02-SCRISE - 2018.10.859.B.SG RUTA OCOL - Si POD Peste P.Targului

SG AFERENT OBIECTIVULUI DE INVESTITII: RUTA ALTERNATIVA SUCEAVA-BOTOSANI
B1.RUTA OCOLITOARE CALEA UNIRII-DN29

B2.POD PESTE PARAUL TARGULUI
S.C.”GEOTECHNICAL SYSTEM PROIECT B” SUCEAVA
S.C.”GEOTECHNICAL SYSTEM PROIECT B”

S.R.L. SUCEAVA
Suceava, B-dul 1 Decembrie 1918, nr.10, cam.S1, fax: 0230/216035
mobil:0740/009772 v200geotech@gmail.com
PROIECT NR. 10.859/2017
STUDIU GEOTEHNIC AFERENT OBIECTIVULUI DE INTESTITII:

RUTA ALTERNATIVA SUCEAVA-BOTOSANI
FAZA: S.G.
ADM. S.C.”GEOTECHNICAL SYSTEM PROIECT B”:

ing. V.Grădinaru
STUDII GEOTEHNICE: ing. V.Grădinaru
VERIFICATOR Af: dr.ing.C.Zaharia
BENEFICIAR: MUNICIPIUL SUCEAVA
SUCEAVA, dec. 2017
EX. NR.___
1
BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE
A.PIESE SCRISE
Coperta
Pagina de semnaturi ……....………………………… pag.1
Borderou de piese scrise si desenate ..…………… pag.2
Studiu geotehnic ......................…………………….. pag.3-44
B.PIESE DESENATE SI DETERMINARI DE LABORATOR

Plan de incadrare in zona a drumului ocolitor G0B, 1/5000 1 buc.
Plan de incadrare in zona a podului peste Paraul Targului GBP, 1/5000 1 buc.
Planuri de situatie cu lucrari geotehnice G1-G17 17 buc.
Fise de stratificatie 11 buc.
Fise sintetice 6 buc.
Buletine de incercare laborator geotehnic 61 pag.
INTOCMIT,
ing. V.Gradinaru
2
STUDIU GEOTEHNIC AFERENT

OBIECTIVULUI DE INVESTITII: RUTA
ALTERNATIVA SUCEAVA-BOTOSANI
C.1.DATE GENERALE
C.1.a. DENUMIREA SI AMPLASAREA LUCRARII: “Studiu geotehnic aferent
obiectivului de investitii RUTA ALTERNATIVA SUCEAVA-BOTOSANI, B1.RUTA
OCOLITOARE CALEA UNIRII-DN29 si B2.POD PESTE PARAUL TARGULUI”.
Amplasamentul drumului ocolitor pentru traficul greu se gaseste in
municipiul Suceava, judetul Suceava, intre Calea Unirii si Drumul National DN29
Suceava-Botosani (nominalizat si ca E58 si, in intravilan, str.Cuza Voda),
conform planului de incadrare in zona GB0 si planurilor de situatie GB1D1-
GB17D15 anexate.
Fiind vorba de doua constructii cu cerinte de fundare diferite, studiul a fost
tratat pe urmatoarele sectiuni:
B1.Ruta ocolitoare Calea Unirii-DN29

Traseul drumului ocolitor va porni din intersectia Caii Unirii cu str.Traian
Vuia, apoi pe str.Apeductului, printr-o zona agricola, apoi pe str.Mirauti (unde
traverseaza Paraul Targului cu podul proiectat B2). In continuare, drumul
urmeaza traseul strazii Mirauti pana la podul proiectat peste raul Suceava, apoi
traseul continua pe str.Energeticianului, apoi pe o ramura nordica a acesteia,
pana la Calea Ferata. Dupa traversarea CF, traseul continua pe str.Traian
Popovici (partial teren agricol), pe str.Nicolae Catanescu, debusand in str.Cuza
Voda (E58=DN29).
Amplasamentul si sondajele geotehnice sunt redate pe planul de
incadrare in zona GB0 si pe planurile de situatie GB1D1-GB17D15 anexate.
B2.Pod peste paraul Targului

Lucrarea de arta va avea o lungime de cca 30 m. Amplasamentul este
situat in intravilanul municipiului Suceava, in zona strazii Mirauti, intre Bazinul si
incinta ACET (mal stang Paraul Targului) si fosta DCA (mal drept), conform
planului de situatie GBP si planului de incadrare in zona anexate.
C.1.b.BENEFICIAR/INVESTITOR este MUNICIPIUL SUCEAVA.
C.1.c. PROIECTANT GENERAL este S.C.”SIBIEL COM” SRL Suceava.
3
C.1.d. Studiul geotehnic a fost intocmit de proiectantul de specialitate S.C.”

GEOTECHNICAL SYSTEM PROIECT B” SRL, Suceava.
C.1.e. Investigarea terenului de fundare a fost facuta de SC “TESTGEOMED

FORAJ” SRL Moara si de S.C.” GEOTECHNICAL SYSTEM PROIECT B” SRL.
Incercarile de laborator geotehnic au fost executate de SC “MALG PROIECT”
SRL SA.
C.1.f. SISTEMUL CONSTRUCTIV PRECONIZAT

B1.Drumul ocolitor va fi de categoria III, cu doua benzi de circulatie, clasa
de trafic foarte greu. Structura drumului va cuprinde:
• 4 cm strat uzura din beton asfaltic
• 6 cm strat de legatura – beton asfaltic deschis
• 14 cm strat de baza – anrobat bituminos cu criblura
• 22 cm strat de baza – piatra sparta
• 35 cm strat de balast
B2.Lucrarea de arta va avea o lungime de cca 30 m. Sistemul constructiv

cuprinde grinzi prefabricate precomprimate cu corzi aderente.
Sistemul de fundare va cuprinde doua culei si eventual o pila din grupuri
de coloane cu diametrul de minim 0.80 m.
C.2.DATE PRIVIND TERENUL DIN

AMPLASAMENT
C.2.a. DATE PRIVIND ZONAREA SEISMICA
• Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013, “Cod de

proiectare seismica – prevederi de proiectare pentru cladiri” valoarea de varf
a acceleratiei orizontale a terenului ag, determinata pentru intervalul mediu de
recurenta de referinta (IMR) de 225 de ani si probabilitate de 20% de
depasire in 50 de ani, valoare numita in cod “acceleratia terenului pentru
proiectare” este de: ag=0,20 g.
• Conform aceluiasi cod, perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns
reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de
acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze
relative. Pentru zona studiata, Tc=0,7 secunde.
• Conform vechiului normativ P100-92, amplasamentul se situa in zona E, cu
Ks=0,12 iar din punct de vedere al perioadei de colt, Tc avea aceeasi valoare,
0,7 sec.
C.2.b. DATE GEOLOGICE GENERALE
4
Geologic, zona de amplasare a viitoarei constructii se incadreaza in marea unitate

geostructurala a Platformei Moldovenesti, alcatuita din urmatoarele formatiuni geologice:
• fundament cristalin;
• cuvertura sedimentara (zona necutata, dispusa discordant peste fundament), cu virste
cuprinse intre Precambrian si Sarmatian inferior (Volhinian), ale carei strate prezinta o
pozitie cvasi-orizontala, aceasta fiind acoperita la partea superioara de formatiuni
cuaternare.
Astfel, in Platforma Moldoveneasca se disting doua mari etape tectono-structurale,

reprezentate prin etajele structurale ale soclului cristalin si cuverturii sedimentare.
Prima etapa reprezinta o arie mobila geosinclinala, caracterizata prin intense procese
geodinamice, manifestate prin miscari orogenetice, metamorfism si magmatism, care au
determinat aparitia unor fracturi crustale ce permit producerea eruptiilor vulcanice care incheie
acest regim tectonic.
Rocile principale care intra in compunerea soclului sunt alcatuite din formatiuni cristaline,
reprezentate prin: gnaise granitoide, paragnaise plagioclazice, sisturi migmatice etc, traversate
de filonase de pegmatite, granite roz cu muscovit si biotit, uneori si bazalte. Aceste formatiuni
geologice au fost cutate si metamorfozate in timpul orogenezelor assyntice si baikaliene, produse
in Proterozoic mediu si superior si Paleozoic inferior (Cambrian). Datorita regimului tectonic de
geosinclinal, regiunea a devenit rigida (unitate de platforma - stadiul morfostructural), insa cu
mobilitate redusa (oscilatii pe verticala cu sens ±), fara cutari, favorizand astfel acumularea
formatiunilor geologice sedimentare, care contureaza etajul superior al platformei.
Suprafata initiala a soclului a fost modelata de agentii externi, prin denudatie activa, intr-o
suprafata structurala derivata, numita peneplena soclului cristalin precambrian. Aceasta zona a
fost afectata ulterior numai de miscari epirogenetice cu amplitudini reduse, care determina
aparitia numeroaselor transgresiuni (etape de acumulare) si regresiuni marine (evolutie
subaeriana - formarea suprafetelor sculpturale), prin actiunea carora a luat nastere etajul
structural al platfomei, constituit dintr-o stiva groasa de roci sedimentare, necutate si datorata
celor trei mari cicluri, produse in urmatoarele etaje geologice:
Ciclul nr. 1. de sedimentare din Paleozoic (Vendian superior-Devonian: prima miscare de
afundare lenta, prin care platforma este acoperita de marea epicontinentala), cu formare de gresii
cuato-feldspatice, microconglomerate cu intercalatii de siltite si argile cenusii negricioase
(Vendian superior), conglomerate, gresii cuartoase, argile si siltite cenusii (Cambrian inferior)
calcare, argile cenusii partial bituminoase (facies argilos cu graptoliti).
Ciclul nr. 2, Cretacic-Paleocen-Eocen, in care s-au depus calcare rosiatice, argile, marne
brune, gresii conglomeratice, dolomite si intercalatii de anhidrit.
Ciclul nr. 3, Badenian superior-Sarmatian inferior (Volinian), in care s-au format gresii,
nisipuri, marne, calcare, gipsuri si anhidrite, tufuri si argile (Badenian superior), argile, siltite,
marne, nisipuri, calcare oolitice etc. (Buglovian si Volinian), formatiuni care constituie partea
finala a suitei sedimentare.
In sarmatianul inferior incepe retragerea marii (spre S-SE), iar datorita exondarii si
transformarii campiei marine sub actiunea agentilor denudationali (in special ai paleoretelei
hidrografice), zona devine foarte fragmentata.
In continuare, trecerea la etajul Cuaternar marcheaza inceputul unei noi etape de
evolutie (etapa continentala), prin schitarea teraselor medii si superioare (varsta Riss si Würm) si
a depozitelor de varsta holocena, raspindite pe toata suprafata comunei.
Geologic, fundamentul apropiat al zonei este reprezentat prin formatiuni de varsta
sarmatiana (Volinian superior, in grosime de peste 500 m), reprezentate prin alternante de argile,
nisipuri, marne vinete, nivele de gresii si calcare oolitice, lentile de prundisuri, intercalatii de
bentonit si tuf andezitic.
Datorita evolutiei bazinului marin, s-au sedimentat in zona doua niveluri calcaro-grezoase
situate in Volinian inferior; primul orizont, numit "Patrauti I" (gresii, microconglomerate si gresii
oolitice), cat si cel de al doilea, numit "Patrauti II", sunt alcatuite din gresii calcaroase, cenusii sau
5
argiloase, gresii oolitice etc, ambele fiind cunoscute sub denumirea de "Orizontul cu Ervilii", foarte
fosilifer.
Formatiunile de varsta sarmatiana au fost scoase la zi prin actiunea factorilor
denudationali externi care au indepartat depozitele de varsta cuaternara, prin eroziune fluviala,
torentiala si areolara. Aceste formatiuni geologice prezinta o sedimentare alternanta, incepand de
la cele argiloase si nisipoase si terminind cu orizonturile calcaro-grezoase (care le protejeaza
contra eroziunii pe primele), situate la partea superioara a ramei deluroase inalte (interfluvii).
In cea mai mare parte a regiunii, formatiunile geologice descrise anterior sunt acoperite
de depozitele cuaternare, formate din cuverturi eluviale, deluviale, proluviale si aluviale, astfel:
cele eluviale apar in zona cuestei si s-au format prin procesul de eluviere a depozitului argilos
sarmatic, devenit mai poros si structurat pana la textura luto-argiloasa. Depozitele deluviale apar
in amestec cu cele sarmatiene superficiale, si sunt formate din argile si luturi argiloase, aparand
versantii deluviali (pante deluviale), situati intre zona de desprindere a cuestei si baza versantilor.
Formatiunile cuaternare de natura continentala de la suprafata terenului au aparut ca
urmare a actiunii acumularii si eroziunii aluviunilor fluviale, depuse si reluate succesiv de catre
raul Suceava si afluentii sai, peste care in timp s-au depus materiale provenite din spalarile
areolare, cuprinzand depozite fine, provenite din luturile loessoide si argilele eluviale.
Cuaternarul este reprezentat in majoritate prin formatiuni de origine aluviala, deluviala,
eluviala si eoliana, fiind in general de natura lutitica (argile si argile nisipoase, argile prafoase),
iar, subordonat, in anumite zone se afla si depozite aluvionare usor mai grosiere (psamitice) -
nisipuri argiloase de tip terasa.
In zonele mai inalte, in platformele structurale inalte, de asemenea in interfluvii,
formatiunea detritica fina poate lipsi, stratul loessoid sau stratul aluvial fin fiind depus direct pe
suprafata sculptata a sarmatianului.
In lunca raului Suceava se intalnesc strate de pietris, pietris cu bolovanis, nisipuri
prafoase, nisipuri cu pietris. In unele zone de intalnesc si maluri (argile recente neconsolidate, in
general cu continut de materii organice-namoluri).
Depozitele coluvio-proluviale sunt de natura luto-argiloasa si luto-nisipoasa, aparand la

baza glacisurilor de eroziune, iar cele proluvio-coluviale (care prezinta o textura variata) se
intalnesc la baza versantilor moderat inclinati.
Cuaternarul este de origine predominant aluviala si prezinta o neuniformitate din punct de
vedere granulometric, pe verticala in special, dar si pe orizontala. Astfel, partea superioara a
depozitelor cuaternare este alcatuita din depozite grosiere, pietrisuri si bolovanisuri, sau nisipuri
argiloase/prafoase +- pietris. Sub depozitele medii-grosiere apar formatiunile sarmatiene.
La suprafata apare sol vegetal negru, in grosime de 0,20 – 1,00 m, sau umpluturi
antropice de grosimi diverse.
Tectonic, zona a fost supusa continuu miscarilor orogenetice si epirogenetice, generand

transgresiunile si regresiunile marine prin care s-au format suprafetele sculpturale si depozitele
geologice ale cuverturii sedimentare, descrise anterior.
Formatiunile sedimentare sarmatiene prezinta o structura monoclinala, cu cadere de 6-8
m/km, a carei orientare este de la N-NV spre S-SE (directie in care a avut loc retragerea apelor
ultimei mari), datorita inaltarii tectonice din nord, si a carei amplitudine este dedusa dupa cotele la
care se afla sedimentele. De asemenea, acestea au influentat si aparitia teraselor fluviatile,
formate din Pleistocen si pana in Holocen superior - Actual.
Formatiunile geologice sarmatiene prezinta o inclinare generala de 4-5 m/km (aprox 1/2°)
favorizand curgerea apei subterane pe nivelele argilo-marnoase.
Miscarile neotectonice au afectat zona prin miscari radiale pozitive (Pliocen) si regionale
pozitive (Cuaternar) si care dupa harta miscarilor verticale ajung in prezent la valori cuprinse intre
izoliniile de 3-4 mm/an (regiunea incadrandu-se in zona de stabilitate relativa).
Seismic, zona este afectata de "cutremurele moldave" al caror focar este situat in
regiunea Vrancea, insa prognozarea si intensitatea miscarilor seismice, depinde si de pozitia
amplasamentului fata de focar, de magnitudinea, energia seismului, constitutia litologica etc, insa
in zona sunt resimtite numai cutremurele care se incadreaza in gradul 5.
6
Amplasamentul se incadreaza in zona seismica de calcul E (conform hartii de

macrozonare seismica a teritoriului tarii - STAS 11100/1-1977.
Zona amplasamentului, din punct de vedere litologic, se poate sistematiza astfel:

• Fundament argilo-marnos, de varsta sarmatiana (etaj Volhinian superior), situat la adincime
si reprezentat prin argile si argile marnoase, prafuri argiloase marnoase, argile prafoase
marnoase, de culoare galbuie si oliv-cenusie, tari, fisurate, prezentand intercalatii milimetrice
sau decimetrice de nisip fin, indesat, pe alocuri bancuri metrice de nisip cu niveluri
gresificate.
• Scoarta de alterare a fundamentului sarmatian, in care se distinge o oarecare reducere a
caracteristicilor mecanice, o stergere a stratificatiei, o alterare a culorii caracteristice si
prezenta concretiunilor calcaroase. Scoarta de alterare poate avea grosimi de ordinul a citiva
metri; uneori lipseste.
• Formatiuni aluviale medii si grosiere: sedimentarul cuaternar (etaj Pleistocen-Holocen),
depus discontinuu peste Sarmatian si reprezentat prin pietrisuri, bolovanisuri, nisipuri
prafoase cu pietris, nisipuri argiloase, uneori cu strate de mal.
• Sol vegetal de tip cambisol (sol brun eu-mezobazic), avand cele trei orizonturi caracteristice,
si care insumeaza o grosime cuprinsa intre 0,20 si 1,00 m si care prezinta spre stratul
subiacent o zona de trecere la roca parentala (predominant nisipoasa).
C.2.c. CADRUL GEOMORFOLOGIC, CLIMATIC, HIDROGRAFIC SI

HIDROGEOLOGIC
Caracterizarea geomorfologica a zonei
Municipiul Suceava este asezat din punct de vedere geomorfologic in Podisul

Dragomirnei, parte a Podisului Moldovenesc, forma de relief caracterizata prin platouri deluroase,
terase largi pe cursurile importante de apa si o fierastruire accentuata datorata eroziunii aluviale.
Se intalnesc frecvent suprafete structurale si cueste.
Regiunea care face obiectul prezentului studiu geotehnic este situata in partea de NV a
zonei de platforma (Platforma Moldoveneasca), din cadrul Podisului Moldovei (unitatea Podisul
Sucevei, subunitatea Podisul Dragomirnei), incadrata in culoarul raului Suceava, care reprezinta
si cel mai tanar tip de relief (de tip acumulativ), avand varsta Pleistocen-Holocena.
Formele de relief caracteristice in Podisul Sucevei o reprezinta cuestele, cu platouri
structurale si abrupturi si ansamblul teraselor si treptelor de lunca ale raului Suceava si
afluentilor sai.
Datorita eroziunii a aparut o intensa fragmentare a reliefului, impusa si de structura
geologica (astfel aparand numeroase suprafete structurale si cueste).
Geomorfologia actuala a zonei este rezultatul interactiunii unui complex de factori care au
actionat intr-o perioada relativ indelungata asupra reliefului din post-sarmatic si pana in prezent.
Terasele raului Suceava prezinta o succesiune si o mare dezvoltare in suprafata pe malul
stang, cu poduri care prezinta inclinari mici, acest mal fiind pronuntat asimetric (asimetrie de
stanga), malul drept avind un caracter abrupt (caderi nord-estice, decalate pe aceiasi directie:
abrupturile Scheia, versantul de NE si Lisaura).
Terasa inferioara a raului Suceava prezinta o dezvoltare mare pe versantul nordic al vaii
(mal stang), pe malul drept avand o dezvoltare sensibil mai redusa, prezentand o largire din zona
Caii Unirii si apoi o ingustare puternica pana la abruptul Lisaura in baza caruia se situeaza cursul
inferior al Paraului Targului.
Versantul drept al vaii raului Suceava prezinta o inclinare relativ mica a podurilor
acestora, in zonele care au o desfasurare mai larga in suprafata.
In mod contrastant se disting pe malul stang al raului o serie de abrupturi cuestiforme
paralele, cu caderi estice, care se continua cu o serie de platforme structurale, ce au inclinari mici
7
si caderi vestice, iar la baza acestora sunt instalate o serie de cursuri de apa (paraiele Vatafului,
Mitocului, Velnita, Mereni), cu un curs de la N spre S (amplasare ce sugereaza caderea locala a
stratelor spre E).
Relieful actual este datorat in mare masura acumularii-eroziunii provocate de raul

Suceava si afluentii sai de dreapta si de stanga.
Amplasamentul este situat intre lunca joasa (mal drept) si un nivel de terasa medie de 9-
10 m ale raului Suceava (mal stang).
Cotele amplasamentului drumului ocolitor au valori absolute in urmatoarea succesiune:
282 m in intersectia str.Traian Vuia cu Calea Unirii, 276 m in zona D1+f1, 277 m in zona D2 pana
la D3 bis, 276 m intre precedenta si zona D4, 275 m intre D4 si F5, 276 m intre F5 si D8, 274.5 m
intre zona D9 si zona D12, 275 m intre D12 si D14, 274.5 m in zona D18, crescand pana la 284
m in zona D17, crescand apoi pana la 286 m in zona D16, crescand apoi pana la 302 m in zona
D15 – zona DN29.
Caracterizarea climatica si topoclimatica a zonei
Zona in care este amplasat municipiul Suceava se afla cuprinsa in aria de influenta a
climatului temperat continental moderat, caracterizat prin schimbari lente de temperatura, nuanta
care corespunde climatic tipului existent in Podisul Sucevei (districtul climatic nordic al Podisului
Moldovei).
Aceasta nuanta climatica este determinata de urmatorii factori genetici: cosmic, dinamic
si geografic, ale caror valori sunt inregistrate la statia meteorologica Suceava, aflata la cativa km
distanta.
In regiune, particularitatile climatice sunt determinate de structura suprafetei subiacente,
orientarea si altitudinea reliefului, morfologia formelor de relief, dar si de dinamica regionala a
maselor de aer. Factorii genetici locali ai climei includ si interactiunea elementului uman.
Factorii climatogeni si principalele lor caracteristici

Clima zonei este determinata de urmatorii factori de baza:
* radiatia solara;
* dinamica atmosferei;
* structura suprafetei subiacente (activa).
Acesti factori sunt caracterizati succint in cele ce urmeaza:

* radiatia solara globala reprezinta sursa energetica primara a dezvoltarii tuturor proceselor
geologice si geografice, zona avind o energie radianta moderata (deosebiri lunare, diurne si
anotimpuale apreciabile) = 110-112 kcal/cm²/an/luna, iulie = 15 kcal/cm²/luna si decembrie = 3
kcal/cm²/luna;
* durata de stralucire a soarelui oscileaza intre 1700 si 2100 ore/an, valori prezentate pe luni in
urmatorul tabel:
Lunile Media
I II III IV V VI VII VIII IX X X XII
anului anuală
Valori
medii 68,3 75,5 144,8 183,4 210,6 232,4 242,5 244,1 184,2 160,0 84,9 73,5 1904,2
lunare
* media anuala a presiunii atmosferice = 974,2 mb; cele mai ridicate valori se inregistreaza in
perioada iernii: maxima absoluta la 2.12.1962 = 1003,4 mb, iar minima absoluta la 3.12.1976 =
934,1 mb);
Factorii dinamici
Circulatia generala a atmosferei constituie factorul climatogen care genereaza variatiile
neperiodice ale regimului meteorologic sub actiunea sistemelor barice (ciclonice si anticiclonice):
anticiclonul azoric (natura dinamica), anticiclonul siberian (natura termica), ciclonul
mediteraneean si islandez. Pozitia zonei favorizeaza in sezonul rece patrunderea maselor de aer
8
reci continentale (arctic continental), dinspre N-NE, iar in cel cald a celui atlantic (umed si cald),
dar si influenta dominanta a maselor de aer baltic dinspre N-NV, cu umiditate ridicata si
temperaturi moderate vara si coborite iarna. Circulatia subtropicala este nesemnificativa, dar la
aparitia acesteia se produc temperaturi ridicate, vara si cantitati apreciabile de zapada, iarna.
Analiza si caracterizarea elementelor climatice (interval 1978-2003)

Temperatura aerului (cel mai important parametru) este reprezentata prin:
* temperatura medie multianuala a aerului = 7,6ºC (cea mai ridicata a fost de 9,29ºC, inregistrata
in anul 1978, iar cea mai scazuta a fost de 6,8ºC, in anul 1980); abaterile multianuale cele mai
importante inregistrindu-se primavara si toamna, existand un contrast puternic al mediilor maxime
intre sezonul cald si cel rece al anului (trecerea de la valorile pozitive la cele negative se
inregistreaza in luna X, iar de la cele negative la pozitive in luna V).
In zona sunt frecvente inversiunile termice (toamna si iarna), cind apar temperaturi scazute in
lunca si mai ridicate pe versantii vaii Hatnuta.
Temperaturile maxime, minime si medii multianuale sunt prezentate in urmatorul tabel:
Lunile Media
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anului multian.
-
T.medie -5,7 3,06 7,4 14,2 16,9 17,8 17,5 13,9 8,7 2,3 -3,5 7,42
3,05
T. maximă
6,2 9,9 14,3 20,7 26,1 28,1 29,9 30,0 28,3 18,0 15,7 11,3 19,87
medie
T. minimă - - - - -
-3,3 2,2 6,6 8,4 6,9 2,6 2,9 -3,93
medie 18,5 17,4 13,0 10,3 14,3
* se inregistreaza zile de inghet incepand cu data de 10.X, iar ultimele la data de 15.IV (s-au
inregistrat insa si in zilele de 13-14.V.1980 (asociate cu caderi de zapada). Cel mai timpuriu
inghet s-a produs in data de 14.10.1993, astfel ca durata intervalului fara inghet ajunge la 160
zile/an.
In acest interval de timp, maxima absoluta a fost de 33,7ºC (iulie 1985), iar minima de -
35,2ºC (ianuarie 1988), cu o amplitudine termica de 68,9ºC (influenta continentala moderata).
Umiditatea relativa a aerului

Exprima gradul de saturatie a aerului cu vapori de apa, din care cauza cele mai ridicate
valori se inregistreaza in anotimpul rece, iar cele mai scazute in cel cald.
Schimbarile regimului umezelii relative in diferite perioade de timp se explica prin
situatiile barice care au influentat clima zonei, dar si prin originea maselor de aer care determina
in mod direct umiditatea, saltul termic determinind scaderea acesteia fata de anotimpul
precedent, sau, dimpotriva, cresterea acesteia. Valorile umiditatii relative sunt prezentate in
tabelul urmator:
Lunile Media
I II III IV V VI VII VIII IX X X XII
anului anuală
% 85,1 85,4 81,6 80,5 75,2 75,7 78,5 79,9 77,5 80,0 82,2 85,4
Nebulozitatea aerului
Nebulozitatea este in corelatie directa cu umezeala aerului, existand un raport direct proportional
intre aceasta si numarul de zile senine si acoperite, prezentate in urmatorul tabel:
Media
Lunile anului I II III IV V VI VII VIII IX X X XII
multian
Nr zile
2,9 2,55 2,9 2,22 2,6 2,8 3,42 5,02 6,9 4,9 4,6 2,4 43,21
senine
Nr zile
12,9 14,8 13,8 12,0 8,6 8,1 8,8 6,2 6,2 7,4 12,6 14,7 126,1
acoperite
Precipitatiile atmosferice
Zona se incadreaza in arealul partii inalte a Podisului Sucevei, cu precipitatii relativ
bogate, dar exista diferentieri cantitative de la an la an, reflectand astfel caracterul de climat
temperat continental.
9
Cele mai scazute cantitati se inregistreaza iarna (datorita maselor de aer arctic
continental, reci si uscate), iar cele mai ridicate, vara (rolul maselor de aer baltice este evident) si
datorita evapotranspiratiei scazute.
Repartitia cantitatilor medii pe anotimpuri este urmatoarea: iarna = 71,3 mm, vara =
270,0 mm, primavara = 166,4 mm si toamna = 88,9 mm, in schimb, pe luni aceasta este diferita,
astfel maxima se inregistreaza in luna iulie, iar minima in luna februarie. Cele mai putine si
neuniforme precipitatii se inregistreaza iarna (februarie), datorita maselor de aer rece continental,
cu un continut redus de umiditate, in schimb primavara si toamna acestea sunt legate de
fronturile atmosferice umede, vara inregistrindu-se si cea mai mare frecventa a ploilor torentiale,
datorita fenomenelor convective, aceste ploi avind efecte negative (inundatii de versant sau
revarsari de ape).
Precipitatiile sub forma de ninsoare (15% din total) se mentin pe sol in medie 85,4 zile/an
si variaza intre 49 si 126 zile/an, mentinandu-se pana in luna a III-a sau a IV-a, iar grosimea
medie a stratului de zapada este variabila (de la 6,6 cm la 150 cm). Maxima inregistrata a fost de
157 cm, dar se observa o diferentiere in functie de versanti (influentand si inmagazinarea apei in
stratul acvifer).
Cantitatea de precipitatii atmosferice inregistrata pe luni este prezentata in urmatorul
tabel:
Lunile Media
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
anului multian.
mm 27,8 18,7 34,1 46,7 85,6 93,6 112,5 63,9 33,7 25,05 30,15 24,8 596,6
In concluzie, zona se afla sub influenta continentalismului climei temperate, care
determina regimul cantitativ al precipitatiilor.
Regimul vanturilor
Caracteristicile regimului eolian sunt determinate de caracterul si frecventa sistemelor barice care
traverseaza zona, deoarece vantul este elementul climatic cel mai puternic influentat de
obstacole (frecventa si viteza variaza pe suprafete restrinse).
Analizand directiile de deplasare ale aerului s-a constat ca predominanta este circulatia
de NV (datorata influentei baltice, dominanta), urmand cea de SE si S, iar cele din SV, V, NE si
E, sunt slab resimtite.
Viteza vantului este influentata de orografie si vegetatie, aceasta avind valori medii
cuprinse Intre 1,8 si 4,7 m/s (vanturile de NV) si 1,8-2,3 m/s (vanturile de N), valea devenind axa
de deplasare a maselor de aer. In zona se inregistreaza si vanturi locale (usoare brize de deal-
vale).
Viteza si frecventa vantului pe directii este prezentata in urmatorul tabel:
DirecŃia N NE E SE S SV V NV Calm
FreecvenŃa % 2,4 1,2 2,2 11,3 8,7 5,8 5,3 26,0 36,7
Viteza m/s 3,2 1,8 2,3 4,7 3,5 2,8 3,8 4,6
Alaturi de elementele climatice mentionate, influenteaza climatul local si fenomenele
atmosferice care prezinta discontinuitati in timp si repartitii diferite in spatiu, iar producerea lor
este legata de procesele advective si cele radiale locale. Astfel: ceata este frecventa toamna si
iarna (dar vara numai dimineata: datorita ceturilor de evaporatie) inregistrandu-se 41,2 zile/an;
bruma apare in 29,4 zile/an; poleiul apare in medie 3 zile/an si grindina se inregistreaza in jur de
1,5 zile/an.
La modul general, zona geografica este caracterizata prin urmatoarele variabile climatice
distincte, si anume:
- valoarea maxima absoluta = +38,6°C;
- valoarea minima absoluta = -31,7°C;
- amplitudinea maxima absoluta = 71,3°C;
- valoarea medie anuala = 7,6°C;
- precipitatii medii anuale = 570 mm;
- adancimea maxima de inghet = 1,0 m.
Caracterizarea hidrologica si hidrogeologica a zonei
10
Hidrologic, zona se incadreaza in "Provincia hidrologica moldava - Regiunea hidrologica

a Podisului Sucevei.
Zona apartine bazinului hidrografic de ordinul II al raului Suceava. Suprafata zonei se
incadreaza in culoarul si terasele inferioare ale raului Suceava.
Zona este drenata de raul Suceava si, subordonat, de paraul Targului (denumit si paraul
Cetatii, Cacaina) cu afluentii sai temporari, paraul Targului fiind afluent pe dreapta al raului
Suceava. Paraul are un curs orientat de la sud-vest catre nord-est, cu volute largi.
Hidrogeologic, zona se incadreaza in "Macroregiunea apelor freatice din podisurile

extracarpatice - Apele freatice din Podisul Sucevei", separandu-se acviferul freatic, localizat in
depozitele aluviale depuse de catre raul Suceava si afluenti.
Zona apartine bazinului de alimentare al raului Suceava, suprapus in mare peste cel
hidrologic, cu posibile aporturi din sarmatianul permeabil. Curgerea subterana generala este
tributara principalului emisar, raul Suceava.
Apele subterane au caracter de permanenta si provin din cele cazute in bazinul
hidrogeologic care ajung prin infiltrare in formatiunile permeabile si semipermeabile, drenandu-se
spre rau, curgerea subterana generala fiind tributara principalului emisar, raul Suceava, si avand
loc spre nord-nord-est in malul drept si spre sud-sud-est in malul stang.
Acviferul freatic cantoneaza in formatiuni cuaternare grosiere si medii in grosime de sub

5 m, cu permeabilitate ridicata. Se poate considera nivelul de argila marnoasa sarmatiana patul
rezervorului freatic. Nivelurile hidrostatice in zona se situeaza in roci rezervor de tip pietrisuri si
bolovanisuri, nisipuri argiloase si nisipuri prafoase.
C.2.d. DATE GEOTEHNICE
Scopul acestui studiu geotehnic este:

• De a determina cadrul geologic, geomorfologic, hidrogeologic, climatic
si seismic al perimetrului.
• Determinarea naturii litologice a terenului de fundare si a
caracteristicilor geotehnice necesare pentru proiectarea constructiei.
• Determinarea conditiilor hidrogeologice in zona.
S-a considerat necesar ca pe amplasamentul drumului ocolitor sa fie

executate 18 descoperte prelungite cu foraje de Φ 2”, notate cu D1...D18 pe
planurile de situatie. Au fost luate in considerare si lucrari geotehnice executate
anterior in zone apropiate.
Pe amplasamentul podului peste Paraul Targului a fost executat forajul F5
de Φ 5” cu carotaj continuu.
Avand în vedere caracteristicile constructiei precum şi conditiile de teren,
se estimeaza initial:
• B1. Pentru ansamblul drum ocolitor – teren categoria geotehnica 1, iar
riscul geotehnic redus
• B2. Pentru ansamblul pod peste Paraul Targului – teren categoria
geotehnica 2, iar riscul geotehnic moderat, conform clasamentului
urmator:
Riscul geotehnic estimat initial conform NP 074-2014
11
Factori de
punctaj
punctaj
punctaj
avut în vedere
CondiŃii Terenuri bune Terenuri Terenuri dificile

teren 2 medii 3
Apa Fara Epuismente
epuismente 1 normale 2 epuismente
subterana
excepŃionale
Cat.de imp.a
Redusa 1 normala Deosebita, 5
constr.
excepŃionala
VecinataŃi Fara riscuri 1 Risc moderat Risc major

Incadrare ag=0,2 2
seismica
Riscul
Redus 8 Moderat 12 Mare
geotehnic
B1.Drum ocolitor Calea Unirii – DN29

Nr. Riscul geotehnic
crt Tip Limite punctaj Categoria geotehnica
1 Redus 6...9 1
2 Moderat 10...14 2
3 Major 15...21 3
B2.Pod peste Paraul Targului

1 Redus 6...9 1
12
2 Moderat 10...14 2
3 Major 15...21 3
Prezentul studiu geotehnic a fost întocmit în baza prevederilor continute

în:
• NP 074-2014 – „Normativ privind documentatiile geotehnice pentru
construciii”;
• SR EN 1997-1 – „Eurocode 7 – Proiectarea geotehnică. Anexa natională”;
• SR EN 1997-2 – „Eurocode 7 – Investigarea si cercetarea terenului”;
• NP 122-2010 – “Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de
calcul ale parametrilor geotehnici”;
• NP 123-2010 – “Normativ privind proiectarea geotehnica a fundatiilor pe
piloti”;
• EN ISO 14688-1,2 – Cercetări si încercări geotehnice. Identificarea si
clasificarea pământurilor. Principii pentru clasificare”;
• STAS 1243-88 – Clasificarea si identificarea pământurilor;
• STAS 6054/77 – Adancimea de inghet in Romania.
Conform NP074/2014 studiul geotehnic are ca scop:
• Determinarea naturii litologice a terenului de fundare si a caracteristicilor
geotehnice necesare pentru proiectarea constructiei;
• Determinarea conditiilor hidrogeologice in zona si stabilitatea nivelului freatic
şi influenta acestuia asupra terenului de fundare;
• Stabilirea zonelor dificile (pământuri compresibile, cu materii organice, lucrari
amplasate pe versanti);
• Consultarea şi utilizarea profilurilor unitare de stratificatie cu indici geotehnici
obtinuti din executia forajelor realizate pentru verificarea stratificatiei pe zona
activa a fundatiilor pe amplasamentul analizat, cat si din studiile geotehnice
din zona şi vecinatati;
• Identificarea tipului, starii şi caracteristicilor fizico – mecanice ale terenului de
fundare;
• Stabilirea celei mai favorabile variante de fundare în funcŃie de caracteristicile
şi stabilitatea terenului de bază;
• Incadrarea terenurilor naturale in clasele prevazute de normele de deviz
pentru lucrări de săpături şi terasamente.
C.2.e. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI SITUATIA ACTUALA
Amplasamentul se situeaza in nordul municipiului Suceava, intre Calea

Unirii (mal drept al raului Suceava) si DN29 (mal stang).
13
Malul drept a fost anterior dens mobilat cu constructii pana in zona D3-D3
bis. Urmeaza o portiune slab mobilata pana in zona podului de peste raul
Suceava. In continuare, pe malul stang, urmeaza o portiune mediu mobilata
pana in zona DN29.
Nu se semnaleaza probleme geotehnice deosebite in afara unor strate de

mal organic in unele zone.
C.2.f. CONDITII REFERITOARE LA VECINATATILE LUCRARII
Amplasamentul drumului ocolitor este plasat in zone populate alternativ

dens, slab si mediu cu imobile. .
Constructiile care bordeaza amplasamentul studiat nu influenteaza starea
constructiei proiectate, fiind plasate la distante minime care asigura iesirea din
zona de influenta a acestora.
Au existat surse industriale de produse chimice periculoase in zona,

legate de fostele fabrici IFA si AMBRO, actualmente desfiintate.
Traficul rutier din zona amplasamentului se incadreaza actualmente in
categoria “trafic usor” pe malul drept si “trafic greu” pe malul stang.
C.2.g. INCADRAREA OBIECTIVULUI IN “ZONE DE RISC” (CUTREMUR,

ALUNECARI DE TEREN, INUNDATII) CONFORM LEGII 575/2001 PRIVIND
APROBAREA PLANULUI DE AMENAJARE A TERITORIULUI NATIONAL –
SECTIUNEA V – ZONE DE RISC NATURAL
Zonele de risc natural sunt areale delimitate geografic, în interiorul cărora

exista un potential de producere a unor fenomene naturale destructive, care pot
afecta populatia, activitatile umane, mediul natural și cel construit și pot produce
pagube și victime umane.
Din punctul de vedere al legii 575/2001 municipiul Suceava se incadreaza
astfel:
Cutremure de pamant Inundatii Alunecari de teren

Locali- Număr Intensitate Potential Tipul alunecărilor
Pe curs Pe
tate de a seismică de
de apă torenti
locuitori MSK producere primară reactivata
Suceava 118311 VII ridicat -
14
C.3. PREZENTAREA INFORMATIILOR

GEOTEHNICE
C.3.a. PREZENTAREA LUCRARILOR DE TEREN EFECTUATE
B1.Pe amplasamentul drumului ocolitor au fost executate 19 descoperte

prelungite cu foraje de 2” notate cu D1+f1, D2+f2, D3+f3, D3bis … D18+f18
(uneori, forajele au fost executate la mica distanta de descoperte si nu in
prelungirea acestora) si doua santuri geotehnice, notate cu S12 si S14.
Localizarea sondajelor este facuta pe plansa de incadrare in zona G0B si
pe planurile de situatie G1-G17.
B2.Pe amplasamentul podului peste Paraul Targului au fost executate

urmatoarele sondaje: un foraj cu Φ 5” cu carotaj continuu, notat cu F5 pe planul
de situatie, care a fost dus la 15 m adancime.
Localizarea forajului F5 este prezentata pe plansa de incadrare in zona
G0B si pe planul de situatie GBP.
.
Sondajele executate au pus in evidenta stratificatia terenului subiacent.
Din descoperte, santuri si forajele de 2” au fost prelevate probe tulburate
si netulburate.
Din forajul F5 au fost prelevate probe tulburate (din cuaternarul grosier) si
netulburate din formatiunile sarmatiene prin carotaj continuu.
Au fost luate in considerare si lucrari geotehnice executate anterior in
zone apropiate.
C.3.b. METODELE, UTILAJELE SI APARATURA FOLOSITE
Pentru realizarea forajelor cu diametre de Φ 5” a fost folosita foreza

mecanica Beretta T57GEO, cu prajini metalice din otel imbinate prin cep-mufa in
lungime de 2 metri fiecare, trepied, granic, borsape de interior si exterior,
burghie, trepane, pompe cu piston, catoriera, penetrometru dinamic, burlane de
sustinere a gaurii, juguri si scule aditionale.
Pentru realizarea forajelor de 2” a fost folosita foreza manuala de Φ2”, cu
prajini metalice din otel imbinate prin cep-mufa in lungime de 2 metri fiecare, jug
de frictiune si scule aditionale.
Pentru realizarea sondajelor deschise (descoperte si santuri) au fost
folosite unelte de sapat: tarnacoape, cazmale, lopeti. Pentru probare au fost
folosite stante de fizice, stante de forfecare directa, stante de triaxial si stante de
edometrie.
15
C.3.c. DATELE CALENDARISTICE INTRE CARE S-AU EFECTUAT

LUCRARILE DE TEREN SI DE LABORATOR
Lucrarile de teren au fost executate in luna octombrie-noiembrie 2017.

Analizele de laborator aferente au fost executate in octombrie si noiembrie
2017.
Elaborarea studiului geotehnic a fost facuta in ianuarie 2018.
C.3.d. METODELE FOLOSITE PENTRU RECOLTAREA, TRANSPORTUL SI

DEPOZITAREA PROBELOR
Pentru recoltarea, etichetarea și ambalarea probelor s-au aplicat

prescriptiile SR EN 1997 –2:2008 EUROCODE 7, care face trimitere la EN ISO
22475-1. Probele recoltate s-au ambalat, etichetat și asigurat in vederea pastrarii
integritătii lor pe parcursul transportului și depozitarii.
Din forajul F5 s-au recoltat probe tulburate din cuaternarul grosier si
probe netulburate prin carotaj continuu din Sarmatian.
Probele netulburate au fost recoltate in cutii etanse si etichetate la interior
si exterior.
In laborator, probele au fost pastrate in incinta etansa.
C.3.e. STRATIFICATIA PUSA IN EVIDENTA
B1.Descopertele, forajele de 2” si santurile executate pentru drumul

ocolitor au intalnit urmatoarea stratificatie:
Descoperta D1+forajul f1 de Φ 2” (str.Apeductului, zona Statiei de

transformare):
• Intre 0,00 si 0,60 m de la CTN (cota drum) se intalneste un strat de umplutura
de pietris cu nisip negru – zestrea drumului,
• Intre 0,60 si 2,10 m de la CTN se intalneste un nisip argilos-nisip prafos
cafeniu-galben, cu pietris marunt, plastic consistent,
• Intre 2,10 si 2,70 m de la CTN se gaseste un nisip argilos cenusiu-albastrui,
cu miros de mal, plastic consistent-plastic moale,
• Intre 2,70 si 4,00 m de la CTN se intalneste cuaternarul grosier, pietris cu
nisip si bolovanis,
• Nivelul hidrostatic a fost intalnit la 3,70 m de la CTN.
Descoperta D2 si forajul f2 de Φ 2” (str.Apeductului, zona sere, baraci

abandonate):
de pietris cu nisip alb – zestrea drumului,
16
• Intre 0,40 si 0,80 m de la CTN se intalneste un nisip prafos cenusiu-cafeniu,

indesat,
bolovanis.
Descoperta D3+f3 Φ 2” (str.Apeductului, capat si bifurcatie drum, in

apropiere de Garla Morii):
de pietris cu bolovanis si blocuri cu putin nisip – zestrea drumului,
• Intre 0,60 si 1,00 m de la CTN se intalneste o argila cafenie-neagra (cu materii
organice) cu rar pietris, tare,
• Intre 1,00 si 1,30 m de la CTN se gaseste un nisip prafos-nisip argilos cafeniu,
cu rar pietris, plastic vartos,
• Intre 1,30 si 1,50 m de la CTN apare o argila nisipoasa cenusie-neagra (cu
materii organice), plastic vartoasa-plastic consistenta,
• Intre 1,50 si 2,50 m de la CTN apare o argila neagra, turboasa (cu materii
organice), plastic moale,
• Intre 2,50 si 3,00 m de la CTN apare o argila neagra, turboasa (cu materii
organice), plastic consistenta,
• Intre 3,00 si 4,60 m de la CTN apare o argila cenusie cu zone galben-cafenii,
plastic consistenta-plastic moale,
bolovanis si nisip,
• Nivelul hidrostatic a fost intalnit la 1,50 m de la CTN.
Descoperta D3 bis+f3 bis (teren arabil, zona serelor):

• Intre 0,00 si 0,20 m de la CTN (cota teren natural) se intalneste un strat de sol
vegetal cafeniu, nisipos,
• Intre 0,20 si 0,50 m de la CTN se intalneste un nisip argilos cafeniu-mediu,
plastic vartos-plastic consistent,
• Intre 0,50 si 1,20 m de la CTN se gaseste un nisip argilos galben-cafeniu,
plastic vartos,
• Intre 1,20 si 2,40 m de la CTN se gaseste acelasi nisip argilos, dar cu pietris
marunt,
nisip si bolovanis.
Descoperta D4+f4 Φ 2” (pasune si stana, zona la sud-est de sere):

• Intre 0,20 si 1,50 m de la CTN se intalneste un nisip argilos galben-cafeniu,
plastic consistent,
• Intre 1,50 si 2,60 m de la CTN se gaseste un nisip prafos galben, dezlegat,
indesat,
17

nisip si bolovanis.
Descoperta D5+f5 Φ 2” (drum de exploatare langa incinta si bazin ACET):

• Intre 0,20 si 1,35 m de la CTN se intalneste un nisip argilos galben, cu
radacini la partea superioara, plastic consistent,
• Intre 1,35 si 1,90 m de la CTN se gaseste un nisip prafos galben-usor cafeniu,
dezlegat, cu rar pietris marunt, plastic consistent-plastic vartos,
nisip si bolovanis,
• NH se situeaza la cca 3,00 m de la CTN (foraj F5).
Descoperta D6+f6 Φ 2” (str.Mirauti in zona fostei DCA):

• Intre 0,00 si 0,50 m de la CTN (cota drum) se intalneste un strat de pietris cu
nisip galbui – zestrea drumului,
• Intre 0,50 si 1,10 m de la CTN se intalneste un nisip argilos cafeniu cu pietris,
plastic vartos,
nisip si bolovanis,
• NH se situeaza la cca 3,00 m de la CTN (foraj F5-pod peste Paraul Targului).
Descoperta D7+f7 Φ 2” (str.Mirauti):

nisip galben – zestrea drumului,
• Intre 0,40 si 1,50 m de la CTN se intalneste un nisip argilos cafeniu cu pietris,
plastic vartos,
nisip si bolovanis.
Descoperta D8+f8 Φ 2” (str.Mirauti langa bazin circular):

• Intre 0,00 si 0,30 m de la CTN (cota drum) se intalneste un strat de pietris si
nisip galben – zestrea drumului,
• Intre 0,30 si 1,00 m de la CTN se intalneste un strat de umpluturi cu argila
neagra si bucati de caramida,
• Intre 1,00 si 2,20 m de la CTN se gaseste un nisip argilos galben-cafeniu,
plastic consistent,
• Intre 2,20 si 3,60 m de la CTN apare o argila nisipoasa galbena, plastic
vartoasa,
• Intre 3,60 si 4,50 m de la CTN apare o argila nisipoasa galbena cu urme oliv,
plastic vartoasa,
nisip si bolovanis,
• NH se situeaza la cca 1,50 m de la CTN (foraj F1-pod peste raul Suceava).
18
Descoperta D9+f9 Φ 2” (str.Energeticianului):

• Intre 0,00 si 0,30 m de la CTN (cota drum) se intalneste un strat de beton de
ciment – strat drum,
• Intre 0,30 si 0,50 m de la CTN se intalneste un strat de pietris cu nisip galben
– zestrea drumului,
nisip si bolovanis.
• NH se situeaza la cca 4,50 m de la CTN (foraj F4-pod peste raul Suceava).

nisip si bolovanis.

nisip si bolovanis.
Descoperta D12 (str.Energeticianului, intersectia de langa CET):

• Intre 0,00 si 0,01 m de la CTN (cota drum) se intalneste un strat de 1 cm de
asfalt degradat – strat drum,
• Intre 0,01 si 0,50 m de la CTN se intalneste un strat de pietris si nisip galben –
zestrea drumului,
• Intre 0,50 si 1,00 m de la CTN se intalneste un strat de nisip argilos cafeniu,
plastic vartos.
Sant S12+f12 Φ 2” (str.Energeticianului, intersectia de langa CET):

vegetal cafeniu,
• Intre 0,40 si 1,70 m de la CTN se intalneste un strat de nisip argilos galben-
cafeniu, plastic vartos-plastic consistent,
• Intre 1,70 si 2,60 m de la CTN se gaseste acelasi nisip argilos galben-cafeniu,
dar plastic consistent-plastic vartos,
• Intre 2,60 si 4,70 m de la CTN apare nisip argilos cafeniu-galben, plastic
consistent-plastic moale,
nisip si bolovanis.
19
Descoperta D13 (str.Energeticianului, ramura nordica):

• Intre 0,00 si 0,10 m de la CTN (cota drum) se intalneste un strat de 10 cm de
asfalt degradat – strat drum,
• Intre 0,10 si 0,65 m de la CTN se intalneste un strat de pietris si nisip galben –
zestrea drumului,
• Intre 0,65 si 1,00 m de la CTN se intalneste un strat de argila prafoasa
cafenie-galbena, plastic vartoasa.
Foraj f13 Φ 2” (str.Energeticianului, ramura nordica):

vegetal cafeniu,
• Intre 0,40 si 2,00 m de la CTN se intalneste un strat de argila prafoasa
cafenie-galbena, plastic consistenta-plastic vartoasa,
• Intre 2,00 si 2,80 m de la CTN se gaseste o argila prafoasa galben-cafenie,
plastic consistenta-plastic vartoasa,
• Intre 2,80 si 3,90 m de la CTN apare un nisip argilos cafeniu-galben, plastic
vartos, in baza cu pietris marunt,
nisip si bolovanis.
• NH se situeaza la 6,00 m, masurat intr-o fantana.
Descoperta D14 (str.Energeticianului, langa calea ferata):

nisip galben –zestrea drumului,
• Intre 0,80 si 1,00 m de la CTN se intalneste un strat de argila prafoasa galben-
cafenie, tare.
Sant S14+f14 Φ 2” (str.Energeticianului, langa calea ferata):

vegetal cafeniu cu pietris,
• Intre 0,60 si 0,80 m de la CTN se intalneste zona de trecere de la solul vegetal
la terenul parental,
• Intre 0,80 si 3,50 m de la CTN se gaseste o argila prafoasa galbena-cafenie
(usor roscata), plastic vartoasa,
• Intre 3,50 si 4,00 m de la CTN apare o argila nisipoasa galbena-cafenie cu
zone cafenii si galbene, plastic vartoasa-tare.
Descoperta D15+f15 Φ 2” (str.Nicolae Catanescu, 20 m sud fata de DN29):

nisip galben-zestrea drumului,
• Intre 0,15 si 0,80 m de la CTN se intalneste o argila prafoasa galbena-cafenie,
plastic vartoasa,
• Intre 0,80 si 2,00 m de la CTN se gaseste o argila prafoasa galbena-cafenie-
roscata, plastic vartoasa,
20
• Intre 2,00 si 2,50 m de la CTN apare o argila prafoasa galbena cu concretiuni

calcaroase centimetrice, plastic vartoasa,
• Intre 2,50 si 3,00 m de la CTN se gaseste o argila galbena-cafenie-usor
roscata, plastic vartoasa,
• Intre 3,00 si 4,50 m de la CTN apare o argila cafenie-galbena-usor roscata cu
rare concretiuni calcaroase, plastic vartoasa, sub 3,50 m mai galbena si
plastic vartoasa-tare,
• Intre 4,50 si 4,80 m de la CTN apare o argila galbena cu multe concretiuni
calcaroase mari, tare.
Descoperta D16+f16 Φ 2” (str. Traian Popovici, 10 m est fata de intersectia

cu str.Nicolae Catanescu):
ciment (pe acostament apare o argila cafenie cu bolovanis),
• Intre 0,15 si 0,80 m de la CTN se intalneste un strat de sol vegetal negru,
• Intre 0,80 si 1,50 m de la CTN se gaseste o argila cafenie-cenusie-roscata,
plastic vartoasa,
• Intre 1,50 si 2,00 m de la CTN apare o argila galbena-cafenie-roscata, plastic
vartoasa-plastic consistenta,
• Intre 2,00 si 2,50 m de la CTN se gaseste o argila galbena, plastic
consistenta-plastic vartoasa,
• Intre 2,50 si 4,00 m de la CTN apare o argila nisipoasa galbena, plastic
consistenta,
• Intre 4,00 si 4,50 m de la CTN apare o argila galben-deschis, plastic
consistenta.
Descoperta D17+f17 Φ 2” (str. Traian Popovici, cot spre sud):

nisip galben-zestrea drumului,
• Intre 0,15 si 0,70 m de la CTN se intalneste un strat de nisip argilos (PNA)
cafeniu, plastic vartos, cu 10% pietris (posibil zestre drum),
• Intre 0,70 si 1,50 m de la CTN se gaseste o argila cafenie, plastic vartoasa-
plastic consistenta,
• Intre 1,50 si 2,20 m de la CTN apare o argila cafenie-neagra (cu materii
organice), plastic consistenta-plastic moale,
• Intre 2,20 si 2,50 m de la CTN se gaseste o argila cafenie-inchis, cu zone
galben-cafenii, plastic consistenta,
• Intre 2,50 si 4,50 m de la CTN apare o argila galbena-cafenie, plastic
consistenta-plastic vartoasa.
Descoperta D18 (str. Traian Popovici spre calea ferata, la 8 m de podet):

nisip galben-cafeniu – zestrea drumului,
cafenie, plastic vartoasa.
21
Forajul f18 Φ 2” (str. Traian Popovici spre calea ferata, la 8 m de podet):

vegetal negru,
cafenie, mai jos cafenie (mediu), plastic vartoasa,
• Intre 1,00 si 2,30 m de la CTN se gaseste o argila galben-cafenie, plastic
vartoasa,
• Intre 2,30 si 3,50 m de la CTN apare o argila pestrita, cenusie+cafenie
(mediu), cu calcar diseminat, plastic vartoasa-tare,
• Intre 3,50 si 4,50 m de la CTN se gaseste o argila cenusie (mediu-deschis),
plastic vartoasa.
B2. Forajul F5 de Φ 5”,

5 executat pentru Pod peste Paraul Targului, a
intalnit urmatoarea stratificatie:
Forajul F5 (cota 275,76 m, mal stang, intre incinta ACET si fosta DCA):
• Intre 0,00 si 0,40 m de la CTN se intalneste un strat de sol vegetal cu pietris si
bolovanis,
• Intre 0,40 si 4,50 m de la CTN se intalneste un strat de pietris, bolovanis si
nisip (cuaternar grosier),
• Intre 4,50 si 5,00 m de la CTN se intalneste un strat de nisip argilos cenusiu-
mediu-deschis, cu filme de nisip gri-deschis, cu pietris, plastic consistent,
• Intre 5,00 si 6,00 m de la CTN se gaseste un nisip argilos cenusiu-mediu,
plastic vartos-plastic consistent,
• Intre 6,00 si 10,00 m de la CTN se intalneste scoarta de alterare a
sarmatianului, reprezentata prin argila prafoasa gri-mediu, tare, cu filme de
nisip albicios, nisip argilos cenusiu-mediu, plastic consistent, argila prafoasa
gri-mediu, plastic vartoasa,
• Intre 10,00 si 15,00 m de la CTN apare sarmatianul, reprezentat prin: argila
prafoasa gri-mediu, tare, praf nisipos argilos-nisip argilos cenusiu-mediu, tare,
praf nisipos argilos gri-mediu cu fragmente de gresie, plastic consistent, praf
nisipos argilos gri-mediu, tare, cu filme de nisip albicios,
• Nivelul hidrostatic se situeaza la 3,00 m de la CTN (octombrie 2017).
C.3.f. NIVELUL APEI SUBTERANE SI CARACTERUL STRATULUI ACVIFER
Apa subterana intalnita are nivel liber si reprezinta prima panza acvifera
din perimetru.
Apa subterana a fost intalnita la adancimi intre 1,50…3,70 m de la CTN in
malul drept si intre 4,50…6,00 m de la CTN in malul stang.
In apropierea albiei Paraului Targului, nivelul hidrostatic se situeaza la
3,00 m de la CTN (F5).
22
Acviferul este situat in formatiuni cuaternare cu permeabilitate ridicata si

medie: pietrisuri cu bolovanis si nisip, nisipuri argiloase, nisipuri prafoase.
Directia de curgere a apei subterane este spre nord-nord-est in malul
drept si spre sus-sud-est in malul stang, spre cel mai apropiat emisar, raul
Suceava.
C.3.g. CARACTERISTICILE DE AGRESIVITATE ALE APEI SUBTERANE
Conform buletinului de analiza fizico-chimica a apei subterane nr.53/2000,

executata la lucrarea: “Studiu geotehnic pentru reabilitarea si retehnologizarea
Statiei de epurare ape uzate Suceava – subtraversare rau Suceava cu conducte
aferente colectorului A, 9933/2000”, apa subterana prezinta agresivitate slaba
sulfatica fata de betoane si betoane armate. Fata de constructiile metalice
ingropate, apa subterana prezinta agresivitate medie, incadrindu-se in domeniul
corodare-corodare simtitoare pe diagrama Mundlein.
C.3.h. EVENTUALA EXISTENTA A UNOR PRESIUNI EXCEDENTARE ALE

APEI IN PORII PAMANTULUI
Suprasarcinile recente care sa determine presiuni neutre excedentare au

provenit numai din circulatia vehicolelor (trafic usor si mediu pe malul drept, trafic
greu pe malul stang).
Permeabilitatea ridicata a cuaternarului grosier face ca eventuala presiune
excedentara in pori aparuta ca urmare a incarcarilor suplimentare aplicate pe
teren sa se disipeze in timp scurt. In malul stang, spre DN29, apar formatiuni
cuaternare cu permeabilitate medie si redusa, aici presiunile excedentare se
disipeaza in timp mediu.
Permeabilitatea alternativ medie si redusa a sarmatianului duce la o
disipare a presiunilor neutre excedentare in timp mediu-indelungat.
C.3.i. DENUMIREA LABORATORULUI AUTORIZAT
Analizele de laborator au fost efectuate de laboratorul S.C.”MALG

PROIECT” SRL Suceava, cu autorizatia nr.2488/27.04.2012, reinnoita in 2016.
C.3.j. RAPOARTE ASUPRA INCERCARILOR IN LABORATOR SI PE TEREN
C.3.j.1.DETERMINARI DE LABORATOR
Pe probele recoltate din sondaje au fost executate: granulometrii, indici

fizici, forfecari directe, teste edometrice, testari triaxiale neconsolidate-nedrenate
(UU). Rezultatele sunt prezentate in buletinele si fisele anexate.
23
B1. Incercarile de laborator executate pe descopertele, forajele de 2”

si santurile pentru drumul ocolitor au dat urmatoarele rezultate:
• Comparativ, probele recoltate au urmatoarea granulozitate:

Sondaj Ad, A P N Pietris, Definire material Obs.
m bolovanis,
blocuri
% % % %
B1.Ruta ocolitoare Calea Unirii – DN29
D3 0.60 20 42 29 PNA
D3 1.50 6 33 58 NP
D5 0.70 8 17 75 NP
D5 1.35 10 18 70 2 NP
D3bis 0.50 10 12 77 1 NP
D6 0.50 - - 60 40 N+pietris
D8 1.00 29 23 47 NA
S12 1.00 21 15 64 NA
f12 2.60 19 28 53 NA
f13 0.40 36 44 19 AP
f13 2.00 37 41 21 AP
S14 0.80 46 49 4 1 AP
S14 1.00 39 41 20 1 AP
D15 0.15 37 48 15 AP
D15 0.80 38 47 15 AP
D16 0.80 40 38 20 2 A (AP)
D17 0.15 21 33 36 10 NA
f17 2.50 44 42 12 2 A
f18 0.40 40 48 11 1 AP
f18 1.00 56 40 4 A
• Pentru indicii fizici au fost obtinute urmatoarele valori (γw-greutatea

volumetrica la umiditate naturala, n-porozitatea, e-indicele porilor, w-
umiditatea, S-gradul de saturare, Ip-indicele de plasticitate, Ic-indicele de
consistenta):
Sondaj Adancime γw n e w S Ip Ic
m KN/mc % %
D3 0.60 18.59 44.17 0.791 26.25 0.89 7.7 1.47
D5 0.70 15.34 49.59 0.984 15.34 0.42 5.3 2.35
S12 1.00 15.63 44.95 0.817 7.65 0.25
S14 0.80 17.49 44.45 0.800 19.33 0.65
D15 0.80 16.81 44.05 0.787 13.89 0.47
24
• Prin determinarea edometrica au fost obtinute urmatoarele valori (εp2 fiind

tasarea specifica sub sarcina de 200 kPa, iar M2-3 fiind modulul de deformatie
edometrica pe intervalul de sarcini 200-300 kPa):
Sondaj Adancime εp2 M2-3

m % kPa
D3 0.60 13.3 2367
D5 0.70 9.8 3571
S12 1.00 4.9 5249
S14 0.80 3.9 8333
D15 0.80 2.8 9524
• Prin forfecarea directa (CU) au fost obtinute urmatoarele valori din incercari
(Xi):
Sondaj Adancime Φ C
0
m grade sexa kPa
D3 0.60 29.24 102.2
D5 0.70 33.36 36.5
S12 1.00 30.91 73.9
S14 0.80 38.42 129.1
D15 0.80 11.62 214.7
• Prin testarea triaxiala (UU) au fost obtinute urmatoarele valori ale

caracteristicilor taietoare (Φ si C):
Sondaj Adancime Valori normate Asig. α=0.85 Asig. α=0.95

Φ C Φ C Φ C
0 0 0
m grade kPa grade kPa grade kPa
sexa sexa sexa
D3 0.60 26.97 14.4 22.50 3.8 18.85 2.0
D5 0.70 29.08 19.0 28.33 14.4 27.5 11.2
S12 1.00 26.06 52.4 21.59 27.7 17.99 17.7
S14 0.80 25.22 145.5 16.67 71.5 11.96 44.7
D15 0.80 33.09 112.3 25.39 51.2 20.0 30.8
B2. Testarile de laborator pe probele recoltate din forajul F5 Φ 5”,5

executat pentru Pod peste Paraul Targului, au dat urmatoarele rezultate:
• Comparativ, probele recoltate au urmatoarea granulozitate:

F5 3.00 4 96 Pietris
F5 6-7 34 51 15 AP
F5 8-9 15 24 61 NA
25
F5 9-10 30 59 11 AP
F5 10-11 39 57 4 AP
F5 11-12 16 44 40 PNA-NA
F5 12-13 20 46 34 PNA
F5 14-15 21 39 40 NA-PNA
• Pentru indicii fizici au fost obtinute urmatoarele valori (γw-greutatea

volumetrica la umiditate naturala, n-porozitatea, e-indicele porilor, w-
umiditatea, S-gradul de saturare, Ip-indicele de plasticitate, Ic-indicele de
consistenta):
Sondaj Adancime γw n e w S Ip Ic
m KN/mc % %
F5 6-7 18.01 41.16 0.700 16.21 0.62 22.1 1.12
F5 8-9 20.59 31.11 0.452 13.32 0.79 11.4 1.30
F5 10-11 20.64 32.89 0.490 16.60 0.91 23.9 1.20
• Prin determinarea edometrica au fost obtinute urmatoarele valori (εp2 fiind

tasarea specifica sub sarcina de 200 kPa, iar M2-3 fiind modulul de deformatie
edometrica pe intervalul de sarcini 200-300 kPa):
Sondaj Adancime εp2 M2-3

m % kPa
F5 6-7 13.2 6309
F5 8-9 8.4 6993
F5 10-11 3.0 22989
F5 14-15 4.9 6780
• Prin forfecarea directa (CU) au fost obtinute urmatoarele valori din incercari
(Xi):
Sondaj Adancime Φ C
0
m grade sexa kPa
F5 6-7 58.50 85.7
F5 8-9 37.78 128.3
F5 10-11 3.58 228.4
F5 14-15 24.56 168.2
• Prin testarea triaxiala (UU) au fost obtinute urmatoarele valori ale

caracteristicilor taietoare (Φ si C):
Sondaj Adancime Asig. α=0.95

Φ C
0
m grade kPa
26
sexa
F5 6-7 20.86 3.9
F5 8-9 8.39 9.2
F5 10-11 1.28 47.3
C.3.j.2.VALORI CARACTERISTICE SI DE CALCUL ALE

PARAMETRILOR GEOTEHNICI

In vederea determinarii valorilor caracteristice si de calcul s-a procedat
confom NP074-2014, NP122-2010, NP123-2010, SR EN 1997-1-2004 si SR EN
1997-1-2004_NB 2007.
Valorile caracteristice au fost calculate pentru stratele geologice SCAS si SA,
separate la cap.C.4.c.1., avand in vedere ca fundarea se va executa pe aceste
strate.
Stratele geologice distinse in forajul F5 (cap.C.4.c.1):

SV – sol vegetal,
QG – formatiuni cuaternare grosiere cu caracteristici fizico-mecanice ridicate,
cuprinzand pietrisuri cu bolovanis si nisip in interspatii. Aceste formatiuni sunt
legate genetic de depunerile aluvionare raului Suceava,
QF – formatiuni cuaternare fine, nisipos-prafos-argiloase cu caracteristici fizico-
mecanice scazute si medii, cuprinzand nisipuri prafoase, nisipuri argiloase,
argile, argile prafoase,
SCAS – scoarta de alterare a sarmatianului, care cuprinde formatiuni sarmatiene
(voliniene), cu caracteristici fizico-mecanice mai scazute ca ale sarmatianului in
situ (ramanand totusi medii-ridicate), cuprinzand prafuri argiloase, argile
prafoase, nisipuri argiloase, plastic consistente-plastic vartoase, uneori tari,
SA – formatiuni sarmatiene predominant argilos-prafoase: prafuri argiloase
marnoase, nisipuri argiloase marnoase, argile prafoase marnoase, tari, fisurate,
adesea cu filme (strate submilimetrice) de nisip albicios.
Valorile caracteristice informative pentru stratul QG sunt:
• Presiunea conventionala de baza, pconv.baza = 400 kPa

• Alte valori ale caracteristicilor geotehnice valabile pentru aluviunile cuaternare
grosiere sint:
• modulul de deformatie elastica, E = 40.000 kPa
• coeficientul de frecare pe talpa (tab.14), µ = 0,50
• coeficientul Poisson de deformatie laterala, ν = 0,27
• unghiul de frecare interna, Φ = 350
• coeziunea, C = 0 kPa
• greutatea volumetrica la umiditatea naturala, γw = 20 kN/mc
27
Valorile caracteristice calculate pentru stratul SCAS sunt:
Fiind vorba de un singur foraj, F5, pentru precizarea rezultatelor s-au folosit si
forajele F1 si F2 de la portiunea A.Pod peste raul Suceava. Aceste foraje sunt
situate la o distanta relativ mica si in aceleasi conditii litologice si geomorfologice
de teren ca F5. De asemenea, impartirea lor pe straturi geologice concorda cu
cea din F5.
GRUPARI PE STRATE GEOLOGICE

SCAS
Valori caracteristice ale indicilor fizici pe stratul SCAS
Sondaj Adancime γw n e w Ip Ic
m daN/mc % %
F1 6 19.95 33.52 0.504 13.77 20 1.15
F2 6 19.13 39.56 0.654 19.98 23.9 1.06
F3 5 20.45 34.92 0.537 19.09 34 0.99
F3 7 20.59 33.44 0.502 17.26 23.9 0.95
F5 6 18.01 41.16 0.70 16.21 22.10 1.12
γw
19.95 0.105 Suma 98.13
19.13 0.246 n 5.00
20.45 0.679 Xm 19.63
20.59 0.9293 sx 1.07
18.01 2.6115 Vx 0.05
suma 98.13 4.5707 kn 0.74
Xk=Xm(1-kn*Vx) 18.83
e
0.504 0.0057 Suma 2.90
0.654 0.0056 n 5
0.537 0.0018 Xm 0.58
0.502 0.006 sx 0.09
0.70 0.0145 Vx 0.16
suma 2.897 0.0336 kn 0.74
Xk=Xm(1+kn*Vx) 0.647
Ic
1.15 0.0092 Suma 5.27
1.06 4E-05 n 5
0.99 0.0041 Xm 1.05
0.95 0.0108 sx 0.08
1.12 0.0044 Vx 0.08
28
5.27 0.0285 kn 0.82

Xk=Xm(1-kn*Vx) 0.98
Valori Φ si C din forfecare directa

VALORI CARACTERISTICE PE STRATUL SCAS
Sondaj Adancime Φ C Φ
patr.Φ patr.C
m o kPa
F1 6 30.26 76.5 71.52 51.36
F2 6 27.39 45.8 128.29 553.82
F5 6 58.5 85.7 391.38 267.87
Suma 116.15 208.00 591.1888667 873.04667
n 3 3
Xm 38.72 69.33
sx 17.193 20.89
Vx 0.444 0.30
kn 0.95 0.95
Xk=Xm(1-kn*Vx) 22.38 49.48
VALORI DE CALCUL PE STRATUL SA

Valori efective
 tgϕ  Φκ Φ'κ
ϕ d = tg −1  k  factor tgΦk*factor
 γ ϕ 
22.38 1.10 0.45 24.37
Coeficientii partiali de calcul pentru parametrii pamantului

SR EN1997-1-2004
SR EN 1997-1-2004 NB-2007
29
Φ'κ γd tg(Φk'/γd) Φd
24.37 1.25 0.3624 19.92
Ck γd Cd
49.5 1.4 35.35
Valori Φ si C din forfecarea triaxiala

Rupere de tip nisip, nisip argilos
ASIGURARE DE ASIGURARE DE
95% 95%
EFORTURI EFORTURI
Sondaj Adancime TOTALE EFECTIVE
C, C',
Φ coeziunea Φ' coeziunea
 nedrenata efectiva
m grade sexa kPa grade sexa kPa
F5 7 20.86 3.9 22.74 3.55
Rupere de tip argila prafoasa, praf argilos

ASIGURARE DE ASIGURARE DE
95% 95%
EFORTURI EFORTURI
Sondaj Adancime TOTALE EFECTIVE
C, C',
Φ coeziunea Φ' coeziunea
 nedrenata efectiva
grade sexa kPa grade sexa kPa
F5 11 1.28 47.3 1.41 43.00
Valorile caracteristice calculate pentru stratul SA sunt:

Este valabila aceeasi observatie ca pentru stratul SCAS
GRUPARI PE STRATE GEOLOGICE

VALORI INDICI FIZICI PE STRATUL SA
Sondaj Adancime γw n e w Ip Ic
m daN/mc % %
F1 9 21.2 31.09 0.451 16.6 21.7 1.08
F1 13 18.91 37.93 0.611 15.49 30.6 1.22
F2 9 19.39 35.56 0.552 14.06 22.7 1.26
F2 11 18.33 39.73 0.659 15.27 16 1.06
30
F5 9 20.59 31.11 0.452 13.32 11.4 1.3

F5 11 20.64 32.89 0.49 16.6 23.9 1.2
γw
21.2 1.841 Suma 119.06
18.91 0.871 n 6
19.39 0.206 Xm 19.84
18.33 2.290 sx 1.13
20.59 0.558 Vx 0.06
20.64 0.635 kn 0.67
Xk=Xm(1-kn*Vx) 19.09
suma 119.06 6.400
e
0.451 0.0072 Suma 3.22
0.611 0.0057 n 6
0.552 0.0003 Xm 0.536
0.659 0.0152 sx 0.09
0.452 0.007 Vx 0.16
0.49 0.0021 kn 0.67
Xk=Xm(1+kn*Vx) 0.594
suma 3.215 0.0374
Ic
1.08 0.0114 Suma 7.12
1.22 0.0011 n 6
1.26 0.0054 Xm 1.19
1.06 0.016 sx 0.10
1.3 0.0128 Vx 0.08
1.2 0.0002 kn 0.67
Xk=Xm(1-kn*Vx) 1.12
suma 7.12 0.0469

VALORI CARACTERISTICE PE STRATUL SA
Sondaj Adancime Φ C Φ
patr.Φ patr.C
m kPa
F1 9 35.42 72.1 175.0770028 570.41361
31
F2 9 25.8 68.6 13.04413611 749.84694

F2 11 30.55 78.5 69.91746944 305.66694
F5 8 37.78 128.3 243.1000694 1044.3669
F5 10 3.58 228.4 346.2700694 17534.174
F5 14 24.56 168.2 5.624802778 5215.2469
Suma 133.13 575.90 847.4087472 20204.468
n 6 6
Xm 22.19 95.98
sx 13.019 63.57
Vx 0.587 0.66
kn 0.67 0.67
Xk=Xm(1-kn*Vx) 13.47 53.39
VALORI DE CALCUL PE STRATUL SA

 tgϕ  Valori efective
ϕ d = tg −1  k 
 γ ϕ 
Φκ factor tgΦk*factor Φ'κ
13.47 1.10 0.26 14.76
Coeficientii partiali de calcul pentru parametrii pamantului

SR EN1997-1-2004
SR EN 1997-1-2004 NB-2007
32
Φκ γd tg(Φk/γd) Φd
14.76 1.25 0.2107 11.90
Ck γd Cd
43.7 1.4 31.18
Valori Φ si C din forfecarea triaxiala

Sunt valabile aceleasi valori de la stratul SCAS clasate pe tipul de rupere.
Valorile derivate ale modulului de deformatie lineară E, utilizate în

calculul tasarilor, se vor stabili dupa precizarea adancimilor de fundare ale
coloanelor si a presiunilor transmise, pe baza valorilor determinate în laborator
prin incercarea în edometru Eoed, cu ajutorul relatiei:
E = Eoed ·M0 (A.3.1)
Valorile Eoed se vor determina în intervalul de presiuni unitare ∆σ cuprins între
presiunea geologică existenta in strat la nivelul probei (σg) şi presiunea totala la
acelasi nivel după aplicarea incarcarii fundatiei (σt), cu relatia:
σt - σg
E oed = ------------
εt - εg
in care: ε t, ε g reprezintă deformatia specifică a probei în edometru la presiunile

σ t, respectiv σ g.
Valorile recomandate ale coeficientului de corectie M0 sunt date în tabelul A.3.1 din
Anexa A.3. a normativului NP122-2010.
C.3.k. FISE SINTETICE ALE SONDAJELOR
Fisele sintetice sunt anexate in partea grafica, conform borderoului.
C.3.l. RELEVEE ALE SONDAJELOR DESCHISE
C.3.m. BULETINE SAU CENTRALIZATOARE DE ANALIZE CHIMICE
C.3.n. PLANURI DE SITUATIE CU AMPLASAREA LUCRARILOR DE

INVESTIGARE
B1.Pentru drumul ocolitor, plansa de incadrare in zona G0B si plansele de

situatie G1D1-G17D15 sunt prezentate in anexe.
B2.Pentru podul peste Paraul Targului, plansa de incadrare in zona G0B
si planul de situatie GBP sunt prezentate in anexele grafice.
33
C.4. EVALUAREA INFORMATIILOR

GEOTEHNICE
C.4.a. REINCADRAREA LUCRARII (SAU A UNOR PARTI DIN LUCRARE)
INTR-O ANUMITA CATEGORIE GEOTEHNICA
Riscul geotehnic estimat final conform NP 074-2014

Factori de
punctaj
punctaj
punctaj
avut în vedere
CondiŃii Terenuri bune Terenuri Terenuri dificile

teren 2 medii 3
Apa Fara Epuismente
epuismente 1 normale 2 epuismente
subterana
excepŃionale
Cat.de imp.a
Redusa 1 normala Deosebita, 5
constr.
excepŃionala
VecinataŃi Fara riscuri 1 Risc moderat Risc major

Incadrare ag=0,2 2
seismica
Riscul
Redus 8 Moderat 12 Mare
geotehnic
B1.Drum ocolitor Calea Unirii – DN29

1 Redus 6...9 1
2 Moderat 10...14 2
34
3 Major 15...21 3

1 Redus 6...9 1
2 Moderat 10...14 2
3 Major 15...21 3
Drumul ocolitor se reincadreaza dupa investigatii in categoria geotehnica

1, cu risc geotehnic redus, iar podul peste Paraul Targului in categoria
geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat.
C.4.b. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR LUCRARILOR DE TEREN SI

DE LABORATOR
Sintetic, grosimea zestrei (inclusiv betonul de ciment sau betonul de

asfalt), adancimea solului vegetal (in zonele necostruite), adancimea
cuaternarului grosier, intervalele pe care se intalnesc strate de mal (cu sau fara
materii organice), nivelul hidrostatic si tipul terenului viu de sub zestre in lungul
traseului rutei ocolitoare sunt redate in tabelul urmator:
Sondaj Grosime Adancime sol Adancime Mal +- MO, NH, m Tip teren
zestre, vegetal (umpluturi pietris, m interval, m viu
m cu materii organice)
de la cota drum, m
D1 0.60 - 2.70 2.10…2.70 3.70 NA

D2 0.40 - 0.80 - NP
D3 0.60 1.00 4.60 1.30…3.00 1.50 NP
D3 bis - 0.20 2.40 - NA
D4 - 0.10 2.60 - NA
D5 - 0.20 1.90 - 3.00 NA
D6 0.50 - 1.10 - NA+p
D7 0.40 - 1.50 - NA+p
D8 0.30 1.00 4.50 - NA
D9 0.50 - 0.50 - 4.50 p+n+b
D10 0.60 - 0.60 - p+n+b
D11 0.50 - 0.50 - p+n+b
D12 0.50 0.40 4.70 2.60-4.70 NA
D13 0.65 0.40 3.90 - AP
D14 0.80 0.80 - - 5.00 AP
D15 0.15 - - - AP
35
D16 0.15 0.80 - - A

D17 0.70 - - 1.50…2.20 A
D18 0.50 0.40 - - AP
Din sondajele executate rezulta ca litologia pe amplasament este specifica

teraselor joase ale raului Suceava, cu formatiuni fine si grosiere formand un
pachet cuaternar, iar la adancimi de 6.0-8.0 m aparand formatiunile sarmatiene.
In general, litologia se prezinta dupa cum urmeaza:
• La suprafata tronsoanelor de drum actual apare zestrea drumului, alcatuita pe
alocuri din beton de ciment, in alte parti beton de asfalt, pozate in general pe
straturi de forma ale drumului: pietris cu nisip. Sunt si cazuri in care betonul
de ciment este pozat direct pe solul vegetal, in zona D16.
• La suprafata terenului agricol apare un strat de sol vegetal cafeniu sau negru-
cafeniu (umpluturi cu argila neagra de 1,00 m in D3), cu grosimi de 0,10-0,80
m.
• Sub stratul de sol vegetal/zestrea drumului apare un strat de nisip prafos sau
nisip argilos in zonele D1…D8, pietris cu nisip si bolovanis in D9…D11, nisip
argilos in D12 si argila-argila prafoasa in D13…D18.
• In malul drept si partial in malul stang, pana in zona D13, pietrisul apare la
adancimi mai mici de 6.00 m. Intre D13 si D14 (zona din apropierea DN29)
stratul de pietris apare, eventual, la adancimi mai mari de 6.00 m.
• Nivelul hidrostatic variaza intre 1,50 m si 3,00 m fata de CTN in malul drept.
In malul stang, NH se intalneste la adancimi de 4.50…5.00 m.
• Trebuie acordata atentie zonelor unde apar in adancime strate de mal
(cu sau fara materii organice) si anume: zonele D1, D3 (care este totusi
in afara traseului drumului proiectat), zona D12 si zona D17.
• Pachetul cuaternar este pozat pe sarmatian. Sarmatianul prezinta o scoarta
de alterare in grosime de 6.00-10.00 m, in care caracteristicile fizico-
mecanice sunt ceva mai scazute decat ale sarmatianului in situ.
B2.Pod peste Paraul targului
• La suprafata terenului apare un strat de sol vegetal cafeniu cu pietris, cu

grosime de 0,40 m.
• In malul paraului apare un debuseu betonat al unui canal ingropat de
evacuare din zona bazinului ACET.
• Pachetul cuaternar grosier are grosime de 4.10 m, fiind situat intre 0.40 si
4.50 m.
• Pachetul cuaternar fin apare in F5 cu o grosime de 1.50 m (intre 4.50 si 6.00
m) si este un nisip argilos cenusiu cu pietris.
de alterare in grosime de 4 m (intre 6.00-10.00 m), in care caracteristicile
fizico-mecanice sunt ceva mai scazute decat ale sarmatianului in situ.
Scoarta de alterare cuprinde argile prafoase plastic vartoase si un strat de
nisip argilos plastic consistent.
36
• Sarmatianul in situ apare sub 10 m adancime si este reprezentat prin argile

prafoase si prafuri nisipoase argiloase cenusii, tari.
• Nivelul hidrostatic in F5 se situeaza la 3,00 m fata de CTN (octombrie 2017).
C.4.c. SECTIUNI CARACTERISTICE ALE TERENULUI CU DELIMITAREA

DIFERITELOR FORMATIUNI
Delimitarea diferitelor formatiuni apare in fisele sintetice si in fisele de

stratificatie.
C.4.c.1.SEPARAREA ELEMENTELOR GEOLOGICE
Pentru drum, in afara de stratele SV, QG si QF nominalizate la punctul B2,

apar strate de mal (cu sau fara materii organice), QM si stratele de zestre Z ale
drumului vechi.
Prin compararea caracteristicilor determinate macroscopic si in laborator

au fost identificate urmatoarele STRATE GEOLOGICE:
U (SV) – umpluturi antropice neorganizate, necompactate, sau sol vegetal,

QG – formatiuni cuaternare grosiere cu caracteristici fizico-mecanice ridicate,
cuprinzand pietrisuri cu bolovanis si nisip in interspatii. Aceste formatiuni sunt
legate genetic de depunerile aluvionare raului Suceava,
QF – formatiuni cuaternare fine, nisipos-prafos-argiloase cu caracteristici fizico-
mecanice scazute si medii, cuprinzand argile, argile prafoase cu caracter general
aluvial,
SCAS – scoarta de alterare a sarmatianului, care cuprinde formatiuni sarmatiene
(voliniene), cu caracteristici fizico-mecanice mai scazute ca ale sarmatianului in
situ (ramanand totusi medii-ridicate), cuprinzand prafuri argiloase, argile
prafoase, nisipuri argiloase, plastic consistente-plastic vartoase, uneori tari,
SN – formatiuni sarmatiene predominant argilos-prafoase: prafuri argiloase
marnoase, nisipuri argiloase marnoase, argile prafoase marnoase, tari, fisurate,
adesea cu filme (strate submilimetrice) de nisip albicios.
Stratele geologice au fost marcate pe fisele sintetice.
C.4.d. APRECIERI PRIVIND STABILITATEA GENERALA SI LOCALA A

TERENULUI PE AMPLASAMENT
37
Terenul de amplasament prezinta pante mici pe tot traseul drumului

proiectat. Pante medii se intalnesc doar in portiunea terminala spre DN29.
In consecinta se poate considera asigurata in timp stabilitatea terenului pe
tot traseul drumului ocolitor.
In zona podului de peste Paraul Targului, fundarea recomandata este la
cote mai joase decat talvegul paraului si nu apar probleme de stabilitate a
malurilor. Oricum in zona podului malurile vor fi regularizate si protejate.
C.4.e. ADANCIMEA SI SISTEMUL DE FUNDARE RECOMANDATE
Fundarea drumului va fi executata la adancimi mai mari decat adancimea de

inghet, calculata confom STAS 1709.
CALCULUL ASIGURARII LA INGHET A SISTEMULUI RUTIER
1.Se considera sistemul rutier nerigid cu trafic foarte greu.

.
2.Pentru zona studiata, conform STAS 1709/1-90, valoarea indicelui de
inghet I3/30med este de :
I3/30max = 7000C x zile
3.Pentru zona drumului tipul climatic este II.
4.Pamantul de fundatie face parte din tipul P2, P3 si P5.
5.Conform punctului 3.4 din STAS 1709/2-90, conditiile hidrologice ale

complexului rutier sunt defavorabile.
6.Adancimea de inghet, Z, se deduce pentru diferitele tipuri de pamant

pe nomograma din STAS 1709/1-90, figura 1.
7.Grosimea echivalenta a sistemului rutier se calculeaza insumand

grosimile echivalente pentru fiecare strat proiectat, produsul dintre grosimea
stratului si coeficientul de echivalare. Se mentioneaza ca va fi inlaturat stratul de
beton de ciment care apare partial (pe str.Energeticianului). In principiu se va
inlatura pe tot traseul drumului proiectat un strat de 0.30 m adancime.
8.Pe tronsoane situatia se calculeaza tinand seama ca:

♦ Sporul adancimii de inghet, ∆Z, este diferenta dintre grosimea sistemului
rutier alcatuit din materiale rezistente la inghet, Hsr, si grosimea echivalenta,
He :
∆Z = Hsr - He
♦ Adancimea de inghet in sistemul rutier, este:
Zcr = Z + ∆Z
♦ Gradul de asigurare la inghet, K este de:
38
K = He/Zcr
9.Calculul efectiv este redat in anexa de calcul.

10.Valorile K=He/Zcr calculate sunt redate mai jos. Calculul s-a efectuat
propunand urmatoarea compozitie a sistemului rutier:
CALCULUL ADANCIMII DE INGHET IN SISTEMUL RUTIER

CONFORM STAS 1709/1+2+3/1990
lucrarea RUTA ALTERNATIVA SUCEAVA-BOTOSANI
B1.DRUM OCOLITOR CALEA UNIRII-DN29
BETON DE ASFALT
CALCULUL GROSIMILOR ECHIVALENTE
IN SISTEMUL RUTIER PROPUS
coeficient
de grosime
STRAT RUTIER grosime echivalare echivalenta
cm cm
BA16
beton de strat de
asfalt uzura 4 0.5 2
beton
asfaltic strat de
deschis legatura 6 0.6 3.6
anrobat
bituminos
cu strat de
criblura baza 14 0.5 7
piatra strat de
sparta baza 22 0.7 15.4
strat de
balast 35 0.7 24.5
TOTAL 81 52.5
CALCULUL GROSIMILOR ECHIVALENTE

IN CONDITIILE EXISTENTE-ZESTREA DRUMULUI
Se inlatura betonul de ciment si stratul superior existent pe 30
cm
coeficient curba
de grosime tip de de
Sondaj grosime echivalare echivalenta pamint calcul Z
cm cm cm
D1 zestre 30 0.8 24 NA 3 113

D2 zestre 10 0.8 8 NP 2 117
D3 zestre 15 0.8 12 A 8 93
D3 bis zestre 30 0.8 24 A 8 93
D4 zestre 30 0.8 24 A 8 93
D5 zestre 0 0.8 0 NA 3 113
D6 zestre 20 0.8 16 NA+p 3 113
39
D7 zestre 10 0.8 8 NA+p 3 113

D8 zestre 0 0.8 0 NA 3 113
D9 zestre 20 0.8 16 pietris 1 132
D12 zestre 20 0.8 16 NA 3 113
D13 zestre 35 0.8 28 AP 7 98
D14 zestre 50 0.8 40 AP 7 98
D15 zestre 0 0.8 0 AP 7 98
D16 zestre 0 0.8 0 A 8 93
D17 zestre 40 0.8 32 A 8 93
D18 zestre 20 0.8 16 AP 7 98
Din calcul rezulta urmatoarele valori ale protectiei la inghet:
CALCULUL ADANCIMII DE INGHET

CONDITIILE PROIECTATE
ZONA Hsr He Z ∆Z Zcr K= He/Zcr K STAS
cm cm cm minim
D1 111 76.5 113 34.5 147.5 0.518644 0.50
D2 91 60.5 117 30.5 147.5 0.410169 0.50
D3 96 64.5 93 31.5 124.5 0.518072 0.50
D3 bis 111 76.5 93 34.5 127.5 0.6 0.50
D4 111 76.5 93 34.5 127.5 0.6 0.50
D5 81 52.5 113 28.5 141.5 0.371025 0.50
D6 101 68.5 113 32.5 145.5 0.47079 0.50
D7 91 60.5 113 30.5 143.5 0.421603 0.50
D8 81 52.5 113 28.5 141.5 0.371025 0.50
D9 101 68.5 132 32.5 164.5 0.416413 0.45
D10 111 76.5 132 34.5 166.5 0.459459 0.45
D11 101 68.5 132 32.5 164.5 0.416413 0.45
D12 101 68.5 113 32.5 145.5 0.47079 0.50
D13 116 80.5 98 35.5 133.5 0.602996 0.50
D14 131 92.5 98 38.5 136.5 0.677656 0.50
D15 81 52.5 98 28.5 126.5 0.41502 0.50
D16 81 52.5 93 28.5 121.5 0.432099 0.50
D17 121 84.5 93 36.5 129.5 0.65251 0.50
D18 101 68.5 98 32.5 130.5 0.524904 0.50
Adancimea de fundare se va situa cu 4 m mai jos de nivelul afuierilor

maxime dar nu mai putin de 7 m de la CTN. Cota forajului fiind de 275,76 m, iar
cota talveg parau de 273,18, rezulta o adancime minima de fundare de 6,58 m
(corespunzand cotei de 269,18 m), care va fi probabil marita in urma calculului
afuierilor.
40
Avand in vedere dimensiunile, importanta constructiei si adancimea

minima de fundare nu se recomanda fundarea directa.
Se recomanda fundarea indirecta, pe grupuri de piloti forati, coloane, sau
alte metode de fundare indirecta (chesoane) cu diametrul minim de 0.80 m.
C.4.f. EVALUAREA PRESIUNII SI A CAPACITATII PORTANTE
CALCULUL INFORMATIV AL PILOTILOR
Calculul pilotilor s-a efectuat conform NP 123-2010 cu valorile caracteristice si de

calcul prezentate.
Au rezultat urmatoarele capacitati portante totale ale pilotilor, pe fise intre 7-11 m
si diametre ale pilotilor intre 0,80-1,00 m:
Valorile prezentate sunt informative, proiectantul structurii urmand sa definitiveze

adancimile de fundare, diametrul coloanelor in functie de presiunile transmise.
Capacitatea portanta totala pilot plasat in zona F5
(Pod peste Paraul Targului
culee mal stang)
Rc;d = Rb;d + Rs;d formula 14 din
(14) NP123
Rc;d kN
Fisa pilot Pilot de 0.8 Pilot de 1.0
m diametru m diametru
m kN
7 435 581
8 503 668
9 574 758
10 645 849
11 726 952
Rb;d Rs;d
pilot de 0.8 m pilot de 1.0 m pilot de 0.8 m pilot de 1.0 m
kN kN kN kN
7 120 188 7 315 393
8 125 195 8 378 473
9 130 203 9 444 555
10 134 210 10 511 639
11 146 228 11 580 725
41
C.4.h. CONCLUZII
• Terenul de amplasament prezinta pante mici pe tot traseul drumului proiectat.

Pante medii se intalnesc doar in portiunea terminala spre DN29. In
consecinta se poate considera asigurata in timp stabilitatea terenului pe tot
traseul drumului ocolitor.
• Din sondajele executate rezulta ca litologia pe amplasament este specifica
teraselor joase ale raului Suceava, cu formatiuni fine si grosiere formand un
pachet cuaternar, iar la adancimi de 6.0-8.0 m aparand formatiunile
sarmatiene.
In general, litologia se prezinta dupa cum urmeaza:

• La suprafata tronsoanelor de drum actual apare zestrea drumului, alcatuita pe
alocuri din beton de ciment, in alte parti beton de asfalt, pozate in general pe
straturi de forma ale drumului: pietris cu nisip. Sunt si cazuri in care betonul
de ciment este pozat direct pe solul vegetal, in zona D16.
• La suprafata terenului agricol apare un strat de sol vegetal cafeniu sau negru-
cafeniu (umpluturi cu argila neagra de 1,00 m in D3), cu grosimi de 0,10-0,80
m.
• Sub stratul de sol vegetal/zestrea drumului apare un strat de nisip prafos sau
nisip argilos in zonele D1…D8, pietris cu nisip si bolovanis in D9…D11, nisip
argilos in D12 si argila-argila prafoasa in D13…D18.
• In malul drept si partial in malul stang, pana in zona D13, pietrisul apare la
adancimi mai mici de 6.00 m. Intre D13 si D14 (zona din apropierea DN29)
stratul de pietris apare, eventual, la adancimi mai mari de 6.00 m.
• Nivelul hidrostatic variaza intre 1,50 m si 3,00 m fata de CTN in malul drept.
In malul stang, NH se intalneste la adancimi de 4.50…5.00 m.
• Trebuie acordata atentie zonelor unde apar in adancime strate de mal
(cu sau fara materii organice) si anume: zonele D1, D3 (care este totusi
in afara traseului drumului proiectat, la distanta mica), zona D12 si zona
D17. In aceste zone pot aparea tasari ale drumului.
• Sistemul rutier proiectat initial este prezentat la capitolul C.4.e.B1.10.
• Adancimea de fundare va fi stabilita de proiectantul specialist in construirea
drumurilor, in functie de natura terenului viu identificat si de caracteristicile
acestuia si, in mod deosebit, de adancimea de asigurare contra inghetului a
sistemului rutier, prezentata la capitolul C.4.e.B1.
• Se recomanda ca in zonele in care coeficientul calculat conform STAS
1709 este mai mic decat K minim impus (D2, D5…D12, D15, D16), sa se
mareasca grosimea stratului bazal al sistemului rutier, sau sa se ia alte
masuri in vederea cresterii rezistentei la inghet.
42
• Amplasamentul studiat al podului se situeaza pe terenuri a caror stabilitate din

punct de vedere geomecanic poate fi considerata asigurata in timp. In zona
podului de peste Paraul Targului, fundarea recomandata este la cote mai
joase decat talvegul paraului si nu apar probleme de stabilitate a malurilor.
Oricum in zona podului malurile trebuie regularizate si protejate.
• Se va avea in vedere devierea canalului deversor existent in zona podului.
• La suprafata terenului apare un strat de sol vegetal cafeniu cu pietris, cu
grosime de 0,40 m.
• In malul paraului apare un debuseu betonat al unui canal ingropat de
evacuare din zona bazinului ACET.
• Pachetul cuaternar grosier are grosime de 4.10 m, fiind situat intre 0.40 si 4.50
m de la CTN.
• Pachetul cuaternar fin apare in F5 cu o grosime de 1.50 m (intre 4.50 si 6.00
m de la CTN) si este un nisip argilos cenusiu cu pietris.
de alterare in grosime de 4 m (intre 6.00-10.00 m), in care caracteristicile
fizico-mecanice sunt ceva mai scazute decat ale sarmatianului in situ. Scoarta
de alterare cuprinde argile prafoase plastic vartoase si un strat de nisip argilos
plastic consistent.
• Sarmatianul in situ apare sub 10 m adancime si este reprezentat prin argile
prafoase si prafuri nisipoase argiloase cenusii, tari.
• Nivelul hidrostatic in F5 se situeaza la 3,00 m fata de CTN (octombrie 2017).
Apa subterana prezinta agresivitate slaba sulfatica fata de betoane si betoane
armate. Fata de constructiile metalice ingropate, apa subterana prezinta
agresivitate medie, incadrandu-se in domeniul corodare-corodare simtitoare
pe diagrama Mundlein.
de alterare in grosime de 6.00-10.00 m. Formatiunile sarmatiene prezinta
caracteristici geotehnice ridicate, inclusiv scoarta de alterare a sarmatianului.
• Se recomanda fundarea indirecta, pe grupuri de piloti forati cu diametrul mai
mare de 0,80 m, la adancimi mai mari de 7.00 m de la cota terenului existent,
respectand si 4 m de la adancimea afuierilor maxime. Sistemul de fundare va
cuprinde doua culei si eventual o pila.
• Se vor respecta normativele si standardele in vigoare.
• Valorile capacitatilor portante ale coloanelor prezentate in text sunt
informative, calculul definitiv urmand a se face dupa definitivarea adancimilor
de fundare propuse si a diametrului si numarul coloanelor.
Conditii generale
• Conform STAS 6054/77, adancimea de inghet in zona este de 1,00 m.

• Ca sapatura manuala, conform TS/1981 terenul se va incadra astfel:
• Sol vegetal – la “teren mediu”
43
• Umpluturi – la “teren tare”

• Nisipuri prafoase, nisipuri argiloase – la “teren mijlociu”
• Argile, argile prafoase cuaternare – la “teren tare”
• Argile si nisipuri sarmatiene – la “teren tare”
• Se vor prevedea sprijiniri adecvate pentru sapaturile deschise care depasesc
1,00 m adancime, conform NSM 52.
• Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013, valoarea de
varf a acceleratiei orizontale a terenului ag, determinata pentru intervalul
mediu de recurenta de referinta (IMR) de 225 de ani si probabilitate de 20%
de depasire in 50 de ani, valoare numita in cod “acceleratia terenului pentru
proiectare” este de: ag=0,20 g.
• Conform aceluiasi cod, perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns
reprezinta granita dintre zona (palierul) de valori maxime in spectrul de
acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul de viteze
relative. Pentru zona studiata, Tc=0,7 secunde.
• Conform normativului NP 074/2014, drumul ocolitor se incadreaza la
categoria geotehnica 1, avand risc geotehnic redus, iar podul se incadreaza
in categoria geotehnica 2, avand risc geotehnic moderat.
Intocmit, Verificat,
ing.V.Gradinaru dr.ing.C.Zaharia
44

02-SCRISE - 2018.10.859.B.SG RUTA OCOL - Si POD Peste P.Targului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02-SCRISE - 2018.10.859.B.SG RUTA OCOL - Si POD Peste P.Targului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SG AFERENT OBIECTIVULUI DE INVESTITII: RUTA ALTERNATIVA SUCEAVA-BOTOSANI

B1.RUTA OCOLITOARE CALEA UNIRII-DN29

S.C.”GEOTECHNICAL SYSTEM PROIECT B”

PROIECT NR. 10.859/2017

STUDIU GEOTEHNIC AFERENT OBIECTIVULUI DE INTESTITII:

ADM. S.C.”GEOTECHNICAL SYSTEM PROIECT B”:

STUDII GEOTEHNICE: ing. V.Grădinaru

VERIFICATOR Af: dr.ing.C.Zaharia

BENEFICIAR: MUNICIPIUL SUCEAVA

SUCEAVA, dec. 2017

BORDEROU DE PIESE SCRISE SI DESENATE

B.PIESE DESENATE SI DETERMINARI DE LABORATOR

STUDIU GEOTEHNIC AFERENT

B1.Ruta ocolitoare Calea Unirii-DN29

B2.Pod peste paraul Targului

C.1.b.BENEFICIAR/INVESTITOR este MUNICIPIUL SUCEAVA.

C.1.c. PROIECTANT GENERAL este S.C.”SIBIEL COM” SRL Suceava.

C.1.d. Studiul geotehnic a fost intocmit de proiectantul de specialitate S.C.”

C.1.e. Investigarea terenului de fundare a fost facuta de SC “TESTGEOMED

C.1.f. SISTEMUL CONSTRUCTIV PRECONIZAT

B2.Lucrarea de arta va avea o lungime de cca 30 m. Sistemul constructiv

C.2.DATE PRIVIND TERENUL DIN

• Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2013, “Cod de

C.2.b. DATE GEOLOGICE GENERALE

Geologic, zona de amplasare a viitoarei constructii se incadreaza in marea unitate

Astfel, in Platforma Moldoveneasca se disting doua mari etape tectono-structurale,

Depozitele coluvio-proluviale sunt de natura luto-argiloasa si luto-nisipoasa, aparand la

Tectonic, zona a fost supusa continuu miscarilor orogenetice si epirogenetice, generand

Amplasamentul se incadreaza in zona seismica de calcul E (conform hartii de

Zona amplasamentului, din punct de vedere litologic, se poate sistematiza astfel:

C.2.c. CADRUL GEOMORFOLOGIC, CLIMATIC, HIDROGRAFIC SI

Caracterizarea geomorfologica a zonei

Municipiul Suceava este asezat din punct de vedere geomorfologic in Podisul

Relieful actual este datorat in mare masura acumularii-eroziunii provocate de raul

Caracterizarea climatica si topoclimatica a zonei

Factorii climatogeni si principalele lor caracteristici

Acesti factori sunt caracterizati succint in cele ce urmeaza:

Analiza si caracterizarea elementelor climatice (interval 1978-2003)

Umiditatea relativa a aerului

Caracterizarea hidrologica si hidrogeologica a zonei

Hidrologic, zona se incadreaza in "Provincia hidrologica moldava - Regiunea hidrologica

Hidrogeologic, zona se incadreaza in "Macroregiunea apelor freatice din podisurile

Acviferul freatic cantoneaza in formatiuni cuaternare grosiere si medii in grosime de sub

C.2.d. DATE GEOTEHNICE

Scopul acestui studiu geotehnic este:

S-a considerat necesar ca pe amplasamentul drumului ocolitor sa fie

Riscul geotehnic estimat initial conform NP 074-2014

CondiŃii Terenuri bune Terenuri Terenuri dificile

VecinataŃi Fara riscuri 1 Risc moderat Risc major

B1.Drum ocolitor Calea Unirii – DN29

B2.Pod peste Paraul Targului

Prezentul studiu geotehnic a fost întocmit în baza prevederilor continute

C.2.e. ISTORICUL AMPLASAMENTULUI SI SITUATIA ACTUALA

Amplasamentul se situeaza in nordul municipiului Suceava, intre Calea

Nu se semnaleaza probleme geotehnice deosebite in afara unor strate de

C.2.f. CONDITII REFERITOARE LA VECINATATILE LUCRARII

Amplasamentul drumului ocolitor este plasat in zone populate alternativ

Au existat surse industriale de produse chimice periculoase in zona,

C.2.g. INCADRAREA OBIECTIVULUI IN “ZONE DE RISC” (CUTREMUR,

Zonele de risc natural sunt areale delimitate geografic, în interiorul cărora

Cutremure de pamant Inundatii Alunecari de teren

C.3. PREZENTAREA INFORMATIILOR

C.3.a. PREZENTAREA LUCRARILOR DE TEREN EFECTUATE