MARDARE IOAN

MASTER IMT ANUL I

Lucrarea nr 4

VALORI OFERTATE LA O LICITATIE IN ROMANIA LICITÁŢIE-vânzare a unui bun făcută

în public, după reguli speciale, având drept rezultat atribuirea obiectului de vânzare persoanei care a
oferit preţul cel mai mare; mezat.

Primul-ministru şi vice-prim-ministrul au subliniat că noile reglementări scurtează termenele în toate

etapele procedurile pe care le implică achiziţiile publice, păstrând însă un control riguros al cheltuirii
banului public : Au fost scurtate termenele în care, de exemplu, autoritatea contractantă trebuie să se
pronunţe cu privire la rezultatul unei licitaţii. Pe de altă parte, pentru prima dată am introdus termene
punctuale la soluţionarea în instanţă a contestaţiilor care se depun pentru ca acele dosare de contestaţii
să nu rămână luni şi ani în şir în instanţe fără ca o procedură să fie adjudecată, fie într-un fel, fie în
altul. Calendarul proceduri de atribuire – licitatie deschisă Fisa de date a achizitiei cuprinde informatii
si instructiuni privind:

• autoritatea contractanta, in special cu privire la adresa – inclusiv telefon, fax, e-mail – persoane de
contact, mijloace de comunicare etc.;

• adresa de unde se poate achizitiona;

• activitatea autoritatii contractante;

• faptul ca se achizitioneaza in numele altei autoritati(daca este cazul);

• modul de obtinerea de clarificari si alte informatii

• solutionarea litigiilor

• Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor, inclusiv adresa, telefon, fax, e-mail;

• obiectul contractului de achizitie publica si durata acestuia;

• modul in care se va finaliza procedura;

• existenta loturilor si modul de abordare;

• acceptarea/ neacceptarea de oferte alternative;

• cod CPV;

• cantitatea produselor;

• garantii

1
• termen de valabilitate a ofertei;

• procedura aplicata si daca aceasta are ca etapa finala licitatia electronica;

• cerintele minime de calificare, precum si documentele care urmeaza sa fie prezentate pentru
dovedirea indeplinirii criteriilor de calificare si selectie daca sunt solicitate;

• data limita de depunere (ora/zi/luna /an), locul de depunere si ce alte formalitati trebuie indeplinite in
legatura cu participarera la procedura de atribuire;

• informatii privind modul de elaborare si prezentare a propunerii tehnice si financiare;

• informatii privind modul de eleborare a ofertei;

• informatii detaliate si complete privind criteriu de atribuire;

Caiet de sarcini

Caietul de sarcini face parte integrantă din documentaţia pentru elaborarea şi prezentarea ofertei şi
constituie ansamblul cerinţelor pe bază cărora se elaborează de către fiecare ofertant propunerea
tehnică. Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice. Cerinţele impuse vor fi
considerate ca fiind minimale. În acest sens orice ofertă prezentată, care se abate de la prevederile
Caietului de sarcini, va fi luată în considerare, dar numai în măsura în care propunerea tehnică
presupune asigurarea unui nivel calitativ superior cerinţelor minimale din Caietul de sarcini, ofertarea
de produse cu caracteristici tehnice inferioare celor prevazute în caietul de sarcini atrage descalificarea
ofertantului. Formulare Formularele sunt destinate, pe de o parte, să faciliteze elaborarea şi prezentarea
ofertei şi a documentelor care o însoţesc şi, pe de altă parte, să permită comisiei de evaluare
examinarea şi evaluarea rapidă şi corectă a tuturor ofertelor depuse.

Fiecare ofertant care participă, în mod individual sau ca asociat, la procedura pentru atribuirea
contractului de achiziţie publică are obligaţia de a prezenta formularele prevăzute în cadrul acestei
secţiuni, completate în mod corespunzător şi semnate de persoanele autorizate.

Mult-lăudatele modificări la reglementările privind achiziţiile publice au intrat în vigoare la sfârşitul

lui iulie. Deşi scopul declarat al acestora era eficientizarea modului în care se cheltuie banul public,
prin eliminarea practicii semnării unor acte adiţionale pentru majorarea costurilor contractelor, efectele
au fost pe dos: aleşii locali pot folosi noile prevederi pentru a împărţi contracte firmelor ―prietene‖,
sărind peste criterii obiective cum ar fi preţurile din oferte. Exproprieri scumpe ….. Da in Romania
anului 2011 se poarta asa ceva … bine s a purtat si pana acum si o sa se mai poarte multa vreme …..se
practica un soi de telefonul fara fir si asa se afla pe unde o sa treaca o autostrada ceva ….(si capi di
tutti capi din zona respective is nu numai ) investesc rapid bani in propietatile din vecinatatea acelei
lucrari si brusc creste pretul pamantului.Luam ca exemplu un alt articol din ziar : ―Pentru constructia
tronsonului Bucuresti-Moara Vlasiei (19,5 km) sunt acordati 492 milioane de euro (fara TVA), din
care 291 de milioane de euro au fost alocati doar pentru exproprieri, in conditiile in care constructia

2
efectiva (fara TVA si fara cheltuielile de consultanta) ar trebui sa coste 200 de milioane de euro. Suma
se ridica la o asemenea valoare pentru ca autostrada ar trebui sa traverseze cativa kilometri din zona
Tunari-Voluntari, unde se afla cele mai scumpe terenuri din Romania, evaluate la un moment dat si la
500 de euro pe metrul patrat.

"Valoarea terenului in zona este mult prea mare. In acest moment, am considerat ca cel mai bine este
ca descarcarea traficului sa fie in Centura Bucurestiului. Nu neg faptul ca este posibil, in viitor, sa
facem si legatura cu Bucurestiul, insa in acest moment aceasta este cea mai buna solutie in conditiile
date. Compania trebuie sa intretina si sa construiasca drumuri, nu sa cumpere terenuri. (...)

Normele de deviz în construcţii, unice pe ţară, au fost modificate pentru a se favoriza o anumită firmă
de asfaltatori. Licitaţiile trucate, organizate anume pentru a favoriza anumite firme, se ţin lanţ la
Timişoara. Ultima dintre ele, cu o valoare de peste 15 milioane de euro, s-a organizat la finele lui 2009
şi a iscat un scandal monstru. În premieră pentru România, firma Strabag SRL a modificat normele de
deviz pentru lucrări, stabilite prin lege ca fiind unice pe ţară, şi a câştigat licitaţia deşi practică preţuri
de 4-5 ori mai mari faţă de concurenţă. Manevra a fost pusă în practică exact cu ajutorul funcţionarilor
de la primărie, care au făcut parte din comisia de evaluare. Contractul pentru întreţinerea străzilor din
municipiul Timişoara a iscat la finele anului trecut o luptă strânsă între constructori. Oraşul a fost
împărţit de primărie în 4 zone, pentru fiecare dintre acestea fiind alocate aproape 4 milioane de euro,
bani disponibili pentru repararea şi întreţinerea străzilor în următorii 4 ani. Procedura de atribuire care
s-a ales, licitaţia deschisă, a scos la iveală ceva incredibil. În vreme ce toate firmele participante au
venit cu preţuri relativ egale, una dintre ele a rupt gura târgului. Atât pe zona Sud-Est cât şi pe Nord-
Vest, compania Strabag SRL şi-a omorât concurenţa, venind cu un preţ ridicol de mic. Aparent, se
putea spune că Primăria Timişoana a tras lozul câştigător, găsind pe cineva care săi întreţină drumurile
pe bani atât de puţini. În realitate, aşa cum un raport extrajudiciarbombă avea să demonstreze ulterior,
în spatele acestui plocon se ascunde o manevră unică în România. Expertiza extrajudiciară a scos la
iveală trucul Ceea ce au făcut reprezentanţii companiei Strabag, cu voie de la primărie, a fost catalogat
ulterior, de către un expert din cadrul Tribunalului Timiş, drept un abuz fără precedent. Explicaţia
poate suna un pic bizar pentru un neiniţiat. „Firma câştigătoare a putut obţine preţul cel mai mic prin
modificarea normelor de deviz, conform normativelor în vigoare.‖ Traducerea ei în limbaj obişnuit
sună cam aşa. În România există o lege care stabileşte exact timpii de lucru în domeniul construcţiilor.
O groapă de un metru cub, de exemplu, trebuie săpată în 15 minute. La fel, să spunem, turnarea plăcii
de asfalt pe fiecare metru pătrat de drum. Firma Strabag a modificat exact aceşti parametri şi, deşi
preţurile sale la produse şi la mâna de lucru sunt mult mai mari decât ale concurenţilor, calculele i-au
dat preţul cel mai mic. La orice licitaţie la drumuri, firmele se bat cu preţurile proprii, cu mâna de lucru
sau cu orice alte criterii legate de preţul pe care îl au. Normele despre care vorbim sunt însă o
constantă, aplicabilă pentru toţi competitorii, ce nu poate fi schimbată. Ea are caracter de lege, la fel ca
normele privind protecţia muncii. Este ca şi cum ai spune că în locul căştilor de protecţie se poate intra
în şantier protejat de un coif de hârtie. Expertul extrajudiciar care a analizat, la solicitarea unei instanţe,
adjudecarea licitaţiei pe drumuri, arată că de fapt costurile câştigătorului sunt mult mai mari. Betonul
asfaltic, de exemplu, ce va fi turnat de câştigător are un preţ unitar de 191,72 lei pe unitate, în vreme ce

3
firma clasată pe locul 2 punea un produs identic pentru 138,77 lei pe unitate. La fel şi bordura, care
costă la Strabag 22,38 lei pe unitate şi 18 lei la ceilalţi. În realitate: plăţi mai mari şi lucrări proaste În
fine, concluziile expertizei extrajudiciare despre care vorbim sunt devastatoare. „Diferenţa care s-a
obţinut prin modificarea nejustificată şi ilegală a normelor de deviz a condus la o diferenţă enormă de
preţ. Scăderile realizate abuziv au dus la o înjumătăţire a preţului final al ofertei, realizând un imens
avantaj pentru câştigător. Expertiza stabileşte şi vinovatul: „Consider că vina aparţine Comisiei de
selecţie, care nu a solicitat experţilor să facă toate verificările tehnice la ofertele depuse spre evaluare‖.
Acelaşi document vorbeşte în premieră despre un fenomen aproape generalizat în România. Se spune
că este de aşteptat ca primăria să facă pe parcurs acte adiţionale de valoare, mai exact se aşteaptă ca
primăria să aprobe cheltuieli suplimentare pentru compania Strabag SRL, care la adaosurile mari
practicate de aceasta vor lăsa o gaură uriaşă în bugetul local. Sau se va merge pe preţul licitat, ceea ce
va fi un dezastru pentru calitatea drumurilor respective. Expertul estimează că păstrarea indicatorilor
de la li citaţie va însemna un dezastru pentru starea drumurilor din oraş. Din 11 licitaţii organizate în
2010, şase au revenit firmelor care au depus oferta cea mai scumpă. Ca atare 4 dintre acestea au fost şi
contestate, începerea lucrărilor fiind amânată luni de zile. Cea mai ―buclucaşă‖ licitaţie a lui 2010
rămâne cea pentru asfaltări din fonduri europene, unde procedura s-a reluat de 4 ori, iar în final au
trebuit să treacă luni bune de zile până la finalizarea contestaţiilor. Astfel că lucrăile efective au
început în octombrie 2010. Aici a câştigat oferta de 8.082.246,05 lei a firmei TCM Nord Baia Mare,
iar lucrările sunt subcontractate către Cridov SRL, descalificată la licitaţie ca neeligibilă. Numai şase-s
“norocoase” Firma Cridov a câştigat însă altă licitaţie contestată, cea privind asfaltările din bani de la
bugetul local. În competiţie cu Diferit SRL, Cridov a câştigat — evident — cu oferta cea mai scumpă,
3.912.490.75 de lei , după o contestaţie la CNSC şi un proces la Curtea de Apel Cluj. Tot cea mai
scumpă ofertă a câştigat şi la lucrările de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă din comună,
firma Boccardo Entreprise SRL adjudecându-şi aceste lucrări pentru suma de 2.340.194 de lei. Cea
mai scumpă ofertă, cea a societăţii Neon Lighting a fost aleasă şi pentru extinderea reţelei de consum
general şi iluminat public stradal din Floreşti şi Luna de Sus. Este vorba despre 749.311 lei. În fine, tot
pe varianta cea mai scumpă s-a mers şi la reactualizarea Planului Urbanistic General, aici fiind aleasă
oferta de 342.000 de lei a Facultăţii de Geografie din cadrul UBB. Preţul cel mai mic te scapă de
contestaţii Din cele 11 licitaţii de anul trecut 2 au fost atribuite şi firmelor cu oferta cea mai ieftină.
Este vorba despre Reabilitarea termică a blocurilor de pe strada Gheorghe Doja. Aici firma
Megaprompt SA din Floreşti a câştigat cu preţul de 571.758 lei. De asemenea, proiectarea şi execuţia
de staţii de epurare pentru satul Tăuţi şi zona sud-est. Lucrările au revenit asociereii dintre Electrogrup
SA şi Aquaserv SRL din Cluj-Napoca pentru preţul de 1.758.038,73 lei. Pe de altă parte au fost şi două
licitaţii în care s-a ales varianta medie de preţ: grădiniţa de pe strada Horia care este construită de TCI
CG pentru suma de 1.748.662 de lei şi amplasarea de indicatoare rutiere inclusiv stâlpi în comună care
ar trebui să fie realizată de firma Fau Ro Semnal din Reghin cu suma de 39.920,92 lei. În cazurile în
care s-a ales oferta cea mai mică de preţ sau cea medie ca preţ nu au existat nici un fel de contestaţii.
Ultima licitaţie pe care o menţionăm este cea pentru serviciile de consultanţă pentru proiectul de
asfaltare a drumurilor din comună, unde a existat o ofertă unică: asocierea SADC Expert Consulting
SRL – CS INvest Consulting şi Aisa Invest, preţul fiind de 15.360 lei. “Brigada” de licitaţii Licitaţiile
publice din Floreşti de anul trecut au fost organizate de o echipă formată din administratorul public

4
Albert Zoltan, viceprimarul Horia Şulea, şeful serviciului Achiziţii Publice Marius Manu şi inspectorul
Florin Zanc din cadrul aceluiaşi serviciu. Până în toamnă preşedintele comisiilor de licitaţie a fost
viceprimarul Horia Şulea, din toamnă acestea au fost conduse de comisii prezidate de Albert Zoltan. În
spiritul transparenţei şi a faptului că membrii comisiilor de licitaţii se ocupă de cheltuirea banului
public al comunei, prezentăm şi datele din declaraţiile lor de avere. În cazul administratorului public al
comunei, Albert Zoltan, acestea lipsesc de pe site-ul primăriei. Viceprimarul Horia Şulea este de
departe, potrivit declaraţiei sale de avere, cel mai bogat dintre cei patru. Astfel, Horia Şulea are în
proprietate patru terenuri, dintre care două în ClujNapoca şi două în Floreşti. Trei dintre acestea sunt
intravilane, şi au o suprafaţă totală de 16.600 metri pătraţi, din care 11.600 în intravilanul municipiului
Cluj-Napoca. Al patrulea teren este un teren agricol în Floreşti în suprafaţă de 34.800 metri pătraţi. Şi
la capitolul clădiri viceprimarul Şulea se poate lăuda cu proprietăţi din toate categoriile: un apartament
de 72 mp în Cluj-Napoca, o casă de 377 mp în Floreşti şi o casă de vacanţă de 35 de mp tot în Cluj-
Napoca. Şulea este şi proprietarul unui autoturism Audi şi a unui tractor.În schimb viceprimarul nu are
alte bunuri de valoare gen bijuterii, tablouri scumpe sau alte obiecte de artă a căror valoare depăşeşte
5000 de euro, precum nici depozite bancare de peste 5.000 de euro sau datorii la bănci. Anul trecut
Horia Şulea a câştigat din salariul de viceprimar suma de 19.453 de lei, 10.000 de lei din activităţi
agricole şi 7.000 de lei din vânzare de pui de câine. De asemenea, potrivit declaraţiei sale de interese,
Horia Şulea este preşedintele PNL Floreşti şi nu este asociat sau acţionar la nici o societate comercială.
Şeful serviciului Achiziţii Publice din Primăria Floreşti, Marius Manu are, potrivit declaraţiei de avere
trei terenuri: două în Floreşti , dintre care unul agricol de 5.800 mp şi unul intravilan de 506 mp, şi un
teren forestier de 1.000 mp în localitatea Bălceşti. Tot Marius Manu are în proprietate un apartament
de 61 de mp în Cluj-Napoca, două maşinim, un Opel Kadett şi un Seat Altea, dar şi un scuter. Nici
şeful Serviciului Achiziţii Publice din primărie nu are bijuterii, obiecte de artă, depozite bancare sau
credite la bănci a căror valoare să depăşească 5.000 de euro. Anul trecut Marius Manu a câştigat ca
angajat al primăriei Floreşti suma de 29.308 lei. Inspectorul Florin Zanc are potrivit declaraţiei sale de
avere un apartament de 69 de mp în Dej şi un Volkswagen Bora. Nici el nu are bijuterii, obiecte de artă
cu valoare peste 5.000 de euro. De asemenea, nici depozite sau credite la bancă ce depăşesc această
valoare. În 2010 Florin Zanc a încasat ca salariat al primăriei suma de 28.410 lei. Prin noile
reglementări, Executivul a stabilit, de asemenea, creşterea pragurilor privind sumele de la care o
autoritate publică poate să achiziţioneze direct produse, servicii, lucrări sau să achiziţioneze produse,
servicii sau lucrări prin cerere de oferte. Autoritatea contractantă va avea dreptul să achiziţioneze direct
produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziţiei este egală sau mai mică decât
echivalentul în lei a: · 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de produse sau de servicii, (Potrivit
legislaţiei în vigoare, acest prag era de 10.000 de euro. Spre comparaţie, în Polonia acest prag este de
14.000 de euro, iar în Cehia 15.000) · 15.000 euro pentru fiecare achiziţie de lucrări. (Potrivit
legislaţiei în vigoare, acest prag era de 10.000 euro. Spre comparaţie, în celelalte state membre UE
acest prag este între 10.000 – 20.000 de euro) Autoritatea contractantă va avea dreptul de a aplica
procedura de cerere de oferte numai în cazul în care în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului
de achiziţie publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri: · Pentru
contractul de furnizare – 100.000 euro (În prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislaţiei
romaneşti în vigoare, în Polonia 80.000 de euro, în Cehia 100.000 de euro) · Pentru contractul de

5
servicii: 100.000 euro, (În prezent, acest prag este 75.000 euro potrivit legislaţiei romaneşti în vigoare,
în Polonia 80.000 de euro, în Cehia 100.000 de euro) · Pentru contractul de lucrări: 750.000 euro. (În
prezent, acest prag este 500.000 euro potrivit legislaţiei romaneşti în vigoare, iar în Polonia şi în Cehia
acest prag este de 750.000 de euro). Noul act normativ îşi propune simplificarea procedurilor de lucru
la nivelul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice
(ANRMAP) şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). De asemenea, va fi
înfiinţată o comisie de evaluare a Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), un
organism independent şi imparţial, care va fi constituită din 5 membri: v Un reprezentant al
Ministerului Finanţelor Publice v Un reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice, v Un reprezentant al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici v
Un reprezentant al Guvernului v Un reprezentant al Consiliului Concurenţei. CNADNR aşteaptă oferte
pentru construcţia autostrăzii Nădlac-Arad până pe data de 14 februarie 2011, adjudecarea urmând a se
face în urma unei licitaţii deschise, iar criteriile de atribuire fiind preţul (30%) şi soluţia tehnică (70%).
Achiziţiile publice „la secret” Da !! asta e adevarat …mda sunt ele puse sau mai bine zis prezentate ba
pe site ul Ministerului de transporturi ba pe CNADNR - Compania Nationala de autostrazi si drumuri
nationale ori in Monitorul Oficial … dar mai toata lumea stie ca ori se da spaga ori nu se primeste
lucrarea…. Autorităţile locale oferă cu greutate informaţii despre contractele publice, adesea din cauza
neregulilor şi a legăturilor „de familie‖. Administraţiile locale din România suferă grav la capitolul
transparenţă când vine vorba de informaţiile privind cheltuirea banului public, relevă un studiu dat
publicităţii ieri, de Institutul pen tru Politici Publice (IPP) şi Centrul Român pentru Jurnalism de
Investigaţie (CRJI). În urma solicitărilor făcute de IPP în baza Legii 544/2001 privind accesul la
informaţiile de interes public, majoritatea primăriilor din ţară au amânat şi uneori chiar au re fu zat
furnizarea acestora, una dintre ce le mai refractare fiind primăria de la Con stanţa. Aici, jurnaliştii de la
CRJI au descoperit legături de rudenie şi interese între edilul-şef Radu Mazăre şi patronii firmelor care
obţin mereu contracte cu primăria. Investigaţiile din Bucureşti arată că modernizarea Stadionului „Lia
Manoliu‖ este cu 50 de mili oane de euro mai scumpă de cât stadionul Commerzbank Arena din Fran k
furt, construit de aceeaşi companie. Pentru realizarea studiului, IPP a solicitat informaţii despre
planurile anuale de achiziţii publice aprobate pe 2007 şi 2008 de 41 de consilii locale din ţară plus
municipiul Bucureşti. Doar două primării (Reşiţa şi Sfântu Gheorghe) au furnizat informaţiile în
termenul legal de 10 zile. Jumătate au solicitat prelungirea termenului, iar şase nu au răspuns
solicitărilor. El a descoperit că firma germană care a câştigat licitaţia, JV Max Bolg, a concurat la
licitaţie cu o compani e cu care este de fapt asociată. Investigaţia a su pra proiectului de reabilitare şi su
pra lăr gire a şoselei Gheorghe Ionescu-Siseşti - Ion Ionescu de la Brad arată că drumul de 4,5
kilometri a costat 5 milioane de euro/km, cu şanse mari de a ajunge la peste 9 milioane. „Dacă pe
vremea lui Videanu, primăria răspundea rapid la solicitări, în 5 -7 zile, în mandatul primarului Sorin
Oprescu răspunsurile vin şi în 50 de zile. Dacă nu soliciţi informaţii în baza Legii 544, şansa de a
obţine informaţii este foarte mică‖, arată Adrian Mogoş. Sursa : http://www.evz.ro Cati bani ne cer
constructorii pentru autostrazi? Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania
(CNADNR) are nu mai putin de 64 de oferte pentru constructia celor 183 km de autostrada de pe
coridorul IV de transport paneuropean. Pentru cele patru tronsoane de atostrada se bat nume precum
Strabag (Austria), Astaldi (Italia), Aktor (Grecia), Romstrade (Nelu Iordache), UMB Spedition

6
(Dorinel Umbrarescu), Tehnologica Radion (Theodor Berna), Delta ACM (Florea Diaconu). Cea mai
scumpa oferta de pret apartine celor de la Eureca, firma ce se bate pentru lotul IV al autostrazii Orastie
Sibiu si care cere 9,3 milioane de euro pentru un km de autostrada construit, conform Capital. La polul
opus, Strabag a cerut cei mai putini bani pentru Lotul 1 din autostrada OrastieSibiu si anume 131 de
milioane de euro, pentru 24 de km de autostrada. Lotul al doilea (19 km) este ofertat cu sume intre 89
de milioane de euro si 152 de milioane, iar pentru lotul al treilea (22 km), sumele acestea variaza intre
131 si 155 de milioane de euro. Pentru lotul al patrulea (16 km) ofertele sunt intre 90 de milioane de
euro si 149 de milioane de euro. La licitatia pentru proiectarea si executia autostrazii Lugoj - Deva s-au
inscris noua firme. Ofertele sunt intre 161 si 200 de milioane de euro, compania austriaca Strabag
avand o oferta de 169 de milioane de euro.Autostrada Timisoara-Lugoj are oferte intre 102 milioane de
euro si 142 de milioane. Eevaluarea ofertelor va dura cel mult o luna si jumatate.

Necesarul de finantare al Romaniei pentru autostrazile pe coridoarele pan-europene de transport se

ridica la 13,5 miliarde de euro, pentru a construi o retea de 869 km de autostrada, a declarat marti
ministrul Transporturilor, Anca Boagiu. "Ne-am putea defini ca o sugativa a banilor existenti in piata",
a afirmat oficialul roman. Putem spune ca, in ceea ce priveste coridorul 4 pan-european, aceasta va
putea fi finalizat pana in 2016, cu conditia ca tronsonul inca nefinantat, Sibiu-Pitesti, sa isi poata gasi
un investitor in parteneriat public-privat. Discutam de circa 3 miliarde de euro de investit pentru 116
km de autostrada", a spus Boagiu.