Caiete de Sarcini

Str.Carol Davila, Nr.
85, Sector 5, Bucuresti

Tel +40 311 065 377 Fax +40 311 065 377
Filiala Timisoara
Str. Paris nr.2A, camera 303 - 303A
Tel +40 356 144 014
Fax+40 356 144 015

RLABILI1ARL S1RADA IANCU VACARLSCU -
tronsonul cuprins intre B-dul Regele Carol si
B-dul J6 Decembrie J989
Municipiul 1imisoara

Contract nr. 70/JJ.06.2009

PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE
Volumul 2. Caiete de sarcini

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -
trov.ovvt cvriv. ivtre avt. Regete Carot .i avt 1 Decevbrie 1 Mvviciivt 1ivi.oara

J

Str.Carol Davila, Nr. 85, Sector 5, Bucuresti
Tel +40 311 065 377 Fax +40 311 065 377
Filiala Timisoara
Tel +40 356 144 014
Fax+40 356 144 015

Ioaie de capat
Contract Nr. 70/JJ.06.2009

Denumirea proiectului: RLABILI1ARL S1RADA IANCU VACARLSCU
tronsonul cuprins intre B-dul Regele Carol
si B-dul J6 Decembrie J989 1imisoara

Iaza: PROILC1 1LHNIC + DL1ALII DL LXLCU1IL
CAIL1 DL SARCINI

Beneficiar: Municipiul 1imisoara

Proiectant general: Halcrow Romania S.R.L. Iiliala 1imisoara

Subproiectanti: SC BLACK LIGH1 SRL
SC GLOSOND SRL
SC LLLC1RICA SA
SC ROM1LLLCOM SA
S.C LUX1LN LIGH1ING CO
SC VIMA1O SRL

Contract: 70/JJ.06.2009

Director : ing. Jeni Ionita

Sef proiect: ing. Irina Kovacs

Noiembrie 2009

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

2

Lista de semnaturi

Sef proiect : ing. Irina Kovacs
Proiectanti
SC Halcrow SRL:

Lucrari de drumuri:

ing. Irina Kovacs
ing. Lmanuela 1elescu

Lucrari reabilitare
instalatii apa - canal:

ing. Mihai Hluscu
ing. Adrian Stan

Lucrari reabilitare
retele de gaz si termice
SC VIMA1O SRL :

ing. Viorel Martin
tehn. Ghe. Cotarca

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

3

BORDLROU

A. Piese scrise

Vol. 1. Memorii tehnice

Vol. 2. Caiete de sarcini

Vol. 3. Liste de cantitati de lucrari

B. Piese desenate

1. Lucrari rutiere

2. Lucrari de reabilitare alimentare cu apa si canalizare, instalatie de spalat strada

3. Lucrari de reabilitare instalatii de gaz si termice

Nota: Sunt olume separate :

Lucrari de reglementare retele electrice apartinand SC LNLL DIS1RIBU1IL BANA1 SA

Lucrari de reglementare retele de telecomunicatii: SC ROM1LLLCOM SA

Lucrari de reglementare iluminat public: SC LUX1LN LIGl1ING CO

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

4

CUPRINS VOL. 2

J. Caiete de sarcini Lucrari rutiere

1.1. Lucrari de desaceri structura existenta
1.2. Lucrari de terasamente
1.3. Lxecutia structurii rutiere, trotuare, piste de ciclisti
1.3.1. Lxecutia undatiei din balast stabilizat
1.3.2. Lxecutiea undatiei din balast
1.3.3. Lxecutia stratului din piatra sparta
1.3.4. Lxecutia imbracamintilor bitiminoase
1.3.5. Lxecutia imbracamintilor din paaje
1.3.6. Lxecutie spatii erzi
1.3.. Breiar de calcul

2. Caiete de sarcini Lucrari de reabilitare alimentare cu apa si canalizare

2.1. Conducta alimentare cu apa si instalatie de spalat strada
2.2. Lucrari de canalizare menajera si canalizare pluiala

3. Caiete de sarcini Lucrari de reabilitare instalatii de gaz si termice

3.1. Instalatii gaze naturale, extindere retea si bransamente presiune redusa
3.2. Instalatii termice

4. Programe de control

4.1. Program de control lucrari rutiere
4.2. Program de control conducta de alimentare si instalatie de spalat strada
4.3. Program de control racorduri guri de scurgere
4.4. Program de control instalatii termice
4.5. Program de control instalatii de gaz

S. Referate de verificare

5.1. Reerat de eriicare lucrari rutiere
5.2. Reerat de eriicare instalatii apa si canalizare
5.3. Reerat de eriicare instalatii gaz si termice

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S

Caiete de sarcini
Lucrari rutiere

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

6

CAIL1 DL SARCINI

DLSIACLRLA SUPRAS1RUC1URII S1RAZII LXIS1LN1L

J. Desacerile se reera la suprastructura existenta a carosabilului si a trotuarelor. Atat carosabilul cat si trotuarele
existente sunt preazute cu imbracaminte bituminoasa oarte degradata, care necesita inlaturare in totalitate prin
decapare.

1oate lucrarile de desaceri si demontari borduri existente se or realiza sub indrumarea directa a seului de
santier.

J.0J. Generalitati

Inainte de inceperea sapaturii pentru inrastructura strazii se or eectua lucrarile de desacere a suprastructurii
carosabilului si trotuarelor existente.

Se or respecta de asemenea Normele de protectia muncii si PSI in conormitate cu reglementarile in igoare .

J.02. 1rasarea, marcarea si semnalizarea executiei lucrarilor de desfaceri

1rasarea lucrarilor se a ace aand ca baza materializarea axului strazii, conorm planului de trasare 1M1IVA -
090,100 - 09 - 1.

Marcarea se a ace prin tarusi sau martori din borne de beton cu partea superioara opsite cu opsea , alba ,.

Semnalizarea executiei lucrarilor a aea rolul dirijarii circulatiei in santier si se a rezola in conormitate cu
aizul comisiei de circulatie si cu aizul Politiei municipiului 1imisoara, ce a i solicitat spre obtinere de catre
Constructor la inceperea lucrarilor in unctie de graicul de esalonare a executiei lucrarilor.

J.03. Desfacerea carosabilului cu imbracaminti din mixturi asfaltice

Imbracaminti bituminoase se gasesc in intersectii pe carosabil si trotuare existente.

Imbracamintea se a sparge mecanizat si se or disloca placi de dimensiuni conenabile pentru executia
operatiilor de incarcare si transport.

Materialul, atat cel utilizabil ,daca este cazul, cat si cel neutilizabil, se a transporta in depozite stabilite de
Primaria 1imisoara .

Straturile or aea grosimi dierite in unctie de zona desacerii trotuare sau carosabil estimandu-se grosimi
minime de 4 cm respecti 8 cm .

J.04. Demontarea bordurilor
Se or demonta toate bordurile aerente atat carosabilului cat si trotuarului.

Desacerea bordurilor se a realiza cu ciocanul pneumatic . De asemenea se a incerca si desprinderea cu grija a
acestora de undatia din beton de ciment intarita pe acestea in unele cazuri .

Dupa aceste operatii se eectueaza strangerea in gramezi ara aruncare in ederea eitarii spargerilor, incarcare in
mijloace de transport, transportul si depozitarea cu stiuire in depozite stabilite de Primaria 1imisoara.

Materialele neutilizabile se aduna in gramezi, se incarca si se transporta la depozitele din aara orasului. Pentru
aceste depozite se a obtine aprobarea Primariei 1imisoara.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

7

J.0S. Receptia preliminara a lucrarilor

Dupa incheierea lucrarilor si indepartarea tuturor materialelor din zona se trece la eectuarea unei receptii pe aza
de realizare a lucrarilor de desacere.

Cu aceasta ocazie se incheie un proces erbal de receptie intre Constructor si Beneiciar in care se trec
obseratiile daca este cazul .

Nu se trece la inceperea urmatoarei aze de lucru decat dupa incheierea tuturor lucrarilor si consemnarea
acestora in procesul erbal .

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

8

CAIL1L DL SARCINI

LUCRARI DL 1LRASAMLN1L

Generalitati

Prezentul caiet de sarcini se reera la executarea si receptia terasamentelor de drumuri.
Standarde de referinta

S1AS 29J4-84 Lucrari de drumuri. 1erasamente. Conditii generale.
SR LN ISO J4688-2:200S 1eren de undare. Clariicarea si identiicarea pamanturilor.
S1AS J9J3/S-8S 1eren de undare. Determinarea granulozitatii.
S1AS J9J3/4-86 1eren de undare. Determinarea limitelor de plasticitate.
S1AS J9J3/J3-83 1eren de undare. Determinarea caracteristicilor de compactare. incercarea
Proctor.
S1AS J9J3/J2-88 1eren de undare. Determinarea caracteristicilor izice si mecanice cu umlaturi
si contractii mari.
S1AS J709/J-90 Actiunea enomenului de inghet - dezghet la lucrarile de drumuri. Adancimea
de inghet in complexul rutier. Prescriptii de calcul.
S1AS J9J3/J-82 1eren de undatii. Pamanturi. Determinarea umiditatii.
S1AS 9824/3-74 Masuratori terestre. 1rasarea pe teren a drumurilor publice proiectate.
S1AS 7S82-9J Lucrari de cale erata. 1erasamente. Prescriptii de proiectare si eriicarea
calitatii.
S1AS 29J6-87 Lucrari de drumuri si cai erate. Protejarea taluzurilor si santurilor de scurgere a
apelor.
S1AS J709/2-90 Actiunea enomenului de inghet - dezghet la lucrarile de drumuri. Preenirea si
remedierea degradarilor din inghet - dezghet. Prescriptii tehnice.
S1AS J709/3-90 Actiunea enomenului de inghet - dezghet la lucrarile de drumuri.
Determinarea sensibilitatii la inghet a pamanturilor de undatie. Metoda de
determinare.
CJ82-87 Normati pentru executarea mecanizata a terasamentelor de drumuri
,Buletinul Constructiilor nr. 6,198,.

Materiale Iolosite

Pamant vegetal
Pentru acoperirea supraetelor ce urmeaza a i insamantate sau plantate se oloseste pamant egetal ales din
pamanturile egetale cele mai propice egetatiei.

Pamanturile pentru terasamente
Categoriile si tipurile de pamanturi clasiicate conorm SR LN ISO 14688-2:2005, care se olosesc la executarea
terasamentelor or corespunde cu preederile S1AS 2914-84.

Nu se olosesc in rambleuri pamanturile de consistenta scazuta ca: maluri, namoluri, pamanturi turboase, precum
si cele cu continut de saruri solubile in apa, mai mare de 5.

De asemenea, nu se olosesc bulgari de pamant sau pamant amestecat cu substante putrescibile ,brazde, crengi,
radacini,.

Apa de compactare
Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa ie murdara si nu trebuie sa contina materii organice in
suspensie.
Apa salcie a putea i olosita cu acordul dirigintelui, in aara de terasamentele din spatele lucrarilor de arta.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

9
Verificarea calitatii pamanturilor
Veriicarea calitatii pamanturilor consta in determinarea principalelor caracteristici ale acestuia:
- granulozitate - conorm S1AS J9J3/S-8S
- limita de plasticitate - conorm S1AS J9J3/4-86
- coeicientul de neuniormitate - conorm SR LN ISO J4688-2:200S
- caracteristicile de compactare - conorm S1AS J9J3/J3-83
- umlarea libera - conorm S1AS J9J3/J2-88
- sensibilitatea de inghet-dezghet - conorm S1AS J709-90
- umiditatea - conorm S1AS J9J3/J-82

Lxecutarea terasamentelor

Restabilirea traseului strazii si lucrarilor pregatitoare
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se restabileste axul traseului si reperii care determina elementele
traseului conorm preederilor S1AS 9824,3-4.
Pichetii si sabloanele trebuie sa materializeze:
- axul traseului si inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii
- punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural ,ampriza,
- inclinarea taluzurilor
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se or executa toate lucrarile pregatitoare preazute in proiect.

Miscarea pamantului
Miscarea pamantului se eectueaza prin utilizarea pamantului proenit din sapatura in proiluri cu umplutura a
proiectului.
Lxcedentul de sapatura, ca si pamanturile din deblee care sunt improprii realizarii umpluturilor, or i
transportate in depozite deinitie.
Necesarul de pamant care nu poate i acoperit din deblee proine din gropi de imprumut.

Gropile de imprumut
Amplasarea, executia si amenajarea gropilor de imprumut se a ace in conormitate cu preederile S1AS 2914-
84.

Prescriptii generale de executie
Procesul de executie a lucrarilor de terasamente se compune din urmatoarele operatiuni de baza:
- sapatura pamantului,
- incercarea pamantului in mijlocul de transport,
- transportul pamantului,
- descarcarea din mijlocul de transport,
- imprastierea pamantului in umplutura si nielarea,
- compactarea pamantului,
- inisarea terasamentelor.

Lucrarile de terasamente se or ataca astel incat azele procesului tehnologic sa se succeada cat mai repede ara
decalaje intre dieritele aze de lucru, care ar putea conduce la inmuierea pamantului din corpul drumului de catre
apele meteorice.

Nu se admite ca pe timp riguros lucrarile de terasamente sa ie intrerupte in aze intermediare ale procesului
tehnologic si executarea terasamentelor cu pamant inghetat.
In ramblee, pamantul se asterne in straturi uniorme pe intreaga latime a rambleului. Supraata iecarui strat
intermediar a i plana, cu inclinari de 3 - 5 spre exterior, iar supraata patului a aea inclinarea preazuta in
proiect.

Grosimea straturilor in ramblee se alege in unctie de mijlocul de compactare, astel incat sa se asigure gradul de
compactare prescris pe toata grosimea lui.

Pamanturile se or pune in opera pe cat posibil la umiditatea optima de compactare.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J0
In cazul debleelor, lucrarile de terasamente se or executa in prima aza pana la nielul acostamentelor cu
asigurarea eacuarii apelor meteorice de pe platorma creata.
Alegerea utilajelor
Alegerea utilajelor pentru executarea terasamentelor se a ace in conormitate cu preederile normatiului C182
- 8.

Compactarea
Gradul de compactare se exprima in procente, prin raportul dintre densitatea aparenta in stare uscata a
materialului din terasamente si densitatea aparenta in stare uscata a materialului, obtinuta in laborator prin
metoda Proctor normal - conorm S1AS 1913,13-83.

1erasamentele or i compactate, asigurandu-se un grad de compactare Proctor normal - conorm S1AS 2914-
84.

Alegerea utilajelor de compactare, grosimea stratului si numarul de treceri necesare pentru atingerea gradului de
compactare, se stabilesc la executia in unctie de natura materialului din terasamente, pe baza de incercari, tinand
seama si de preederile S1AS 582-91.

Verificarea calitatii terasamentelor

In scopul executiei lucrarilor de terasamente se eriica:
- corecta trasare a axului ,
- concordanta dintre calitatea pamanturilor olosite si cele indicate in documentatie,
- respectarea grosimii straturilor asternute in rambleu, ata de cele stabilite in unctie de utilajul olosit la
compactare,
- umiditatea eectia la care se compacteaza pamantul si ariatia acestuia ata de umiditatea optima de
compactare,
- gradul de compactare realizat,
- profilul longitudinal si transversal realizat fata de prevederile proiectului.
Criteriul deormatiei speciice erticale admisibile la nielul pamantului de undare este respectat daca se
indeplineste conditia:
Cz Cz adm
Cz ~ 423 microde
Cz adm ~ 600 x Nc
-0,28
~ 600 x 0,13
-0,28
~ 104
Cz Cz adm
646 microde 104 microde

Receptia lucrarilor

Receptia pe faze de executie (de lucrari ascunse)
In cadrul receptiei pe aze se a eriica daca partea de lucrari ce se receptioneaza s-a executat conorm
proiectului si atesta conditiile impuse de documentatii si de prezentul caiet de sarcini.

In urma eriicarilor se incheie un proces-erbal de receptie pe aze, in care se conirma posibilitatea trecerii
executiei la aza imediat urmatoare.

Receptia pe aze se eectueaza de catre dirigintele lucrarii si seul de lot, documentul ce se incheie ca urmare a
receptiei, trebuie sa poarte ambele semnaturi.

Receptia pe aze se a ace in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale lucrarii:
- trasarea si sablonarea lucrarii,
- decaparea stratului egetal,
- compactarea terenului de undatie,
- in cazul rambleelor, pentru iecare metru din inaltimea de umplutura si la realizarea umpluturii sub cota
stratului de orma,
- in cazul sapaturilor la cota inala a sapaturilor.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

JJ
Registrul de procese-erbale de lucrari ascunse se a pune la dispozitia organelor de control, cat si a comisiei de
receptie preliminara sau inala.

Receptia preliminara
La terminarea lucrarilor de terasamente, sau a unei parti din acestea, se a proceda la eectuarea receptiei
preliminare a lucrarilor, eriicandu-se:
- concordanta lucrarilor cu preederile prezentului caiet de sarcini si a proiectului de executie,
- natura pamantului din corpul drumului,
- gradul de compactare realizat.

Lucrarile nu se or receptiona daca:
- nu sunt realizate cotele si dimensiunile preazute in proiect,
- nu este realizat gradul de compactare la nielul patului drumului, cat si pe iecare strat in parte ,atestate de
procesele-erbale de receptie pe aze,,
- lucrarile de scurgere a apelor sunt necorespunzatoare,
- nu s-au respectat pantele transersale,
- se obsera enomene de instabilitate, inceputuri de crapaturi in corpul terasamentelor,
- nu este asigurata capacitatea portanta la nielul patului drumului.

Deectiunile se or consemna si se a stabili modul si termenul de remediere.

Receptia finala
La receptia inala a lucrarilor se a consemna modul in care s-au comportat si daca au ost intretinute
corespunzator.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J2

CAIL1 DL SARCINI

S1RA1 DIN AGRLGA1L NA1URALL S1ABILIZA1L CU CIMLN1

J Generalitati

Se aplica la undatia structurii rutiere a pistei de ciclisti.

Grosimea stratului este de 15 cm.

Se a respecta S1AS 1043,1 -8.

2. Conditii tehnice de calitate

2.J. Llemente geometrice si abari limita

Llementele geotrice ale straturilor de undatie si de baza din agregate naturale si cele ale straturilor de orma
stabilizate cu ciment sunt conorm S1AS 6400-84, respecti S1AS 12253 -84 cu precizarile de la pct. 2.1.1
...2.1.3.

2.J.J. Grosimea minima constructia, dupa compactare, de:

- 10 cm cu abaterea de 2 cm pentru straturile de orma,
- 12 cm cu abateri de - 1cm si -2cm pentru straturile de undatie sub imbracaminti din beton de ciment,
- 15 cm cu abateri - 1cm si -2cm pentru straturile de undatie sau de baza sub imbracamintile bituminoase,
paaje cu calupuri si paaje cu paele normale si abnorme.

In cazul in care stratul de undatie cat si stratul de baza sunt alcatuite din agregate naturale stabilizate cu ciment
grosimea iecarui strat este min. 12 cm cu abatere -1cm si -2cm.

2.J.2. Denielarile admisibile in proil longitudinal ale supraetei straturilor de baza sunt cu 5,0 cm mai mari
decat cele admise pentru imbracamintea ce se asterne deasupra stratului de baza.

2.J.3. Abaterile limita la cotele supraetei superioare a benzilor de incadrare sunt conorm S1AS 1598-8.

2.2. Materiale

2.2.J Agregate naturale:

- de balastiera ,balast, nisip, pietris, conorm SR 662-2002,
- concasate de cariera sau balastiera conorm SR 66-2000,

Agregatele naturale trebuie sa indeplineasca conditiile de admisibilitate conorm tabelului 1. din S1AS 1043,1-
8.

2.2.2. Pamanturile coezie si necoezie, sau impietruirile existente scariicate, trebuie sa indeplineasca conditiile
de admisibilitate conorm tabelului 2 . din S1AS 1043,1-8.

2.2.3. Pamanturile care nu satisac caracteristicile preazute in tabelul 2 se pot corecta prin:

- adaosuri de agregate naturale conorm SR 66-2000 si SR 662-2002, pamanturi conorm S1AS 1253-83, zgura
granulata de urnal conorm S1AS 648-4 sau cenusa de centrale termoelectrice conorm S1AS 8819,1-80 si

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J3
S1AS 8819,2-86 in unctie de ractiunea granulara deicitara, pentru corectarea compozitiei granulometrice.
Cenusa de centrale termoelectrice trebuie sa aiba un continut de substante combustibile. ,PC, de max. 6:
- adaosuri de ar bulgari conorm S1AS 146-80, ar nehidratat macinat conorm S1AS 9310-0 sau ar hidratat
in pulbere conorm S1AS 9201-80 pentru corectarea plasticitatii pamanturilor coezie,
- adaosuri de clorura de calciu tehnic conorm S1AS 203-5, pentru corectarea continutului de substante
organice si humus.

2.2.4. Ciment

- Portland, P.40 conorm S1AS 388-80,
- ciment cu adaosuri PA 35, conorm S1AS 1500,8,
- ciment pentru drumuri, CD 40, conorm S1AS 10092-8.

2.2.S. Apa poate sa proina din reteaua publica sau din alte surse si sa corespunda conorm S1AS 90-84

2.2.6. Materiale de protectie a stratului stabilizat:

- lluid de protectie P-45 conorm S1AS 12013-83
- Polisol, conorm reglementarilor tehnice speciice in igoare,
- Lmulsie bituminoasa cationica conorm S1AS 88-2.

2.3. Caracteristicile straturilor rutiere stabilizate cu ciment

2.3.J. Caracteristicile izico-mecanice ale amestecurilor de agregate naturale sau pamanturi, ciment, apa si dupa
caz si de adaosuri sunt conorm tabelului 3 din S1AS 1043,1-8. Compozitia optima a amestecului se stabileste
pe baza de incerari preliminare conorm S1AS 1043,2-86, astel incat amestecul sa indeplineasca conditiile
precizate in tabelul 3 din S1AS 1043,1-8.

2.3.2. Dozajele de ciment si de adaosuri de corectie pentru realizarea straturilor rutiere stabilizate cu ciment in
unctie de tipul stratului si granulozitatea agregatelor naturale sau pamanturilor, sunt precizate in tabelul 4 din
S1AS 1043,1-8 in scopul stabilirii compoziziei optime.

2.3.3. Gradul de compactare al straturilor de baza si de undatie din agregate naturale sau pamanturi stabilizate
cu ciment, in unctie de clasa tehnica a drumului trebuie sa ie de :

- min. 100 in ce lputin 95 din numarul punctelor de masurare si min. 98 in toate punctele de masurare
pentru drumurile de clasa tehnica I, II, III,
- min. 98 in cel putin 95 din numarul punctelor de masurare si min. 95 in toate punctele de masurare
pentru drumurile de clasa tehnica IV si V, platorme, locuri de parcare, consolidarea benzilor de stationare, a
benzilor de incadrare si a acostamentelor.

Gradul de compactare a straturilor de orma trebuie sa ie de min. 98 in cel putin 95 din numarul punctelor
de masurare si de min. 95 in toate punctele de masurare.

Caracteristicile de compactare ,densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare, ale
straturilor de baza, de undatie si de orma se determina prin incercarea Proctor modiicata conorm S1AS
1913,13-83 trebuie sa ie corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor.

2.3.4. Gradul de aramitare al pamanturilor coezie stabilizate cu ciment determinat conorm S1AS 1013,2-86
trebuie sa ie de min. 80 in cel putin 95 din numarul punctelor de masurare.

3. Prescriptii generale de executie

3.J. Pentru executia straturilor de undatie si de baza a platormelor si a locurilor de parcare si pentru
consolidarea benzilor de incadrare si a acostamentelor, amestecul de agregate naturale, ciment si apa se prepara
in statii ixe.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J4
3.2. Pentru executia straturilor de orma amestecul se prepara in statii ixe in cazul stabilizarii pamanturilor
necoezie sau slab coezie, aduse din din depozite, sau prin amestecare pe loc, in cazul stabilizarii pamanturilor
coezie si oarte coezie sau a impietruirilor existente.

3.3. 1ehnologia de executie a straturilor rutiere cu agregate naturale sau pamanturi stabilizate cu ciment, precum
si tehnologia de corectare a materialelor cu adaosuri granulare sau substante chimice se stabilesc conorm
prezentului standard si reglementarilor tehnice in igoare.

3.3.J. In cazul in care stratul rutier se executa in doua sau mai multe reprize, executia acestora se eectueaza intr-
un interal de maximum doua ore de la terminarea executiei reprizei anterioare.

3.3.2. 1ratarea cu ar a pamanturilor coezie se eectueaza prin amestecare pe loc, introducerea cimentului
acandu-se numai dupa cel putin 24 h de la introducerea arului.

3.3.3. Cand stratuile stabilizate cu ciment se executa pe jumatate din latimea partii carosabile, asternerea acestora
se realizeaza din latimea partii carosabile, asternerea acestora se realizeaza aand montate longrine pe axa
drumului, iar la marginea partii carosabile se procedeaza conorm S1AS 1598-8.

3.3.4. Compactarea straturilor rutiere stabilizate cu ciment se eectueaza pana la maximum 1 h de la inceperea
prizei cimentului, cu urmatoarele utilaje: compactor cu pneuri, compactor cu rulouri netede si compactor
ibrator.

Se recomanda utilizarea unui atelier de compactare construit dintr-un compactor cu pneuri si dintr-un compactor
ibrator.

Lste interzisa utiizarea compactoarelor cu rulouri netede la compactarea nisipurilor stabilizate cu ciment.

In cazul executiei straturilor stabilizate cu ciment in locuri inguste ,largiri, benzi de incadrare, acostamente,
compactarea se eectueaza cu placi ibratoare.

3.3.S. Stratul stabilizat cu ciment se protejeaza cel putin sapte zile , timp in care nu se circula, cu nisip cca
1,5....3cm grosime mentinut in stare umeda sau cu o pelicula de protectie cu materiale indicate la pct. 2.2.6.

3.3.6. Lxecutia stratului rutier superior se incepe dupa sapte zile de la executia stratului stabilizat cu ciment,
perioada in care nu se circula pe acel strat.

4. Reguli si metode de verificare a calitatii

4.J. Verificarea calitatii materialelor , conorm tabelului 5 din S1AS 1043,1-8.

4.2. Verificarea calitatii straturilor rutiere stabilizate cu ciment , se eectueaza pe parcursul executiei
conorm tabelului 6 din S1AS 1043,1-8.

4.3. Verificarea elementelor geometrice ale straturilor de fundatie si de baza , se eectueaza
conorm S1AS 6400-84 iar cele ale straturilor de orma conorm S1AS 12253-84.

4.4. Verificarea calitatii materialelor sia a executiei lucrarilor se ace conorm reglementarilor legale in
igoare.

S. Receptia pe faza

Receptia pe aza se eectueaza atunci cand toate lucrarile preazute in documentatie sunt complet terminate si
toate eriicarile sunt eectuate.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

JS
Comisia de receptie examineaza lucrarile si eriica indeplinirea conditiilor de executie si calitatie impuse de
proiecte si caiete de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de
control.
In urma receptiei se incheie Proces-erbal` de receptie preliminara.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J6
CAIL1 DL SARCINI

IUNDA1IL DIN BALAS1

J. Generalitati

Standarde de referinta:
SR 662-2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
SR 66-2000 Piatra naturala pentru drumuri. Conditii generale.
S1AS 6400-84 Lucrari de drumuri. Straturi de baza cat si de undatii. Conditii tehnice generale.
S1AS 1913,13-83 1eren de undare. Determinarea caracteristicilor de compactare. Incercarea Proctor.
S1AS 2914-84 Lucrari de drumuri. 1erasamente. Conditii tehnice generale.
S1AS 9348-80 Masini si utilaje pentru lucrari terasiere. Compactor static, autopropulsat, cu rulouri
metalice. Parametrii principali.
lundatia de balast se realizeaza intr-un singur strat a carui grosime este de 20 cm la carosabil si 10 cm la trotuare.

2. Materiale

2.J. Agregate naturale

Pentru executia undatiei se utilizeaza balast, cu granulatia maxima de 1 mm.

Balastul trebuie sa proina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se interzice olosirea
agregatelor proenite din roci eldspatice sau sistoase.

Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se a ace in conormitate cu preederile S1AS 662-89 .

2.2. Apa

Apa necesara realizarii straturilor de undatie poate sa proina din reteaua publica sau din alte surse, dar, in acest
caz, nu trebuie sa contina nici un el de particule in suspensie.

3. Stabilirea caracteristicilor de compactare

3.J. Inainte de inceperea lucrarilor de executie se or stabili de catre un laborator de specialitate, caracteristicile
optime de compactare ale balastului, prin incercarea Proctor modiicata conorm S1AS 1913,13-83.

3.2. Caracteristicile eectie de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe proenite din
lucrare, in ederea stabilirii gradului de compactare.

4. Realizarea straturilor de fundatie

Realizarea stratului de undatie se a ace in conormitate cu preederile S1AS 6400-84.

4.J. Lxecutarea straturilor de fundatie

Lxecutarea straturilor de undatie se incepe numai dupa receptia patului drumului, conorm preederilor din
S1AS 2914-84.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J7
Lxecutarea straturilor de undatie din balast necesita urmatoarele operatiuni:

- balastul se asterne si se nieleaza la sablon, intr-un strat aand grosimea preazuta in proiect si grosimea optima
de compactare stabilita pe tronsonul experimental.
- cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laboratorul de
santier si se adauga prin stropire.

4.2. Compactarea straturilor de fundatie

Compactarea straturilor de undatie se ace cu utilaje ale caror caracteristici tehnice sunt dupa cum urmeaza:
- iteza de compactare a i constanta si egala cu cea preazuta de S1AS 9348-80, precum si de prescriptiile
tehnice in igoare
- deplasarea utilajelor a i liniara, ara serpuiri
- asiile succesie de compactare trebuie sa se suprapuna pe minimum 20 cm latime
- nu este permisa intoarcerea utilajelor pe portiuni care se compacteaza ,sau sunt de curand compactate,
- numarul trecerilor pentru realizarea gradului de compactare preazut se stabileste conorm prescriptiilor
tehnice in igoare.

S. Controlul calitatii lucrarilor

S.J. Llemente geometrice

S.J.J. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate i de maximum 20 mm.

S.J.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.

Abaterile limita la latime pot i de 5 cm.
Veriicarea latimii executate se a ace in dreptul proilurilor transersale ale proiectului.

S.J.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintei preazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este de 4 ata de aloarea pantei indicate in proiect.

S.J.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conorm proiectului.
Abaterile limita la cotele undatiei, ata de cotele din proiect, pot i de 10 mm.

S.2. Conditii de compactare

S.2.J. Straturile de undatie din balast trebuie compactate pana la realizarea gradului de compactare 98
Proctor modiicat.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J8
S.2.2. Capacitatea portanta la nielul superior al stratului de undatie se considera realizata daca alorile
deormatiilor elastice masurate, nu depasesc aloarea deormatiilor elastice admisibile care sunt de 250 sutimi de
mm.

S.3. Caracteristicile supraetei stratului de undatie.
Veriicarea denielarilor supraetei undatiei se eectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime, astel:
- in proil longitudinal masuratorile se eectueaza in axul iecarei benzi de circulatie si nu pot i mai mari de
9 mm
- in proil transersal, eriicarea se eectueaza in dreptul proilurilor aratate in proiect si nu pot i mai mari de
9 mm

In cazul aparitiei denielarilor mai mari decat cele preazute in prezentul caiet de sarcini se a ace corectarea
supraetei undatiei.

6. Receptia lucrarilor

6.J. Receptia pe faza


Comisia de receptie examineaza lucrarile si eriica indeplinirea conditiilor de executie si calitatie impuse de
control.

6.2. Receptia finala

Receptia inala a aea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se a ace in conditiile respectarii preederilor
legale in igoare, precum si a preederilor din prezentul caiet de sarcini.

NO1A IMPOR1AN1A:

Caietele de sarcini au ost intocmite pe baza prescriptiilor tehnice de baza ,S1AS-uri, normatie, instructiuni
tehnice, etc., in igoare la data elaborarii proiectului.

Orice modiicari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul caietului de sarcini, ca si orice noi
prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu preederile din
cadrul prezentului caiet de sarcini.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

J9
CAIL1 DL SARCINI

LXLCU1IL MACADAM

J. GLNLRALI1A1I

Acest caiet de sarcini cuprinde speciicatii pentru lucrarile de executie a macadamului executat din piatra sparta la
structura rutiera a carosabilului in undatie in grosime de 15 cm.


S1AS 6400-84 Lucrari de drumuri: stratul de baza si de undatie.
SR 19-95 Lucrari de drumuri: macadam, conditii tehnice, prescriptii generale de executie si conditii de receptie.
SR 66-01 Piatra naturala pentru drumuri: conditii generale.
S1AS 662-02 Lucrari de drumuri: agregate naturale neprelucrate.

2. MA1LRIALL IOLOSI1L

Calitatea macadamului ordinar executat depinde in primul rand de calitatea agregatelor minerale olosite.

Ca agregate minerale de rezistenta se oloseste piatra sparta cu granulatie de 40 - 60 mm, conorm SR 66-01, iar
ca material de impanare, split cu granulatia de 15 - 25 mm, indeplinind aceleasi conditii ale aceluiasi standard.

Piatra sparta si splitul este preerabil sa proina din roci eruptie sau din roci sedimentare, ori metamorice dure,
aand o uzura uniorma.

Ca regula generala, materialul de impanare ,splitul, trebuie sa proina din aceeasi roca ca si materialul din stratul
de rezistenta ,piatra sparta,.

Ca material de agregatie ,legatura, se oloseste saura cu granulatie 0 - 15 mm, aand caracteristicile conorm SR
66-01, sau nisip cu granulatie 0 - mm, caracteristicile conorm S1AS 662-02, sau ambele materiale amestecate
in proportie de 50 si 50.

Saura olosita ca material de agregatie trebuie sa aiba capacitate mare de legatura-cimentare, adica sa proina din
roci semidure sau moi, saura proenita din aceste roci aand granulatia 0 - 15 mm sa contina cel putin 50
granule cu dimensiuni peste 1 mm.

3. LXLCU1IA LUCRARILOR

3.J. Llemente geometrice

Grosimea stratului de macadam, ca imbracaminte, este de 15 cm dupa cilindrare.
Proilul transersal se executa cu pante transersale conorm proiectului.

3.2. 1erasamente si fundatii

Latimea undatiei trebuie sa intreaca de o parte si de alta latimea imbracamintii cu un surplus de latime egal cu cel
putin grosimea undatiei.

lundatia trebuie sa aiba la supraata aceeasi panta in proil transersal si proil longitudinal si aceleasi tolerante
de executie ca si macadamul ce sereste drept imbracaminte.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

20
Pentru a asigura o supraata cat mai buna a undatiei, inainte de a incepe executia macadamului se a ace o
modiicare a denielarilor admisibile si corectarile necesare se or executa cu acelasi material din care este
alcatuita undatia, recomandandu-se olosirea materialului marunt ,saura, split,.

3.3. Asternerea si cilindrarea agregatelor minerale la uscat

Asternerea pietrei sparte se ace manual, in grosime uniorma.

Lste necesara o supraeghere continua a modului cum se ace asternerea deoarece, de exactitatea si uniormitatea
ei depinde in mare masura respectarea cotelor proilului longitudinal si transersal al drumului. in acest scop,
cotele proilului longitudinal or i ixate si prin tarusi batuti in acostament.

Cilindrarea se executa cu rulouri compresoare de 10 t si mai grele, care se deplaseaza de la margine spre ax,
alternati, pe o parte si alta a drumului cu iteza constanta si ara serpuiri pentru a asigura o comportare
uniorma a macadamului.

Veriicarea se ace cu sablonul din 5 in 5 m si cu un dreptar de 3 m, urmarindu-se ca macadamul sa aiba
marginile la acelasi niel, proil longitudinal si transersal conorm proiectului, cu abateri care se inscriu in cele
prescrise.

Dupa ce piatra sparta s-a ixat, se asterne deasupra splitului de impanare, cilindrandu-se din nou pana la
inclestarea perecta a tuturor pietrelor.

3.S. Colmatarea macadamului

Dupa aza de ixare si impanare a pietrelor se trece la operatia de colmatare cu materialul de agregatie care se
ace in doua reprize.

Inainte de asternerea materialului de agregatie se ace o stropire cu apa a supraetei macadamului, care inlesneste
patrunderea materialului respecti intre golurile pietrei.

Materialul de agregatie, amestecat in mod uniorm se asterne intr-un strat de circa 15 - 18 kg,mp, raspandindu-se
cu lopata si uniormizandu-se cu periile.

Se stropeste apoi abundent supraata macadamului cu apa. Concomitent cu stropirea se reaca supraata
macadamului cu periile, astel ca materialul de agregatie inmuiat cu apa sa patrunda in mod uniorm in golurile
dintre pietre.

Cilindrarea se continua in acest timp cu rulouri compresoare grele. Operatia se repeta in doua reprize,
raspandind din nou 15 - 18 kg,mp.
Cilindrarea se considera terminata cand mai multe pietre de aceeasi marime si aceeasi natura cu pietrele
macadamului, aruncate inaintea rotii compresorului, nu mai patrund in macadam, ci sunt saramate de roata.

Dupa terminarea colmatarii, supraata macadamului se acopera cu un strat de material de protectie ,saura, nisip
grauntos, aand o grosime de circa 1 cm.

Dupa asternerea materialului de protectie, macadamul se da in circulatie, materialul protector urmand a i
mentinut cu ingrijire pe supraata macadamului cel putin 2 luni de la darea in circulatie.

4. ABA1LRI ADMISL

Denielarile admise la executia pentru undatii in proil transersal pot i 0.5 cm mai mari decat cele ale
macadamului, iar denielarile in proil longitudinal pot i de maximum 2 cm sub un dreptar de 3 m.

La macadam, abaterile limita admise la executie sunt:

- ata de proilul transersal 6 mm,m

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

2J
- la denielari locale: 20 mm sub un dreptar de 3 m
- dierentele intre marginile carosabilului: 25 mm.

S. VLRIIICARI IN VLDLRLA RLCLP1ILI

Dupa executie, pana la darea in exploatare si receptie, macadamul ordinar care sereste ca imbracaminte trebuie
intretinut continuu olosindu-se ca material de intretinere split 8 - 25 mm. Materialul de intretinere se asterne in
grosime uniorma, mentinandu-se in aceste conditii pana la ixare.

Receptia macadamului se ace numai pe sectoarele cuprinzand lucrari complet terminate ,incadrari, acostamente,
santuri, si dupa trecerea a 2 luni de la darea in circulatie.

Receptia acuta la datele aratate mai sus se considera ca receptie deinitia.
La receptie se examineaza conditiile de calitate si dimensiunile agregatelor minerale, conditii de calitate ale
celorlalte materiale olosite si tolerantele admise la supraete si proiluri.

Se eriica prin sondaj si pe baza de acte daca s-au respectat cantitatile de materiale introduse in lucrare.

Veriicarea proilurilor transersale se ace in general la interale de 25 m sau 50 m.

Daca se dispune de aparate speciale pentru masurarea si inregistrarea proilurilor in sens longitudinal si
transersal, eriicarea se ace cu aceste aparate.

6. RLCLP1IA LUCRARILOR

6.J. Receptia pe faza


Comisia de receptie examineaza lucrarile si eriica indeplinirea conditiilor de executie si calitate impuse de
control.

In urma receptiei se incheie Proces-erbal` de receptie preliminara.


legale in igoare, precum si a preederilor din prezentul caiet de sarcini.

NO1A IMPOR1AN1A

Caietul de sarcini a ost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza ,stas-uri, normatie, instructiuni tehnice,
etc., in igoare la data elaborarii proiectului.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

22
CAIL1 DL SARCINI

IMBRACAMIN1I DIN MIX1URI ASIAL1ICL

J. GLNLRALI1A1I

Prezentul caiet de sarcini se reera la executia si receptia straturilor de baza si imbracamintilor bituminoase
cilindrate, executate la cald din mixturi asaltice preparate cu agregate naturale si bitum neparainos.

Pentru carosabil s-a preazut o imbracaminte de 4 cm mixtura asaltica MASl 8 si strat de baza 6 cm BAD 25.


SR 7970 - 0J
Straturi de baza executate la cald cu mixturi bituminoase.
SR J74/J,2-02
Imbracaminti bituminoase cilindrate executate la cald. Conditii generale de calitate.
SR 662 - 2002 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
SR 667 - 200J Agregate naturale si piatra prelucrate pentru drumuri. Conditii tehnice generale de calitate.
S1AS S39-79 liler de calcar, iler de creta si iler de ar stins in pulbere.
SR 7S4- 99 Bitum neparainos pentru drumuri.
S1AS 42-68 Bitumuri. Determinarea penetratiei.
S1AS 60-69 Bitumuri. Determinarea punctului de inmuiere. Metoda cu inel si bila.
S1AS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare.
S1AS J338/J-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Prepararea
mixturilor, pregatirea probelor si conectionarea epruetelor.
S1AS J338/2-87 Lucrari de drumuri. Mixturi asaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. Metode de
determinare si incercare.
S1AS J338/3-84 Lucrari de drumuri. Mixturi asaltice si imbracaminti bituminoase executate la cald. 1ipare si
accesorii metalice pentru conectionarea si decorarea epruetelor.
S1AS 8849-83 Lucrari de drumuri. Rugozitatea supraetelor. Metode de masurare.
S1AS 730-89 Agregate naturale pentru lucrarile de cai erate si drumuri. Metode de incarcare.

2. DLIINIRLA 1IPURILOR DL MIX1URI

2.J. Straturile de baza se or executa din mixturi bituminoase alcatuite din agregate naturale cu o anumita
compozitie granulometrica si bitum de drumuri ca liant, preparate la cald in centrale si puse in opera mecanizat.

2.2. Imbracamintile bituminoase sunt de tipul betoanelor asaltice cilindrate la cald, iind alcatuite, in general, din
doua straturi: un strat de uzura si strat inerior de legatura.

3. MA1LRIALL

3.J. Agregate

3.J.J. Agregate pentru straturi de baza:
- piatra sparta 3-8, 8-16 mm, conorm SR 667 - 200J
- piatra sparta 16-25 mm, conorm SR 667 - 200J
- nisip de concasaj SR 667 - 200J
- nisip SR 662 -2002
- iler de calcar S1AS S39-79

3.J.2. Agregate pentru imbracaminti bituminoase:
- nisip natural sort 0-3 sau 0- mm, conorm SR 662 -2002

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

23
- nisip de concasaj sort 0-3 mm, conorm SR 667 - 200J
- criblura sorturi: 3-8, 8-16, 16-25 mm, conorm SR 667 200J
3.2. Iiler

- iler de calcar, conorm S1AS S39-79

3.3. Lianti

- bitum neparainos pentru drumuri tip D 80,120, conorm SR 7S4-99

3.4. Controlul calitatii materialelor inainte de anrobare

Veriicarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si consta in urmatoarele:

a. Bitum

- penetratia la 25 C S1AS 42-68 si punctul de inmuiere prin metoda inel si bila S1AS 60-69

b. Criblura

- natura mineralogica ,examinare izuala,
- orma granulelor S1AS 730-89

c. Piatra sparta

- orma granulelor SR LN J34S

d. Nisip

- granulozitatea S1AS 4606-80
- parte leigabila S1AS 4606-80
- materii organice S1AS 4606-80
- echialent de nisip SR 662-02
- coeicient de actiitate SR 667-00

e. Iiler

- inetea S1AS S39-79

4. MODUL DL IABRICARL A MIX1URILOR

4.J. Compozitia mixturilor

Dozajele mixturilor bituminoase se stabilesc prin studii preliminare de laborator, conorm S1AS J338/J-84,
S1AS J338/2-87, S1AS J338/3-84.

Curba granulometrica a agregatelor, dozajul de liant al mixturilor pentru straturile de baza trebuie sa corespunda
preederilor SR 7970-0J.

Limitele procentelor de agregate naturale din agregatul total si de bitum din masa mixturilor pentru
imbracamintea bituminoasa trebuie sa corespunda preederilor SR J74-J/09

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

24
4.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

- conorm SR 7970-0J pentru straturile de baza
- conorm SR J74-J/2009 pentru imbracamintea bituminoasa
Caracteristicile izico-mecanice se determina prin cuburi din probe de mixturi conectionate pentru stabilirea
retelelor din probe recoltate de la malaxor sau de la asternerea pe parcursul executiei, precum si din probe luate
din imbracamintea gata executata.

Determinarea si alorile limita ale rugozitatii imbracamintilor bituminoase sunt cele preazute in S1AS 8849-83.

4.3. Prepararea mixturilor

Prepararea mixturilor se a ace in conormitate cu preederile SR J74-J/2009.

S. MODUL DL PUNLRL IN OPLRA

S.J. 1ransportul

Mixturile bituminoase cilindrate se transporta in autocamioane basculante, mixtura sa soseasca la punctul de
lucru curata si cu pierdere minima de temperatura. La distante de transport mai lungi si pe timp rece, trebuie
luate masuri pentru protejarea mixturilor impotria pierderilor de caldura ,bine izolate sau acoperite,.

S.2. Lucrari pregatitoare

S.2.J. Pregatirea stratului suport

Inainte de asternerea mixturii, stratul suport de undatie trebuie bine curatat.

In cazurile in care straturile suport au un proil transersal necorespunzator sau denielari, se or lua masuri de
rectiicare a acestora.

Supraata stratului suport pe care se asterne stratul de baza trebuie sa ie uscata.

S.2.2. Amorsarea

La executarea imbracamintilor bituminoase se or amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu bitum taiat,
0.6 kg , mp.

S.3. Punerea in opera a mixturilor si tratarea suprafetei imbracamintii

Punerea in opera a mixturilor si tratarea supraetei imbracamintii se a ace in conormitate cu preederile SR
7970-0J pentru stratul de baza si cu preederile SR J74-J/09 pentru imbracamintea bituminoasa.

6. VLRIIICARLA MIX1URILOR, A S1RA1URILOR DL BAZA SI A
IMBRACAMIN1II GA1A LXLCU1A1L

Veriicarea mixturilor, a stratului de baza si a imbracamintilor gata executate se a ace in conormitate cu
preederile SR 7970-0J pentru stratul de baza si cu preederile SR J74-J/09 pentru imbracamintea bituminoasa.

7. LLLMLN1L GLOML1RICL SI ABA1LRI LIMI1A

7.J. Grosimile straturilor or i cele preazute in proilul transersal tip al proiectului.
Abaterile limita locale de la grosimile preazute in proiect, pentru iecare strat in parte este de -1.
Abaterile in plus de la grosime nu constituie moti de respingere.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

2S
7.2. Latimea straturilor a i cea preazuta in partea 1.
Abaterea limita locala admisa a i:
- pentru latimea unei cai de rulare 5 cm
- pentru latimea unei benzi de stationare 2.5 cm

7.3. Pantele in proil transersal si decliitatile in proil longitudinal sunt cele preazute in proiect.
Abaterea limita admisa pentru panta proilului transersal este de 0.5.

La cotele proilului longitudinal se admit abateri locale de:
- 2.5 cm pentru stratul de baza si stratul suport
- 1.5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.

7.4. Denielarile admise in lungul benzii sub dreptarul de 3 m este de maxim 5 mm.

8. RLCLP1IA LUCRARILOR

Receptia straturilor de baza din anrobate bituminoase si imbracaminti asaltice cilindrate se eectueaza in doua
etape: preliminara si inala.

8.J. Receptia preliminara

Receptia preliminara se eectueaza atunci cand toate lucrarile preazute in documentatii sunt terminate si toate
eriicarile sunt eectuate.

Comisia de receptie examineaza lucrarile ata de preederile proiectului priind conditiile tehnice si de calitate ale
executiei, precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre organele de control ,beneiciar,
proiectant, diriginte, etc.,.

In urma acestei receptii se incheie procesul-erbal de receptie preliminara.


legale in igoare, precum si preederilor din prezentul caiet de sarcini.

NO1A IMPOR1AN1A

Caietul de sarcini a ost intocmit pe baza prescriptiilor tehnice de baza ,stas-uri, normatie, instructiuni tehnice,
etc., in igoare la data elaborarii proiectului.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

26
CAIL1 DL SARCINI
PAVAJL PLN1RU PLA1IORML SI 1RO1UARL

J. Generalitati

J.J. Prezentul caiet de sarcini se reera la proiectarea, executarea, eriicarea calitatii si la receptia lucrarilor de
paaje ie din piatra naturala ,paele normale, paele abnorme sau calupuri,, ie din paele preabricate din
beton, sau din caramida tip Klinker.

In cadrul proiectului se executa paaje la parcari si trotuare din dale de beton.

J.2. Domeniul de utilizare

Paajele din paele normale si abnorme se olosesc:
- pe sectoare de drumuri sau strazi cu traic intens si greu, cu ramblee inalte cand sistematizarea
traseului nu este inca deinitiata ,de ex. retelele subterane nu sunt inca executate, sau cand
conditiile tehnico-economice justiica olosirea lor,
la rampele de incadrare, depozitare sau locuri de parcare unde stationeaza ehicule grele,
la pasajele de niel si pe zonele de circulatie cu tramaie sau cai erate urbane, cand pe aceste zone
circula si autoehicule.

Paajele din calupuri se olosesc indeosebi:
pe strazi magistrale cu unctie de tranzit si pe strazile oraselor,
la locurile de parcare,
ca paaje decoratie.

Paajele din paele de beton se olosesc indeosebi la:
platorme industriale sau publice in localitati,
locuri de parcare si stationare pentru autoehicule de orice el,
statii de alimentare cu carburanti pentru autoehicule ,statii de benzina,.

Paajele din caramida plina tip Klinker se olosesc indeosebi la:
trotuare, alei alate in incinta unor cladiri,
piste pentru biciclete,
paaje ale pietelor si strazilor cu circulatie auto usoara si moderata,
paaje pentru parcari - in conditiile dimensionarii si executiei corecte a undatiei si a montajului
borduri pentru paaje, paaje in relie , sicane,,
ca paaje decoratie.

J.3. 1erasamente si fundatii

1erasamentele se executa conorm S1AS 29J4-84. Paajele din paele se aseazape undatii pregatite conorm
proiectelor de executie respectand conditiile generale din S1AS 6400-84. Paajele din paele se aseaza pe
undatie prin intermediul unui substrat de nisip pilonat.

2. Conditii tehnice

2.J. Llemente geometrice

Grosimile minime sunt:
8 cm pentru paele ca imbracaminti carosabile,
6 cm pentru paele ca imbracaminti pentru trotuare ,accidental carosabile,.
5 cm pentru paele din caramida tip Klinker olosite ca imbracaminti pentru trotuare.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

27
Paelele din beton si caramida tip Klinker care nu sunt autoblocante se pot olosi doar pentru trotuare si curti
unde nu circula ehicule grele.

Pantele transersale sunt:
pentru paaje din paele normale si abnorme: 3,
pentru paaje din calupuri si din beton: 2,5,
in piete, platorme si locuri de parcare: 1...2,5.

2.2. Denivelari si abateri de la cotele prescrise in proiect

Se admit denielari in lungul trotuarelor si aleilor si la pante transersale dupacum urmeaza:

lelul imbracamintii Denielari maxime in lungul
drumului sub dreptar de 3 m
[mm]
Abateri limita la pantele
transersale
[mm,m]
Paaj din paele normale 12
Paaj din paele abnorme 15 4
Paaj din calupuri 10
Paaj din beton 8
Paaj din caramida Klinker 5

2.3. Incadrarea paajelor de piatra se ace cu borduri din caramida plina tip Klinker tip L , h ~ 6,50 cm , care se
aseaza pe o undatie de beton de ciment C 6,,5 , B100,

1rotuarele se executa la nielul bordurilor asigurand scurgerea apelor spre zona erde.

2.4. Asezarea pavelelor

Asezarea paelelor din caramida Klinker se ace cu rosturile tesute care depind de orma speciica a paelelor
autoblocante sau nu.

2.S. Materiale

Materialele olosite la paaje trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate prescrise in standardele respectie sau
sa posede certiicatul de calitate al urnizorului in conormitate cu agrementarea MLPA1 pentru cele din beton
Astel:
Piatra naturala pentru drumuri: SR 667-0J,

Agregate naturale neprelucrate pentru drumuri SR 662-2002,

Borduri din beton pentru trotuare S1AS JJ39-87,

3. Prescriptii generale de executie

3.J. Pavajele nu se vor executa pe fundatii inghetate

3.2. lundatia paajelor se eriica inainte de asezarea paelelor conorm S1AS 6400-84. Pe undatiile din beton
paajele se executa numai dupa ce betonul atinge cel putin 80 din rezistenta sa la 28 zile conorm SR LN
J2390 6/2000.

3.3. Asezarea pavajelor pe nisip

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

28
Dupa executarea incadrarilor si eriicarea undatiei, se aseaza un strat de nisip care se nieleaza si se piloneaza,
apoi se asterne un al doilea strat de nisip aanat, in care se aseaza paelele sortate, ixandu-le prin batere cu
ciocanul.
Asezarea paelelor normale si abnorme se ace cu cel putin 3 cm mai sus decat cota inala a paajului si cu 2 cm
mai sus in cazul paajului de calupuri si a celor de beton.

Dupa asezarea paelelor sau calupurilor se ace prima batere cu maiul la uscat, batandu-se bucata cu bucata,
eriicandu-se supraata cu dreptarul si sablonul si corectandu-se eentualele denielari. Pentru calupurile din
beton se oloseste placa ibratoare.

Se imprastie apoi nisip pe toata supraata paajului, se stropeste abundent cu apa si se reaca cu peria,
impingandu-se nisipul in rosturi pana la umplerea lor.

Dupa aceasta operatie se executa a doua batere cu maiul si se cilindreaza cu un cilindru compresor de 6,,,8 tone,
dupa ce s-a asternut un strat de nisip 1,,,1,5 cm grosime.

Neregularitatile ramase dupa aceasta operatie, se suprima prin scoaterea paelelor si reizuirea grosimii stratului
de nisip, adaugandu-se sau scotandu-se material.

Baterea se ace cu un mai mecanic sau cu unul manual de circa 30 kg, la paele normale si abnorme, si cu unul de
25 kg pentru calupuri. Pentru calupurile din beton se oloseste obligatoriu placa ibratoare.

4. Verificarea lucrarilor in timpul executiei

4.J. Materialele or i eriicate pentru a corespunde conditiilor tehnice de calitate preazute in standardele
respectie.

Veriicarile si determinarile care nu pot i executate pe santier or i executate de un laborator de specialitate, pe
probe luate conorm prescriptiilor din standardele respectie.

4.2. Controlul executarii lucrarilor trebuie acut in permanenta de organul de control tehnic.

4.2. J. Inainte de executarea paajelor, se a eriica daca undatia indeplineste conditiile preazute la pct. 3.2
din prezentul standard.

4.2.2. Se or eriica proilurile transersale si longitudinale, denielarile, abaterile, marimea rosturilor,
incadrarea paajelor conorm prescriptiilor din prezentul standard.

4.2.3. In proilul longitudinal, eriicarea se ace cu un dreptar de 3 m lungime, asezat pe axa drumului sau
strazii si pe primul rand de paele de langa bordurile de incadrare sau de langa rigola.

4.2.4. In proil transersal, eriicarea se ace cu un sablon aand proilul drumului sau strazii. Veriicarea se
ace din 25 in 25 m.

4.2.S. Pentru masurarea denielarilor, se a olosi o pana gradata aand lungimea de 30 cm, latimea de max. 3
cm si grosimea la capete de 1,5 cm si 9 cm.Pana are inclinarea de 1,4.

4.2.6. Veriicarea cotelor in lung se ace cu ajutorul unui aparat de niel.

4.2.7. Rezultatele eriicarilor or i trecute in eidentele de santier ,cartea constructiei, carnet de masuratori,
registru de laborator etc., care alcatuiesc documente de control.

S. Receptia lucrarilor

S.J. Receptia preliminara a lucrarilor de paaje se ace in conditiile respectarii preederilor legale in igoare, a
preederilor din prezentul standard si a datelor din proiectul lucrarii.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

29
Paajele se receptioneaza atunci cand toate lucrarile preazute in documentatie sunt complet terminate.

S.2. Receptia inala a aea loc dupa o perioada de doi ani de la data receptiei preliminare si se a ealua in
conormitate cu dispozitiile legale.

NO1A IMPOR1AN1A:

Caietele de sarcini au ost intocmite pe baza prescriptiilor tehnice de baza ,S1AS-uri, normatie, instructiuni
tehnice, etc., in igoare la data elaborarii proiectului.


P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

30
Masuri si indicatii generale de protectia muncii, siguranta circulatiei si
prevenirea incendiilor(PSI) pe timpul executiei si a exploatarii lucrarilor

Lxecutantul si beneiciarul lucrarii or respecta in timpul executiei si exploatarii lucrarilor, toate preederile legale
,cuprinse in legi, norme, standarde, normatie, prescriptii tehnice, instructiuni, care or i in igoare la data
respectia, reeritoare la protectia muncii, siguranta circulatiei si preenirea incendiilor ,PSI,.
Proiectul s-a intocmit cu respectarea legislatiei in igoare pentru protectia muncii si in conormitate cu
Regulamentul priind protectia si igiena muncii in constructii` - Ordinul nr. 9,N,15.05.1993 publicat in
Buletinul constructiilor nr.5, 6, , 8,1993.
Masurile si indicatiile din proiect nu sunt limitatie, executantul si beneiciarul urmand sa ia in continuare orice
alte masuri pe care le or considera ca necesare sau pe care le or solicita autoritatile de specialitate ,detinatori
de retele subterane sau aeriene, organe de politie sau PSI, etc., tinand cont de situatia concreta a lucrarilor din
timpul executiei si exploatarii.
Lxecutantul si beneiciarul raman direct raspunzatori de neaplicarea tuturor acestor masuri.
Proiectantul atrage atentia in special executantului si beneiciarului asupra tuturor preederilor capitolului II din
Normele republicane de protectia muncii` priind executarea sapaturilor si in special asupra art.302 prin care se
precizeaza ca inaintea inceperii sapaturilor de orice el, conducatorul unitatii beneiciare a preda executantului o
schita de plan continand toate datele existente priind lucrarile ce pot i intalnite, sau prin apropierea carora se a
trece ,undatii, conducte, canale, retele, etc., pentru asigurarea tuturor masurilor de protectia muncii.
De asemenea conorm art.303 din aceleasi norme de protectia muncii, daca or i depistate instalatii subterane,
executantul a opri lucrul, a stabili precis natura instalatiilor subterane si elul cum sunt amplasate, dupa care
conducatorul locului de munca a lua masuri pentru eitarea aarierii acestor instalatii si pentru eliminarea
pericolelor de accidente.
Lxecutantul a incepe lucrarile de terasamente numai pe baza unui acord scris, incheiat cu unitatile care au
instalatii subterane pe teritoriul unde urmeaza sa se execute asemenea lucrari si a respecta conditiile impuse de
aceste unitati detinatoare de retele.
Inaintea inceperii lucrarilor de sapatura se or lua masurile necesare pentru a preeni surparile de teren prin:
- desprinderea bucatilor din peretii straturilor care sunt pe punctul de a se prabusi
- nielarea terenurilor de lucru si a drumurilor de acces prin ixarea malurilor de sapare
Lste interzisa executarea sapaturilor pe cale manuala olosind metoda prabusirii malurilor prin eectuarea
sapaturilor la baza lor.
Dupa ploi torentiale sau de durata se a inspecta terenul spre a se constata daca nu s-au produs crapaturi si
alunecari de straturi, luandu-se masuri pentru indepartarea bucatilor de roci desprinse si de consolidarea
terenurilor prin propte, gardulete si ziduri, inainte de inceperea lucrului.
Daca in taluzul sapaturii se intalnesc boloani sau pietre mari, atunci muncitorii care lucreaza jos trebuie sa ie
indepartati, iar pietrele coborate la piciorul taluzului.
Pentru coborarea lucratorilor in gropile de undatie ale lucrarilor in curs de sapare, trebuie instalate scari de lemn
corespunzand adancimii sapaturilor.
Lste interzis muncitorilor de a sta in timpul repausului in interiorul undatiei, al santului sapat, pe marginea
acestora, sub mal sau in locuri cu arborii dezradacinati.
Pe teritoriul santierului trecerile si drumul de acces la punctele de lucru or i indicate cu sageti. De asemenea,
zonele periculoase pentru trecerea oamenilor trebuie determinate inainte de inceperea lucrarilor si semnalizate
atat ziua cat si noaptea.
Pamantul rezultat din sapaturi a i depozitat proizoriu in locuri care sa nu impiedice accesul mijloacelor de
transport si sa nu stinghereasca executarea lucrarilor in continuare.
La trecerea peste santuri trebuie sa se amenajeze podete cu latimea de cel putin 0,5 m cu balustrade care sa aiba
inaltimea de 1,00 m si cu scanduri marginale de 20cm inaltime.
Pentru transportul pamantului cu roaba se or olosi podine din dulapuri. Lle or i curatate de noroi, zapada si
presarate cu nisip sau zgura contra alunecarii. Nu se admit pante si rampe mai mari de 2.
Conductele de alimentare de curent electric sa ie din cablu de cauciuc.
Amplasarea stielor de materiale de constructie ,piatra, nisip, etc., nu trebuie sa se aca la mai putin de 1,00 m de
la marginea gropii de undatie sapata cu inaltimea maxima de 1,00 m.
Depozitarea materialelor pe locurile de trecere, ocazional ie in cantitati mici, este interzisa.
Materialele se or depozita numai in stie sau gramezi intre care se a lasa un loc de trecere de 2,0. 3,0 m
pentru ca manipularea lor sa se aca in conditii care sa eite accidentele .
Asezarea materialelor in stoc se a ace in asa el incat sa se asigure stabilitatea lor.
Cimentul in rac se a depozita astel incat antul dominant, la manipularea cimentului sa nu-l dirijeze catre
muncitori.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

3J
Muncitorii care transporta materiale manual in incinta santierului or i dotati cu roabe, targi.
In cazul olosirii ibratorului electric, corpul acestuia a i legat prin priza la pamant. Betonistii care lucreaza cu
ibratoare electrice or i dotati cu manusi si incaltaminte de cauciuc electroizolante.
La executarea lucrarilor, executantul si beneiciarul or respecta, in aara preederilor din `NORML
RLPUBLICANL DL PRO1LC1IA MUNCII` si toate celelalte preederi speciice naturii lucrarilor ce se
executa, cuprinse in normele departamentale, dintre care se mentioneaza:
`Normele departamentale de protectia muncii in constructii` aprobate prin ord. Ministerului Industriei
Constructiilor 941 din 19.10.68
`Normele departamentale de protectia muncii in industria materialelor de constructii" aprobate prin ord.
Ministerului Industriei Constructiilor 941 din 19.10.68.
`Normele de protectia muncii pentru instalatii electrice` aprobate cu ord. Ministerului Lnergiei Llectrice nr.335
din 21.03.1968.
`Normele departamentale de protectia muncii in transporturi auto, naale si aeriene` aprobate cu ord. IP1ANA
nr.105 din 3.03.1969.
`Normele departamentale de protectia muncii in alimentarea cu apa si canalizari` aprobate cu ord. Comitetului
de Stat al Apelor nr.129 din 29.05.1968.
Legea protectiei muncii` nr.90 din 23 iulie 1996.
Se or respecta cu strictete prescriptiile din normele PSI speciice in igoare si in mod special urmatoarele acte
normatie:
Ordinul Ministerului de Interne nr.361,94 combinat cu ordinul nr.1219,MC,94 al MLPA1 priind Normele
generale de preenire si stingere a incendiilor
Normati P - 118 - 83
D - 290,
D -232 - 4 priind preenirea si stingerea incendiilor actiitatilor de preenire si stingere a incendiilor
Normele PSI judetene
Intocmirea documentatiilor pentru protectia muncii, siguranta circulatiei si preenirea incendiilor pentru
perioada de executie a lucrarilor cade in sarcina executantului, in cadrul proiectului de executie a organizarii
lucrarilor.
In conormitate cu dispozitiile legale in igoare, executantul si beneiciarul lucrarilor or instala toate
indicatoarele si mijloacele de protectie sau de atentionare adecate si or executa toate marcajele necesare pentru
protectie si aertizare precum si cele pentru identiicarea in iitor a traseelor retelelor subterane proiectate si
executate.
Lucrarile periculoase trebuie sa ie semnalizate, atat ziua cat si noaptea, prin indicatoare de circulatie sau tablii
indicatoare de securitate sau prin orice alte atentionari speciale, in unctie de situatia concreta din timpul
executiei sau al exploatarii lucrarilor proiectate.
La cartea constructiei trebuie neaparat anexate si planse continand retele subterane, cu caracteristicile lor, asa
cum au ost ele real executate.
Se or asigura dotarile necesare la stingerea incendiilor: scari, casti si braie de protectie, masti contra umului,
extinctoare cu spuma, galeti de tabla, lopeti, cazmale, tarnacoape, cazi de nisip, etc.
Acordarea corecta si la timp a primului ajutor in caz de accidentare trebuie sa ie asigurata de responsabilii
locurilor de munca si de toti cei care organizeaza, controleaza si conduc procesele de munca. Astel se or
asigura truse sanitare, mijloace de transport si angajati instruiti pentru acordarea primului ajutor.

La angajarea muncitorilor, acestora li se a ace un instructaj amanuntit priind normele de protectie a muncii,
preenirea incendiilor, precum si acordarea primului ajutor.

NO1A IMPOR1AN1A

Prezentele Speciicatii au ost intocmite pe baza prescriptiilor tehnice de baza ,S1AS -uri, normatie,
instructiuni tehnice, etc. in igoare la data elaborarii proiectului,.
Orice modiicari ulterioare in continutul prescriptiilor indicate in cadrul prezentelor Speciicatii, ca si
orice noi prescriptii aparute dupa data elaborarii proiectului, sunt obligatorii, chiar daca nu concorda cu
preederile din cadrul prezentului olum .

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

32
CAIL1 DL SARCINI
Spatii verzi

CAP. 1. OBILC1 SI DOMLNIU DL APLICARL
CAP. 2. SPLCII DL ARBORI SI MA1LRIALL lOLOSI1L
CAP. 3. lAZLLL PRLGA1I1OARL NLCLSARL LXLCU1ARII PLAN1ARILOR
CAP. 4. NORML 1LlNICL DL PLAN1ARL A MA1LRIALULUI SADI1OR
CAP. 5. INILRBARI -GAZON
CAP. 6. CON1ROLUL CALI1A1II LXLCU1ILI LUCRARILOR
CAP. . RLCLP1IA LUCRARILOR

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

33
CAP.1. Obiect si domeniu de aplicare

J. Generalitati
1.1 Prezentul Caiet de Sarcini stabileste tehnologia si conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le
indeplineasca Plantatiile realizate in zonele special amenajate in scopul indeplinirii de catre acestea a unui
complex de unctiuni cu predominarea celor tehnice, rutiere, ecologice si peisagere.

Pe strada Vacarescu exista spatii erzi neamenajate si un numar de 93 de arbori necorespunzatori din punct
de edere al aspectului si al irstei iind propusi a i taiati. Conorm noii sistematizari a strazii se preede
plantarea a unui numar de 165 de arbori si amenajarea de spatiu erde de cca. 2855 m.

2. Prevederi generale si specifice.

2.1. Antreprenorul general este obligat sa asigure toate masurile tehnologice si organizatorice care sa
conduca la respectarea stricta a preederilor prezentului Caiet de Sarcini.
In acest scop se pot aea in edere lucrari la subcontractanti de specialitate, cu experienta in domeniu,
agreati de Primaria Municipiului 1imisoara.
2.2. Antreprenorul este obligat sa tina eidenta zilnica a conditiilor climaterice si meteorologice in zilele
cand se ac plantarile.
2.3. La executia plantatiilor se a trece numai dupa ce se constata ca sunt asigurate toate conditiile
pregatitoare ,utilaje, unelte, oameni etc.,.

CAP. 2. Specii de arbori si materiale folosite

Art. 3 Specii de arbori

3.J. Alegerea speciilor de arbori si arbusti ornamentali se ace unctie de:
conditiile climaterice si caracteristicile solului si substratului litologic,
scopul pentru care se realizeaza plantarile,
longeitatea speciilor de arbori si arboret sa ie aceeasi cand sunt plantati in grup,
alte conditii,
- exigentele speciilor ata de conditiile de clima si sol,
- tipul sistemului radicular,
- ariatiile de micro - climat,
- rezistenta la poluare ,noxe datorate gazelor de esapament, ondanti chimici olositi
la combaterea ghetii,
- constrangeri legate de locul plantarii ,aliniament, parcari,,,
- intretinere ara costuri mari.
3.2. Speciile de arbori si arbusti ornamentali olosite la plantatiile rutiere sunt recomandate in tabelul nr. 1
.
1abel nr.1
Caractere morfologice
Nr.
crt
Locul plantarii Denumire arbore
Iorma coroana 1alie
Culoare
vara toamna
1. Aliniamente stradal
- nuc
- ornamental
- Globos
- 1ua
- mijlocie
- mijlocie
- erde galbui
- erde-rosiatic
2. Parcari
- pin negru
- salcioara
- Piramidal
- Globos
- mare
- mijlocie
- erde-erde
- erde -galbui

3.3. Materialul saditor si tutorii

Materialul saditor consta din puietii de arbori si arbusti ornamentali, ce urmeaza a se planta, cu
respectarea conditiilor de asigurare si depozitare conorm Cap.2, pct.2.3 din prezentul Caiet de Sarcini.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

34
Concomitent cu asigurarea materialului saditor se aproizioneaza si tutorii necesari, conectionati din lemn
de salcam, stejar, brad, molid sau metal asa cum este preazut la art.11

3.4. Conditii tehnice la livrare

Lirarea puietilor si a tutorilor se ace in conormitate cu preederile stipulate in 1abelul 2 si dupa agreerea
acestora de catre sericiul mediu urban din Primaria 1imisoara.
1abel nr.2
Nr.
Crt.
1ipul de arbore,
arbust
Inaltimea
minima
Starea de sanatate
radacini-coroana
Mod de livrare
Mod de depozitare
intermediara
1. nuc 250-350 buna
Certiicat ito-
sanitar si de
productie
Conorm Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2..
2. salcioara 125-25 buna
Certiicat ito -
sanitar si de
productie
Conorm Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2..
3. amora 80-200 buna
Certiicat ito -
sanitar si de
productie
Conorm Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2..
4. pin negru 80-250 buna
Certiicat ito-
sanitar si de
productie
Conorm Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2..
5. ornamental tua buna
Certiicat ito -
sanitar si de
productie
Conorm Instructie
AND 561-2001,
pct.6.2..

CAP. 3. IAZLLL PRLGA1I1OARL NLCLSARL LXLCU1ARII PLAN1ARILOR

Aceste aze sunt urmatoarele:
pregatirea terenului si a solului ertil,
alegerea speciilor care urmeaza a i plantate,
pichetarea gropilor,
saparea gropilor,
asigurarea de material saditor,
ambalarea si transportul materialului saditor,
stratiicarea materialului saditor,
aproizionarea cu tutori,
pregatirea materialului saditor pentru plantare,
taierea pentru ormarea coroanei.

Art. 4 Pregatirea terenului

Operatia consta in derisarea egetatiei improprii, scoaterea buturugilor si a radacinilor, strangerea si
indepartarea pietrelor si a gunoaielor, nielarea terenului si asigurarea cu pamant egetal ,daca este cazul,.

Art. S. Alegerea speciilor pentru plantare

La alegerea speciilor care urmeaza a i plantate se or aea in edere preederile proiectului si prezentului
Caiet de Sarcini, cap.2.

Art. 6. Pichetarea gropilor
Pichetarea gropilor consta in masurarea distantelor conorm planului de situatie, pozitionarea locului prin
baterea tarusilor ,pichetilor, sau marcarea locului prin gropite, acute cu sapa sau cazma.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

3S
Art. 7. Saparea gropilor

Dupa stabilirea pe teren a locului de plantare se trece la separarea gropilor.

.1. Gropile or i astel sapate, incat centrul iecareia sa corespunda pichetului pus pentru groapa
respectia.

.2. Saparea gropilor se a ace mecanic sau manual.
Dimensiunile gropilor pentru plantatii in aliniament, parcari si perdele sunt:
saparea mecanica:
- pentru arbori, diametrul este de 0.50-1.00 m si adancimea de 0.40 - 0.80 m,
- pentru arbusti, diametrul este de 0.30-0.40 m, adancimea de 0.30 m,

saparea manuala - gropile au sectiune patrata:
- pentru arbori, 0.50 - 1.00m X 0.50-1.00m X 0.40-0.80 m,
- pentru arbusti, 0.30 m X 0.30 m X 0.30 m.
Peretii gropilor trebuie sa ie perect netezi.
.3. La executarea gropii, pamantul rezultat din separarea treimii superioare a gropii si cel rezultat din restul
sapaturii a i asezat in gramezi separate, de o parte si de alta a gropii ,unctie de natura materialelor
separate,.
Pamantul sapat din partea de sus a gropii, unde de regula solul este ertil, se pune pe undul gropii si in
zona radacinilor ,la plantare,.

.4. O data cu saparea gropilor or i indepartate pietrele, radacinile, stolonii de pir si larele insectelor
atamatoare, in special cele de carabusi si de coropisnite.

.5. Gropile sapate or i protejate corespunzator pana la plantare.

Art. 8. Asigurarea materialului saditor

8.1. Aproizionarea cu pamant saditor se a ace de la pepiniera producatoare, cu catea zile inainte de
plantare, imediat dupa ce a ost ales, a i depozitat proizoriu, in conditiile de la art.10 pana ce a i
transportat la locul de plantare.

Art. 9 . Ambalarea si transportul materialului saditor

9.1. Puietii or i lirati din pepiniera, ambalati corespunzator.

9.2. Ambalarea puietilor consta in mocirlirea radacinilor, legarea si ambalarea lor in baloturi, iar numarul de
puieti se a stabili in unctie de marimea acestora, astel incat greutatea unui ambalaj de puieti ara balot de
pamant sa nu depaseasca 50 kg.

9.3. Lste obligatoriu ca pe iecare ambalaj sa se puna cate o eticheta de lemn sau tabla de zinc, rezistenta la
intemperii, purtand urmatoarele date: denumirea producatorului, specia si arietatea ,denumire stiintiica si
nume romanesc,, categorie, S1AS 591-2004, un al doilea exemplar al etichetei se introduce in ambalaj.

9.4. liecare transport de puieti, atat pe calea erata, cat si cu mijloacele auto a i insotit de aizul de
transport al materialului saditor si certiicatul itosanitar, eliberat de organele competente.

9.5. 1ransportul puietilor se a eectua in max. 2 zile de la data eriicarii calitatii.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

36
Art. J0. Depozitarea provizorie a materialului saditor

10.1. Depozitarea proizorie a puietilor in santier se a ace in santuri dinainte executate pe o durata scurta
de timp - cel mult 20 zile de la scoaterea din pepiniera sau de la stratiicare.

10.2. Puietii se aseaza in legaturi de 5-100 buc, in unctie de grosimea lor, iar cei din speciile cu radacini
oluminoase se aseaza cate unul.

10.3. Puietii se aseaza pe undul santului ,de aproximati 45 cm, in pozitie erticala sau putin inclinata, iar
radacinile puietilor or i acoperite cu pamant bine maruntit in grosime de 10-15 cm, tasat deasupra
radacinilor, deoarece pamantul trebuie sa umple golurile dintre radacini, daca este uscat a i umezit cu apa.

10.4. Dupa scoatere, atat pepinierile, cat si locul de plantare, puietii se pastreaza in depozite amplasate in
locuri umbrite, erite de anturi si intemperii, pentru a se eita deshidratarea, uscarea, inundarea, degerarea,
incingerea sau roaderea de catre animale.

Art. JJ Aprovizionarea cu tutori

11.1. Concomitent cu asigurarea materialului saditor se ace si aproizionarea cu tutorii necesari.

11.2. 1utorii se conectioneaza din lemn de salcam, stejar, brad, molid sau metal, cu diametrul de 4-8 cm,
iar lungimea se stabileste astel:
0.20 cm partea care se ininge in pamant,
0.80 m adancimea gropilor,
lungimea corespunzatoare trunchiului puietului, masurata de la supraata terenului
sistematizat pana la prima ramura a coroanei: la puieti in orma de arga ,ara coroana,,
aceasta parte este de cel putin 1.80 m.

11.3. In cazul tutorilor conectionati din lemn, pentru a preeni putrezirea portiunii din tutore ingropata in
pamant, se a unge aceasta portiune in lungime de 1.00 m cu gudron care a ost iert timp de o ora.

Art. J2 Pregatirea materialului saditor

Aceasta consta in urmatoarele operatii:

12.1. Veriicarea puietilor scosi de la depozitare si inlaturarea celor care au suerit de uscaciune, de ger sau
au radacinile atamate.

12.2. 1oaletarea radacinilor la puietii sanatosi se ace suprimandu-se radacinile zdrelite si scurtandu-se cele
ce depasesc dimensiunile gropii.

12.3. Mocirlirea radacinilor cu un amestec de pamant egetal, balegar proaspat de aca si apa, care trebuie
sa ie atat de dens, incat sa se asigure incarcarea si buna acoperire a radacinilor.

Art. J3 1aierile pentru formarea coroanei

13.1. 1aierea pentru ormarea coroanei se a executa odata cu plantarea.

13.2. Operatia de taiere se a executa in elul urmator:
se aleg 3-5 ramuri ale coroanei, repartizate uniorm in jurul axului si care se gasesc aproape
si la distante cat mai egale, unele de altele, aceste ramuri se scurteaza la o lungime de 35-45
cm de punctul de insertie, in asa el incat taierea sa se aca deasupra unui mugur plasat in
aara, celelalte ramuri se or taia de la punctul de insertie,

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

37
in cazul unei coroane mai dezoltate, care are ramuri cu lungimea mai mare de 0.80m,
scurtarea ramurilor se executa la lungimea de 0.60-0.80 m,
axul de prelungire a trunchiului se a scurta prin taiere 25-30 cm deasupra planului de
taiere a ramurilor de baza ale coroanei.

13.3. La nuci nu se executa nici o taiere pentru ormarea coroanei.

13.4. La puieti de arbori si pomi de talie mica nu se aplica asonarea coroanei. La arbusti se a reduce
proportional, pentru a realiza echilibru intre puterea de absorbtie a radacinilor si necesarul de hrana al
coroanei.

CAP. 4. Norme tehnice de plantare a materialului saditor

Prinderea si dezoltarea puietilor depinde in mare masura de respectarea normelor tehnice de plantare,
dupa cum urmeaza :
Pentru speciile care se tuteleaza, se aduc tutorii la gropi si se ining in mijlocul gropilor la o
adancime de cel putin 20 cm, in asa el, incat toti tutorii sa se gaseasca pe linia preazuta pentru plantare,
la plantatiile in randuri sau in amplasamentele stabilite prin planul de plantare - la celelalte plantatii.

Groapa se umple pana la o adancime de 1,3 - 1,2 din adancimea ei, in unctie de lungimea
radacinilor puietului ce se a planta, pamantul astel pus in groapa, in jurul tutorelui se a tasa bine prin
calcare cu piciorul.

Puietul scos din depozit, pregatit asa cum s-a aratat in capitolele respectie, se a aseza in groapa
pe partea de nord a tutorelui, urmarindu-se sa nu ie plantat la o adancime mai mare decat aceea la care a
ost plantat in pepiniera, ac exceptie de la aceasta regula salciile si plopii, care se planteaza, astel incat sa
ie acoperiti cu pamant pana la circa 20 cm cm deasupra coletului.

Pentru plopii altoiti, plantarea se ace obligatoriu cu punctul de altoire la supraata solului.

Radacinile se or aseza in pozitia lor normala si se or acoperi cu pamant bine maruntit, ara a se
lasa goluri printre ele, dupa ce se preseaza bine pamantul prin calcare cu piciorul.

Pentru retinerea si distributia apei catre zona radacinilor, in jurul puietilor se or eectua mici palnii
,ligheane, cu diametrul de cca 50 cm si adancime de 8-10 cm.

Plantarile se or ace atat primaara, cat si toamna ,din repaos egetati,, cu conditia ca solul sa nu ie
inghetat. La plantarile de primaara, cat si la cele de toamna in teren uscat, iecare puiet se uda cu 10-20
l de apa.

Pentru reusita plantarilor si asigurarea unei eolutii bune a culturilor, in perioada de seceta, se recomanda
olosirea de puieti arbusti in pungi de polietilena, iar udarea se ace cu cisterna preazuta cu urtun,
administrandu-se cate cel putin 10 l apa pentru iecare arbust si 20 l apa pentru iecare arbore.

Dupa plantare se executa un musuroi in jurul puietului.

1runchiul puietului care se tuteleaza se leaga, ara a strange, in orma de 8` de capatul superior al
tutorelui, care nu trebuie sa depaseasca nielul coroanei.

Plantatiile tinere limitroe cu islazuri si cele de de pe sectoarele de drum pe care trec cirezi de ite
or i protejate impotria distrugerilor cu maracini asezati strans in jurul trunchiului si prinsi in trei inele de
sarma. Daca se dispune de materiale, protejarea se ace prin ingradire, ormata din trei araci

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

38

batuti in pamant in triunghi echilateral, in juril trunchiului si prinsi intre ei cu doua inele de sipci batute in
cuie, unul la partea superioara a aracilor si altul la jumatatea inaltimii lor.

La plantatiile ce nu se protejeaza, conorm indicatiilor de la punctele anterioare, puietii si tutorii se
aruiesc pana la inaltimea de 1,20 m imediat dupa plantare, pentru o mai buna conserare.

Materialul saditor care a ramane la sarsitul zilei de lucru se aseaza la stratiicare pana la
reanceperea lucrarilor de plantare.

Controlul calitatii materialului saditor, inainte de punerea in opera ,plantare, se realizeaza prin:
eriicarea etichetei si a certiicaturlui itosanitar a materialului saditor,
eriicarea calitatii puietilor pe loturi de max.1000 puieti de aceeasi specie, arietate si
categorie, si anume: arsta, dimensiunile, aspectul si dezoltarea, starea sanitara si
autenticitatea speciei, c. S1AS 591-2004,
esantionul eriicat trebuie sa contina legaturi intregi daca puietii sunt grupati in legaturi,
cantitatea lirata conorm comenzii.

CAP. S. LXLCU1IL GAZON SI PLAN1A1II

La executia gazonului si plantatiilor se a trece numai dupa ce, in urma eriicarilor, se constata ca
lucrarile de terasamente sunt terminate, s-a asigurat panta proiectata si ca respectiele lucrari au ost
receptionate.
Art. J4. Inierbarea
14.1. Inierbarea zonei cu pamant egetal se executa astel:
se asterne pamantul egetal mecanizat, in grosime de 20 cm
14.2. Semanatul - tipurile de seminte utilizate sunt cele preazute din S1AS 815-9 Plantatii
rutiere`.
14.3. Cantitatea de seminte este de 40 g,m
2
.
14.4. In prealabil, solul se ertilizeaza.
14.5. Perioada de insamantare optima este august-septembrie.
14.6. Perioada aorabila este mai-iulie.
14.. Modul de semanare.

Semanarea se ace manual si pe timp linistit. Introducerea semintelor in sol se ace cu coltul greblei, apoi se
preseaza pamantul cu o scandurica, special conectionata, dupa care se uda cu urtun cu sita.

CAP. 6. CON1ROLUL CALI1A1II LXLCU1ILI LUCRARILOR

Veriicarea aliniamentului gropilor si a starii peretilor sapati.

Dimensiunile gropilor trebuie sa corespunda iecarui tip de arbore, unctie de marimea radacinilor, natura
solului, conorm Instructiei AND 561.

Respectarea succesiunii azelor de executie a plantatiilor, conorm cap.3 al prezentului Caiet de Sarcini.

Pentru lucrarile care dein ascunse se incheie proces erbal de receptie pe aze de executie, respecti dupa
umplerea gropilor ,la propunerea proiectantului,.

Se or mentiona numarul de arbori plantati.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

39
CAP. 7. RLCLP1IA LUCRARILOR

Art. J6 Receptia pe faza a lucrarilor

Receptia pe aza a lucrarilor se eectueaza atunci cand toate lucrarile preazute in documentatie
sunt complet terminate si toate eriicarile sunt eectuate in conormitate cu preederile
prezentului caiet de sarcini.

Comisia de receptie examineaza lucrarile si eriica indeplinirea conditiilor de executie si
calitatile impuse de proiect si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe
parcursul executiei de catre organele de control abilitate.

In urma acestei receptii se incheie ,, Proces erbal de receptie pe aza`` in care sunt
speciicate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari
cu priire la modul de tinere sub bseratie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri
ata de preedeile prezentului caiet de sarcini.

Art. J7 Receptia preliminara

Receptia preliminara se ace odata cu receptia preliminara a intregii lucrari conorm
normelor legale in igoare .

Comisia de receptie a examina lucrarile ata de documentatia de control si procesele erbale de
receptie pe aze , intocmit in timpul executiei lucrarilor .

Art. J8 Receptia finala

Comisia de receptie examineaza lucrarile inalizate in conormitate cu preederile documentatiei tehnice
aprobate, cu documentatia de control si procesele erbale de receptie la terminarea lucrarilor, intocmite
in timpul executiei lucrarilor.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

40

BRLVIAR DL CALCUL

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

4J
Dimensionarea structurii rutiere

J. Principii de dimensionare

Pentru dimensionarea structurii rutiere s-a utilizat metoda analitica preazuta de Normatiul pentru
dimensionarea straturilor rutiere suple si semirigide`, indicatie PD 1 - 2001.
Dimensionarea conorm preederilor acestui Normati se bazeaza pe indeplinirea concomitenta a
urmatoarelor criterii:
deormatia speciica de intindere admisibila la baza structurilor bituminoase
deormatia speciica de compresiune admisibila la nielul terenului

2. Stabilirea traficului de calcul

Stabilirea traicului de calcul se ace pe baza traicului mediu zilnic anual in osii standard de 115 KN
actual si de perspectia, cu relatia
Nc ~ 365 x 10
-6
x PP x Crt x
2
115 115 F Nos R Nos +

In care :
Nc - traicul de calcul, in milioane osii standard de 115kN , m.o.s,
PP - perioada de perspectie in ani ,10ani,
Crt - coeicient de repartitie transersala Crt ~ 0,5
Nos 115R - nr. osii standard in anul de dare in exploatare ,50 o.s in 2010,
Nos 115l- nr. osii standard in la sarsitul perioadei de perspectie ,100 o.s in 2020,
Nc ~ 365 x 10
-6
x 10 x 0.5 x
2
100 50 +
~ 0,13 m.o.s

3. Caracteristicile structurii rutiere

- tip structura rutiera : supla
- tip climatic I , con. S1AS 1091,1 -90,
- regim hidrologic , conditii hidrologice deaorabile, con. S1AS 109,2 -90
- tip pamant pat drum : P3 - ,nisip praos,

Nr.
crt
1ip straturi
Grosimea
cm
L
in Mpa

1. Mixtura asaltica stabilizata 4 3000 0,35
2. Beton asaltic deschis 6 3000 0,35
3. Macadam 15 600 0,2
4. Balast 25 208 0,2
5. Nisip 5 100 0,2
6. Pamant pat drum P4 80 0,35

Grosimea totala structura 55cm

4. Analiza structurii rutiere la solicitarea osiei standard

Pentru analiuza capacitatii portante a structurii rutiere proiectate se considera parametrii:
sarcina standard: 5,50 kN
presiunea pneului: 0,625 Mpa
raza supraetei de contact a pneului : 1,11 cm
Se calculeaza cu ajutorul programului CALDLROM urmatoarele deormatii si eorturi speciice:

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

42
- deormatia radiala de intindere la nielul straturilor bituminoase Cr
- deormatia erticala de comprsiune la nielul patului drumului Cz

Adancime
cm
DLIORMA1IA
RADIALA Cr
in microdef.
DLIORMA1IA
VLR1ICALA Cz
in microdef.
- 10,00
.12L -03
- . 285L - 03
10,00
.12L -03
- . 639L - 03
45,00
.162L -03
- . 322L - 03

Verificarea structurii rutiere

Se eriica criteriul deormatiei speciice de intindere admisibila la baza straturilor bituminoase ,Cr,

Calculul ratei de degradare la oboseala:
RDO~
Nadm
Nc

Nc ~ 0,13 m.o.s

Nadm ~ 24,5 x 10
8
x ,Cr,

Cr , microde, 198
Nadm 5,08
RDO 0,026

Se constata:
RDO ~ 0,026 RDO adm ~ 1,0
Criteriul deormatiei speciice erticale admisibile la nielul pamantului de undare este respectat daca se
indeplineste conditia:
Cz Cz adm
Cz ~ 423 microde
Cz adm ~ 600 x Nc
-0,28
~ 600 x 0,13
-0,28
~ 104
Cz Cz adm
646 microde 104 microde

Verificarea la inghet - dezghet - structura rutiera proiectata
Veriicarea structurii rutiere proiectate la actiunea enomenului de inghet - dezghet se ace conorm
S1AS 109,1 - 90 Adancimea de inghet in complexul rutier` si S1AS 109,2 - 90 Preenirea si remedierea
degradarilor din inghet - dezghet`.
J. Caracteristicile structurii rutiere
- tip structura rutiera : supla
- tip climatic I , con. ig. 2 S1AS 109,1 - 90,
- conditii hidrologice : deaorabile ,con. pct. 34 S1AS 109,2 - 90,
- grad de sensibilitate la inghet a pamantului: oarte sensibil ,con. tab.1, S1AS 109,2 - 90,
- indice de inghet I med ~ 429
0
C x zile ,con. tab.2, S1AS 109,1 - 90,
- structura rutiera proiectata - carosabil
- 4 cm strat de uzura MASl8
- 6 cm strat de legatura BAD25
- 15 cm macadam
- 25 cm balast
- 5 cm nisip

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

43
Grosimea totala a structurii lsrc ~ 55,00 cm

- structura rutiera proiectata - parcaje
- 8 cm dale de beton
- 4 cm nisip
- 15 cm piatra sparta
- 20 cm balast
- 5 cm nisip
Grosimea totala a structurii lsrp ~ 52,00 cm

2. Calculul adancimii de inghet in structura rutiera

Adancimea de inghet Zcr se stabileste, conorm S1AS 109,1 - 90 cu relatia
Zcr ~ Z - AZ
Z este adancimea de inghet in pamantul de undatie
Z ~ 82 cm , curba 4 ig 1. S1AS 109,1 90,, pentru indicele de inghet I med . 429
0
C x zile, tip pamant P4
tip climatic I si conditii hidrologice deaorabile,.

AZ este sporul de adancime de inghet si se calculeaza:
AZ ~ lsr - lech
unde: lech este grosimea echialenta la inghet a structurii calculata conorm pct. 2.4. din S1AS 109,1- 90
cu coeicientul de echialare din tab. 3 pentru
Structura carosabila

4 cm MASl8 4,00 cm x 0,50 ~ 2,00 cm
6 cm BAD25 6,00 cm x 0,60 ~ 3,60 cm
15 cm macadam 15,00 cm x 0,5 ~ 11,25 cm
25 cm balast 25,00 cm x 0,80 ~ 20,00 cm
5 cm nisip 5,00 cm x 1,00 ~ 5,00 cm
Grosimea echialenta lech ~ 41,85 cm
AZ ~ lstr - lech ~ 55 - 41,85 ~ 13,15 cm
l inghet ~ 82 - 13,15 ~ 95,15 cm
Gradul de asigurare la patrunderea inghetului in structura rutiera

K ~
Zcr
Hech
~
15 , 95
85 , 41
~ 0,43 Kmin ~ 0,40 ,conorm tab. 4, S1AS 109,2 - 90,

Structura parcaje

8 cm dala beton 8,00 cm x 0,55 ~ 4,40 cm
4 cm nisip 4,00 cm x 1,00 ~ 4,00 cm
15 cm piatra sparta 15,00 cm x 0,5 ~ 11,25 cm
20 cm balast 20,00 cm x 0,80 ~ 16,00 cm
5 cm nisip 5,00 cm x 1,00 ~ 5,00 cm

AZ ~ 52 - 40,65 ~ 11,35 cm

Gradul de asigurare la patrunderea inghetului in structura rutiera

Zcr ~ 82 - 11,35 ~ 93,35 cm

K ~
Zcr
Hech
~
35 , 93
65 , 40

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

44
Intrucat gradele de asigurare la inghet K ~ 0,43 sunt mai mari decat gradul de asigurare necesar Kmin ~ 0,40
structurile rutiere proiectate rezista la actiunea de inghet - dezghet.

Structura pista de ciclisti

3 cm BA8 3,0 cm x 0,50 ~ 1,50 cm
15 cm balast stabilizat 15,0 cm x 0,65 ~ 9,5 cm
23 cm balast 23,0 cm x 0,90 ~ 20,0 cm

AZ ~ 41 - 31,95 ~ 9,05 cm

Zcr ~ 82 - 9,05 cm ~ 91,05 cm

K ~
Zcr
Hech
~
05 . 91
95 , 31

Structura trotuar

6 cm paaj 6,0 cm x 0,55 ~ 3,30 cm
5 cm nisip 5,0 cm x 1,00 ~ 5,00 cm
25 cm balast 25,0 cm x 0,90 ~ 22,50 cm
AZ ~ 36 - 30,80 ~ 5,20 cm

K ~
Zcr
Hech
~
20 , 87
80 , 30

Structura accese

8 cm paaj 8,0 cm x 0,55 ~ 4,40 cm
15 cm balast stabilizat 15,0 cm x 0,65 ~ 9,5 cm
22 cm balast 22,0 cm x 0,90 ~ 19,80 cm

AZ ~ 45 - 33,95 ~ 11,05 cm

K ~
Zcr
Hech
~
05 , 93
95 , 33
~ 0,36 Kmin ~ 0,35
Intrucat gradele de asigurare la inghet K ~ 0,36 , K ~ 0,3509 respecti K ~ 0,36 sunt mai mari decat gradul
de asigurare necesar Kmin ~ 0,35 , structurile pentru pista, trotuar si accese rezista la actiunea de inghet -
dezghet.

Intocmit
Ing. Koacs Irina

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

4S

Caiete de sarcini
Lucrari de reabilitare alimentare cu apa si canalizare, instalatie de spalat strada

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

46

J.GLNLRALI1A1I

A. J. Descrierea lucrarilor

Prezenta parte trateaza, caietul de sarcini, la aza P1, priind alimentarea cu apa, canalizare menajera si
canalizarea pluiala de pe Str. Vacarescu - 1imisoara.

A. 2. Proprietati ale materialelor

Materialele utilizate la execuia lucrarilor or i noi si or respecta speciicaiile de materiale indicate in proiect.
1oate materialele olosite or i insoite de certiicatele de calitate eliberate de urnizorul acestora. Certiicatele
or i completate cu rezultatele incercarilor, conorm standardelor in igoare.

Pot i utilizate pentru executie materiale si aparataje produse in tara sau din import, care corespund standardelor
in igoare. Pentru materialele si aparatajul din import este necesar sa existe certiicate de omologare precum si
agrementul tehnic, eliberate de laboratoare autorizate pe baza tuturor probelor si eriicarilor impuse de legislatia
in igoare.

Cerintele prezentului caiet de sarcini nu or exonera antreprenorul de responsabilitatile de a realiza si alte
actiitati, eriicari si incercari, pe care le a considera necesare pentru asigurarea calitatii materialelor si executiei
in ederea respectarii preederii legii 10,1995 cu completari ulterioare, priind calitatea in constructii si respecti
in ederea respectarii procedurilor priind calitatea din sistemul propriu de urmarire a calitatii.

A.4. Nominalizare planse
Conorm borderou anexat.

A.S. Sarcini pentru executant

Pentru realizarea in bune conditii ale lucrarilor speciice de alimentare cu apa ale acestei inestitii, executantul
,antreprenorul si,sau subantreprenorii, se recomanda sa desasoare urmatoarele actiitati:

- Va studia proiectul pe baza pieselor scrise si desenate din documentatie, precum si a legislatiei si standardelor si
instructiunilor tehnice, la care ace trimitere, astel ca pina la inceperea executiei sa ie clariicate toate lucrarile ce
urmeaza a i executate.
- Va sesiza proiectantul, in scris, in termenul legal de eentualele neconcordante intre elementele graice, si cele
scrise in ederea rezolarii si concilierii lor.
- Va asigura aproizionarea cu materiale si produse in conditiile impuse prin proiect
- Va sesiza proiectantul in cazul imposibilitatii procurarii unor materiale sau executiei unor lucrari conorm
documentatiei, prezentind in acelasi timp o oerta tehnica, similara cu caracteristici cel putin identice celor din
documentatia initiala ,tehnic si economic,
- Va asigura orta de munca si mijloacele de mecanizare ritmic, in concordanta cu graicul de executie si cu
termenele partiale sau inale stabilite. Graicul de executie urmarit a i cel propus de executant, dar care nu
poate depasi perioada propusa de proiectant si a respecta ordinea de executie stabilita.
- Va respecta cu strictete tehnologia de lucru caracteristica
- Va pastra pe santier, la punctul de lucru pe toata perioada de executie a lucrarilor si a eectuarii probelor
intreaga documentatie pe baza careia se executa lucrarile respectie, inclusi dispozitii de santier pe parcursul
lucrarilor
- Va semnaliza lucrarea conorm legislatiei romanesti
- Documentatia de mai sus, impreuna cu procesele erbale de lucrari ce dein ascunse, procesele erbale de
probe de presiune, care atesta calitatea materialelor, celelalte documente care atesta buna executie sau
modiicarile stipulate de proiectant in urma deplasarilor in teren or i puse la dispozitia organelor de indrumare
- control , Inspectia de Stat in Constructii,

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

47
Modiicarile preederilor documentatiei tehnice se or executa numai cu aiz scris al proiectantului. Modiicarile
consemnate in caietul de procese erbale, or i stipulate si in partea desenata a documentatiei, in scopul
cunoasterii de catre beneiciar la punerea in unctiune a elementelor principale reale din teren.
In caz contrar executantul deine raspunzator de eentualele consecinte negatie cauzate de nerespectarea
documentatiei.

A.6. Sarcini pentru beneficiar

Beneiciarul, prin dirigintele de santier sau personal propriu de specialitate, ii rein urmatoarele sarcini :
- sa receptioneze documentatia primita de la proiectant, eriica piesele scrise si desenate, concordanta dintre ele,
exactitatea elementelor ,lungimi, trasee, pozitii, elementele de trasare, etc,
- sa sesizeze proiectantul asupra neconcordantelor sau altor situatii speciice aparute in executie, in scopul
analizei comune si gasirii rezolarii urgente.
- sa supuna proiectul inainte de punerea in opera, eriicarii tehnice la exigenta A - rezistenta si stabilitate.
- sa anunte proiectantul in ederea prezentarii la azele determinante, punerii in unctiune sau alte situatii care
impun schimbarea solutiilor din proiect
- sa nu accepte la executie modiicari ata de documentatie, decat cu aizul proiectantului
- sa urmareasca ritmic executia lucrarilor in scopul respectarii documentatiei, conorm sarcinilor de sericiu,
controland calitatea lucrarilor, sa participe in teren la conirmarea eectuarii lucrarilor ce dein ascunse si
cantitatilor de lucrari eectuate de executant, la nielul iecarei situatii de plata sau aza determinanta.
- sa nu accepte punerea in opera a materialelor, care nu respecta preederile priind calitatea, si cerintele de
mediu din legislatia romaneasca acordata cu cea a UL
- sa nu accepte trecerea la o alta aza de executie sau receptia lucrarilor executate ara atestarea tuturor
elementelor, ce asigura o buna calitate lucrarilor , materiale, executie, probe,
Pentru orice nerespectare a preederilor documentatiei beneiciarul, prin inspector ,dirigintele ,de santier, care
trebuie sa ie atestat MLP1L pe domeniul tehnico-edilitare 2. S. J conform ordinului 488 /2002 al
MLP1L, a solicita proiectantului modiicari scrise sau accept scris pe propunerea proprie sau a constructorului.
- S1AS-uri si normatie in igoare ca :
- SR 1343-0-1,1995 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa
- SR 8591 , ,9 Retele edilitare. Conditii de amplasare
- S1AS 148,90 Alimentari cu apa. Constructii ciile si industriale
- S1AS 2250,91 Presiunile nominale de incercare si presiuni de lucru maxime
- S1AS 9845-5 1rasarea conductelor
- Reglementari tehnice -literatura de specialitate, dintre care :
- P. G. Kisele -Indreptar de calcule hidraulice

J.2.NORMA1IVL, PRLSCRIP1II SI S1ANDARDL DL RLILRIN1A

- Legea 10,1995 Priind calitatea in constructii - cu completari
- Legea 10,1990 Legea apelor - cu completari
- Legea 13,1995 Legea mediului - cu completari
- Legea 11,199 Legea priind aprobarea PA1 -sectiunea II -Apa
- lG101,199 Normati priind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
- lG 66,199 Priind calitatea materialelor utilizate in constructii
- lG 23,1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aerent
- lG 925,1995 Regulament de eriicare si expertiza tehnica a proiectelor, a executiei lucrarilor si a
constructiilor
- P118,1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor
- Normati I 22, 99, Priind proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de
alimentare cu apa

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

48
- Ghidul GP -043,99 Priind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizand conducte din PVC polietilena si polipropilena.
- SR1343,0-1-95 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa. Prescriptii de proiectare
- SR 6819,9 Aductiuni. Prescriptii de proiectare
- SR 4163,2 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de proiectare
- SR 4163,3 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si de exploatare
- DIN 805 1ei PLlD, cerinte generale de calitate, teste

J.3.LXLCU1IA LUCRARILOR
Inainte de inceperea executiei constructorul isi a insusi documentatia tehnica.

Pentru inceput executantul se a amiliariza cu amplasamentul, a eriica reperele de trasare, a trasa respectand
preederile din proiect si a organiza numarul de puncte de lucru propuse pe traseu, a stabili necesarul de orta
de munca si de utilaje pe puncte de lucru, a aproiziona conducta in depozit, a incepe executia transeelor, a
aduce conducta in santier pe masura montarii ei, nu a lasa conducte nemontate pe traseu de pe o zi pe alta.
Lucrarile se or desasura in ordinea urmatoare:
- trasarea si materializarea reperelor de trasare
- obtinerea aizului de sapatura pentru iecare tronson abordat in localitate ,atentie cablare teleonica,
- desacerea imbracamintii de pe traseele cu beton
- terasamente, pe tronsoane scurte ,sapaturile se or executa manual, mai ales pe tronsoanele inguste, in
apropierea undatiilor,
- sprijinirea sapaturilor pe tonsoanele unde nu poate i respectata distanta nomata de undatii
- sprijinirea conductelor si cablurilor subterane pe suporti din lemn pana la umplerea transeei
- pat de nisip
- montaj conducta pe tonson
- executia acesoriilor pe retea
- proba de etanseitate pe tronson inalizat
- racord la tronsonul probat anterior
- acoperire transee
- reacerea carosabilului la starea initiala

In unctie de tehnologia proprie antreprenorului, ordinea operatiilor poate i schimbata daca este orientata in
directia obtinerii unor rezultate mai bune ca durata de executie sau calitate a lucrarilor.

La executia lucrarilor o importanta deosebita o au respectarea cotelor de niel preazute in proiect, precum si
etanseitatea zonelor de curgere de pe lux , conducte ane, oriicii controlate de staile,. Aceste cerinte constitue
motie de reacere totala sau partiala a lucrarilor.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

49
1LRASAMLN1L
1ranseea a aea o latime de minim 0 cm, si o adancime de 1,80 m in cea mai mare parte, care asigura
acoperirea peste adincimea de inghet de - 80 cm de la cota inita a umpluturilor, care pe tot traseul or respecta
conditiile de compactare preazute prin proiect si recomandate de urnizorii de conducte si anume :

Umplerea transeei se a ace pana la acopeirea completa a elementelor din polietilena cu pamaint aanat, material
granular, rezultat din sapaturi si depozitat cu grija separat de pietre, sau alte elemente, si compactarea materialului
de umplere. Drumul sau terenul strabatut de traseu or ramane la cotele aute inainte de inceperea sapaturilor.

MON1ARLA CONDUC1LLOR
Pentru inceput se a ace eriicarea dimensiunilor si caracteristicilor tuburilor cu sabloane mai ales la capete
pentru realizarea corecta a imbinarilor.
Lansarea in sant, se a ace astel incat sa se eite ciocnirile si deormarile ,se or olosi chingi late pentru
alunecare la contactul cu asperitatile santului.
1ransportul se ace in ehicule dotate special pt asigurarea stabilitatii incarcaturii pentru eitarea recarii in timpul
transportului sau manerelor de incarcat -descarcat.
- descarcarea tuburilor in santier se ace cat mai aproape de punctul de montaj pentru a nu i necesare manere
ulterioare
- descarcarea tuburilor in santier se ace pe partea opusa depozitului de pamant
- tuburile se or aseza pe generatoare nu se sprijina pe capete sau armaturi
- este interzisa rostogolitea tuburilor, manerarea se ace prin ridicare.
- tubul se metine usor ondulat in sant pt preluarea dilatatiilor ce ar putea aparea
- pana la sudura, capetele conductelor se or proteja cu dopuri speciale, sau in lipsa acestora cu olie de
polietilena, pentru a impiedica patrunderea materialelor de excaatie in conducta.
- conductele lirate in bare se or suda in tronsoane de cca 30 m si apoi or i lansate in transee, pentru a reduce
operatiile executate in spatiu ingust.

Curbele se or asigura in cea mai mare parte din lexibilitatea materialului, asa cum indica producatorul, iar unde
aceasta este depasita, se or preedea curbe uzinate.

Imbinarea se ace prin sudura cap la cap cu disc, cu rezistenta electrica, cu aparate speciale recomandate de
urnizorii de conducte.

Racordul dintre reteaua eche si cea noua se ace de regula, in caminele de izolare de troson, dar si in camine
special amenajate.

Pe tot traseul conducta se a monta in sant serpuit pentru asiguratea preluarii eorturilor axiale.
1raseul conductei, inainte de acoperire se a marca, cu banda adezia albastra apa`.

J.4.VLRIIICARI SI PROBL

Veriicarea principala se reera la etanseitati, respectare cote de niel,, dimensiuni, pante pozitia caminelor de
aerisire si golire, calitatea materialelor

Pentru tronsoanele de conducta se a executa proba de presiune la o presiune de 1, 5 presiunea de lucru
conorm precizarilor din proiect. Presiunea de proba se a mentine 2 ore.

Proba de presiune este aza determinanta
Materialele si echipamentele or respecta conditiile de calitate impuse.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S0
1oate probele or i acute de executant in prezenta beneiciarului prin inspector de santier atestat in
specializarea 2. 5. 1 tehnico-edilitare.

Perioada de garantie impusa este de 24 de luni de la receptia la terminarea lucrarilor, ara obseratii
Magistrala de transport a unctiona o perioada de proba, inaintea receptiei la terminarea lucrarilor, in ansamblu.

J.S.INS1RUC1IUNI DL 1LHNICA SLCURI1A1II MUNCII

Se or respecta Normele generale de protectia muncii NGPM-1996, precum si normele speciice lucrarilor de
alimentare cu apa ,1995,38 -1995 ,si constructii executate in albie.

Pe durata de executie a lucrarilor si in exploatare se or aea in edere mai ales normele speciice pentru :
- organizarea de santier
- eortul izic
- echipamentul de protectie, de lucru si materiale sanitare
- masuri de prim ajutor in caz de accident
- sudura
- utilaje si mecanisme de ridicat
- lucrari de incarcari, descarcari
- lucrari de terasamente
- executarea transporturilor
- scule si unelte de mina lucrari de alimentare cu apa
- lucrari de consolidari, reparatii, demolari
- schele si esaodaje
Preederile din proiect priind protectia muncii nu au caracter limitati, beneiciarul a lua orice alte masuri care
se impun, in unctie de tehnologia proprie si de modul de exploatare al obiectiului. Aceste masuri sunt menite
sa asigure o executie si o exploatare in bune conditii de protectia muncii pentru eitarea riscului unor accidente
de munca.
Pe santier se vor respecta toate normele PSI in vigoare la data executiei.

J.6.Conducte si fitinguri din polietilena

J.6.J Generaliti

Polietilena este un material plastic din categoria termoplaste, grupa polioleine, aand macromolecule iliorme
parial cristalizate.
1eile si racordurile de polietilena sunt abricate din compound de polietilena la care se adauga aditii speciali si
colorani, rezultand materia prima sub orma de granule, aand o densitate mai mare de 930 g,dm
3
si un
continut de negru de um sub 2,5 pentru polietilena de culoare neagra.
Presiunea nominala a teii este aloarea in bar a unei presiuni interioare de apa, mentinute constante, pe care
teaa trebuie sa o suporte ara deecte timp de 50 de ani la o temperatura de 20
0
C.
1oate conductele de polietilena si itingurile din acelasi material or i abricate respectandu-se calitatea impusa
de ISO 9001.
1eile de polietilena sunt realizate conorm normatielor naionale ,SR ISO, si internaionale ,ISO, speciice
domeniului din care se amintesc:
ISO 442 ,SR ISO 442, 1LVI din PL pentru transportul apei potabile - speciicatii
ISO 161 - 1 1ei din materiale termoplastice pentru transportul luidelor. Diametre exterioare nominale si
presiuni nominale.
ISO 116 ,SR ISO 116, 1ei din materiale plastice pentru transportul lichidelor. Determinarea rezistentei la
presiunea interioara.
ISO 4440 - 1 ,SR ISO 4440 - 1, 1ei si itinguri din materiale termoplastice. Determinarea indicelui de
luiditate la cald in masa.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

SJ
ISO,DIS 11922 - 1 1uburi din materiale plastice pentru transportul luidelor. Dimensiuni si tolerante.

Polietilena este o materie inerta a carei rezistenta chimica la produsele agresie curente este excelenta. Acest
material nu este atacat de dierse microorganisme si bacterii susceptibile de a se gasi in sol.
1eile de polietilena pentru apa potabila sunt de culoare neagra si sunt marcate cu dungi longitudinale albastre.
Dungile de identiicare albastre in numar de 3, or i repartizate uniorm pe circumerinta tubului.
Supraata interioara si exterioara a teilor trebuie sa ie curata, neteda si nu trebuie sa aiba dungi, crapaturi mici,
gauri, ondulatii sau alte deecte.
1uburile or i marcate prin inscriptionare la cald cu panglica conorm normei Nl1 54 - 065 si ISO 1043 - 1.
Marcajul se ace din loc in loc si a conine urmatoarele inormatii:
Sigla abricant, nr. de ordine al abricantului, Nl certiica calitatea tubului, PL 80, aplicatia apa potabila,
presiunea nominala, diametru x grosimea, data abricatiei, numarul lotului de abricatie si originea materiei prime.

J.6.2 Ambalarea, transportul si depozitarea tevilor

1eile din polietilena pot i ambalate si lirate in doua moduri dierite:
a. inasurate sub orma de colac
b. in bare drepte

J.6.2.J. 1eile din polietilena cu diametrul exterior de maxim 110 mm, pot i ambalate si lirate sub orma de
colaci ai caror dimensiuni ariaza in urmatoarele limite:

- laimea colacului de la 100 x 1000 mm
- diametrul de inasurare interior de la 1000 - 2500 mm
- diametrul exterior al colacului maxim 3500 mm.
La stabilirea diametrului interior de inasurare se a aea in edere diametrul exterior si grosimea teii si se a
determina cu relaia int ~ ,24...30,De.
Lungimea teii inasurate se stabileste la intelegere intre urnizor si beneiciar si nu a depasi 310 m pentru De ~
110 mm pana la 1000 m pentru De ~ 50 mm.
1eile din polietilena pot i lirate si in orma de bare drepte,lungimea maxima a acestora iind 12m.
Colacii realizati se or lega in puncte suiciente respectand urmatoarele:
- punctele de legare or cuprinde obligatoriu capetele de inceput si de sarsit ale teii inasurate,
- iecare strat inasurat a i legat independent pentru a impiedica destramarea colacului la desasurare
- capetele teii ambalate in colac se or proteja cu capace pentru a impiedica patrunderea de corpuri straine sau
murdarie in interiorul teii.
- iecare colac a aea o eticheta cuprinzand toate datele de identiicare ale teii, ale urnizorului si beneiciarului
acesteia.

J.6.2.2. Ambalarea tevilor sub orma de bare drepte se a ace sub orma de pachete. Legarea in pachet se ace
utilizand lati de lemn si benzi metalice, aand grija ca in contact cu teaa sa se gaseasca numai lemn, pe lungimea
teilor se or distribui un numar de minim 6 puncte de legatura astel incat la capete primul punct sa ie la
maxim 1,50 m.

J.6.2.3. Manipularea tevilor

1eile de polietilena sub orma de colaci sau bare, se or manipula cu deosebita precautie, respectand cel puin
urmatoarele:
- teile nu trebuie zgariate sau intepate si nu trebuie expuse la oc.
- nu se or utiliza lanturi sau cabluri la manerarea sau legarea teilor
- ranghiile sau benzile textile utilizate la manerarea teilor or i curate, ara nisip, pietre sau alte materiale dure
care, in contact cu teaa, o pot deteriora. Se recomanda benzi textile cu laimea de minim 100 mm.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S2
- dispozitiele de incarcari si manipulare utilizate or aea parile de contact cu teaa protejate cu lemn sau
polietilena.

J.6.2.4. Depozitarea tevilor

Se or respecta urmatoarele cerine pentru depozitarea teilor:
- teile sub orma de colac sau bare, trebuie asezate pe o supraaa dreapta curata, ara pietre sau alte obiecte
ascuite care pot dauna teii.
- teile drepte or i asezate pe rumegus sau nisip, sau pe distantiere din lemn cu dimensiunea 100 x 100 asezate
la distanta de maxim 1,5 m.
- teile drepte se pot insa stiui aand insa grija sa nu se depoziteze mai mult de 10 straturi inaltime.
- timpul maxim admis in care teile de polietilena de culoare neagra pot i depozitate in aer liber si expuse la
lumina soarelui ara protectie, este de 18 luni.
- in mod normal teile de polietilena depozitate in aer liber, se or proteja, contra radiatiilor solare, olosind olie
din polietilena neagra.
- chiar si in condiiile protejarii teilor cu olie neagra nu este admisa utilizarea lor la un interal mai mare de 36
luni de la data productiei.

J.6.2.S. Pozarea tevilor

Dupa saparea transeelor pentru pozarea conductelor, cu perei erticali cu sprijiniri se a realiza obligatoriu un
strat de nisip in grosime de 15 cm. Dupa pozarea conductei, spatiile libere ramase intre tub si peretele santului
respecti deasupra tubului pe o inaltime de 15 cm peste generatoarea tubului se a umple cu nisip.

Deasupra stratului superior de nisip, se accepta material in proenit din sapatura sau din gropi de imprumut, in
straturi tasate de cca. 30 cm grosime.

Pentru o umplere ulterioara a santului se poate olosi material de recuperare, acesta trebuie sa ie bine batatorit,
excluzandu-se astel materialele imbibate cu apa, argile uscate, etc.
Umplerea trebuie eectuata intr-o singura directie si pe cat posibil, in timpul orelor diminetii.

Lste indicat sa se lase libere extremitaile tubului, pentru a putea executa cu usurinta operatiile ulterioare de
montare. O pozare corecta a tubului permite obtinerea celor mai bune rezultate in exploatare.

Patul de pozare al conductei trebuie sa asigure o repartizare uniorma a eorturilor. Nu se admit rezemari.
Adancimea de pozare a aea o acoperire peste creasta tubului de la minim 1,20 m la 1,50 m.
Adancimea medie de sapatura a i de 1,5 m.

Gradul de compactare a umpluturii peste creasta tubului si lateral a i de minim 95 cu densitate uscata
maxima testata.

Coborarea in transee a conductelor si accesoriilor trebuie acuta cu mijloace adecate si in siguranta, astel incat
acestea sa ie erite de loituri sau deteriorari ale supraetelor exterioare si interioare.

Pe durata executiei, conductele trebuie protejate impotria patrunderii impuritatilor.
La intreruperea lucrului, toate deschiderile se protejeaza prin mijloace adecate ,dopuri, acoperiri, lanse oarbe,
impotria patrunderii apei si a namolului.

J.6.2.6. Racorduri si elemente de imbinare din polietilena

Imbinarea conductelor trebuie sa asigure o perecta etanseitate, precum si posibilitatea preluarii tuturor
eorturilor statice si dinamice.
Inainte de executia imbinarilor se a curata interior atat piesele de imbinare cat si al capetelor de conducta, cu
ajutorul periilor moi sau al carpelor.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S3
Pe intreaga perioada a execuiei, pe perioada intreruperilor, la terminarea lucrului zilnic, se or lua masuri de
protectie impotria patrunderii de corpuri straine, animale mici, apa, namol etc.
La imbinarile cu suruburi, acestea se strang in cruce, astel incat sa se realizeze o presare uniorma a elementelor
de etansare.
Pentru toate tipurile de imbinari se or respecta preederile producatorilor si reglementarile tehnice speciice in
igoare.

1uburile si racordurile de polietilena se imbina prin sudura sau cu lanse.
Sudura se poate executa in doua moduri:
a,- cap la cap cu disc ,oglinda, cu rezistenta, deci o sudura prin uziunea capetelor
b,- cu termoelemente pentru sudura si piese electrosudabile ,mansoane, coliere de priza,.
Realizarea sudurii si rezistenta la presiune interioara sunt conditionate de anumiti actori care trebuie sa ie
corelati prin masuri adecate astel:
a,temperatura exterioara care actioneaza asupra timpului de sudura
- la temperaturi mai mici de 5
0
C trebuie sa se asigure o protectie exterioara si o incalzire
- la temperaturi mai mari de 40
0
C trebuie sa se asigure o protectie exterioara si impiedicarea curentilor de aer prin
tubul sudat.
b,compatibilitatea materialelor sudate
- acelasi tip de polietilena PL 80
- indice de luiditate - topire MlI cuprins intre ,0,4 x 0,, 1,3 gr.,10 min.
c,gradul de instruire al sudorilor
Pentru sudarea conductelor, se or instrui sudorii de catre producator sau se or utiliza sudori atestati.
d,respectarea parametrilor de sudura
- presiune pe supraete
- timp de sudura
- timp de racire inainte de scoaterea clemelor de ixare.

Conductele de polietilena cu lanse se imbina asigurandu-se protejarea conductelor ata de eorturile de
incooiere sau de eorturile datorate ariaiilor de temperatura.
La montarea armaturilor grele imbinate cu lanse se or realiza reazeme intre armaturi si radierul caminului de
ane.
Garniturile si materialele de etansare olosite la executarea imbinarilor nu trebuie sa inlueneze calitatea apei
potabile transportate si nici materialele din care sunt abricate conductele.
In prezenta documentaie s-au utilizat urmatoarele tipuri de accesorii: coturi, teuri, reducii, adaptor lansa lung,
colier de bransare cu trecere pe ilet pentru racorduri pe tei de polietilena, lansa pentru adaptoare de lansa din
oel inox, racorduri pentru imbinare mecanica cu mua, mua redusa, racord cu ilet exterior, racord cu ilet
interior cot la 90
0
cu ilet interior si cu ilet exterior, adaptor PL,PL, adaptor cu trecere pe ilet interior din
alama, adaptor cu trecere pe ilet exterior din alama, niplu redus, etc.

Racordurile cu strangere mecanica se monteaza respectandu-se urmatoarele:
- se taie teile perpendicular pe axa lor,
- se debaureaza taietura,
- se sanreneaza usor extremitatile teilor,
- se curata cu solent
- se realizeaza imbinarea cu accesoriile respectie, respectandu-se indicatiile urnizorului pentru accesorii.
In zona de imbinare, grosimile nominale ale peretilor segmentelor de sudat trebuie sa coincida. 1eile si
racordurile se or alinia axial inaintea ixarii in aparatul de sudura. Se a sigura miscarea axiala acila a
segmentului de sudat, utilizand role sau suspensii pendulare.
Supraetele de sudat, trebuie sa se intalneasca cu o iteza apropiata de zero. Presiunea de imbinare este de 0,15
N,mm
2
.
Presiunea de imbinare trebuie mentinuta constanta pe parcursul intregii perioade de racire. Dupa imbinare
trebuie sa se poata constata existenta unui cordon dublu si uniorm de sudura.
Sudarea cap la cap a armaturilor de bransament se poate aplica pentru tei din lDPL conorm DIN 805 din
grupa MlR 010.
Sudarile cap la cap ale armaturilor de bransament, trebuie executate cu ajutorul unor dispozitie de sudare.
Pregatirea sudurii si executarea sudurii se a realiza conorm preederilor din cartea tehnica a producatorului.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S4
Lchipamentul necesar pentru electrosudura este compus din:
- razuitor
- pozitionator
- taietor
- rotunjitor
- aparat de sudura.

J.6.2.7. Proba de presiune a conductelor
Proba conductelor se a eectua la presiunea hidraulica preazuta in proiect dupa minim 24 ore de la realizarea
ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii imbinarilor cu inel de cauciuc pentru PVC si la cca. 2 ore
pentru PL-ID.
Dupa o spalare prealabila a conductelor se trece la eectuarea probei de presiune. Lungimea tronsoanelor de
proba este de maxim 500 m. La inceperea probei de presiune tronsoanele de retea trebuie sa aiba montate toate
armaturile. Inchiderea capetelor tronsoanelor se ace cu blinduri, lanse oarbe sau capace.
Umplerea conductelor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai jos al tronsonului probat si numai dupa
montarea dispozitielor ce asigura eliminarea aerului.
Dupa umplere se recomanda o aerisire inala prin realizarea unei usoare suprapresiuni, pana la eliminarea totala a
bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitielor de aerisire.
Pentru conductele din polietilena, ridicarea presiunii, dupa umplere, se ace in trepte, sectiunile de imbinare se
or supraeghea permanent pe durata probei de presiune.
Dupa atingerea presiunii de proba de 1,5 PN ~ 9 bari se mentin tronsoanele de proba sub presiune timp de 2
ore.
Manometrul olosit a aea diiziuni de 0,1 bar. Pentru eectuarea probei de presiune se olosesc:
- pompe pentru ridicarea presiunii
- manometre
- clapete de retinere
- dispozitie de aerisire
- armaturi de inchidere
- contoare sau debitmetre cu diiziuni de 1l
In timpul probei de presiune nu se admit pierderi de apa.
Desasurarea probei de presiune, cu toate datele din masurile eectuate se inscriu in ise, care or cuprinde si
deeciunile constatate pe perioada probei si remedierile eectuate.
Scaderea presiunii, dupa incheierea probei se ace in trepte. Masiele de proba se demonteaza si se indeparteaza.

J.6.2.8. Spalarea si dezinfectarea conductelor de serviciu
Dupa ce proba de presiune a ost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici un el de reparatii, se
trece la spalarea conductelor.
Spalarea se ace de catre constructor, cu apa potabila pe tronsoane de 100-500 m.
Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritatilor din interiorul conductei. In cazul
in care se spala mai multe tronsoane succesie, spalarea se ace dinspre amonte spre aal.
Dupa spalare se ace dezinectarea pe tronsoane separate de restul reelei si cu bransamentele inchise.
Dezinectarea se ace cu clor sub orma de solutie care asigura in reea minimum 25 30 mg clor acti la un
litru de apa.
Solutia se introduce in retea prin hidranti sau prin prize special amenajate si se eriica daca a ajuns in intreaga

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

SS
parte de retea supusa dezinectarii.
Veriicarea se ace prin hidranti sau cismele de la capetele tronsoanelor, umplerea iind considerata terminata in
momentul in care solutia dezinectata apare in toate aceste puncte de eriicare, in concentraia dorita.
Solutia se mentine in retea 24 h, dupa care se eacueaza prin robinetele de golire sau prin hidranti si apoi se
procedeaza la o noua spalare cu apa.
Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in
limitele admise.
Dupa terminarea spalarii este obligatorie eectuarea analizelor izico-chimice si bacteriologice.
Lacuarea apei pornind de la dezinectarea retelei in reteaua de canalizare sa se aca cu luarea masurilor necesare
de neutralizare a clorului.
In cazul in care dezinectarea si darea in exploatare a retelei trece o perioada de timp mai mare de trei zile sau in
cazul in care, dupa dezinectare, apa transportata nu indeplineste conditiile bacteriologice de calitate,
dezinectarea se repeta.
J.6.2.9. Punerea in functiune a retelei de serviciu
Punerea in unctiune a retelei se ace treptat, pe tronsoane succesie de conducte astel:
- se deschid hidrantii de la extremitatea aal a portiunii care urmeaza a se pune in unctiune.
- se introduce apa in conducta, prin deschiderea treptata a robinetului de la extremitatea amonte a portiunii
respectie.
- dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidrantii deschisi se mai asteapta inca 5 minute,
dupa care se inchid hidrantii.

Punerea in unctiune se a ace numai cu aizul organelor sanitare care eriica daca apa transportata prin retea,
indeplineste conditiile de potabilitate conorm S1AS 1342. Solicitarea eriicarii si a acordului se ace de catre
intreprinderea de exploatare, cu minimum 5 zile inainte de data preazuta a punerii in unctiune a retelei.
In exploatare trebuie sa se asigure continuitatea distribuirii apei la toate punctele de consum, neiind admise
intreruperi in unctionare, decat in cazuri de orta majora ca: intreruperea alimentarii cu energie electrica la
statiile de pompare care reuleaza apa in retea, aarii pe aductiuni.
Lxploatarea retelei se ace cu toate robinetele de linie si de ramiicatie deschise, inchiderea partiala sau totala
iind permisa numai in cazul unui incendiu de proportii, cand este necesara alimentarea cu precadere a anumitor
puncte de consum, in deaoarea altora, pe o perioada strict limitata de timp, sau in cazul unor aarii, in sistemul
de alimentare cu apa.

2. CAIL1 DL SARCINI PLN1RU LUCRARI DL CANALIZARL MLNAJLRA SI
CANALIZARLA PLUVIALA

2.1 1erasamente

2.J.J Sapaturi
Contractantul a i responsabil de excaaii, spargeri si umpluturi. Nici un el de sapaturi nu or i incepute pana
cand Contractantul nu a luat masurile de siguranta necesare, inclusi de bariere si mijloace de dirijare a circulatiei.
Pentru orice lucrari de terasamente, Contractantul a prezenta Responsabilului de proiect o nota scrisa cu zile
inainte de incepere, in care precizeaza programul de lucru. In aceasta perioada Contractantul a intocmi un
proces erbal priind terenul natural, topograia, situatia paajelor, instalatii subterane, daca exista ,apa, canal,
gaze, teleon, electrice, termoicare etc.,.
1oate excaatiile or i executate cat mai aproape de dimensiunile si orma exacta a obiectelor, astel a i
necesar un olum minim de umplutura. In cazul in care obiectele sunt relati apropiate, iar amprizele de sapatura
ale acestora se intersecteaza, planurile de sapatura ca si sapaturile propriu-zise or i concepute respecti
executate ca pentru un singur obiect. In cazul in care doua obiecte alaturate au cote de undare dierite, sapaturile
se or concepe si executa astel incat realizarea obiectului cel mai ingropat in teren, sa nu dea nastere la masuri

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S6
speciale constructie pentru obiectul cu cota de undare superioara. Sapaturile pentru lucrarile de constructii pot
i :
sapatura la taluz ertical ara sprijiniri, in cazul sapaturilor de mica adancime, caand terenul are o
coeziune conenabila.
sapatura la taluz ertical cu peretii proptiti cu sprijiniri de lemn sau metalice, spraituite.
sapatura cu taluze inclinate si cu berme din 2,0 m in 2,0 m inalime, aloarea inclinarii si latimea
bermelor iind in unctie de caracteristicile izico-mecanice ale terenului de undare.
1urnarea betoanelor ca si pozarea conductelor sunt lucrari care se or executa in uscat. Sistemul si locul de
eacuarea a apei or i aprobate de Responsabilul de proiect, Contractantul a asigura suiciente utilaje pentru
epuisment. Costurile aerente epuismentelor trebuiesc prinse in oerta, si or i incluse in preturile pentru
excaare. Pentru asecarea apelor din sapatura se a olosi unul din procedeele urmatoare, in unctie de
caracteristicile terenului:
- drenuri cu pompare din puturi colectoare,
- pompare directa din incinta sapaturii,
- pompare din puturi orate si echipate cu iltre,
- pompare din sisteme de iltre aciculare.

lolosirea unuia din sistemele de mai sus este precizata prin proiect, in unctie de caracteristicile
terenului de undatie, caracteristici ce sunt precizate in studiul geotehnic.

Sapaturile cu pereti erticali nesprijiniti se executa deasupra nielului apelor subterane, in condiiunile C 169-
1988 - paragraele: 4.16, 4.1 si 4.18, gradul de coeziune iind indicat de studiul geotehnic ,Bulet. Constr.
nr.5,1988,. Daca Contractantul intalneste la cota de undare un teren pe care il considera necorespunzator, a
ace o inormare imediata la Responsabilul de proiect care a decide daca se poate unda pe acel teren.

Sapaturile cu perei erticali sprijiniti se executa deasupra nielului apelor subterane, cand adancime sapaturii
depaseste preederile C 169-1988 - paragra: 4.16. si condiiile paragraelor 4.194.28. din acelasi normati.

Sapaturile cu pereti in taluz se pot executa in condiiunile C 169-1988 - paragraele: 4.29 si 4.30, cand undul
sapaturii se ala deasupra nielului apei subterane. Lle se pot executa si in situaia in care nielul apelor subterane
se ala peste cota undului sapaturii, in care caz proiectul trebuie sa precizeze: sistemul de asecare al apelor din
sapatura, bermele si aloarea taluzelor sapaturii, durata unctionarii sistemului de asecare, in uncie de procesul
tehnologic de executie al obiectului.

La sapaturile executate pe terenurile in panta este interzis a se crea depozite de pamant in amonte sau in aal de
acestea deoarece se pot declansa enomene de alunecari. Depozitele de pamant care or seri ulterior la
umpluturi, se or amenaja in aara zonei de amplasare a constructiei, in apropiere de aceasta.

Daca nielul cotei de undare este, din eroare, mai jos decat este necesar, dierenta se completeaza cu beton
simplu clasa Bc3,5 ,marca B50,.

Proilul longitudinal si transersal al transeii este dat in proiect, aici precizandu-se si tehnologia de executie.
Lungimea unui tronson de sapatura pentru conductele de alimentare cu apa nu a depasi 200 m, cu permisiunea
scrisa a Autoritaii Contractante si a Responsabilului de proiect.

Pamantul rezultat din sapaturi se a depozita pe o singura parte a transeii la distana minima de 50 cm de
marginea transeii.

1erenul egetal a i depozit separat de restul pamantului excaat, iind interzisa olosirea lui la umpluturi.
1erenul egetal se a olosi numai pentru acoperirea umpluturilor.

Procentul de sapaturi manuale la executarea excaatiilor pentru constructii, in aara de conducte, exceptand
cazurile de terenuri stancoase, se a stabili de la caz la caz cu Autoritatea Contractanta, dar nu mai mare de 10
din intregul olum. Lxcepie ac cazurile de gropi pentru undatii indiiduale, cu supraata in plan pana la 2,0 x
2,0 m, unde sapaturile manuale nu or depasi 50 din olumul total.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S7
La transeele pentru pozarea conductelor, ultimul strat de 25 cm deasupra cotei de pozare, a i executat numai
manual inainte de pozarea tuburilor, chiar si in cazul sapaturii mecanizate.

Atacarea sapaturilor se a ace numai dupa remiterea de catre Autoritatea Contractanta a planului de retele si
instalaii subterane din zona amprizei sapaturilor. Orice stricaciuni cauzate instalatiilor subterane din ampriza
sapaturilor or i remediate si platite integral de Contractant.

2.J.2 Umpluturi

Dierenta intre olumul total al excaatiei pentru un obiect si olumul exterior acestuia, considerat pana la
nielul terenului, se a umple cu materialul rezultat din sapatura, in cazul in care acesta este corespunzator,
conorm preederilor proiectului.

Nu se accepta umpluturi executate cu:

- pamanturi cu umlaturi si contractii mari,
- maluri si argile noi,
- materiale cu continut de teren egetal sau subtante organice,
- materiale eterogene rezultate din demolari, cu resturi de lemn,
- materiale cu bulgari, etc.
Umpluturile la transeile in care sunt pozate conductele se or executa in 2 etape:
- prima etapa dupa lansarea si pozarea conductei,
- a doua etapa dupa proba de presiune.
Controlul adancimii si pantelor transeii preazute in proiect, se or controla obligatoriu cu porti de izare si
cruci, tolerantele iind de max. 3 cm.

Umplerea transeii dupa lansare si pozarea conductei se a ace in straturi succesie de pamant de cate 20 cm
grosime, compactate cu maiul de mana, pe inaltimea totala de 50 cm peste creasta tubului. In materialul de
umplutura nu se admit pietre si boloani, cu dimensiuni peste 50 mm.

Conducta a i acoperita cu pamant, lasand libere, pana la eectuarea probei de presiune, imbinarile executate in
transee, astel incat sa se eite punerea in stare de lotabilitate a conductei. Dupa proba de presiune pe tronsoane,
transeea se a umple complet cu pamant, lasandu-se libere imbinarile intre tronsoane, care se or umple dupa
proba generala.

Pe restul transeii umpluturile se or eectua cu materialul proenit din sapaturi, prin impingerea pamantului cu
buldozerul si compactarea mecanica pana la nielul stratului egetal. Stratul egetal, se a asterne prin impingere
cu buldozerul, ara compactare, astel incat dupa tasare sa se ajunga la nielul terenului natural.

Supraata terenului pe zona aectata de transeea conductei, trebuie sa ie reacuta in mod identic cu destinatia
initiala ,teren agricol, drumuri, trotuare, etc.,.

1ranseele pentru subtraersarile de drumuri or i umplute in conormitate cu detaliile proiectului de
subtraersare.

Umpluturile pentru constructiile ciile si industriale se or executa in conormitate cu preederile C 169-1988 -
cap.5 paragraele 5.1. - 5.1. Normati priind executarea lucrarilor de terasamente, pentru realizarea undatiilor
constructiilor ciile si industriale ,Bulet. Constr. nr.5,1988,.

Gradul de compactare al umpluturilor a i conorm preederilor C 56-1985 caietul II - cap. 1 paragraele 1.1
1., inclusi preederile proiectului.

Contractantul este obligat sa organizeze pe santier un laborator, echipat si incadrat cu personal instruit, cu
atestare de caliicare, pentru a indeplini toate testele necesare, pentru controlul dupa instructiunile actelor

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S8
normatie in igoare si ale Responsabilului de proiect, emitand buletine de analize pe tot parcursul executarii
umpluturilor. Copiile buletinelor, certiicate de laborator, or i remise Responsabilului de proiect.

Umpluturile care nu indeplinesc gradul de compactare cerut or i inlocuite sau recompactate. Pentru orice tasare
a umpluturii, Contractantul este responsabil si a excaa in consecintaa lungimea tasata pana la adancimea
determinata de Proiectant si a reace umplutura in straturi conorm cerintelor actelor normatie.
1oate stricaciunile cauzate cablurilor, retelelor de cabluri, tei, etc. sau notele de plata care ar putea i adresate
pentru pierderi de electricitate, apa, etc., din cauza oricaror tasari ale umpluturilor, or cadea in seama
Contractantului si el a plati toate cheltuielile sau notele de plata in legatura cu aceste pagube.

2.J.3 Informatii asupra naturii terenului

Inestigarea geotehnica si hidrogeotehnica ,daca este necesar, trebuie pusa la dispoziia Contractantului, atunci
cand Autoritatea Contractanta dispune de aceste studii.
Studiul geotehnic trebuie sa cuprinda stratiicatia amplasamentului lucrarii, cu caracteristicile izico-mecanice ale
stratiicatiei, inclusi stabilitatea amplasamentului. Studiul hidrogeologic trebuie sa urnizeze regimul apelor
subterane, aand caracteristica chimica a acestora, inclusi coeicientul de permeabilitate al solului. Contractantul
pe baza documentatiei tehnice de mai sus, a dimensiona ealuarile sale cu care participa la oerta.

2.J.4 Defriri

Nu se or dobori copaci, arbusti sau tue, inclusi taierea radacinilor, ara aprobarea autoritatilor locale.
1ot materialul rezultat din doboriri a ramane in proprietatea Autoritatii Contractante.

2.J.S Ramblee, diguri, platforme

Orice umplutura de pamant pentru ramblee, diguri sau platorme, ampriza acestor obiecte trebuie curatata, de
pamantul egetal ca si de alte materiale nepotriite si indepartate din aceasta zona.

Umpluturile din pamanturi coezie si necoezie se or eectua in straturi nielate, speciicandu-se: grosimile
uniorme optime ale iecarui strat, tipul de utilaj de compactare, numarul minim de treceri ale utilajului de
compactare, umiditatea optima de compactare.

Se or stabili pe baza datelor rezultate prin compactari de proba pe poligoane experimentale. Determinarile pe
poligonul de proba, se or eectua in prezena delegatilor Contractantului si Responsabilului de proiect. Numai
dupa constatarea ca gradul de compactare, prescris in proiect a ost obinut, se a putea trece la realizarea intregii
lucrari, pe baza unui caiet de sarcini, intocmit de Responsabilul de proiect care a tine seama de C169-1988 -
cap.5 para 5.15.1.

Veriicarea si receptia lucrarilor a i acuta cu respectarea preederilor normatiului C 56-1985 - caietul II - cap.
I art. 1.1 1. si cap.2 - art. 2.1 2.3. ,Bulet. Constr. nr.1-2,1986,.

2.J.6 Realizarea canalizarii cu tuburi din poliesteri armati cu fibra de sticla

Urmatoarele standarde se or aplica la poliester armat cu ibra de sticla , GRP ,:
DIN 16869,1 1LVI din poliester armat cu ibra de sticla. Dimensiuni
DIN 16869,2 1ei din poliester armat cu ibra de sticla. Conditii generale de calitate si eriicare
DIN 16565,1 1LVI si itinguri din rasina poliesterica armata cu ibra de sticla.
SR 4163,3 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si exploatare.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

S9
Generalitati

1uburile din poliester armat cu ibra de sticla ,GRP, se produc din rasini poliesterice, armate cu ibra de sticla
tocata, nisip si carbonat de calciu.
In timpul procesului de abricatie, materialele solide, ibrele de sticla si agregatele sunt adaugate rasinii lichide.
Presiunea nominala indica presiunea de sericiu maxima admisibila exprimata in bari, iar rigiditatea indica
capacitatea tubului de rezistenta la deormare.
1oate tuburile din poliester armat cu ibra de sticla si insertie de nisip or i abricate respectandu-se calitatea
impusa de ISO 9002.
1eile din poliester armat cu ibra de sticla sunt realizate conorm normatielor speciice domeniului din care se
amintesc:
DIN 16869,1 1ei din poliester armat cu ibra de sticla. Dimensiuni
DIN 16869,2 1ei din poliester armat cu ibra de sticla. Conditii generale de calitate si eriicare
DIN 16565,1 1ei si itinguri din rasina poliesterica armata cu ibra de sticla.
Lungimea standard , nominala, a tuburilor din poliester armat cu ibra de sticla si insertie de nisip este de 6 m,
unele tuburi putand i lirate in lungimi mai scurte, in unctie de disponibilitate.
1uburile cu lungime standard sunt lirate cu un singur manson gata montat la unul din capete, adica eecti un
tub cu capat drept si mua.

1ransportul si depozitarea conductelor

Uzina producatoare asigura incarcarea conductelor si ambalarea acestora corespunzator mijlocului de transport
utilizat. Ridicarea pachetelor nu se poate ace decat indiidual, prin utilizarea de chingi textile adecate si in nici
un caz prin olosirea cablurilor sau carligelor.
Lxtragerea conductelor se a ace prin utilizarea unui stiuitor sau macara, preazute cu un dorn de sectiune
circulara de lungime mare.
Conductele se or depozita pe supraete plane , ara rezemari punctiorme , si or i protejate de degradari
mecanice sau murdarirea zonelor de contact si etansare, recomandandu-se utilizarea de suporti de scandura
pentru rezemare.

Pozarea conductelor

Rigiditatea conductei si rigiditatea pamantului in care se monteaza conducta, determina rigiditatea sistemului.
Instalarea corecta a conductelor impune cunoasterea amanuntita a preederilor proiectului de executie si a
tehnologiilor de montaj, atat de catre constructor, cat si de catre reprezentantul beneiciarului.
Se recomanda ca aansarea sapaturii sa se execute corelat cu montarea tuburilor, distantantele intre locurile unde
se ac aceste operatii sa ie cat mai reduse.
Sprijinirea peretilor transeei se a ace conorm preederilor din proiect cu recomandarea ca elementele de
sprijinire, acolo unde este cazul, sa ie astel alese incat sa permita o montare usoara a elementelor de conducta,
ara pericol de prabusire a malurilor.
Latimea minima laterala a transeii , b`,, recomandata de producatori este de 200 mm pentru conducte cu DN 400
mm, iar latimea minima a transeei se a calcula cu ajutorul relatiei b ~ De - 2xb`, unde De reprezinta diametrul
exterior al conductei.
lundul transeii trebuie sa ie egal si stabil, cu panta si adancimea indicate in proiect. La undul transeii trebuie sa
se realizeze un pat de pozare cu o grosime minima reprezentand o patrime din DN 9 max. 150 mm, in aara de
cazul in care mansonul de imbinare necesita mai mult spaiu ,. Se recomanda ca materialul olosit sa ie numai
material granular, iar pentru umplerea laterala si sub utele conductei trebuie olosit nisip sau pietria, cu o
compactare de minimum 90 in zona primara.
Inainte de coborarea tubului in transee in timpul instalarii, se a asigura o groapa de imbinare` sau clopot` in
dreptul racordarii pentru a permite asamblarea corespunzatoare a imbinarii si a asigura ca greutatea conductei
este preluata de corpul conductei si nu de manson de racordare.
Garnitura ,inelul, de cauciuc a racordului si capatul drept de imbinat trebuie sa ie curatate si unse cu lubriiant
chiar inainte de eectuarea imbinarii, care se a realiza prin aplicarea unei orte axiale asupra tubului ce se
monteaza in piesa de racord.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

60
Pana la eectuarea probei de presiune se a ace o umplutura partiala lasand imbinarile libere pentru a se controla
etanseitatea acestora. Deierea unghiulara maxima admisibila in muele de racord este de 3.
Lxecutarea patului de pozare si montarea conductelor se or ace numai in uscat.

2.J.7 Statie de pompare ape pluviale

Statia de pompare are structura de rezistenta ormata dintr-un cheson circular preazut cu placa din beton armat
la partea superioara.
Conectionarea chesonului deschis se a ace pe amplasamentul sau deiniti pe o platorma realizata printr-o
sapatura generala la 1,20 m sub cota terenului natural.
Chesonul este preazut a se realiza in trei tronsoane si tronsoanele se executa pe masura lansarii acestuia prin
sapatura interioara ce se realizeaza.
Lxecutia a incepe cu asezarea cutitului si a armaturii primului tronson. 1ronsonul urmator se executa cand
deasupra terenului a mai ramas 1,00 m din tronsonul precedent.
Armarea chesonului se ace cu armatura de rezistenta orizontala pentru preluarea eortului de intindere din
incooiere datorita solicitarilor din timpul lansarii si armatura erticala, dimensionala la intindere din ipoteza ca
ar ramane chesonul suspendat.
Dupa ce s-a ajuns la cota din proiect se a realiza completarea proilului sapaturii cu piatra sparta, apoi se a
executa un strat drenant din pietria 10-20 cm grosime, se a turna o sapa de beton de egalizare, iar apoi se a
realiza radierul statiei cu piesa de epuisment conorm preederilor din proiect.
Instalatiile hidraulice se or realiza conorm plansei nr. 1M1IVA-090,100-01-C.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

6J
3.CAIL1 DL SARCINI PLN1RU INS1ALA1IL DL SPALA1 S1RADA

Pentru asigurarea debitului si presiuni necesare pentru spalarea starzii se propune executia a doua conducte ,
de o parte si alta a strazii, din polietilena echipate cu dispozitie de stropire ixe.

Conductele de apa executa din tuburi de polietilena PL- ID, PL 100, De 125 x ,4 mm, PN 10, L~688 ml si
se or realiza conorm planului de situatie 1M1IVA - 090,100- 01, 02, 04, 0 - C anexate.

Cele doua conducte de apa se or racorda la reteaua orasului prin intermediul noii conducte proiectate din
polietilena PL- ID, PL 100, De 280 mm, PN 10, L~ 688 m. Pe racordul celor doua conducte se a executa un
camin de ane in care se a amplasa si contorul pentru inregistrarea debitului de apa necesar spalarii starzii.

Caminul de ane se a realiza conorm planului de situatie 1M1IVA - 090,100 - 01, 04, 0 - C si 03 - S,
anexate.

Dispozitiele de spalare au ost amplasate in spatiile erzi dintre locurile de parcare.
Dupa executia conductei de distributie a apei si realizarea racordurilor se or execura dispozitiele de stropit.
Aceste dispozitie se or executa din material plastic DN 32 mm, PN 10, conorm preederilor din plansa
1M1IVA - 090,100 - 04 - C. In ucntie de presiunea apei in conducta de distributie aceste dispozitie de
spalat strada pot ii ascendente sau descendente. Pentru pornirea si oprirea instalatiei de spalat strada este
neoie de o persoana care sa manereze anele din caminul de apometru CV3. In caminul CV 3 se a monta si
contorul de apa, DN 100 mm cu anexa de sensibilizare DN 20 mm.

3.J.NORMA1IVL, PRLSCRIP1II SI S1ANDARDL DL RLILRIN1A

- Legea 10,1995 Priind calitatea in constructii - cu completari
- Legea 10,1990 Legea apelor - cu completari
- Legea 13,1995 Legea mediului - cu completari
- Legea 11,199 Legea priind aprobarea PA1 -sectiunea II -Apa
- lG101,199 Normati priind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara
- lG 66,199 Priind calitatea materialelor utilizate in constructii
- lG 23,1994 Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aerent
- lG 925,1995 Regulament de eriicare si expertiza tehnica a proiectelor, a executiei lucrarilor si a
constructiilor
- P118,1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor
- Normati I 22, 99, Priind proiectarea si executarea conductelor de aductiune si a retelelor de
alimentare cu apa
- Ghidul GP -043,99 Priind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare utilizand conducte din PVC polietilena si polipropilena.
- SR1343,0-1-95 Alimentari cu apa. Determinarea cantitatii de apa. Prescriptii de proiectare
- SR 6819,9 Aductiuni. Prescriptii de proiectare
- SR 4163,2 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de proiectare
- SR 4163,3 Alimentari cu apa. Retele de distributie. Prescriptii de executie si de exploatare
- DIN 805 1ei PLlD, cerinte generale de calitate, teste

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

62
3.2.LXLCU1IA LUCRARILOR

Inainte de inceperea executiei constructorul isi a insusi documentatia tehnica.
Pentru inceput executantul se a amiliariza cu amplasamentul, a eriica reperele de trasare, a trasa
respectand preederile din proiect si a organiza numarul de puncte de lucru propuse pe traseu, a stabili
necesarul de orta de munca si de utilaje pe puncte de lucru, a aproiziona conducta in depozit, a incepe
executia transeelor, a aduce conducta in santier pe masura montarii ei, nu a lasa conducte nemontate pe
traseu de pe o zi pe alta.
Lucrarile se or desasura in ordinea urmatoare:
- trasarea si materializarea reperelor de trasare
- obtinerea aizului de sapatura pentru iecare tronson abordat in localitate ,atentie cablare teleonica,
- desacerea imbracamintii de pe traseele cu beton
- terasamente, pe tronsoane scurte ,sapaturile se or executa manual, mai ales pe tronsoanele inguste, in
apropierea undatiilor,
- sprijinirea sapaturilor pe tonsoanele unde nu poate i respectata distanta nomata de undatii
- sprijinirea conductelor si cablurilor subterane pe suporti din lemn pana la umplerea transeei
- pat de nisip
- montaj conducta pe tonson
- executia acesoriilor pe retea
- proba de etanseitate pe tronson inalizat
- racord la tronsonul probat anterior
- acoperire transee
- reacerea carosabilului la starea initiala

In unctie de tehnologia proprie antreprenorului, ordinea operatiilor poate i schimbata daca este orientata in
directia obtinerii unor rezultate mai bune ca durata de executie sau calitate a lucrarilor.
La executia lucrarilor o importanta deosebita o au respectarea cotelor de niel preazute in proiect, precum
si etanseitatea zonelor de curgere de pe lux , conducte ane, oriicii controlate de staile,. Aceste cerinte
constitue motie de reacere totala sau partiala a lucrarilor.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

63
1LRASAMLN1L
1ranseea a aea o latime de minim 0 cm, si o adancime de 1,80 m in cea mai mare parte, care asigura
acoperirea peste adincimea de inghet de - 80 cm de la cota inita a umpluturilor, care pe tot traseul or
respecta conditiile de compactare preazute prin proiect si recomandate de urnizorii de conducte si anume :
Umplerea transeei se a ace pana la acopeirea completa a elementelor din polietilena cu pamaint aanat,
material granular, rezultat din sapaturi si depozitat cu grija separat de pietre, sau alte elemente, si
compactarea materialului de umplere. Drumul sau terenul strabatut de traseu or ramane la cotele aute
inainte de inceperea sapaturilor.

MON1ARLA CONDUC1LLOR
Pentru inceput se a ace eriicarea dimensiunilor si caracteristicilor tuburilor cu sabloane mai ales la capete
pentru realizarea corecta a imbinarilor.
Lansarea in sant, se a ace astel incat sa se eite ciocnirile si deormarile ,se or olosi chingi late pentru
alunecare la contactul cu asperitatile santului.
1ransportul se ace in ehicule dotate special pt asigurarea stabilitatii incarcaturii pentru eitarea recarii in
timpul transportului sau manerelor de incarcat -descarcat.
- descarcarea tuburilor in santier se ace cat mai aproape de punctul de montaj pentru a nu i necesare
manere ulterioare
- descarcarea tuburilor in santier se ace pe partea opusa depozitului de pamant
- tuburile se or aseza pe generatoare nu se sprijina pe capete sau armaturi
- este interzisa rostogolitea tuburilor, manerarea se ace prin ridicare.
- tubul se metine usor ondulat in sant pt preluarea dilatatiilor ce ar putea aparea
- pana la sudura, capetele conductelor se or proteja cu dopuri speciale, sau in lipsa acestora cu olie de
polietilena, pentru a impiedica patrunderea materialelor de excaatie in conducta.
- conductele lirate in bare se or suda in tronsoane de cca 30 m si apoi or i lansate in transee, pentru a
reduce operatiile executate in spatiu ingust.
Curbele se or asigura in cea mai mare parte din lexibilitatea materialului, asa cum indica producatorul, iar
unde aceasta este depasita, se or preedea curbe uzinate.
Imbinarea se ace prin sudura cap la cap cu disc, cu rezistenta electrica, cu aparate speciale recomandate de
urnizorii de conducte.
Racordul dintre reteaua eche si cea noua se ace de regula, in caminele de izolare de troson, dar si in camine
special amenajate.
Pe tot traseul conducta se a monta in sant serpuit pentru asiguratea preluarii eorturilor axiale.
1raseul conductei, inainte de acoperire se a marca, cu banda adezia albastra apa`.

3.3.VLRIIICARI SI PROBL

Veriicarea principala se reera la etanseitati, respectare cote de niel,, dimensiuni, pante pozitia caminelor de
aerisire si golire, calitatea materialelor
Pentru tronsoanele de conducta se a executa proba de presiune la o presiune de 1, 5 presiunea de lucru
conorm precizarilor din proiect. Presiunea de proba se a mentine 2 ore.
Proba de presiune este aza determinanta
Materialele si echipamentele or respecta conditiile de calitate impuse.
1oate probele or i acute de executant in prezenta beneiciarului prin inspector de santier atestat in
specializarea 2. 5. 1 tehnico-edilitare.
Perioada de garantie impusa este de 24 de luni de la receptia la terminarea lucrarilor, ara obseratii

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

64
Magistrala de transport a unctiona o perioada de proba, inaintea receptiei la terminarea lucrarilor, in
ansamblu.
3.4.INS1RUC1IUNI DL 1LHNICA SLCURI1A1II MUNCII

Se or respecta Normele generale de protectia muncii NGPM-1996, precum si normele speciice lucrarilor
de alimentare cu apa ,1995,38 -1995 ,si constructii executate in albie.
Pe durata de executie a lucrarilor si in exploatare se or aea in edere mai ales normele speciice pentru :
- organizarea de santier
- eortul izic
- echipamentul de protectie, de lucru si materiale sanitare
- masuri de prim ajutor in caz de accident
- sudura
- utilaje si mecanisme de ridicat
- lucrari de incarcari, descarcari
- lucrari de terasamente
- executarea transporturilor
- scule si unelte de mina lucrari de alimentare cu apa
- lucrari de consolidari, reparatii, demolari
- schele si esaodaje

Preederile din proiect priind protectia muncii nu au caracter limitati, beneiciarul a lua orice alte masuri
care se impun, in unctie de tehnologia proprie si de modul de exploatare al obiectiului. Aceste masuri sunt
menite sa asigure o executie si o exploatare in bune conditii de protectia muncii pentru eitarea riscului unor
accidente de munca.
Pe santier se vor respecta toate normele PSI in vigoare la data executiei.

3.S.Conducte i fitinguri din polietilen

3.S.J Generaliti

Polietilena este un material plastic din categoria termoplaste, grupa polioleine, aand macromolecule iliorme
parial cristalizate.
|eile si racordurile de polietilena sunt abricate din compound de polietilena la care se adauga aditii speciali si
colorani, rezultand materia prima sub orma de granule, aand o densitate mai mare de 930 g,dm
3
si un
coninut de negru de um sub 2,5 pentru polietilena de culoare neagra.
Presiunea nominala a eii este aloarea in bar a unei presiuni interioare de apa, meninute constante, pe care
eaa trebuie sa o suporte ara deecte timp de 50 de ani la o temperatura de 20
0
C.
1oate conductele de polietilena si itingurile din acelasi material or i abricate respectandu-se calitatea impusa
de ISO 9001.
|eile de polietilena sunt realizate conorm normatielor naionale ,SR ISO, si internaionale ,ISO, speciice
domeniului din care se amintesc:
ISO 442 ,SR ISO 442, |ei din PL pentru transportul apei potabile - speciicaii
ISO 161 - 1 |ei din materiale termoplastice pentru transportul luidelor. Diametre exterioare nominale si
presiuni nominale.
ISO 116 ,SR ISO 116, |ei din materiale plastice pentru transportul lichidelor. Determinarea rezistenei la
presiunea interioara.
ISO 4440 - 1 ,SR ISO 4440 - 1, |ei si itinguri din materiale termoplastice. Determinarea indicelui de
luiditate la cald in masa.
ISO,DIS 11922 - 1 1uburi din materiale plastice pentru transportul luidelor. Dimensiuni si tolerane.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

6S
Polietilena este o materie inerta a carei rezistena chimica la produsele agresie curente este excelenta. Acest
material nu este atacat de dierse microorganisme si bacterii susceptibile de a se gasi in sol.
|eile de polietilena pentru apa potabila sunt de culoare neagra si sunt marcate cu dungi longitudinale albastre.
Dungile de identiicare albastre in numar de 3, or i repartizate uniorm pe circumerina tubului.
Supraaa interioara si exterioara a eilor trebuie sa ie curata, neteda si nu trebuie sa aiba dungi, crapaturi mici,
gauri, ondulaii sau alte deecte.
1uburile or i marcate prin inscripionare la cald cu panglica conorm normei Nl1 54 - 065 si ISO 1043 - 1.
Marcajul se ace din loc in loc si a conine urmatoarele inormaii:
Sigla abricant, nr. de ordine al abricantului, Nl certiica calitatea tubului, PL 80, aplicaia apa potabila,
presiunea nominala, diametru x grosimea, data abricaiei, numarul lotului de abricaie si originea materiei prime.

3.S.2 Ambalarea, transportul i depozitarea evilor

[evile din polietilen pot fi ambalate i livrate n dou moduri diferite:
c. inasurate sub orma de colac
d. in bare drepte

3.S.2.J. |eile din polietilena cu diametrul exterior de maxim 110 mm, pot i ambalate si lirate sub orma de
colaci ai caror dimensiuni ariaza in urmatoarele limite:

- laimea colacului de la 100 x 1000 mm
- diametrul de inasurare interior de la 1000 - 2500 mm
- diametrul exterior al colacului maxim 3500 mm.
La stabilirea diametrului interior de inasurare se a aea in edere diametrul exterior si grosimea eii si se a
determina cu relaia int ~ ,24...30,De.
Lungimea eii inasurate se stabileste la inelegere intre urnizor si beneiciar si nu a depasi 310 m pentru De ~
110 mm pana la 1000 m pentru De ~ 50 mm.
|eile din polietilena pot i lirate si in orma de bare drepte,lungimea maxima a acestora iind 12m.
Colacii realizai se or lega in puncte suiciente respectand urmatoarele:
- punctele de legare or cuprinde obligatoriu capetele de inceput si de sarsit ale eii inasurate,
- iecare strat inasurat a i legat independent pentru a impiedica destramarea colacului la desasurare
- capetele eii ambalate in colac se or proteja cu capace pentru a impiedica patrunderea de corpuri straine sau
murdarie in interiorul eii.
- iecare colac a aea o eticheta cuprinzand toate datele de identiicare ale eii, ale urnizorului si
beneiciarului acesteia.

3.S.2.2. Ambalarea evilor sub orma de bare drepte se a ace sub orma de pachete. Legarea in pachet se ace
utilizand lai de lemn si benzi metalice, aand grija ca in contact cu eaa sa se gaseasca numai lemn, pe lungimea
eilor se or distribui un numar de minim 6 puncte de legatura astel incat la capete primul punct sa ie la
maxim 1,50 m.

3.S.2.3. Manipularea evilor

|eile de polietilena sub orma de colaci sau bare, se or manipula cu deosebita precauie, respectand cel puin
urmatoarele:
- eile nu trebuie zgariate sau inepate si nu trebuie expuse la oc.
- nu se or utiliza lanuri sau cabluri la manerarea sau legarea eilor

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

66
- ranghiile sau benzile textile utilizate la manerarea eilor or i curate, ara nisip, pietre sau alte materiale dure
care, in contact cu eaa, o pot deteriora. Se recomanda benzi textile cu laimea de minim 100 mm.
- dispozitiele de incarcari si manipulare utilizate or aea parile de contact cu eaa protejate cu lemn sau
polietilena.

3.S.2.4. Depozitarea evilor

Se or respecta urmatoarele cerine pentru depozitarea eilor:
- eile sub orma de colac sau bare, trebuie asezate pe o supraaa dreapta curata, ara pietre sau alte obiecte
ascuite care pot dauna eii.
- eile drepte or i asezate pe rumegus sau nisip, sau pe distaniere din lemn cu dimensiunea 100 x 100 asezate
la distana de maxim 1,5 m.
- eile drepte se pot insa stiui aand insa grija sa nu se depoziteze mai mult de 10 straturi inalime.
- timpul maxim admis in care eile de polietilena de culoare neagra pot i depozitate in aer liber si expuse la
lumina soarelui ara protecie, este de 18 luni.
- in mod normal eile de polietilena depozitate in aer liber, se or proteja, contra radiaiilor solare, olosind olie
din polietilena neagra.
- chiar si in condiiile protejarii eilor cu olie neagra nu este admisa utilizarea lor la un interal mai mare de 36
luni de la data produciei.

3.S.2.S. Pozarea evilor

Dupa saparea transeelor pentru pozarea conductelor, cu perei erticali cu sprijiniri se a realiza obligatoriu un
strat de nisip in grosime de 15 cm. Dupa pozarea conductei, spaiile libere ramase intre tub si peretele sanului
respecti deasupra tubului pe o inalime de 15 cm peste generatoarea tubului se a umple cu nisip.
Deasupra stratului superior de nisip, se accepta material in proenit din sapatura sau din gropi de imprumut, in
straturi tasate de cca. 30 cm grosime.
Pentru o umplere ulterioara a sanului se poate olosi material de recuperare, acesta trebuie sa ie bine batatorit,
excluzandu-se astel materialele imbibate cu apa, argile uscate, etc.
Umplerea trebuie eectuata intr-o singura direcie si pe cat posibil, in timpul orelor dimineii.
Lste indicat sa se lase libere extremitaile tubului, pentru a putea executa cu usurina operaiile ulterioare de
montare. O pozare corecta a tubului permite obinerea celor mai bune rezultate in exploatare.
Patul de pozare al conductei trebuie sa asigure o repartizare uniorma a eorturilor. Nu se admit rezemari.
Adancimea de pozare a aea o acoperire peste creasta tubului de la minim 1,20 m la 1,50 m.
Adancimea medie de sapatura a i de 1,5 m.
Gradul de compactare a umpluturii peste creasta tubului si lateral a i de minim 95 cu densitate uscata
maxima testata.
Coborarea in transee a conductelor si accesoriilor trebuie acuta cu mijloace adecate si in sigurana, astel incat
acestea sa ie erite de loituri sau deteriorari ale supraeelor exterioare si interioare.
Pe durata execuiei, conductele trebuie protejate impotria patrunderii impuritailor.
La intreruperea lucrului, toate deschiderile se protejeaza prin mijloace adecate ,dopuri, acoperiri, lanse
oarbe, impotria patrunderii apei si a namolului.

3.S.2.6. Racorduri i elemente de mbinare din polietilen

mbinarea conductelor trebuie sa asigure o perecta etanseitate, precum si posibilitatea preluarii tuturor
eorturilor statice si dinamice.
nainte de execuia imbinarilor se a curaa interior atat piesele de imbinare cat si al capetelor de conducta, cu
ajutorul periilor moi sau al carpelor.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

67
Pe intreaga perioada a execuiei, pe perioada intreruperilor, la terminarea lucrului zilnic, se or lua masuri de
protecie impotria patrunderii de corpuri straine, animale mici, apa, namol etc.
La imbinarile cu suruburi, acestea se strang in cruce, astel incat sa se realizeze o presare uniorma a elementelor
de etansare.
Pentru toate tipurile de imbinari se or respecta preederile producatorilor si reglementarile tehnice speciice in
igoare.
1uburile si racordurile de polietilena se imbina prin sudura sau cu lanse.
Sudura se poate executa in doua moduri:
c,- cap la cap cu disc ,oglinda, cu rezistena, deci o sudura prin uziunea capetelor
d,- cu termoelemente pentru sudura si piese electrosudabile ,mansoane, coliere de priza,.
Realizarea sudurii si rezistena la presiune interioara sunt condiionate de anumii actori care trebuie sa ie
corelai prin masuri adecate astel:
e,temperatura exterioara care acioneaza asupra timpului de sudura
- la temperaturi mai mici de 5
0
C trebuie sa se asigure o protecie exterioara si o incalzire
- la temperaturi mai mari de 40
0
C trebuie sa se asigure o protecie exterioara si impiedicarea curenilor de aer prin
tubul sudat.
,compatibilitatea materialelor sudate
- acelasi tip de polietilena PL 80
- indice de luiditate - topire MlI cuprins intre ,0,4 x 0,, 1,3 gr.,10 min.
g,gradul de instruire al sudorilor
Pentru sudarea conductelor, se or instrui sudorii de catre producator sau se or utiliza sudori atestai.
h,respectarea parametrilor de sudura
- presiune pe supraee
- timp de sudura
- timp de racire inainte de scoaterea clemelor de ixare.
Conductele de polietilena cu lanse se imbina asigurandu-se protejarea conductelor aa de eorturile de
incooiere sau de eorturile datorate ariaiilor de temperatura.
La montarea armaturilor grele imbinate cu lanse se or realiza reazeme intre armaturi si radierul caminului de
ane.
Garniturile si materialele de etansare olosite la executarea imbinarilor nu trebuie sa inlueneze calitatea apei
potabile transportate si nici materialele din care sunt abricate conductele.
n prezenta documentaie s-au utilizat urmatoarele tipuri de accesorii: coturi, teuri, reducii, adaptor lansa lung,
colier de bransare cu trecere pe ilet pentru racorduri pe ei de polietilena, lansa pentru adaptoare de lansa din
oel inox, racorduri pentru imbinare mecanica cu mua, mua redusa, racord cu ilet exterior, racord cu ilet
interior cot la 90
0
cu ilet interior si cu ilet exterior, adaptor PL,PL, adaptor cu trecere pe ilet interior din
alama, adaptor cu trecere pe ilet exterior din alama, niplu redus, etc.
Racordurile cu strangere mecanica se monteaza respectandu-se urmatoarele:
- se taie eile perpendicular pe axa lor,
- se debaureaza taietura,
- se sanreneaza usor extremitaile eilor,
- se curaa cu solent
- se realizeaza imbinarea cu accesoriile respectie, respectandu-se indicaiile urnizorului pentru accesorii.
n zona de imbinare, grosimile nominale ale pereilor segmentelor de sudat trebuie sa coincida. |eile si
racordurile se or alinia axial inaintea ixarii in aparatul de sudura. Se a sigura miscarea axiala acila a
segmentului de sudat, utilizand role sau suspensii pendulare.
Supraeele de sudat, trebuie sa se intalneasca cu o iteza apropiata de zero. Presiunea de imbinare este de 0,15
N,mm
2
.
Presiunea de imbinare trebuie meninuta constanta pe parcursul intregii perioade de racire. Dupa imbinare
trebuie sa se poata constata existena unui cordon dublu si uniorm de sudura.
Sudarea cap la cap a armaturilor de bransament se poate aplica pentru ei din lDPL conorm DIN 805 din
grupa MlR 010.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

68
Sudarile cap la cap ale armaturilor de bransament, trebuie executate cu ajutorul unor dispozitie de sudare.
Pregatirea sudurii si executarea sudurii se a realiza conorm preederilor din cartea tehnica a producatorului.
Lchipamentul necesar pentru electrosudura este compus din:
- razuitor
- poziionator
- taietor
- rotunjitor
- aparat de sudura.

3.S.2.7. Proba de presiune a conductelor
Proba conductelor se a eectua la presiunea hidraulica preazuta in proiect dupa minim 24 ore de la realizarea
ultimei lipiri sau imediat dupa terminarea realizarii imbinarilor cu inel de cauciuc pentru PVC si la cca. 2 ore
pentru PL-ID.
Dupa o spalare prealabila a conductelor se trece la eectuarea probei de presiune. Lungimea tronsoanelor de
proba este de maxim 500 m. La inceperea probei de presiune tronsoanele de reea trebuie sa aiba montate toate
armaturile. nchiderea capetelor tronsoanelor se ace cu blinduri, lanse oarbe sau capace.
Umplerea conductelor cu apa potabila se incepe de la punctul cel mai jos al tronsonului probat si numai dupa
montarea dispozitielor ce asigura eliminarea aerului.
Dupa umplere se recomanda o aerisire inala prin realizarea unei usoare suprapresiuni, pana la eliminarea totala a
bulelor de aer din apa. Apoi se procedeaza la inchiderea dispozitielor de aerisire.
Pentru conductele din polietilena, ridicarea presiunii, dupa umplere, se ace in trepte, seciunile de imbinare se
or supraeghea permanent pe durata probei de presiune.
Dupa atingerea presiunii de proba de 1,5 PN ~ 9 bari se menin tronsoanele de proba sub presiune timp de 2
ore.
Manometrul olosit a aea diiziuni de 0,1 bar. Pentru eectuarea probei de presiune se olosesc:
- pompe pentru ridicarea presiunii
- manometre
- clapete de reinere
- dispozitie de aerisire
- armaturi de inchidere
- contoare sau debitmetre cu diiziuni de 1l
n timpul probei de presiune nu se admit pierderi de apa.

Desasurarea probei de presiune, cu toate datele din masurile eectuate se inscriu in ise, care or cuprinde si
deeciunile constatate pe perioada probei si remedierile eectuate.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

69
Scaderea presiunii, dupa incheierea probei se ace in trepte. Masiele de proba se demonteaza si se indeparteaza.
3.S.2.8. Splarea i dezinfectarea conductelor de serviciu
Dupa ce proba de presiune a ost incheiata si s-a constatat ca nu mai sunt necesare nici un el de reparaii, se
trece la spalarea conductelor.
Spalarea se ace de catre constructor, cu apa potabila pe tronsoane de 100-500 m.
Durata spalarii este determinata de necesitatea indepartarii tuturor impuritailor din interiorul conductei. n cazul
in care se spala mai multe tronsoane succesie, spalarea se ace dinspre amonte spre aal.
Dupa spalare se ace dezinectarea pe tronsoane separate de restul reelei si cu bransamentele inchise.
Dezinectarea se ace cu clor sub orma de soluie care asigura in reea minimum 25 30 mg clor acti la un
litru de apa.
Soluia se introduce in reea prin hidrani sau prin prize special amenajate si se eriica daca a ajuns in intreaga
parte de reea supusa dezinectarii.
Veriicarea se ace prin hidrani sau cismele de la capetele tronsoanelor, umplerea iind considerata terminata in
momentul in care soluia dezinectata apare in toate aceste puncte de eriicare, in concentraia dorita.
Soluia se menine in reea 24 h, dupa care se eacueaza prin robinetele de golire sau prin hidrani si apoi se
procedeaza la o noua spalare cu apa.
Spalarea se considera terminata in momentul in care mirosul de clor dispare, iar clorul rezidual se inscrie in
limitele admise.
Dupa terminarea spalarii este obligatorie eectuarea analizelor izico-chimice si bacteriologice.
Lacuarea apei pornind de la dezinectarea reelei in reeaua de canalizare sa se aca cu luarea masurilor necesare
de neutralizare a clorului.
n cazul in care dezinectarea si darea in exploatare a reelei trece o perioada de timp mai mare de trei zile sau in
cazul in care, dupa dezinectare, apa transportata nu indeplineste condiiile bacteriologice de calitate,
dezinectarea se repeta.

3.S.2.9. Punerea n funciune a reelei de serviciu

Punerea in unciune a reelei se ace treptat, pe tronsoane succesie de conducte astel:
- se deschid hidranii de la extremitatea aal a poriunii care urmeaza a se pune in unciune.
- se introduce apa in conducta, prin deschiderea treptata a robinetului de la extremitatea amonte a poriunii
respectie.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

70
- dupa ce apa a umplut conducta si a iesit complet limpede prin hidranii deschisi se mai asteapta inca 5
minute, dupa care se inchid hidranii.
Punerea in unciune se a ace numai cu aizul organelor sanitare care eriica daca apa transportata prin reea,
indeplineste condiiile de potabilitate conorm S1AS 1342. Solicitarea eriicarii si a acordului se ace de catre
intreprinderea de exploatare, cu minimum 5 zile inainte de data preazuta a punerii in unciune a reelei.
n exploatare trebuie sa se asigure continuitatea distribuirii apei la toate punctele de consum, neiind admise
intreruperi in uncionare, decat in cazuri de ora majora ca: intreruperea alimentarii cu energie electrica la
staiile de pompare care reuleaza apa in reea, aarii pe aduciuni.
Lxploatarea reelei se ace cu toate robinetele de linie si de ramiicaie deschise, inchiderea pariala sau totala
iind permisa numai in cazul unui incendiu de proporii, cand este necesara alimentarea cu precadere a anumitor
puncte de consum, in deaoarea altora, pe o perioada strict limitata de timp, sau in cazul unor aarii, in sistemul
de alimentare cu apa.

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

7J

Caiete de sarcini
Lucrari de reabilitare instalatii de gaz si termice

P1 - D R.1.R 1R.D. .^C| 1.C.RC| -

72
CAIET DE SARCINI
pentru instalaii gaze naturale (PE)
Extindere retea si bransament presiune redusa

- Generaliti Lucrri pregtitoare

nainte de nceperea execuiei propriu zise se va face predarea amplasamentului prilej cu care se vor
convoca reprezentanii tuturor deintorilor de gospdrii subterane pentru a se stabili poziia exact
a acestor gospodrii i se va stabili precis amplasamentul cel mai potrivit de montare a conductelor
de gaze.
n acest sens se va consulta planul de situatie .
n caz de dubii privind locul de montare al anumitor reele se vor face spturi de sondaj.
Lucrrile de gaze se vor ncepe numai dup avizarea dosarelor preliminare de ctre ntreprinderea
distribuitoare.

- Standarde, normative, prescripii generale care guverneaz execuia

Norme Tehnice NTPEE -2008
Instruciuni ISCIR C9 71
Legea nr. 10/1995a
Instruciuni ISCIR C9 71
Regulament de protecia muncii HG 795
Ordonana Guvernului nr. 60/1997
Ordinul M 7 381 i MLPAT 1219/MC/94

- Materiale, armturi i confecii utilizate

Toate materialele, armturile i confeciile utilizate n conformitate cu prevederile prezentei
documentaii, vor corespunde standardelor i normelor de fabricaie i vor fi nsoite de
certificate de calitate care se vor pstra pentru ntocmirea dosarului definitiv.
Materialele care nu corespund calitativ nu vor fi folosite la executarea lucrrilor.
Orice nlocuire sau schimbare de material se va face doar cu acordul proiectantului.
Extinderea reelei de gaze naturale se va executa numai din materiale omologate, avnd
certificate de calitate i fiind n perioada de garanie acordat de productor.Toate articolele din
polietilen trebuie s fie conforme cu ISO 4437 i cu orice alte cerine suplimentare precizate de
ROMGAZ i s dein agrement tehnic pentru gaze.
Depozitarea materialelor se va face, dup caz, astfel:

Materiale din polietilen
evile din PE i elementele de asamblare din PE se vor depozita n spaii nchise sau
acoperite, ferite de aciunea direct a razelor solare sau a intemperiilor;
este indicat depozitarea tuburilor din polietilen n stive, pe o fundaie plan, lipsit de
asperiti. Pentru tipurile de eav cu diametru mic este indicat stivuirea pe orizontal, pe
palei sau tamburi, pentru a fi mai bine protejate de eventualele deformaii. Colacii nu se
vor stivui pe o nlime mai mare de 2,5 mm. O depozitare corect uureaz n mod sensibil
viitoarele operaii de manipulare a evilor;
nu vor fi admise de la productor evi din PE mai vechi de 6 luni, cu excepia celor
mpachetate imediat dup extrudare i depozitate la interior;

timpul maxim de depozitare a evilor afar i expuse la lumina soarelui este de 12 luni.
Punerea n lucru se va face n ordinea primirii n antier. Nu se vor utiliza, n nici un caz,
conducte mai vechi de 36 luni de la data produciei;
capetele colacilor sau evilor vor fi prevzute cu capace pentru a evita ptrunderea n acestea
de corpuri strine;
fitingurile din PE trebuie s fie depozitate n ambalajele lor originale pn la folosire;
evile i fitingurile din PE trebuiesc depozitate astfel nct s se evite contactul cu produse
chimice (hidrocarburi lichide, etc.) i s nu existe riscul deteriorrii prin spargere, gurire,
zgriere sau expunere la lumin pe durat lung (mai mare de 2 ani).

Materiale din oel
n aer liber (eava, armturi, confecii);
sub oproane acoperite (bitum, benzi izolatoare, grund, oxigen tehnologic);
n magazii nchise (electrozi de sudur, carbid, vopsele, fitinguri, garnituri, uruburi,
materiale de etanare i alte materiale mrunte).

- Verificarea materialelor

a) Material tubular
LA EXECUTAREA LUCRRILOR SE VOR UTILIZA NUMAI MATERIALE VERIFICATE IN CEEA CE
PRIVETE RESPECTAREA CONDIIILOR TEHNICE PREVZUTE IN PREZENTUL PROIECT I
CORESPONDENA CU NORMELE SI NORMATIVELE IN VIGOARE.
evile si elementele de mbinare din PE se vor verifica din punct de vedere al aspectului , iar
poriunile din eav necorespunztoare nu se vor utiliza. Verificarea aspectului se efectueaz cu
ochiul liber, la lumina zilei, de la o distan de max. 0,5 m avnd ca scop identificarea
eventualelor defecte (zgrieturi, bavuri, umflturi, goluri de material, incluziuni, etc.) si
materiale strine (pmnt, balast, textile) pe suprafeele exterioare si interioare.Verificarea
propriu-zis va cuprinde:
diametrul
grosimea
ovalitatea
data fabricaiei
componena i din ce material a fost produs
verificarea vizual a aspectului exterior

b) Materia prim
Materiile prime, rezultate din polimerizarea etilenei, sunt rezultatul unor studii indelungate i
amnunite, efectuate n laboratoarele de cercetare a produselor de polimeri. Rezultatele obinute
pn n prezent confirm valabilitatea folosirii polimerilor n domeniul tubulaturii sub presiune.
Polimerul folosit pentru tubulatur are o structura molecular care garanteaz pstrarea
caracteristicilor mecanice pentru cel puin 400.000 500.000 ore de funcionare, la presiunea de
lucru i la o temperatur a fluidului de 20C. Amestecul din care este format eava trebuie s
corespund condiiilor din standarde.
Sub aspectul tehnico-economic, durata medie de via a unei instalaii a fost fixat la 4050 de
ani depirea acestei perioade mrind nvechirea reelei cu consecina imediat a nlocuirii
acesteia.
Deoarece conductele rezultate din calculul hidraulic, au grosimile de perete mai mici dect cele
ale conductelor din gama de fabricaie curent, se recomand, pentru realizarea extinderii s se
utilizeze numai evi din gama PE80-SDR11.
evile tip PE80-SDR11 se produc din materie prim nou, fr reciclare, conform

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e
trov.ovvt cvriv. ivtre bavt. Regete Carot .i bavt 1 Decevbrie 1 1ivi.oara

J
NTPEE -2008 i SR-ISO 4437.evile se livreaz n colaci sau n bare n funcie de diametrele
utilizare.
Toleranele de execuie, maxim admise, pentru diametrul exterior mediu i ovalitate vor fi,
conform NTPEE -2008. Diferena admis ntre grosimea peretelui n orice punct al ei i
grosimea nominal de perete en va fi permanent pozitiv.
Capetele evilor trebuie s fie tiate neted i perpendicular pe lungimea evii i vor fi protejate
cu capace din polietilen. Pentru a se asigura calitatea la execuie i n continuare sigurana n
exploatare se admit abateri de la perpendicularitate pentru dn=50 200 mm, pan la 4 mm,
conform NTPEE -2008 i anume:

Dn (mm) Abatere de la perpendicularitate
50 < 1 mm

evile vor fi de culoare neagr, marcate cu dungi galbene subiri (minim 4) de-a lungul
generatoarelor repartizate uniform pe circumferin.
Marcarea evilor se face prin imprimarea direct pe eav, astfel nct s nu produc defecte
pentru eav i s fie lizibil pe ntreaga durat de via a evilor.
Recepia materialului tubular const n:
verificarea certificatelor de calitate;
verificarea inscripionrilor de fabric aplicate (n interior sau exterior);
verificarea aspectului, dimensiunilor, ovalitii i rectilinitii;
compararea abaterilor constatate cu cele admise de normele de fabricaie i STAS.
Materialul tubular care nu posed certificate de uzin, va putea fi folosit numai dup
determinarea calitii acestuia de ctre un laborator de specialitate, care s ateste c ndeplinete
calitile materialului tubular prevzut n proiect.
ncercrile de recepie vor fi de scurt durat (nu mai mare de 2.500 ore) i se vor efectua
pentru fiecare tip de produs. ncercrile i msurtorile trebuie efectuate n condiii standard de
laborator.
Informaiile certificate cu privire la materialele folosite i informaiile referitoare la controlul i
ncercarea tuturor produselor (evi, fitinguri, materii prime, etc.) trebuie pstrate i prezentate
organelor de stat pentru asigurarea calitii.

- Condiii de execuie

Amplasamentul lucrrilor
n vederea executrii extinderii de gaze naturale sunt necesare urmtoarele operaii preliminare:
analiza i nsuirea Dosarului Preliminar i a avizului;
confruntarea planurilor cu traseul conductei i schema de calcul cu situaia existent pe teren
i cu celelalte instalaii sau obstacole neprevzute i gsirea soluiei optime de execuie.
Trasarea i execuia extinderii de gaze naturale se va face astfel nct s permit accesul liber
pentru control, ntreinere i reparaii n timpul exploatrii.
La amplasare conductei din PE se vor avea n vedere urmtoarele condiii:
se vor respecta traseele stabilite prin Dosarul Preliminar;
traseul va urmri liniaritatea;
traseul se va stabili numai pe teritoriul public n urmtoarea ordine de preferin:
- n seciunea transversal a strzii:
- preferina nr. 1: n zonele verzi
- preferina nr. 2: n trotuare
- preferina nr. 3: n aleile pietonale
- preferina nr. 4: n zona carosabil

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

2
traseul va respecta distanele i condiiile de instalare fa de celelalte instalaii subterane
existente prevzute n tab. nr. 5 din NTPEE -2008 corespunztoare conductelor de presiune
redus (p = 0,2 2 bar).
Dac respectarea distanelor de la pct.1 - 6 din tabelul de mai jos nu este posibil, aceste
distane se pot reduce cu condiia montrii conductei n tub de protecie.

Distana minim ( m )
Nr. Instalaia, construcia sau obstacolul p = 24 bar p = 0,22 bar p = 0,050,2
bar
1.
Cldiri cu subsoluri sau aliniamente de
terenuri susceptibile de a fi construite
2 1 1
2. Cldiri fr subsoluri 1 0,5 0,5
3. Conducte de canalizare 1 1 1
4.
Canale pentru reele termce, canale
pentru reele telefonice
1 1 1
5.
Conducte de ap, cabluri de for,
cabluri telefonice montate n sol sau
cminele acestor instalaii
0,5 0,5 1
6.
Cmine pentru reele termice,
telefonice i de canalizare, staii sau
cmine subterane n construcii
independente
0,5 0,5 1
7.
Linii de tramvai ( distana msurat
ntre linia cea mai apropiat i
generatoarea lateral )
0,5 0,5 0,5
8. Copaci 0,5 0,5 0,5
9. Stlpi 0,5 0,5 0,5

Tuburile de protecie au drept scop:
a)protecia conductei din PE la solicitri mecanice datorate sarcinilor externe.
b)direcionarea eventualelor scpri de gaze.
n cazul a) protecia se realizeaz introducnd conducta ntr-un tub de oel sau beton
dimensionate corespunztor la solicitri respective.
n cazul b) se pot folosi ca protecie i alte materiale inclusiv tuburi de PE.
n ambele cazuri, ntre conducta de gaze i tubul de protecie se vor prevede distaniere pentru
meninerea unui interval circular ntre conduct i tub. La extremiti, spaiul dintre conducta de
gaze i tubul de protecie se etaneaz, iar tubul va fi prevzut cu rsufltoare.

Sparea anurilor
La sparea anului i n procesul de montare a conductei se vor lua msurile de siguran
necesare pentru ca lucrrile s se desfoare fr accidente sau oprirea circulaiei.
Sparea anurilor se va efectua n conformitate cu NTPEE -2008, cu urmtoarele precizri:
limea antului se va alege astfel nct de fiecare parte a evii s rmn un spaiu liber de
10 cm.
adncimea de pozare este de 0,9 m msurat de la generatoarea superioar a conductei.
nainte de coborrea conductei n an, se aeaz pe fundul acesteia un strat de nisip de 10 cm.
Sudarea evilor i a elementelor de asamblare
Tubulaturile din PE se preteaz la diferite metode de mbinare i prezint o varietate larg de
posibiliti de alegere a acestora n baza evalurilor tehnico-economice specifice.
Racordurile sunt mprite n dou categorii fundamentale:
1.Asamblri nedemontabile;
2.Asamblri demontabile.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

3
n cazul utilizrii conductelor tip PE80 pentru reelele de distribuie, se vor folosi asamblri
nedemontabile.
Acestea se realizeaz utiliznd procedeul de sudare cu racorduri electrosudabile (manoane,
teuri de branament, reducii).
mbinarea cu fitinguri electrosudabile
Fitingurile electrosudabile se compun din manoane, ei, teuri, coturi, etc.
Principiul de baz al electrosudurii const n nclzirea spiralei electrice ncorporate pe
suprafaa interioar a fitingului avnd ca efect topirea stratului superficial de polietilen i
realizarea sudurii.
O mare simplificare a sistemelor de mbinare este obinut prin folosirea unui singur element de
baz, foarte simplu, cum ar fi manonul, pentru a uni toate componentele (curbe, teiuri, reducii,
etc.).
Aceasta metod de sudare caracterizat prin simplitate i siguran n funcionare, se bazeaz pe
realizarea unui manon electric ca mod de racord.
Manonul din P.E. obinut de obicei prin turnare conine la interiorul peretelui o spiral
electric care unete suprafaa interioara a manonului cu cea extern a tubului.
n timpul rcirii, fenomenul de contracie comprim straturile topite genernd condiiile optime
de sudur.
Echipamentul de sudare
Acest echipament trebuie s fie adaptat tehnicilor i caracteristicilor fitingurilor
elecrosudabile, s respecte condiiile impuse prin standardele n vigoare i s fie agrementat.
Echipamentul const n :
aparat de sudur pentru fitinguri electrosudabile;
accesorii pentru curirea evii (rzuitoare, lichide, etc.);
dispozitive de prindere i poziionare;
cuite pentru tierea evii sau fierstru.
Parametrii de sudare
Sudarea prin electrofuziune este determinat de:
tensiune/intensitate
timp de sudare
timp de rcire
Succesiunea operaiilor
tierea evii perpendicular pe axa sa cu ajutorul unui tietor de eav pentru evi de plastic;
curirea evilor n zona unde vor intra n contact cu manonul electrosudabil (adncime de
rzuire va fi de 0,1 mm pentru evi cu De < 63 mm, respectiv 0,2 mm pentru evi cu De >
63 mm;
verificarea lungimii de fixare a evilor n manon;
alinierea evilor i a manonului n dispozitivul aparatului de sudare;
alimentarea cu energie electric i sudarea propriu-zis.
Controlul calitii sudurii
Conform NTPEE -2008 mbinrile prin sudur pentru conductele subterane i aeriene,
trebuie s corespund clasei de calitate II, prevzut n instruciunile tehnice privind stabilirea si
verificarea clasei de calitate a mbinrilor sudate la conducte, tehnologice, ind.I.27.
Controlul nedistructiv al sudurilor la conductele de gaze cf. Art.10.17 din I.6.-98, este
obligatoriu la reele i instalaii subterane i se aplic n procent de 25% din totalul sudurilor,
rezultatele consemnndu-se n buletinele de verificare.Toate sudurile de poziie se verific prin
metode nedistructive i se include n procentul de mai sus.
Controlul calitii sudurilor se realizeaz conform instruciunilor furnizorilor de aparate de
sudur i celor de manoane electrosudabile.Se va verifica vizual alinierea pieselor (eava-
manon).

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

4
Eventuale scurgeri de material constatate n urma unor controale vizuale duc obligatoriu la
respingerea ca necorespunztoare a mbinrii sudate.
Sigurana n exploatare a sudurii PE de nalt densitate, pe lng faptul c este legat de
caracteristicile polimerului (mare docilitate), depinde n egal msur de norme simple de sudare
aplicabile la toate metodele:
curirea suprafeelor i planeitatea acestora;
corecta fixare a pieselor de unit cu ajutorul unor supori de susinere;
respectarea parametrilor de sudare: temperaturi, timpi, presiuni;
respectarea timpilor de rcire;
protecia mpotriva timpului nefavorabil,
calibrarea capetelor.
Nota: n timpul sudurii nu se degaj fum sau vapori nocivi, iar temperatura de sudare este mult
inferioar temperaturii de inflamabilitate a materialului.
TOATE MBINRILE REALIZATE NTRE EVI I/SAU NTRE EVI I ELEMENTE DE ASAMBLARE
TREBUIE S PREZINTE CEL PUIN ACEEAI REZISTEN CU A EVII.
Prelucrarea i mbinarea evilor i a elementelor de racordare din PE se poate realiza la o
temperatur a mediului ambiant cuprins ntre 0C i +40C.
Fiecare din sistemele de mbinare prezentate se realizeaz cu echipamente speciale pentru
timpul de mbinare respectiv.

Montarea armturilor
Conform NTPEE -2008, se pot utiliza armturi din PE sau din oel. Armturile din oel
vor avea suprafeele protejate mpotriva coroziunii. Armturile se vor instala astfel nct s nu
supun eava din PE la sarcini suplimentare.
Armturile din PE se sudeaz cu evile din PE prin unul din procedeele prezentate mai sus .
Armturile din oel se monteaz n dou variante:
cu flane
cu racorduri din PE
Armturile din oel prevzute cu flane se vor racorda la evile din PE prin sistemul de trecere
de la PE la metal cu adaptor de flane i flane.
Armturile din oel prevzute cu racorduri de PE se vor suda cu evile din PE prin unul din
procedeele prezentate mai sus.
Toate armturile se vor monta subteran i vor fi prevzute cu elemente acionate de la
suprafa.
Armturile pot fi montate n cmine de vizitare sau ngropat n pmnt( cu tub protector i tij de
acionare de la suprafa)

Montarea conductei n poziie definitiv
Dup executarea spturii, n conformitate cu indicaiile din prezenta documentaie, se execut
nivelarea fundului anului cu un strat de nisip. Dup pozarea conductei, spaiile libere rmase
ntre tub i peretele anului vor fi umplute cu nisip.
nainte de coborre conductei din PE se va verifica pentru a nu prezenta tieturi, zgrieturi sau
alte deteriorri.
La coborrea conductei n an se vor utiliza frnghi, chingi i/sau scnduri. Se interzice
folosirea cablurilor, srmei, lanurilor sau alte dispozitive sau corpuri metalice.
Se va evita contactul conductei cu pereii anului pentru a nu deteriora conducta i se va acorda
atenie la trecerea conductei pe sub sau pe lng un obstacol. evile din PE se vor monta pe ct
posibil pe fundul anului.
Este indicat s se lase libere extremitile tubului pentru a se executa cu uurin operaiile
ulterioare de montare.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

S
Pentru realizarea unor schimbri de direcie, evile din PE pot fi curbate fr aport de cldur.
Raza minim de curbur este de 20 Dn pentru SDR 11 (30 Dn pentru SDR 17,6).
Nu se admite realizarea coturilor cu ajutorul mainilor i nici prin nclzirea tubului de
polietilen.
O pozare corect a tubului permite obinerea celor mai bune rezultate n exploatare.
Pentru protejarea conductei n timpul unor eventuale lucrri edilitare ulterioare se va monta
deasupra acestora, pe ntreaga lungime a lor (la cca. 25-30 cm) deasupra generatoarei superioare
a conductei, o band de avertizare de culoare galben din PE avnd o lime minim de 6 cm
inscripionat cu denumirea GAZ METAN.

Umplerea anului
nainte de pozarea conductei pe fundul anului se aeaz un strat de nisip compact cu grosimea
de 10 cm.
Dup aezarea conductei, se umple anul cu nisip pn cnd grosimea stratului de nisip,
compactat manual depete cu 10 cm generatoarea superioar a conductei.
Materialul rezultat din sptura cu care se va umple anul va fi introdus treptat, n straturi de
maxim 30 cm i va fi compactat manual.
Dup depunerea i compactarea primului strat de umplutur, se aeaz banda de avertizare i se
continu umplerea.
Umplerea anului se face pe zone, avansnd ntr-o singur direcie. Se poate lucra simultan pe
trei zone consecutive, executndu-se n acelai timp:
pe zona 1: umplerea cu material de umplutur pna la 50 cm, deasupra conductei;
pe zona 2: umplerea cu material de umplutur pna la 20 cm, deasupra conductei;
pe zona 3: umplerea cu nisip.
Refacerea pavajelor i a asfaltului se va realiza numai dup asigurarea ca umplerea cu pmnt a
fost fcut bine i compactat corespunztor.

Marcarea traseului conductei
Traseul conductelor se va semnala prin marcaje cu plci inscripionate, montate pe repere fixe.
Pentru determinarea traseului conductelor se va utiliza un fir metalic nsoitor (fir trasator)
montat pe generatoarea superioar a conductei.
Firul trasator este constituit dintr-un conductor singular din cupru de 2,5 mmp, fir unic, cu
izolaie din polietilen aprobat pentru uz subteran. Acesta se va lega la firul trasator din lungul
conductei prin intermediul unor conectori din cupru (4,8 mm x 50 mm), aceast mbinare
electric izolndu-se cu un cupon de mastic bituminos (100 x 100 mm) aplicat prin ndoire peste
conectori pentru a creea o etanare impermeabil.
Se interzice rularea cupoanelor de mastic bituminos peste conectori i conductori.
Firul se va monta pe ntreg traseul conductelor i se va fixa pe generatoarea superioar a
acestora.
La distane de maximum 300 m firul metalic va fi prevzut cu puncte de racordare la o surs
electric.
- Verificri i probe

Verificri nainte de montaj
Constau n verificarea aspectului evilor i elementelor de asamblare pentru a fi eliminate cele
care prezint defecte.
evile i elementele de mbinare se vor verifica din punct de vedere al aspectului iar poriunile
din eav necorespunztoare nu se vor utiliza. Verificarea aspectului se efectueaz cu ochiul liber
la lumina zilei, la o distan de maxim 0,5 m, avnd ca scop identificarea eventualelor defecte

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

6
(zgrieturi, bavuri, umflturi, goluri de material, incluziuni, etc.) pe suprafee interioare i
exterioare.

Verificri n timpul montajului
n timpul montajului se vor face urmtoarele modificri:
verificarea corectei funcionri a dispozitivelor de sudare
verificarea vizual a sudurilor, eventual i cu raze Roentgen
verificarea calitii sudurilor
verificarea condiiilor de realizare a anului
verificarea respectrii distanelor minime de amplasare i a adncimii de montaj
verificarea modului de pozare a conductelor
verificarea modului de umplere a anului
verificarea realizrii marcrii traseului
Dup terminarea montrii se vor verifica toate fitingurile i conducta i vor ncepe pregtirile
pentru efectuarea probelor de presiune.

ncercri preliminare
n vederea pregtirii pentru verificrile de recepie, executantul va face ncercri preliminare n
aceleai condiii cu ncercrile de recepie.
ncercrile preliminare constau n formarea de tronsoane pe marginea anului rezultate prin
mbinarea cap la cap a mai multor evi, astfel nct n funcie de diametrul conductei s nu
depeasc posibilitile de lansare i verificare.
Dup formarea tronsoanelor se procedeaz la suflare cu aer n interior pt. ndeprtarea
eventualelor impuriti. Se monteaz capace la cele dou capete, se pun sub presiune i se
verific cu produs spumant fiecare mbinare n parte. Cu aceast ocazie se face i controlul
vizual al fiecrei suduri.
Dup efectuarea acestor operaii se coboar tronsoanele n an i se fac sudurile de poziie,
dup care se trece la efectuarea verificrilor de recepie.

- Probe de presiune

Probele de presiune se vor efectua n conformitate cu prevederile NTPEE -2008 cu
urmtoarele precizri:
proba de presiune preliminar se efectueaz cu aer la presiunea de 1 bar, timp de 1 or, dup
pozarea conductelor n an
proba de rezisten se va efectua cu aer la o presiune 4 bar timp de 24 ore
proba de etaneitate se face cu aer la o presiune de 2 bar timp de 1 ora.
La ncercarea de etaneitate, diferena dintre presiunile absolute( presiunea efectiv citit la
manometru + presiunea barometric, citit la barometru) la nceputul i sfritul ncercrii dup
aplicarea coreciei de temperatur cf. cap 12.7 trebuie s fie inferioar erorii maximale datorit
impreciziei aparatelor de msur, care se consider egal cu 13 mbar.
Condiiile de ncercare i rezultatele obinute se vor consemna ntr-un proces verbal de recepie.
Este interzis remedierea defectelor n timp ce conductele se gsesc sub presiune.
Toate ncercrile vor ncepe dup egalizarea temperaturii aerului din conduct cu cea a
mediului nconjurtor. nceputul ncercrii se consider din momentul stabilizrii presiunii.
n timpul ncercrilor nu se admit scderi ale presiunii de prob.

- Traversri de obstacole naturale i publice

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

7
Traversrile obstacolelor naturale (anuri, canale prie, etc.) se vor proiecta innd seama de
condiiile oferite de teren.
Tipurile de traversri utilizate sunt subtraversrile n tub de protecie metalic sau beton sau
supratraversrile prin trecerea la conducte de oel.
Traversrile de ci de comunicaii (D.N., D.J., D.C.) se vor executa subteran n tub protector
metalic la 1,2 m pn la generatoarea tubului de protecie, conform cu prevederile NTPEE -2008
i STAS 9312-87 n baza acordului prealabil al beneficiarului cii de comunicaie respective.
ntre conducta de gaze i tubul de protecie se vor prevede distaniere pentru meninerea unui
interval circular ntre conduct i tub. La extremiti spaiul dintre conducta de gaze i tubul de
protecie se etaneaz, iar tubul va fi prevzut cu rsufltoare.
Distanele minime ntre conductele de gaze din PE i alte instalaii, construcii sau obstacole,
sunt redate n Tabelul 5 din NTPEE -2008
La executarea tuturor lucrrilor de mai sus, se va avea n vedere refacerea tuturor structurilor de
teren iniiale: maluri, terasamente, rigole, canale, etc.

- Intersecia cu alte instalaii i construcii

Conform NTPEE -2008, intersecia traseului conductelor de gaze naturale cu traseul altor
instalaii subterane sau aeriene se va face cu avizul unitilor deintoare ,de regul:
perpendicular pe axul instalaiei sau lucrrilor traversate
la cel puin 200 mm deasupra celorlalte instalaii
n cazuri excepionale se admit traversri sub alt unghi dar nu mai mic de 60.
Alte instalii subterane, care se vor realiza ulterior conductei de gaze naturale i vor
intersecta traseul acesteia, se monteaz cel puin la distana minim admis, cu avizul
unitii de distribuie a gazelor naturale.
- Msurtori

S-a ntocmit lista cu cantitile de lucrri , care cuprind toate lucrrile prevzute n piesele
scrise i desenate ale proiectului. S-au ntocmit liste separate pentru nlocuirea conductei de
presiune redus i separat pentru reelele de presiune redus. La fel au fost structurate i dosarele
preliminare ce se nainteaz la Distribuia de Gaze spre avizare.

- Conformarea proiectului la cerinele formulate prin Legea 10/1995

Rezisten i stabilitate
Conductele folosite au grosimea peretelui n msur s satisfac cerinele de rezisten i
stabilitate.
Armturile vanele prevzute din R 15 bar, deci sunt n msur s reziste la toate eforturile la
care sunt supuse.
Pentru a nu se micora rezistena pe parcurs ruginire, toate conductele se trateaz anticoroziv
Conductele se vor monta n anuri pe pat de nisip. Pmntul de umplere a anurilor va fi
compactat n straturi de cte 20 cm.
n plus, sudurile conductelor pozate sub carosabil i sub calea de rulare s-au prevzut a se ntri
cu manoane sau eclise.

Sigurana la foc
Pe parcursul lucrrilor se vor lua toate msurile de prevenire i stingere a incendiilor prevzute
n reglementrile indicate n proiect.
Conductele vor fi etane, deci fr scpri de gaze.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

8
Capetele racordurilor de presiune redus se vor prevedea cu robinete de nchidere i cu buoane
nchise etan cu cnep i miniu de plumb, pentru ca pe toat perioada de ateptare pn la
utilizarea acestor racorduri s se nlture posibilitatea ca cineva s deschid robinetele i s
aprind gazul.
Conductele i armturile se supun la probe de presiune cu ap i spun pentru a se evita orice
scpare de gaze pe parcursul exploatrii.
Conductele de gaze se execut din materiale necombustibile.

Sigurana n exploatare
Conductele de gaze se amplaseaz la instalaiile prevzute de norme fa de alte gospodrii,
(subterane sau cldiri conf. NTPEE -2008, tabelul 5)
Pentru a elimina eventualele scpri de gaze n atmosfer i a nu le da posibilitatea s ajung n
spaii nchise sau cu pericol de scntei se prevd tuburi de protecie i rsufltori, etanarea
instalaiilor n cldiri ale diferitelor reele subterane, precum i etanarea canalelor de orice fel
amplasate pe o distan mai mic de 5 m fa de conductele de gaze.
Capacele cminelor de vizitare se vor prevedea cu goluri de aerisire liber, pentru a evita
concentrarea eventualelor scpri de gaze n cmine.
n exploatare se vor respecta cu strictee normele i instruciunile de folosire a gazelor naturale.

Etaneitate
ntreg sistemul de conducte i armturi de gaze naturale trebuie s fie etan. n acest sens, nc
nainte de punerea n funciune conductele se supun la probe de presiune de rezisten i de
etaneitate cu aer. Se fac i probe de cas nainte de probele propiu-zise.
n timpul probelor de presiune nu se admit pierderi de aer. Dac se constat pierderi, probele se
ntrerup, se golete aerul, se remediaz defectele i apoi se reiau probele.
Probele de rezisten se fac la 1,5 P
s
pentru cele de presiune redus.
Proba de etaneitate se face la 1,5 P
s
pentru cele de presiune redus.
DURATA NCERCRILOR DE REZISTEN VA FI DE 1 OR IAR A CELOR DE ETANEITATE DE 24 ORE.
Verificarea sudurilor dintre conductele existente i cele noi se va face cu gaz la presiunea de
lucru a conductelor respective. Controlul se va face de asemenea cu clbuc de spun cu ap.
Armturile se probeaz nainte de montare, la o presiune P = 1,5 P
regim
, adic de 8,1 bar pentru
medie presiune i 2,7 bar pentru presiune redus.
La ncheierea probelor se ntocmesc procesele verbale de rigoare.

Confort higrotermic
Instalaiile de gaze n general servesc pentru mbuntirea condiiilor de via, fie la prepararea
hranei, fie pentru nclzire, deci pentru mbuntirea confortului higrotermic.
Conductele au fost dimensionate pentru a permite racordarea la gaze a tuturor consumatorilor
virtuali din zon n sistem de nclzire central cu cazane performante i automatizate, deci
economice. Se nelege c dac s-ar prevedea cazane neperformante ar trebui debite mult mai
mari de gaze dar n condiiile zilelor noastre aa ceva nu se mai admite.

Ambiana atmosferic (puritatea aerului)
Instalaiile care se prevd sunt etane, deci nu eman n atmosfer gaze care s impurifice aerul
atmosferic.
Prin arderea gazelor se produc totui gaze de ardere care impurific aerul atmosferic, dar
trebuie s inem cont c limitele dintre toi combustibilii utilizai, gazele naturale produc cele mai
puine noxe, mai ales dac sunt arse n utilaje performante (ceea ce e perfect posibil).

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

9
Lucrrile de execuie care presupun printre altele i nclzirea bitumului, care degaj un miros
mai puin agreabil se vor desfura n staii fixe departe de zon, deci nu afecteaz aerul din
zon.

Protecia npotriva zgomotului (confortul acustic)
Lucrrile de reele de gaze naturale nu comport zgomote pe parcursul lor.
n exploatare, folosirea gazului metan este ct se poate de silenioas deci nu pune nici un fel
de probleme de ordin acustic.

Confortul vizual
Conductele prevzute n prezenta documentaie vor rmne pozate n pmnt deci nu
impienteaz asupra aspectului vizual al zonei. n faza de racordare la reeaua de gaze a
imobilelor, vor aprea pe faada cldirilor sau n gangurile de acces cutiile de montare a
regulatoarelor de presiune i conductelor de plecare spre consumatori. Se va cuta ca aceste cutii
metalice vopsite n galben ca i conductele propriu-zise s se ncadreze ct mai bine n
elementele de faad.

Confortul tactil
n procesul de execuie cnd se utilizeaz sudura se va avea grij s nu se produc arsuri.
Deasemenea, manevrarea conductelor i pieselor grele se va face cu mnui de protecie pentru
prentmpinarea zgrieturilor.
n exploatarea propiu-zis nu se pun probleme de confort tactil.
Dac se vor cra evi prin purtare pe umeri se va avea grij ca lucrtorii care execut operaia
respectiv s foloseasc acelai umr altminteri, la aruncarea evii vor risca s trnteasc la
pmnt sub eav pe cel care a folosit alt umr dect majoritatea.

Confortul antropodinamic
n execuie se produc vibraii la utilizarea aparatelor de tiere cu disc abraziv i la cele de
spargere asfaltului i a patului de beton al strzii pentru crearea sanului de montare a
conductelor. Se vor utiliza aparate n stare bun de funcionare, verificate, pentru a nu produce
vibraii dincolo de limitele admise. n exploatare, folosirea gazelor naturale nu produce vibraii.
Armturile vor avea prese tupele , corect strnse pentru a putea fi manevrate uor.

Igiena, sntatea oamenilor, refacerea i protecia mediului
n execuie se desfoar o serie de operaii n msur s efectueze igiena i sntatea
oamenilor precum i mediul nconjurtor.
Astfel sau loc operaii de:
1. spturi care murdresc zona nconjurtoare anului
2. izolaii de conducte la care se folosesc diluani, materiale greu degradabile ca bitum,
mpslitur de fibre de sticl, miniu de plumb, vopsea de ulei etc.
ACESTE MATERIALE, DAC SUNT MPRTIATE CA ATARE SAU SUB FORM DE DEEURI I
RESTURI, POLUEAZ SOLUL.
Operaiile de sudur provoac gaze urt mirositoare i duntoare sntii. Lucrtorii sudori
vor bea neaprat lapte dulce n timpul lucrului i vor purta obligatoriu ochelari de sudur (la
sudura autogen) sau masc de protecie i or (la sudura electric). De asemenea, vor purta
nclminte rezistent la scntei i zgur ncins.
Interveniile de remediere a unor defecte constatate n timpul probelor se vor face numai dup
golirea aerului din conducte.
Intrarea n cminele de vizitare se va face numai dup aerisirea corespunztoare a acestora de
eventualele concentraii de gaze i numai sub controlul strict n echip, deci nu de unul singur.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J0
Se recomand ca lucrtorul care intr n cmin s fie legat cu centur i frnghie, pentru a putea
fi scos de ctre nsoitor n caz c lein n cmin.
n exploatare, folosirea gazelor naturale nu pune probleme de igien i sntate, ba din contr,
mbuntete condiiile de igien, sntate i mediu, fiind cel mai confortabil combustibil.

Adaptarea la utilizare
Execuia se va face cu scule i utilaje corespunztoare operaiunilor ce urmeaz a se executa.
Conductele proiectate au fost prevzute cu robinete de nchidere a unor poriuni n caz de
nevoie. Robinetele au fost nchise n cmine de vizitare corespunztoare. Reelele au fost astfel
concepute nct fiecare cldire s aib la intrarea din strad un racord de gaze naturale, din care
s se continue ctre interior branamentele i instalaiile de utilizare. Racordurile de gaz
prevzute n documentaia de fa se sfresc cu un robinet de nchidere montat pe conduct
imediat dup ieirea din pmnt. Aceste racorduri se vor executa de fiecare beneficiar n parte
dup executarea reelei stradale.

Durabilitate
Lucrrile proiectate sunt astfel concepute nct s fac fa n bune condiii duratei normate de
exploatare. n acest fel, conductele au fost prevzute a fi izolate anticoroziv i chiar poriunile
pozate aparent se vor grundui i vopsi. Sudurile se vor executa de ctre sudori autorizai.
Dimensionarea conductelor s-a fcut astfel nct s ofere condiii de alimentare cu gaze a
imobilelor din zon fr a necesita nlocuire i cretere de capacitate n urmtorii 20 de ani.
Armturile prevzute sunt de calitate corespunztoare.

Economia de energie
Din punct de vedere a economiei de energie, folosirea gazelor se preteaz foarte bine la cazane
performante, exploatate economic.

Economicitate
Soluiile prezentate au inut cont de valoarea de investiie a lucrrilor precum i de valoarea
aprobat n S.F.
S-a inut cont de perspectiva de dezvoltare prezentat de eful de proiect.
Soluia de alimentare cu gaze a fost discutat de proiectantul de specialitate cu personalul
autorizat din cadrul E.ON . GAZ Timioara.
La ntocmirea DE i DP-ului se vor ine seama de toate avizele de la deintorii de gospodrii
subterane precum i CU al primriei Timioara.

ntocmit,
COTARCA GHEORGHE

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

JJ
CAIET DE SARCINI
|nsta|at|| term|ce
(reab|||tarea straz|| Vacarescu , tronsonu| |ntre b-du| Rege|e 6aro| s| str. 1.0ecembr|e 1989}

A. Cenera||ta[|

Prezerlu| ca|el de sarc|r| descr|e |ucrar||e pro|eclale, ca||lalea raler|a|e|or, cord|[|||e de
execu[|e a |ucrar||or, prooe, ver|l|car|, e|ererle lerr|ce aralale ir p|arur| ;| |rlorra[||
corp|ererlare alererle re[e|or lerr|ce exler|oare d|r zora P|ala lozel|r, slr. vacarescu.

. 8tandarde, normat|ve | prescr|p[|| care stau |a baza execu[|e| |ucrar||or

3TA3 190Z/1,2 - 9Z - pr|v|rd recesaru| lerr|c perlru irca|z|re
3TA3 Z5, 101/2-80 - pr|v|rd [ev||e d|r o[e| sudale ;| lara sudura perlru
|rsla|a[||
3TA3 5838/80 - pr|v|rd vala r|rera|a
3TA3 1598-80 - pr|v|rd arralur||e ul|||zale
3TA3 10Z02-80 - pr|v|rd prolec[|a corlra coroz|ur||
C112-85 - lrslruc[|ur| perlru execularea lerro|zo|a[|||or
l.13 - 05 - Norral|v perlru pro|eclarea ;| execularea |rsla|a[|||or de
irca|z|re cerlra|a
Legea rr.10/95 - pr|v|rd ca||lalea ir corslruc[||
C.1-83 - Prescr|p[|| lerr|ce pr|v|rd |rsla|area, exp|oalarea
rec|p|er[||or suo pres|ure
C.3Z-83 - Prescr|p[|| lerr|ce pr|v|rd supape|e de s|gurar[a
CR.13-Z1 - Prescr|p[|| pr|v|rd prolec[|a rurc|| ir l|rpu| corlro|u|u|
lerr|c a| rec|p|er[||or suo pres|ure
C.5-85 - Norral|v perlru ver|l|carea ca||la[|| ;| recep[|a |ucrar||or
de corslruc[|| ;| |rsla|a[||
P.118 - Norre de pro|eclare ;| rea||zare a corslruc[|||or pr|v|rd
prolec[|a |a ac[|urea locu|u|
0ecrel rr.290/ZZ - Norre gerera|e de prolec[|e irpolr|va |rcerd|||or |a
pro|eclarea ;| rea||zarea corslruc[|||or ;| |rsla|a[|||or
381/1219/VC/91 - Norre gerera|e de prever|re ;| sl|rgere a |rcerd|||or
NRPV - 93 - Norre repuo||care de prolec[|a rurc||
l.0.21/|ur.1991 - Regu|arerl pr|v|rd ca||lalea ir corslruc[||
l.0.2Z2/|ur.1991 - Regu|arerl pr|v|rd corlro|u| de slal ir corslruc[||
l.0.39221/|ur.1991 - Regu|arerl pr|v|rd agrererl lerr|c perlru produse
0rd|r VF-VLPAT
rr.Z92/13N/|ur 1991
- Norre relodo|og|ce pr|v|rd cor[|rulu| cadru a|
pro|eclu|u|

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J2
6. Hater|a|e

Valer|a|e|e de |rsla|a[|| care |rlra ir corporer[a |ucrar||or pro|eclale surl : [ev| sudale
|org|lud|ra| - 3TA3 Z5Z, Z5 ;| 101/2 ;| 3TA3 530, 3TA3 101/9 perlru corducle pre|zo|ale,
roo|re[| lorla ircr|dere, go||re - 3TA3 1518-80, 3TA3 180-80 sau sler|c| Pr 10, elc.
Valer|a|e|e de corslruc[|| ul|||zale surl : sa|le|e vala r|rera|a l|p P - 3P31, lao|a de
a|ur|r|u 0,3 rr, r|s|p, oelor 8100, agregale ralura|e, corlec[|| rela||ce, prolec[|e
arl|coroz|va (grurd ro;u) ;| era|| ororz-a|ur|r|u.
Valer|a|e|e de adaos lo|os|le |a iro|rarea pr|r sudura e|eclr|ca, lreou|e sa corespurda
procedeu|u| de sudura ;| raler|a|e|or de oaza d|r par[||e ce se iro|ra pr|r sudura, ;| sa se
as|gure cusalur|| sudale propr|ela[| ce| pu[|r ega|e cu ce|e a|e raler|a|e|or de oaza. 3e
|rlerz|ce sudarea cu e|eclroz| urez|[|.

0. Transportu| | man|pu|area conducte|or
Corducle|e ;| e|ererle|e pre|zo|ale lreou|esc ler|le de delecle recar|ce, de |ov|r|,
de sarc|r| slal|ce, |ar lrarsporlu| lreou|e sa l|e aslle| eleclual, ircl sa ru se delorreze sau
sa se deler|oreze.
La lrarsporl corducle|e se vor l|xa irpolr|va dep|asar|| ;| ru se vor lrarsporla
irpreura cu oo|ecle ascu[|le, care ar pulea deler|ora [ev||e de prolec[|e. Corducle|e pol
depa;| cu rax|r 1 r suprala[a de ircarcare, corlorr prescr|p[|||or de c|rcu|a[|e ;|
lrarsporl. Capele|e [ev||or se vor l|xa irpolr|va perdu|ar||.
lr cazu| lrarsporlu|u| lerov|ar, corducle|e se vor l|xa pe loala |urg|rea |or de
suprala[a de lrarsporl, |urd ir cors|derare prescr|p[|||e lrarsporlu|u| lerov|ar. lr cazu| ir
care lrarsporlu| se lace pe d|slar[e rar|, d|slar[e|e de rezerare ru vor depa;| 2 r ;|
suprala[a de rezerare lreou|e sa a|oa o |a[|re de ce| pu[|r 20 cr.
Avrd ir vedere sers|o|||lalea |a lerperalur| joase a raler|a|e|or p|asl|ce, suo -5C
ircarcarea ;| lrarsporlu| se vor eleclua cu aler[|e deoseo|la.
R|d|carea corducle|or ;| e|ererle|or se va eleclua doar cu d|poz|l|ve
corespurzaloare de r|d|care (se adr|l cr|rg| de arcorare de r|r. 10 cr |a[|re).
Esle |rlerz|sa perlru r|d|carea d|recla a aceslor produse ul|||zarea cao|ur||or de o[e|
sau a lrrgr|||or de srra lara d|slr|ou|lor de sarc|ra, deoarece pol deler|ora [eava de
prolec[|e, (se poale ul|||za perlru ircarcare sl|vu|loru| doar cu pre|urg|lor).
Esle |rlerz|sa arurcarea, roslogo||rea, lrrea corducle|or ;| a e|ererle|or
pre|zo|ale.
E|ererle|e pre|zo|ale se vor depoz|la doar pe suprale[e p|are, cu spr|j|r|re
corespurzaloare. Aslle| se vor ev|la sarc|r||e recar|ce purcl|lorre, dalorale a;ezar||
reur|lorre, care ar pulea corduce |a deler|orarea [ev||or.
Nu esle perr|sa depoz|larea corducle|or pe l|rp irde|urgal, ir |ocur| expuse
raze|or so|are a e|ererle|or cu prolec[|e d|r raler|a| p|asl|c, deoarece raze|e u|lrav|o|ele
au elecl deslrucl|v asupra lev|| de prolec[|e ;| descorpure |zo|a[|a d|r spura
po||urelar|ca.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J3
E. Pozarea conducte|or
F. Tehno|og|a de execu[|e prez|nta o descr|ere genera|a a re[e|e|or pe categor|| de
|ucrar|, cond|[|||e spec|f|ce de execu[|e cu cer|n[e|e ca||tat|ve ce trebu|esc
|ndep||n|te |n vederea rea||zar|| unu| ob|ect|v corespunzator.
lr gerera|, se adoplala o lerro|og|e spec|a|a de rea||zare perlru aslle| de |ucrar|. Avrd ir
vedere
cord|[|||e spec|l|ce d|r lerer pol |rlerver| rod|l|car| a|e l|uxu|u| lerro|og|c care se vor slao||| |a
la[a |ocu|u| pe parcursu| execu[|e|.
F|uxu| lerro|og|c ce lreou|e adoplal se corpure d|r urraloare|e opera[|| pr|rc|pa|e
(care surl dezvo|lale ir cap|lo|e|e spec|l|ce corlorr ca|elu|u| de sarc|r|):
1. Predarea arp|asarerlu|u| de calre |rvesl|lor| ;| pro|eclarl arlrepreroru|u| |ucrar||.
3e vor
preda pr|rc|pa|e|e purcle de reper ;| oorre|e de r|ve|rerl la[a de care se vor rasura cole|e
v||loru|u| oo|ecl|v.
2. Pregal|rea lrorlu|u| de |ucru ce corsla ir e||oerarea arp|asarerlu|u| de corpur||e
slra|re
ex|slerle, dep|slarea ;| raler|a||zarea zore|or cu gospodar|| suolerare, slao|||rea ;| pregal|rea
zore|or de depoz|lare, orgar|zarea purcle|or de |ucru.
Aslle|, irprejru|r||e |rc|rle|or ;| a|e spa[|||or orrarerla|e se vor derorla ;| se vor depoz|la ir
spa[|||e arerajale ir acesl scop urrrd sa se rerorleze ir aceea;| slruclura. E|ererle|e
deler|orale |a derorlare se vor repara sau se vor execula d|r rou.
3. Corarda dev|er||or ;| rod|l|car||or |a gospodar|| suolerare ce se al|a pe lraseu sau i|
|rlersecleaza ;| irp|ed|ca execularea |ucrar||or ir s|gurar[a. Corardarea se lace de calre
arlrepreror sau |rvesl|lor |a ur|la[||e spec|a||zale |rd|cale de oerel|c|aru| respecl|ve|or
gospodar||.
1. Trasarea axu|u| re[e|e|, p|crelarea pr|rc|pa|e|or e|ererle corporerle a|e aceslu|a
corlorr
p|aru|u| de s|lua[|e ;| a repere|or pr|r|le |a predarea arp|asarerlu|u|.
5. 0eslacerea pavaje|or ;| a e|ererle|or orrarerla|e d|r lraseu, irdeparlarea
raler|a|e|or
rezu|lale ;| lrasarea d|rers|ur||or sapalur||.
Valer|a|e|e rezu|lale care pol l| relo|os|le, (oordur|, asla|l, p|ac| decoral|ve ;.a.) se vor depoz|la
ir
spa[|||e d|spor|o||e ir vederea relo|os|r||. Reslu| se vor evacua |a gropa de depoz|lare.
. Execularea sapalur||or. 0e regu|a, aceasla opera[|e se execula recar|zal cu
excavaloare
r|drau||ce cu ||rgura irloarsa ;| cu descarcare ir aulover|cu|e. 0alor|la prezer[e| ru|l|p|e|or
gospodar|| suolerare ir lurc[|ure se recorarda ca |ucrar||e de sapalur| sa se execule pe cl
pos|o|| rarua| perlru a se ev|la deler|orarea aceslora sau producerea de acc|derle. 0e
asererea, se vor execula sapalur| rarua|e, perlru coreclarea sapalur||or recar|ce ;|
aducerea

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J4
|or |a cole|e cerule. Perlru zore|e cu lral|c |rlers, parrlu| rezu|lal d|r sapalur| se va evacua
ir irlreg|re cu aulooascu|arle|e ;| va l| lrarsporlal ir depoz|le|e puse |a d|spoz|[|e de
oerel|c|ar. Parrlu| vegela| se va excava ;| depoz|la separal ir vederea relo|os|r|| |u| |a
relacerea spa[|||or verz|. 0|r depoz|l se va ircarca apo| ;| lrarsporla irapo| pe |ucrare
parrlu| recesar urp|ulur||or.
Perlru execu[|a ir s|gurar[a a |ucrar||or ;| rer[|rerea ir lurc[|ure a re[e|e|or
|rlerseclale, aceslea se vor susperda ;| spr|j|r| cu pode[e de |rverlar. 0e asererea, loale
grop||e vor l| irprejru|le cu parour| de prolec[|e pe care se irscr|e ;| rure|e l|rre| ce execula
|ucrarea.
Z. Corpaclarea lurdu|u| sapalur||. Corpaclarea se va lace cu ra|u| recar|c |ar aco|o
urde ru esle pos|o|| cu ra|u| de rra, rea||zrd cord|[|||e cerule pr|r ca|elu| de sarc|r|.
8. Vorlarea corducle|or ;| |zo|area |or (lace oo|eclu| docurerla[|e| par[||
lerrorecar|ce).
9. Execularea urp|ulur||or de r|s|p l|r graru|al irlre ;| pesle corducle|e de prolec[|e a
lerro|zo|a[|e| corlorr |rslruc[|ur||or de rorlaj ;| corpaclarea palu|u| de r|s|p ir slralur| de 10
/ 15cr. urp|ulura d|r parrl corespurzalor adus d|r depoz|l ;| a;lerrul ir slralur| succes|ve
de 20 /30 cr corpaclale cu ra|u| recar|c sau rarua| respeclrd cord|[|||e |rpuse pr|r
ca|elu| de sarc|r| ;| prescr|p[|||e lerr|ce de rorlaj a| corducle|or pre|zo|ale.
10. Relacerea |ucrar||or aleclale de execu[|a re[e|e|: pavaje, spa[|| verz| ;| orrarerla|e,
irprejru|r|,
elc.
|nstruc[|un| montaj - partea de construc[||

Relacerea zore|or aleclale de execu[|a |ucrar|| se lace |a lorra ;| ir slruclura |r|[|a|a
rer[|orale ir procese|e veroa|e ircre|ale |a irceperea |ucrar||or. Toale |ucrar||e se vor
execula respeclrd slardarde|e ;| rorral|ve|e ir v|goare, rer[|orale |a
l|ecare d|r cap|lo|e|e ca|elu|u| de sarc|r|.
Ca||lalea |ucrar||or elecluale se va ver|l|ca corlorr Norral|vu|u| C 5/198 de calre
oerel|c|ar ;| execularl care ;| raspurd de aceslea. 0e asererea, oerel|c|aru| ;| execularlu|
vor slao||| cord|[|| spec|a|e de execu[|e dalorale s|lua[|||or irl|r|le ir lerer pe parcursu|
deru|ar|| |ucrar||or dupa corsu|larea prea|ao||a a pro|eclarlu|u|.
Pe lol parcursu| execu[|e| se vor respecla Norre|e ;| Norral|ve|e ir v|goare reler|loare
|a prolec[|a rurc|| ;| paza corlra |rcerd|||or perlru |ucrar| de acesl ger, rer[|orale ir ca|elu|
de sarc|r|.
Corlorr |eg|s|a[|e| ir v|goare laclor|| care parl|c|pa |a execu[|a corslruc[|||or rela||ce i;|
vor a||r|a ca||la[||e aslle| ircl l|uxu| opera[|||or lerro|og|ce sa decurga rorra|, lara irlreruper|,
ircruc|;ar| sau suprapurer|. Aslle, uz|re| de corlec[|| i| rev|re sarc|ra ca pe |rga lero|og|a de
uz|rare sa execule ;| rarcarea, depoz|larea ;| aroa|area perlru lrarsporl.
Trarsporlu| corslruc[|||or rela||ce se va lace cu r|j|oace recar|ce adecvale de calre
|rlrepr|rderea de rorlaj sau uz|ra de corlec[|| pe oaza pro|eclu|u| lerro|og|c irlocr|l de
u|l|ra.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

JS
L|vrarea e|ererle|or corlec[|orale calre ;arl|er se va rea||za pe oaza uru| gral|c
aprooal de oerel|c|ar avrd ir vedere ord|rea de rorlaj.
Corlorr preveder||or purclu|u| 13.8 d|r rorral|vu| P 100-91, execularlu|
(|rlrepr|rderea de rorlaj) are oo||gal|v|lalea irlocr|r|| pro|eclu|u| de rorlaj, care lreou|e sa
respecle cor[|rulu| cadru d|r rorral|vu| respecl|v.
E|ererle|e corporerle a|e slruclur||or de rez|sler[a vor l| execulale ir uz|ra ;| ||vrale
pe ;arl|er perlru rorlaj suo lorra suoarsaro|e|or.
lr ;arl|er |ucrar||e de execu[|e corslau ir opera[|a de asaro|are |a so| ;| |a poz|[|e a
suoarsaro|e|or ;| rorlaj l|r ;| se vor execula pe oaza pro|eclu|u| de rorlaj irlocr|l ir care
se vor
|rd|ca: cole|e pr|rc|pa|e a|e corslruc[|e| (cole|e de corlro|), ord|rea ir care se execula
rorlaju| ;| se execula iro|rar||e, d|spoz|l|ve|e ;| ul||aje|e lo|os|le, elc. [|rrd corl de
urraloare|e:
- lero|og|a de execu[|e a |ucrar||or se va slao||| pe calegor|| de opera[||;
- rorlarea d|ler|le|or par[| a|e corslruc[|e| se va lace |rlroducrd pe rasura rorlar||
e|ererle|or de |egalura, a corlravrlu|r||or prevazule ir pro|ecl aslle| ircl parlea r|d|cala sa
a|oa as|gurala slao|||lalea ;| rez|sler[a recesare perlru a pulea pre|ua ircarcar||e surver|le ir
l|rpu| rorlaju|u|.
- l|xarea ;| execularea iro|rar||or del|r|l|ve de rorlaj se vor lace dupa ver|l|carea poz|[|||or ir
p|ar ;| pe ver|ca|a a e|ererle|e|or corslruc[|e| ;| a coresporder[e| |or cu cole|e d|r pro|ecl
- ir l|rpu| rorlaju|u| prov|zor|u ;| |a del|r|rea poz|[|e| corslruc[|e| se va urrar| ev|larea
irsurar||or de aoaler| aslle| ircl sa ru se depa;easca lo|erar[e|e adr|se de 3TA3 ZZ/0-88;
- se |rlerz|ce lor[area corslruc[|e| (sau a uror e|ererle corporerle) pr|r presare, irdo|re sau
|ov|re, ev|lrdu-se aslle| delorrarea p|ese|or ;|/sau apar|[|a ir aceslea uror elorlur|
sup||rerlare;
- del|r|l|varea iro|rar||or se va lace ir ord|rea prevazula ir pro|eclu| de rorlaj. E|ererle|e de
|egalura se vor ca|a ;| cerlra |a rorlaj pr|r |rlerred|u| pr|rder||or cu gaur| ova||zale.
lrad|r||e prevazule ir pro|ecl perlru rea||zarea corslruc[|||or rela||ce se vor eleclua |a
so| sau |a poz|[|e lurc[|e de poz|[|a ir corslruc[|e ;| de lero|og|a de rorlaj adoplala.
Pr|rder||e s-au pro|eclal a se execula cu sudura (|a so| ;| irlr-o r|ca rasura |a poz|[|e)
;| cu suruour| orule. 0e asererea, execularlu|u| i| rev|r ure|e oo||ga[|| sup||rerlare ira|rlea
irceper|| |ucrar||or de rorlaj ir cazu| e|ererle|or care se iro|ra pr|r sudura pe ;arl|er
corlorr purclu|u| 5.13 - 5.15. d|r rorral|vu| C 150 -81.
lr l|rpu| execu[|e| corslruc[|||or rela||ce, e|ererle|e ;| suoarsaro|e|e corporerle
surl prolejale arl|coroz|v irca d|r uz|ra. lr zore|e ir care s-au corslalal sudur| de rorlaj sau
ir care prolec[|a a losl delr|orala |a lrarsporl sau rorlaj, aceasla se va relace ir slruclura
prevazula ir pro|ecl.
0oserva[|e: lra|rle de irceperea or|care| |ucrar| de corlec[|| rela||ce |rlrepr|rderea care
uz|reaza precur ;| cea care rorleaza corslruc[|a au oo||ga[|a sa ver|l|ce docurerla[|a ler|ca
de execu[|e ;| sa serra|eze |aooraloru|u| acesle|a or|ce or|s|ure sau repolr|v|re corslalala.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J6
6ontro|u| execu[|e|
Corlro|u| execu[|e| se va lace all ir elapa de uz|rare cl ;| |a rorlaj, urrar|rdu-se
perrarerl ca||lalea corlec[|e| rela||ce cu respeclarea irlocra| a pro|eclu|u| e|aooral.
La uz|rare se va eleclua corlro|u| lerr|c dupa l|ecare laza de pre|ucrare, |rs|slrdu-se
|a ver|l|car||e dupa deo|lare, dupa pre|ucrare, dupa asaro|are, ;| dupa sudare, ir vederea
prever|r|| |rlroducer|| ir laor|ca[|e a uror raler|a|e sau p|ese recorespurzaloare ex|ger[e|or ir
ca||lale prescr|se ir pro|ecl ;| de a avea as|gurale cord|[|| recesare perlru elecluarea uror
sudur| de ca||lale, |ar ir l|ra| a uror suoarsaro|e |a r|ve|u| ex|ger[e|or |rpuse.
Execu[|a opera[|||or delerr|rale ca preirca|z|rea, delers|orarea, pre|ucrarea rarg|r||or
;| a roslur||or de sudare, sudarea propr|u-z|sa, asaro|area ;| prerorlaju|, se va supravegrea
de persora|
aulor|zal ;| corpelerl.
Toale sudur||e execulale lreou|e sa l|e acces|o||e corlro|u|u|. lr acesl scop, perlru
corslruc[|||e a caror lorra |rlegra|a ru perr|le accesu| |a sudura se prevede corlro|u| par[|a|
pe suoarsaro|e a aceslora. Toale sudur||e prezerlale |a corlro| lreou|e sa l|e cura[ale de
zgura, de slrop| ;| revops|le.
Corlro|u| sudur||or se va eleclua cu respeclarea preveder||or d|r 3TA3 9101-89,
ir|ocu|l pr|r 3R EN l30 13920:1998 ;| rorral|v C 150-81. To|erar[e|e de uz|rare vor lreou| sa
se irscr|e suo ||r|le|e adr|se ir acesle rorre corespurzaloare c|ase| de prec|z|e respecl|ve.
La rorlaj corlro|u| lerr|c se va eleclua urrar|rd ir spec|a| ca||lalea suoarsaro|e|or
uz|rale, ca||lalea iro|rar||or de rorlaj, ir lorra ;| cole|e oo[|rule ir p|ar ;| e|eva[|a perlru
corslruc[|a l|ra|a. Toale aceslea lreou|e sa respecle preveder||e 3TA3 ZZ-88 ;| a|
rorral|ve|or C 5-85 ;| C 150-81.
Toale corslalar||e lacule cu ocaz|a corlroa|e|or pe d|verse elape se vor irscr|e ir
procese veroa|e serrale de lo[| laclor|| ce corcura |a rea||zarea corslruc[|e|.
Corducle|e pre|zo|ale se a;eaza ir ;ar[ur| sau cara|e lerr|ce [|rrd corl de
urraloare|e:
Traseu| corducle|or, ord|rea a;ezar|| [ev||or ;| e|ererle|e re[e|e| se pol eleclua
doar pe oaza pro|eclu|u| er|s sau aprooal de lurr|zor.
$ar[u| sau cara|u| lerr|c ir care se pozeaza corducle|e lreou|e aslle| rea||zal ircl
|a d|arelre a|e rarla|e| de prolec[|e suo 200 rr d|slar[a d|rlre rarla|e|e corducle|or
irvec|rale respecl|v irlre pere[| ;| corducla irvec|rala sa l|e de r|r. 150 rr. Perlru
d|arelre a|e rarla|e| ra| rar| sau ega|e cu 200 rr, aceasla d|slar[a lreou|e sa l|e r|r.
200 rr.
La rorlaju| re[e|e|or cu l|r de serra||zare lreou|e avul ir vedere ca aceslea sa l|e
poz|[|orale ir parlea super|oara (corespurzalor ore| 12). Poz|[|a l|re|or de serra||zare
irg|ooale ir |zo|a[|e esle rarcala de el|crela ap||cala l|ecaru| produs. Pe el|crela esle
lrecul ;| ruraru| reperu|u| corespurzalor screre| de rorlaj irlocr|la de lurr|zor.
lr ;ar[ur||e execulale corlorr prescr|p[|||or, corducle|e pre|zo|ale se pozeaza
aslle|:

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J7
- lr ;ar[, d|r 3 ir 3 r se a;eaza perre de pozare d|r spura po||urelar|ca, pe
aceslea a;ezrdu-se corducle|e pre|zo|ale. Perre|e de pozare surl spec|a| laor|cale ir lurc[|e
de d|arelru| corducle| pre|zo|ale dupa cur urreaza:
T|p A 200 x 130 x 150 perlru 090-0125rr
T|p 8 300 x 130 x 150 perlru 0110-0200rr
T|p C 350 x 250 x 150 perlru 0250-0100rr
Perre|e de pozare se a;eaza irceprd de |a cca 1 r de |a capalu| corducle| aslle|
ircl rula sa poala l| lrasa pe capalu| [ev|| pre|zo|ale, urraloare|e perre urrrd a l|
pozale d|r 3 ir 3 r.
Acesle perre de pozare se pol |asa ir ;arl dupa lerr|rarea |ucrar||or, rel||rd
po|uarle, lolodala as|gurrd prolejarea corducle|or de apa de p|oa|e sau a|le |rl||lra[||
pra |a r|ve|u| de 150 rr.
Palur||e de r|s|p d|r ;ar[ur||e de |ucru se rea||zeaza doar dupa lerr|rarea |ucrar||or
de |zo|ar| |oca|e ;| predarea suprale[e| de |ucru pe oaza de proces veroa|.
0raru|a[|a r|s|pu|u| esle de 0,3 - 2 rr (r|s|p spa|al) ;| doar ir propor[|e de 3
poale cor[|re graru|e de rax 10 rr.
Cor[|rulu| de arg||a ;| r| a| r|s|pu|u| ru poale depa;| 2. Nu se va ul|||za r|s|p
loarle l|r sau r|s|p cu ur cor[|rul ra| r|d|cal de r| decl ce| prescr|s ;| ru esle perr|sa
acoper|rea corducle|or d|recl cu parrl. Pr|r corpaclarea slralu|u| de r|s|p lreou|e sa
oo[|rer o ders|lale de 80-85.
Nu se lrece |a pozarea corducle|or pre|zo|ale ir ;ar[ pra ru s-au execulal
|ucrar||e de pre|uare a ape|or p|uv|a|e |a re[eaua de cara||zare.
Adrc|rea de pozare, |a care corducle|e rez|sla lara deler|orare |a sarc|r||e
lerporare dalorale c|rcu|a[|e| aulover|cu|e|or esle de 0,80 r.
lr cazu| c|rcu|a[|e| corslarle a aulolur|sre|or, adrc|rea r|r|ra de pozare esle de
1 r.
lr cazur||e spec|a|e adrc|rea de pozare se delerr|ra d|r ca|cu|e d|rar|ce ;|
lerr|ce.
lr perele|e car|re|or de oelor se vor rorla ir l|ecare caz lraversar| de pere[|.
Ex|sla 2 var|arle ir lurc[|e de cer|r[e|e oerel|c|aru|u|:
a) 0aca oerel|c|aru| ru corarda execularea car|re|or uscale, alurc| esle
sul|c|erl, dar aoso|ul recesara execularea rar;oare|or de prolec[|e |a lraversarea pr|r
perele. Perlru lraversar| de perele se vor lo|os| luour| de prolec[|e d|r [eava de po||el||era, cu
|urg|rea de 100 rr, d|arelru| corespurzard cu urraloarea d|rers|ure dupa rarlaua de
prolec[|e. Avarlaju| acesle| so|u[|| esle ca leava de lraversare se poale iroelora ;| l|ecare
d|rlre ce|e doua [ev| ru va deler|ora leava de prolec[|e a corducle| pre|zo|ale
|eava de prolec[|e d|r po||el||era sau rela| lreou|e sa a|oa d|arelru| |rler|or ra|
rare cu 20 rr decl d|arelru| exler|or a| corducle|, daca lraversar||e de perele surl
|rga colur|, alurc| [eava de prolec[|e rela||ca va lreou| sa a|oa d|arelru| |rler|or cu 0
rr ra| rare. |eava de prolec[|e lreou|e sa depa;easca cu 5 cr perele|e car|ru|u| ir
aroe|e par[|.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J8
o) ir cazu| ir care oerel|c|aru| so||c|la car|re uscale, alurc| se vor rorla lraversar|
de perele spec|a|e irpolr|va |rl||lrar||or de apa - |re|e de lraversare d|r cauc|uc de |a 090
- 0100 rr.
P|esa spec|a|a rela||ca ce se irg|ooeaza ir perele|e car|ru|u| se va corlec[|ra de
calre corslruclor.
La or|care var|arla capele|e ||oere a|e lraversar|| lreou|e sa l|e irlr-ur p|ar |a aprox.
20 cr de perele|e |rler|or a| car|ru|u|.
Rare|e purcle|or l|xe execulale d|r prol||e l sau duo|u u se rorleaza ir oelor
arral, |a r|ve|u| corespurzalor rorlar|| corducle|or.
Purcle|e l|xe se vor ver|l|ca v|zua| ira|rle de rorlare sa ru a|oa deler|orar| dalorale
lrarsporlu|u|, care ar pulea alecla elar;e|lalea perlecla. Esle perr|sa rorlarea doar a
purcle|or l|xe corespurzaloare. lr cazu| ir care se ooserva urre de deler|orare pe
purcle|e l|xe, alurc| se va arur[a |red|al lurr|zoru| ca sa se rered|eze delec[|urea
ira|rle de rorlare.
Rare|e de l|xare a l|ar;e|or purcle|or l|xe lreou|e pozale co||r|ar ;| aslle| oelorale.
Corespurzalor aceslor pozar| esle perr|sa saparea ure| s|rgure grop| de lurdare a
o|ocu|u| de oelor.
Execularea arralur|| d|r o|ocu| de oelor arral pra |a d|rers|urea purclu|u| l|x
0219/315 esle de 0 1 rr, |ar pesle de 0 20 rr.
Re[eaua, slruclura arralur||, ca||lalea oeloru|u| o|ocu|u| de oelor arral perlru
l|xare vor l| dale de pro|eclarlu| |oca| curoscrd slruclura so|u|u|. Ara||zarea slruclur||
so|u|u| esle ir sarc|ra corslrucloru|u|.
A;ezarea suporlu|u| purclu|u| l|x ir o|ocu| de oelor ured, a;ezarea d|scu|u|
purclu|u| l|x ir rare|e prol||, sudarea l|ar;e|or ;| a rare|or se vor lace s| |r acord cu
prescr|pl|||e lurr|zoru|u| de e|ererle pre|zo|ale.
La cerere, lurr|zoru| poale pure |a d|spoz|[|a corslrucloru|u| dela||| perlru rea||zarea
purcle|or l|xe.
3udarea d|scur||or purcle|or l|xe se va lace rura| dupa irlar|rea lola|a a o|ocu|u| de
oelor, a|lle| acesla se poale l|sura.
0aca pro|eclarlu| a prescr|s prelers|orarea lerr|ca a re[e|e|, alurc| d|scur||e se vor
suda rura| dupa ce re[eaua a losl prooala |a pres|ure, irca|z|la ;| rer[|rula |a
lerperalura corslarla.

C. Hontarea perne|or de d||ata[|e.
La l|ecare purcl de d||alare (||re, e|ererle L, Z) lreou|e rorlale perre de d||alare.
Perre|e de d||alare surl corlecl|orale d|r po||el||era expardala.
0|ametru| manta|e|
(mm}
T|p de perna ut|||zat 0|mens|un| perna (mm}
90-125 | sau || T|p | 120 x 0 x 1000
140-10 ||| sau |V T|p || 120 x 40 x 1000
200-250 V sau V| T|p ||| 180 x 0 x 1000

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

J9
315-400 V|| T|p |V 180 x 40 x 1000
450-500 |||+V|| sau |V+V|| T|p V 240 x 0 x 1000
50 V+V|| sa| V|+V|| T|p V| 240 x 40 x 1000
30-710 V||+V|| T|p V|| 0 x 0 x 1000
Perre|e de d||alare se a;eaza ir exler|oru| curoe|or (ir cazu| ir care surl ra| ru|le
colur| rorlale ir para|e|, alurc| ;| irlre e|e) ir a;a le| ircl perre|e sa acopere loala
suprala[a [ev|| de prolec[|e pe por[|ur||e dreple a colu|u| pe o |urg|re de cle 1 r ;| pe
loala suprala[a exler|oara. Esle perr|sa pe aceasla por[|ure rorlarea perre|or de d||alare
pe loala c|rcurler|r[a de prolec[|e.
lr cazu| ir care re[eaua suolerara se corl|rua |a suprala[a (de ex. racordur|
suolerare, iro|rarea re[e|e| suolerare cu re[ea supralerara) de l|ecare dala de va rorla
[eava de po||el||era sau a|la [eava perlru prolejarea rarla|e| de prolec[|e, care lreou|e sa
se r|d|ce cu r|r. 50 cr deasupra so|u|u|.
Esle oo||galor|u ir cazu| re[e|e|or pre|zo|ale suolerare a;ezarea ure| oerz| de
p|asl|c averl|zoare irlre slralu| de r|s|p l|r ;| slralu| de parrl cu care s-a acoper|l
re[eaua, cle ura perlru l|ecare corducla a re[e|e|.
Terro|og|a rorlar|| corducle|or cupr|rde urraloare|e laze:
a. Pozarea ir ;ar[ a e|ererle|or dupa screra de rorlaj; esle |rlerz|sa spr|j|r|rea
corducle|or cu p|elre, carar|da, ro|oz sau ouca[| de rela|. 0ev|erea urgr|u|ara rax|ra
adr|sa |a pozarea re[e|e| esle de 3; pesle aceasla va|oare se vor rorla |rlerca|al colur|
pre|zo|ale.
Pozarea |rd|v|dua|a a corducle|or pe perre de pozare d|r |err sau d|r spura po||urelar|ca,
lragerea rule|or pe capele|e e|ererle|or.
ATEN|lE l Capace|e de prolec[|e de |a capele|e corducle|or se vor irdeparla rura| ira|rlea
irceper|| sudar||, perlru ca sa ru ajurga ir re[eaua de corducle |rpur|la[| sau a|le raler|a|el
o. 3udarea corducle|or. Pe l|rpu| sudar|| esle oo||galor|e prolejarea |zo|a[|e|
e|ererle|or cu p|ac| de azoesl, crpe urede sau a|le raler|a|e, perlru ca |zo|a[|a sau
rarlaua de prolec[|e sa ru se deler|oreze. Esle loarle |rporlarl, ca ir l|rpu| sudar||, |zo|a[|a
lerr|ca, respecl|v rarlaua de prolec[|e sa ru se deler|oreze.
0aca oerel|c|aru| o cere, corslrucloru| lreou|e sa eleclueze ver|l|carea red|slrucl|va a
sudur||or ;| ir lurc[|e de rezu|lal sa eleclueze rered|erea everlua|e|or delecle.
8elorarea cadru|u| l|ar;e| purclu|u| l|x d|r prol|| | sau duo|u U ir o|ocu| de oelor arral
dupa var|arla a|easa.
Rea||zarea car|re|or de vare dupa var|arla a|easa.
Elecluarea prooe| de pres|ure, arur[area lurr|zoru|u| |a lerr|rarea |ucrar||or ir scopu|
irceper|| |ucrar||or de |zo|ar| |oca|e, ircre|erea procesu|u| veroa| a prooe| de pres|urel
La re[e|e de corducle pre|zo|ale cu l|r de serra||zare a avar|||or corducle|e se
rorleaza ir ;ar[ cu l|ru| de serra||zare ir parlea super|oara (|rd|caloru| a|o sau sageala de
pe rarlaua de prolec[|e lreou|e sa l|e ir dreplu| ore| 12).
La la|erea corducle|or pre|zo|ale dreple |a la[a |ocu|u| l|ru| de serra||zare lreou|e
prolejal, la|erea lreou|e aslle| lacula ircl l|ru| de serra||zare sa l|e cu 15 cr ra| |urg

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

20
decl capalu| ||oer a| |zo|a[|e|. 0upa la|ere, de l|ecare dala, suprala[a proaspal la|ala a |zo|a[|e|
lerr|ce lreou|e lralala cu s||op|asl sau a|le raler|a|e r|droluge.
ATEN|lEl E3TE 3TRlCT lNTERZl3A la|erea e|ererle|or pre|zo|ale (colur|, rar|l|ca[||,
reduc[||, purcle l|xe). Esle perr|sa rura| la|erea corducle|or pre|zo|ale respeclrd
|rslruc[|ur||e de ra| susl
LuCRARl PREVER0AT0ARE lZ0LARlL0R L0CALE
lra|rle de irceperea |zo|ar||or |oca|e esle oo||galor|e prezerlarea de calre corslruclor a
urraloare|or acle:
- proces veroa| de elecluare a prooe| de pres|ure |a elar;e|lale
- proces veroa| de elecluare a prooe|or de d||alare sau prelers|orare (aco|o urde esle cazu|)
- cerl|l|cal de ca||lale a| oeloru|u| lurral ir o|ocur||e de arcorare a purcle|or l|xe.
- procesu| veroa| de predare-pr|r|re a suprale[e| de |ucru.
La irlocr|rea ;| serrarea procesu|u| veroa| de predare-pr|r|re a suprale[e| de |ucru
esle recesara prezer[a ure| persoare irpulerr|c|le d|r parlea oerel|c|aru|u| (de oo|ce|
d|r|g|rle|e de ;arl|er). Persoare|e irpulerr|c|le d|r parlea oerel|c|aru|u|, lurr|zoru|u| ;|
corslrucloru|u| vor ver|l|ca corlorr
pro|eclu|u| corecl|lud|rea rorlaju|u|.
3e va as|gura ir rod oo||galor|u o sursa de ererg|e e|eclr|ca (220 v -10 A) de-a|urgu|
re[e|e| d|r 100 ir 100 de relr|.
As|gurarea pos|o|||la[|| de aprop|ere |a r|r. 10 r de re[ea |a |rlerva|e d|r 100 ir 100 de relr|
dea|urgu| re[e|e| a uru| aulover|cu| de rax. 3 lo.
Nura| |a irdep||r|rea cr|ler|||or de ra| sus reprezerlarlu| lurr|zoru|u| de corducle
pre|zo|ale va pre|ua suprala[a de |ucru, ir vederea irceper|| |ucrar||or de |zo|ar| |oca|e.
ATEN|lE l Cre|lu|e|||e aparule d|r gre;e|||e corslrucloru|u| sau a oerel|c|aru|u| perlru
suprale[e|e de |ucru repre|uale vor l| suporlale de ce| v|rova[|l
LuCRARl EFECTuATE 0uPA lNClElEREA lZ0LARlL0R L0CALE
- lrcre|erea procesu|u| veroa| de predare a suprale[e| de |ucru de calre lurr|zor, |a la[a |ocu|u|
ir prezer[a corslrucloru|u| ;| oerel|c|aru|u|. 3e ver|l|ca ca||lalea |ucrar||or elecluale ;|
rea||zarea |or corlorr pro|eclu|u|.
- La re[e|e|e cu l|r de serra||zare se ver|l|ca va|oarea ;| corl|ru|lalea rez|sler[e| e|eclr|ce a
|zo|a[|e|.
- ver|l|carea |a l|ecare ||ra, respecl|v |a |ocur||e cu corpersalor| ralura|| (l|p L ;| Z) a pozar||or
corecle a perre|or de d||alare.
- La re[e|e suolerare lreou|e ver|l|cala rorlarea luour||or de prolec[|e |a l|ecare car|r ;| |a
|e;|rea |a suprala[a a lraversar||or de perele.

Protec[|a ant|coroz|va, |zo|ar|

3e execula rura| pe suprala[a corducle|or rela||ce uscale ;| cura[ale corp|el de
rug|ra, zgura, pra |a |uc|u rela||c. Prolec[|a se va lace |a adaposl de p|oa|e, r|rsoare.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

2J
lzo|area lerr|ca se lace dupa lerr|rarea |ucrar||or de prolec[|e arl|coroz|va, cura[|rea
|rler|oara ;| prooa r|drau||ca |a rece. Esle |rlerz|sa lo|os|rea |zo|a[|e| lerr|ce urede.
Reslur||e sa|le|e|or se cos, alil |org|lud|ra| cl ;| pe c|rcurler|r[a cu srra z|rcala, lara
a |asa go|ur| irlre e|e.
lr vederea |zo|ar|| corducle|or verl|ca|e lreou|e sudale perperd|cu|ar pe gereraloarea
[ev|| agrale d|r srra, avrd |urg|rea ega|a cu gros|rea sa|le|e|or p|us 15 rr perlru
pr|rdere.

Ver|f|car|, probe

lr per|oada prea|ao||a purer|| ir lurc[|ure, respecl|v ir per|oada de pregal|re ;|
execulare a rorlaju|u|, lreou|e sa se eleclueze loale ver|l|car||e, ircercar||e ;| prooe|e
alererle, care se eleclueaza de corslruclor ir prezer[a oerel|c|aru|u|.
Corlro|u| elecluar|| ver|l|car||or se va lace de o cor|s|e de recep[|e corpusa d|r
reprezer[| a| oerel|c|aru|u| ;| execularlu|u|.
Recep[|a |ucrar||or se lace rura| dupa elecluarea ;| reu;|la luluror ircercar||or ;|
prooe|or.

1. Construc(ii :

ver|l|carea d|rers|ur||or ;| cole|or de r|ve|, rea||zale |a lerr|rarea sapalur||or
;
ver|l|carea arralur||or o[e| - oelor V
ver|l|carea iro|rar||or pr|r sudura a arralur||or d|r o[e| oelor ;
ver|l|carea raler|a|e|or care |rlra ir corporer[a r|dro|zo|a[|||or.

2. Conducte i izola(ii
ver|l|carea raler|a|e|or ;| e|ererle|or de corducla ; aspecl, d|rers|ur|,
cerl|l|cal, ca||lale ;
ver|l|carea rorlaju|u|, arralur||or, go||r|, aer|s|r| ;
ver|l|carea rea||zar|| parle| corducle|or corlorr pro|eclu|u| ;
ircercarea de pres|ure |a rece, [|rrd corl de :
- prooa de execula |a pres|urea de 1,25 x Pr pe
pe lrorsoare lara arralur| ;| |zo|a[|e ;
- pres|urea de ircercare se rer[|re 15 r|rule dupa care se coooara |a va|oarea ror|ra|a
ir care rarre l|rp de 12 ore.
ir |rlerva|u| rer[|oral se va lace exar|rarea corducle|or ;| c|ocar|rea
sudur||or ;
rezu|lale|e se cors|dera sal|slacaloare daca ir l|rpu| ircercar||or ru s-a
irreg|slral |a rarorelru o scadere a pres|ur|| ra| rare de 0,02 oar, |ar |a
iro|rar| ru s-au corslalal delorrar|, scurger| sau urez|r| ;

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

22
delec[|ur||e corslalale se rered|aza, |ar prooa de repela;
prooa de elar;e|lale cu arralur||e rorlale cu apa |a lerperalura red|u|u|
aro|arl, dar pesle 0
o
C ;| |a o pres|ure de ircercare 1,25 Pr ;
prooa se cors|dera sal|slacaloare daca pe durala e|. p|erder||e de apa ru
depa;esc 0,05 d|r vo|uru| re[e|e|or ;
ver|l|carea cura[|r|| corducle|or ;| ap||car|| arl|coroz|ve ;
ver|l|carea gros|r|| |zo|a[|e| pr|r slrapurgerea e| cu ac de o[e| pe
c|rcurler|r[a corducle| ir 3 |ocur| - aoalerea adr|sa esle de 3 rr.

. Hasur| de protec[|a munc||

3e vor respecla Norre|e repuo||care de prolec[|e a rurc|| - 1993, vo|.vll - Xl - cap.31.
La execularea |ucrar||or se vor respecla rorre|e gerera|e de prolec[|e irpolr|va
|rcerd|||or |a pro|eclarea ;| rea||zarea corslruc[|||or.

lrlocr|l ver|l|cal
6otarca Cheorghe Hart|n V|ore|

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

23
Vizat
Inspectoratul de Construcii al jud. 1imis

PROGRAM DL CON1ROL AL CALI1A[II LUCRARILOR
Investiia: RLABILI1ARL S1RADA VACARLSCU - PL 1RONSONUL CUPRINS IN1RL B-DUL
RLGLLL CAROL SI B-DUL 16 DLCLMBRIL
Obiectul supus controlului: LUCRARI RU1ILRL
Beneficiar: MUNICIPIUL 1IMISOARA
Proiectant: S.C. lALCRO\ ROMANIA S.R.L., lILIALA 1IMISOARA
Lxecutant:
calitatea in construcii", C56-85 - Normati priind eriicarea calitaii lucrarilor de construcii si instalaii
aerente, lG 925,1995 priind aprobarea Regulamentului de eriicare si expertiza tehnica de calitate a
proiectelor, a execuiei construciilor, completat cu ndrumatorul de aplicare MLP1L nr. ,N,1996, lG nr.
22,1994 reeritor la Regulamentul priind controlul de stat in construcii, lG nr. 261,1994 pentru aprobarea
Regulamentului priind conducerea si asigurarea calitaii in construcii, Regulamentul priind stabilirea categoriei
de importana a construciilor, lG nr. 23,1994 priind Regulamentul de recepie a lucrarilor de construcii si
instalaii aerente, OG nr. 623,2001 priind iniinarea Inspectoratului de Stat in Construcii, lG nr. 66,199
reeritor la lotararea pentru aprobarea unor regulamente priind calitatea in construcii, lG nr. 28,1994 -
Regulamentul priind certiicarea calitaii produselor olosite in construcii, lG nr. 456,1994 priind
Regulamentul de recepie a lucrarilor de montaj utilaje, instalaii tehnologice si a punerii in unciune a
capacitailor de producie si Normatiele tehnice in igoare, se stabilesc de comun acord cu prezentul program
pentru controlul calitaii lucrarilor.

Nr.crt.

Denumirea lazei

Documente
intocmite:
Cine executa
controlul
B,L,P,I,,
Volum de
lucrare
receptionat
Numarul
si data
actului
0 1 2 3 4 5
1 Predare amplasament PV BLP
Pe intreaga
lucrare

2 Desaceri imbracaminti existente PV BL
Pe intreaga
lucrare

3
Veriicare cota de undatie si
natura terenului de undatie la
sistemul rutier nou
PVRC BLP
Pe intreaga
lucrare

4
Inainte de executia stratului din
balast la sistemul rutier nou
PVLA BL
Pe intreaga
lucrare

5
Inainte de executia stratului de
piatra sparta la sistemul rutier
nou
PVLA BL
Pe intreaga
lucrare

6
Inainte de executia stratului din
mixturi asaltice la sistemul rutier
nou
PVLA
BL

Pe intreaga
lucrare

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

24

Inainte de executia stratului de
legatura din binder de criblura
PVlD BLPI
Pe intreaga
lucrare

8
Inainte de executia paajului la
trotuare si parcaje
PVlD BLPI
Pe intreaga
lucrare

9
Asigurarea scurgerii apelor
pluiale
PVRC BL
Pe intreaga
lucrare

10 Receptia la terminarea lucrarilor PVR BLP
Pe intreaga
lucrare

11 Receptia inala PVR BLP
Pe intreaga
lucrare

NO1A:
; P1. - roce. rerbat ae tvcrari a.cvv.e;
P1RC - roce. rerbat ae recetie catitatira;
P1 - roce. rerbat;
P1D - roce.. rerbat faa aetervivavta
; - beveficiar;
- eecvtavt;
P - roiectavt;
- iv.ectorat;

1. La receptia lucrarilor se or aea in edere atat preederile documentatiei cat si prescriptiile tehnice in
domeniu, in igoare la data respectia,
2. Documentele anexate care stau la baza eriicarilor eectuate ,copii dupa certiicatele de calitate, ridicari
topograice, probe de laborator, etc, se or anexa la procesele erbale respectie,

INVLS1I1OR
PROILC1AN1

LXLCU1AN1
......... .......... ..........

I.C. al Judetului 1IMIS

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

2S
Vizat


Obiectul supus controlului: CONDUC1A DL ALIMLN1ARL CU APA SI INS1ALA1IL DL SPALA1
S1RADA
Lxecutant:
n conormitate cu Legea nr.10,1995 "Legea priind calitatea in construcii", C56-85 - Normati priind
eriicarea calitaii lucrarilor de construcii si instalaii aerente, lG 925,1995 priind aprobarea Regulamentului
de eriicare si expertiza tehnica de calitate a proiectelor, a execuiei construciilor, completat cu ndrumatorul de
aplicare MLP1L nr. ,N,1996, lG nr. 22,1994 reeritor la Regulamentul priind controlul de stat in
construcii, lG nr. 261,1994 pentru aprobarea Regulamentului priind conducerea si asigurarea calitaii in
construcii, Regulamentul priind stabilirea categoriei de importana a construciilor, lG nr. 23,1994 priind
Regulamentul de recepie a lucrarilor de construcii si instalaii aerente, OG nr. 623,2001 priind iniinarea
Inspectoratului de Stat in Construcii, lG nr. 66,199 reeritor la lotararea pentru aprobarea unor
regulamente priind calitatea in construcii, lG nr. 28,1994 - Regulamentul priind certiicarea calitaii
produselor olosite in construcii, lG nr. 456,1994 priind Regulamentul de recepie a lucrarilor de montaj
utilaje, instalaii tehnologice si a punerii in unciune a capacitailor de producie si Normatiele tehnice in
igoare, se stabilesc de comun acord cu prezentul program pentru controlul calitaii lucrarilor.

Nr. crt.
Lucrri ce se controleaz, se verific
sau se recepioneaz calitativ i ptr.
care trebuie ntocmite acte scrise
Documentul scris
care se ncheie
PVLA, PVR, PV
Cine ntocmete
i semneaz
I,B,L,P
Nr. i data
actului ncheiat
0 J 2 3 4
J.

Pregtire teren pentru execuie
- trasarea pe teren a conductei
- proil sapatura si cota pozare
- natura terenului
laza determinanta:
Pregtirea terenului de fundare

P.V.

B.L.P.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

26
2. Pregtirea patului de nisip
- eriicarea patului si a calitaii
compactarii
laza determinanta:
Pregtirea patului de nisip

P.V.

B.L.P.

3. Montarea conductei , proba de
presiune:
- pozarea conductei
- imbinarea tuburilor
-realizarea instalaiilor la caminelede
ane,armaturi, piese speciale,
- realizarea caminelor
-eectuarea probei de etanseitate
laza determinanta:
Montare conduct, prob de
etaneitate

P.V.

B.L.P.I.

4. Realizare umpluturi
- realizare umplutura completa
-se eriica gradul de compactare
laza determinanta:
Realizare umpluturi

P.V.

B.L.P.

S. Realizarea lucrrilor finale
-reacerea zonelor aectate, spaii erzi,
trotuare, carosabil, etc
-spalarea si dezinectarea conductei
laza determinanta:
Realizarea lucrrilor finale

P.V.

B.L.P.I.

Beneficiar: Proiectant: Lxecutant:

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

27

NO1A
-Coloana 4 se completeaza la data incheierii actului preazut in coloana 2.
-Lxecutantul si beneiciarul or anuna in scris ceilali actori interesai pentru participare cu minimum10 zile
inaintea datei la care urmeaza a se ace eriicarea.
-Beneiciarul a lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligaiilor ce-i rein conorm Legii
10-1995.
-Un exemplar din prezentul program si actele mai sus menionate precum si proiectul se or anexa la
Cartea tehnica a construciei.

-PV- Proces erbal de constatare a calitaii lucrarilor
-B - Beneiciar
-P - Proiectant
-I - Inspectoratul de Construcii

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

28
Vizat


Obiectul supus controlului: RACORDURI GURII DL SCURGLRL
Lxecutant:

n conormitate cu Legea nr.10,1995 "Legea priind calitatea in construcii", C56-85 - Normati priind
eriicarea calitaii lucrarilor de construcii si instalaii aerente, lG 925,1995 priind aprobarea Regulamentului
de eriicare si expertiza tehnica de calitate a proiectelor, a execuiei construciilor, completat cu ndrumatorul de
aplicare MLP1L nr. ,N,1996, lG nr. 22,1994 reeritor la Regulamentul priind controlul de stat in
construcii, lG nr. 261,1994 pentru aprobarea Regulamentului priind conducerea si asigurarea calitaii in
construcii, Regulamentul priind stabilirea categoriei de importana a construciilor, lG nr. 23,1994 priind
Regulamentul de recepie a lucrarilor de construcii si instalaii aerente, OG nr. 623,2001 priind iniinarea
Inspectoratului de Stat in Construcii, lG nr. 66,199 reeritor la lotararea pentru aprobarea unor
regulamente priind calitatea in construcii, lG nr. 28,1994 - Regulamentul priind certiicarea calitaii
produselor olosite in construcii, lG nr. 456,1994 priind Regulamentul de recepie a lucrarilor de montaj
utilaje, instalaii tehnologice si a punerii in unciune a capacitailor de producie si Normatiele tehnice in
igoare, se stabilesc de comun acord cu prezentul program pentru controlul calitaii lucrarilor.

Nr. crt.
Lucrri ce se controleaz, se verific
sau se recepioneaz calitativ i ptr.
care trebuie ntocmite acte scrise
Documentul scris
care se ncheie
PVLA, PVR, PV
Cine ntocmete
i semneaz
I,B,L,P
Nr. i data
actului ncheiat
0 J 2 3 4
J.

Pregtire teren pentru execuie
- trasarea pe teren a conductei
- proil sapatura si cota pozare
- natura terenului
laza determinanta:
Pregtirea terenului de fundare

P.V.

B.L.P.

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

29
2. Pregtirea patului de nisip
- eriicarea patului si a calitaii
compactarii
laza determinanta:
Pregtirea patului de nisip

P.V.

B.L.P.

3. Montarea conductei , proba de
presiune:
- pozarea conductei
- imbinarea tuburilor
- realizarea gurilor de scurgere
-eectuarea probei de etanseitate
laza determinanta:
Montare conduct, prob de
etaneitate

P.V.

B.L.P.I.

4. Realizare umpluturi
- realizare umplutura completa
-se eriica gradul de compactare
laza determinanta:
Realizare umpluturi

P.V.

B.L.P.

S. Realizarea lucrrilor finale
-reacerea zonelor aectate, spaii erzi,
trotuare, carosabil, etc
-spalarea si dezinectarea conductei
laza determinanta:
Realizarea lucrrilor finale

P.V.

B.L.P.I.

Beneficiar: Proiectant: Lxecutant:

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

30

NO1A
-Coloana 4 se completeaza la data incheierii actului preazut in coloana 2.
-Lxecutantul si beneiciarul or anuna in scris ceilali actori interesai pentru participare cu minimum10 zile
inaintea datei la care urmeaza a se ace eriicarea.
-Beneiciarul a lua toate masurile pentru aducerea la indeplinire a obligaiilor ce-i rein conorm Legii
10-1995.
-Un exemplar din prezentul program si actele mai sus menionate precum si proiectul se or anexa la
Cartea tehnica a construciei.

-PV- Proces erbal de constatare a calitaii lucrarilor
-B - Beneiciar
-P - Proiectant
-I - Inspectoratul de Construcii

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

3J

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

32

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

33

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

34

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

3S

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

36

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

37

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

38

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

39

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

40

P1 - D R.1.R 1R.D. 1.C.RC| -e

4J

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Caiete de Sarcini

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Str.Carol Davila, Nr.

85, Sector 5, Bucuresti

S-ar putea să vă placă și