 840,40 2,70 2518,56
Gpiatră 4270 kN
- Greutatea blocurilor de beton și a grinzii de coronament este dată în tabelul de mai jos:
- Tabelul 2 – Calculul greutății elementelor din beton și beton armat pentru gruparea
excepțională (seismică)
Bloc tip Vb (m 3) Vgoluri (kN/m 3) b (kN/m3) w (kN/m 3) Gb =b Vb+ wVgoluri
3
(kN/m )
G 37,78x2 10,87 24 10,26 1925
D 41,44 13,40 24 10,26 1132
C 41,60 13,40 24 10,26 1136
B 36,00 13,40 24 10,26 1001,50
A 41,64 2,42 24 10,26 1024,18
Coronament 35,52 25 25 - 888,24
(cor)
Rezultă:
Gb = 7107 kN
La greutatea blocurilor și a coronamentului se adaugă greutatea platformei din beton (pe
lungimea corespunzătoare prismului cuprins între cheu și planul vertical de alunecare
considerat), având grosimea de 25cm:
Gplatf = 0,25m x 3,40m x 5,50m x 24 kN/m3 = 112 kN
V1 =G = 7107+ 4270+112 = 11489 kN

În conformitate cu normativul NP077-02, pentru a ține seama de o posibilă înclinare a forței de

inerție față de orizontală, se consideră și componenta verticală a forței de inerție. În acest caz se
consideră având direcție favorabilă stabilității, respectiv acționând de sus în jos și având
valoarea:
Sv = CvG = 0,06 x 11489= 690 kN
Calculul  H:
În centrul de greutate al corpurilor considerate ca solid rigid (zidul de cheu respectiv umplutura
din piatră delimitată de planul vertical C-D) acționează forțele de inerție orizontale:
Sh = ChG
Sh = 0,12 x 11489  1379 kN

Pe fața exterioară a cheului acționează forța de presiune hidrostatică (stabilizatoare) și forța
hidrodinamică datorată seismului (care poate acționa în ambele sensuri – s-a ales cazul
defavorabil cu acțiunea destabilizatoare a forței hidrodinamice). Având în vedere că forța
hidrostatică, considerând starea statică de imersare a construcției, acționează la fel și la
intradosul zidului de cheu, practic forța hidrostatică se anulează rămânând să acționeze asupra
cheului numai forța hidrodinamică.
Presiunea hidrodinamică se calculează cu relațiile:
Valoarea presiunii unitare:
7
p hd  K sh    H 1 z
8
La bază: phd(-11,50) = 1,20 kN/m2
Valoarea presiunii totale:
7
Phd  K sh    H 12
12
Phd/m = 92,57 kN/ml
Phd = 92,57 x 5,50  510 kN
Împingerea totală seismică a umpluturii din spate (principala forță destabilizatoare):
ea1s,jos = piatrakas1H1 = 20,00 x 0,33 x 2,25 = 14,85 kN/m2
20 2,25
= = = 2,00
, 22,5
Ea1s = 0,5 x 14,85 x 2,25 = 16,70 kN/ml
ea2s,sus = sat,pkas2He1 = 22,50 x 0,46 x 2,00 = 20,70 kN/m2

ea2s,jos = ea2,sus+’p,sat kas2H2 = 20,70 + 0,46 x 22,50 x 11,50  140,00 kN/m2

Ea2s = 0,5 x (20,70 + 140,00) x 11,50 = 924 kN/ml
Eas = Ea1s+Ea2s  941 kN/ml
=190
cos = 0,945
sin = 0,325
tg=0,344
Eahs = Eascos  = 889 kN/ml
Eavs = Eassin = Eahtg = 306kN/ml
Pentru o pilă de 5,50m:
Eahs = 899 x 5,50 = 4945 kN
Eavs = 306 x 5,50 = 1683 kN
Forța orizontală totală va fi:

H = 4945 +1379+ 510 = 6834kN
Forța verticală totală:
V = 11489 + 1683 +690 = 13862 kN
În metoda coeficienților de siguranță unici (abordarea de față), pentru construcțiile portuare din
clasele de importanță II și IV, coeficientul minim de stabilitate la alunecare pe talpă, în cazul
grupării excepționale, este ks,min = 1,05.
Ks,lunecare = 0,55 x 13862/6834= 1,11 > 1,05
Notă: Coeficientul de frecare pe talpă f= 0,55 a fost adoptat conform proiectului tip IPTANA și
conform recomandărilor din literatura de specialitate [1]. Valoarea acestui coeficient depinde de
respectarea cu strictețe a prevederilor caietelor de sarcini privind realizarea patului de piatră
spartă. Având în vedere că pentru o valoare mai mică, de exemplu f = 0,50 (utilizată în proiecte
similare de construcții hidrotehnice de retenție, coeficientul de stabilitate la lunecare = 1,00 <
1,05), precum și faptul că s-au considerat alte condiții favorabile (unghi de frecare internă de
valoare ridicată care impune de asemenea o respectare riguroasă a caietelor de sarcini și o
calitate ridicată a lucrărilor, aportul favorabil al posibilei componente inerțiale verticale),
îndeplinirea condiției de stabilitate la lunecare pe talpă a zidului de cheu trebuie privită cu
prudență. Concluzia finală privind stabilitatea la lunecare a cheului, având secțiunea tip
prezentată în fig. 1, va fi luată după calculul cu considerarea suprasarcinii pe platformă
provenită din proiectul tehnologic al stației de epurare.

5.2.3. Verificarea la răsturnare

5.2.3.1. Suprasarcină pe platformă q = 0
Pentru coeficientul de siguranță la răsturnare, pentru situația excepțională, se impune condiția:

M s, s
k rs   1,10
M r ,s
Unde:
Ms,s = momentul de stabilitate, în cazul grupării seismice, față de axa care trece prin extremitatea
piciorului dinspre acvatoriu al cheului (punctul A din fig. 3);
Mr,s = momentul de răsturnare față de aceeași axă (punctul A din fig. 3).
Ca și în cazul grupării fundamentale, momentul de stabilitate este dat de sarcinile verticale
permanente și utile “din dreapta” punctului A.
Folosind datele din tabelele 1 și 2:
Momentul de stabilitate:
- blocuri beton+ grindă coronament:
Gb = 7107 kN
Xb(A) = 0,066 + 5,60/2 = 2,86m
Ms,Gb = 20326 kNm
- Umplutură din piatră:
Gp1 = 4270 kN
Xp(A) = 5,60/2 + 2,77 = 5,57m
Ms,Gp = 5,57 x 4270 = 23784 kNm
- platformă beton:
MS,platf = 112,00 x (3,80 + 3,40/2) = 616 kNm
- Componenta verticală a împingerii pământului:
Eav,s = 1683 kN
Ms,Eav,s = 1683 x 7,20 = 12117 kNm
- Componenta verticală a forței de inerție:
Ms,Sv = 0,06 x ( 20326 + 23784 + 616)  2683 kNm
Ms(A) = 20326 + 23784 + 12110 + 616 + 2683 = 59519 kNm
Momentul de răsturnare MR:

Phd = 510 kN
BPhd(A) = 2H2/5 = 2 x 11,50/5 = 4,60m
Mr,Phd = 510 x 4,60 = 2346 kNm
Sh = 1379 kN
Determinarea punctului de aplicație a forței de inerție:
yb Gb  y p G p
y Sh 
Gb  G p
2387  3930  6544  8592  11056  11322
yb   6,11m
7166
Platformă:
Yplatf = 14,00 – 0,25/2 = 13,875m
Umplutură piatră:
0,64 x188  3,31x546,38  5,60 x709  8592  8,0 x837,60  10,40 x926,88  11,8 x223,30  12,925x840,40
yp 
4270
y p  8,36m
6,11x7107  8,36x 4270  112x13,875

y Sh   7,02m
11489
Mr,Sh = 7,02 x 1379  9681 kNm
Determinarea momentului de răsturnare dat de împingerea umpluturii din spatele cheului, în
condiții seismice, s-a făcut astfel:
Pentru a determina valoarea împingerii active seismice (Ead), (numai suplimentul de împingere,
faţă de cea statică ce va fi distribuită uniform pe înălţime), s-a scăzut împingerea activă statică
(E) din valoarea totală (Eas) a împingerii totale ce se manifestă în timpul seismului (Fig. 3).
Punctele de aplicaţie a rezultantelor împingerii umpluturii din piatră:
- împingerea activă în regim static, E, are punctul de aplicaţie la H/3, de la baza cheului;
împingerea activă suplimentară dinamică, Ead, are punctul de aplicare la H/2;
- împingerea activă suplimentară în regim static, datorată suprasarcinii pe platformă, are
punctul de aplicaţie la H/2; împingerea activă seismică datorată suprasarcinii pe
platformă, are punctul de aplicaţie la 0,66 H, de la baza cheului..

Fig. 3 Determinarea momentului dat de împingerea pământului q = 0
Conform schemei de mai sus, s-au calculat succesiv:

 Împingerea activă statică a umpluturii (E):
e1 = piatrakaH1 = 20,00 x 0,217 x (2,50-0,25) = 9,78 kN/m2
E1 = 0,5 x 9,78 x 2,25 = 11,00 kN/ml
e2 = ea1+’piatrak aH2 = 11,00 + 0,217 x 12,30 x 11,50 = 40,48 kN/m2
E2 = 0,5 x (9,78 + 40,48) x 11,50 = 289,00 kN/ml
E = E1+E2 = 300,00 kN/ml
=190
cos = 0,945
sin = 0,325
g=0,344
Eh = Ecos
Ev = Esin = Ehtg
Pentru o pilă de 5,50m:
Eh = 300 x0,945 x 5,50 = 1560 kN
Ev = 300 x 0,325 x 5,50  537 kN
E1h = 11,00 x 0,945 x 5,50  57kN

E2h = 289,00 x 0,945 x 5,50  1502 kN
 momentul de răsturnare dat de împingerea statică:

MR,E = MR,E1h+MR,E2h
MR,E = 57,00 x (2,25/3 + 11,50) +5,50 x [9,78 x 11,502/2 + 0,5 x (40,48-9,78) x 11,502/3] x 0,945
= 7578kNm
 Împingerea activă seismică totală a umpluturii (Ea,d):
Eahs = 899 x 5,50 = 4945 kN
Eavs = 306 x 5,50 = 1683 kN
 Suplimentul de împingere dinamică (Ea,s):

Ea,d = Ea,s – E
Conform fig. 3:
- momentul de răsturnare dat de suplimentul de împingere dinamică:
Mr,Ed,h = 0,945 x [2,25 x 3,46 x (0,66 x 2,25+11,50)+55,00 x 0,66 x 11,502] x 5,50  25477 kNm
Momentul de răsturnare total va fi:
Mr = 25477+ 7578 + 2346 + 9681 = 45082 kNm
Rezultă: Kr = 59519/44701= 1,32
Valoarea Kr se consideră acceptabilă pentru ipoteza seismică.
5.2.4. Verificarea la capacitate portantă a patului de piatră și a terenului de fundare
5.2.4.1. Suprasarcină pe cheu și platformă q = 0
S-a calculat presiunea transmisă patului de piatră cu relația:
max N  6e 
 min  1  
LB  B
e = M(0)/N
N = V = 13862 kN
es(A) = Ms(A)/V = 59519/13862 = 4,29m
es(0) = 4,29-2,80 = 1,49 m

M-(0) = Mr = -45082kNm
M+(0) = 1,49 x 13862 =20654kNm
M(0) = -45082 + 20654= -24428 kNm
e = -24428/13862= -1,76m
e  1,76m
13862  6 x1,76 
 max  1    1300 kN / m 2
5,60 x5,50  5,60 
13862  6 x1,76 
 min  1    398,62 kN / m 2
5,60 x5,50  5,60 
Se remarcă faptul că presiunea maximă este mult mai mare decât cea recomandată pentru
zidurile de cheu pe pat de piatră brută sau piatră spartă (500 – 600 kpa), chiar în cazul în care pe
platforma din spatele cheului s-a considerat o suprasarcină de valoare zero. În același timp, pe
talpă apar întinderi, și cum terenul de fundare nu poate prelua eforturi de întindere, rezultă
desprinderea de pe teren a tălpii (“zona activă”).
Simplificat, presiunea maximă reală pmax,real = 2N/c
c  1,5B/2 = 1,5 x 5,60/2 = 1,5 x 2,80 = 4,20m
pmax, real = 2 x 13862/4,20 = 6600 kN/m2 >>1,4padm = 1,4 x 500 = 700 kPa
6. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
În acest moment, se poate afirma că, din punct de vedere al stabilității construcției și capacității
portante a patului de piatră și a terenului de fundare cheul din blocuri prefabricate și
coronament turnat monolit, având secțiunea transversală curentă corespunzător figurii 1
din prezentul document, nu prezintă stabilitate la acțiunea seismică, existând riscul de
cedare a zidului de cheu chiar în cazul absenței suprasarcinii pe platforma din spatele
cheului. Având în vedere verificările efectuate, precum și natura slabă a terenului de
fundare (de sub patul de piatră), modul de cedare a zidului de cheu poate implica,
împreună sau separat, deformația generală a suprafeței de fundare (implicând deplasări și
înclinări mari spre acvatoriu ale zidului de cheu) și tasări excesive.
Concluzia generală, rezultată în urma analizei prin calcul a stabilității zidului de cheu pentru
gruparea excepțională (seism), este că problema la acest zid de cheu o constituie depășirea
excesivă a presiunii pe talpă, alături de desprinderea de pe teren pe o lungime însemnată a tălpii.

Aceasta este consecința unei solicitări orizontale importante, rezultate preponderent din
suplimentul de împingere dinamică a umpluturii în condițiile de solicitare seismică conform
gradului de asigurare seismică cerut prin normele actuale (P100/1-2013, NP077-02), alături de
dezvoltarea insuficientă a tălpii de fundare (lungimea tălpii blocului tip G).
În acest caz, soluția cea mai eficientă de îmbunătățire a siguranței cheului și ansamblului teren
de fundare – umplutură – cheu se consideră prevederea unei plăci din beton armat la baza
zidului de cheu. Aceasta va trebui dezvoltată pe o anumită lungime înspre acvatoriu față de
piciorul zidului de cheu (estimativ între 0,60 ÷ 1,00m, în funcție de valoarea suprasarcinii care va
acționa pe platformă). Avantajul acestei soluții, în afara eficienței, este că nu necesită înlocuirea
vreunui element constructiv din alcătuirea propusă a cheului, placa constituind doar un element
structural suplimentar.
Întocmit, Verificat,
Dr. Ing. Alexandru Balcu Dr.Ing. Dan Ungureanu
........................................ ....................................


Analiza - Calcul - Zid de Cheu-30.01.2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza - Calcul - Zid de Cheu-30.01.2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANTREPRENOR: AVE TEBIA S.R.L. & CONSAL TRADE S.R.L .& ADURO IMPEX S.R.L.

ANALIZĂ DE CALCUL: ZID DE CHEU

BENEFICIAR: C.N “ADMINISTRAȚIA PORTURILOR

MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN

Dimensionarea și proiectarea infrastructurii – zid de cheu de greutate

Amplasament: PORT CONSTANȚA NORD

Bucureşti, 30 ianuarie 2020

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

3. DESCRIEREA SUMARĂ A PROIECTULUI

3.1. Descrierea generală

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Fig. 1 Secțiune transversală tip – cheu de greutate

3.2. Categoria și clasa de importanță a construcției

3.3. Alcătuirea structurală. Schema statică de calcul

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

încărcări. Aceasta se efectuează impunându-se condiția ca suma sarcinilor ce produc pierderea

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

- sub nivelul apei:

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

La aceasta se va adăuga și împingerea suplimentară dată de sarcinile de exploatare de pe

5. VERIFICAREA STABILITĂȚII CHEULUI GRAVITAȚIONAL

5.1. Combinații de calcul

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

5.2. Verificarea stabilității pentru gruparea excepțională (seism)

Fig.2 Schema de calcul pentru gruparea excepțională (seism), suprasarcină q = 0

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Pentru pământuri saturate cu apă:

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Pentru partea situată peste nivelul apei (peste cota 0,00):

În condiții seismice, greutatea proprie a elementelor verticale se calculează considerând valorile

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

V1 =G = 7107+ 4270+112 = 11489 kN

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

În conformitate cu normativul NP077-02, pentru a ține seama de o posibilă înclinare a forței de

Sh = 0,12 x 11489  1379 kN

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

ea2s,jos = ea2,sus+’p,sat kas2H2 = 20,70 + 0,46 x 22,50 x 11,50  140,00 kN/m2

Forța orizontală totală va fi:

Ks,lunecare = 0,55 x 13862/6834= 1,11 > 1,05

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

5.2.3. Verificarea la răsturnare

Pentru coeficientul de siguranță la răsturnare, pentru situația excepțională, se impune condiția:

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

6,11x7107  8,36x 4270  112x13,875

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Fig. 3 Determinarea momentului dat de împingerea pământului q = 0

Conform schemei de mai sus, s-au calculat succesiv:

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

E2h = 289,00 x 0,945 x 5,50  1502 kN

 momentul de răsturnare dat de împingerea statică:

 Suplimentul de împingere dinamică (Ea,s):

5.2.4. Verificarea la capacitate portantă a patului de piatră și a terenului de fundare

5.2.4.1. Suprasarcină pe cheu și platformă q = 0

S-a calculat presiunea transmisă patului de piatră cu relația:

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

Proiect: Infrastructura Acostare Nave Tehnice

S-ar putea să vă placă și