Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Faza de proiectare:
Proiect Tehnic
LISTA DE SEMNATURI
Director Proiectare:
______________________
______________________
______________________
Proiectanti
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
______________________
MEMORIU TEHNIC
Contract Nr.
24830/ 12.09.2014
Data:
Noiembrie 2014
Revizia:
Cuprins
Capitolul 1. Date generale................................................................................................................................................... 3
1.1 Denumirea obiectivului de investitii ........................................................................................................................... 3
1.2 Amplasament ............................................................................................................................................................ 3
1.3 Titularul investitiei ..................................................................................................................................................... 3
1.4 Beneficiarul investitiei ............................................................................................................................................... 3
1.5 Elaboratorul documentatiei ....................................................................................................................................... 3
1.7 Categoria de importanta a lucrarii ............................................................................................................................. 3
Capitolul 2. Descrierea generala a lucrarilor ....................................................................................................................... 4
2.1 Descrierea lucrarii ..................................................................................................................................................... 4
2.1.1 Amplasamentul .................................................................................................................................................. 4
2.1.2 Topografia ......................................................................................................................................................... 4
2.1.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei.................................................................................................... 5
2.1.4. Geologia, seismicitatea .................................................................................................................................... 5
2.1.5 Statutul juridic al terenului ................................................................................................................................. 5
2.1.6 Devierile si protejarile de utilitati afectate .......................................................................................................... 5
2.1.7 Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrari definitive si provizorii............ 5
2.1.8 Caile de acces permanente, caile de comunicatii si alte asemenea ................................................................. 6
2.1.9 Trasarea lucrarilor ............................................................................................................................................. 6
2.2 Descrierea lucrarilor proiectate............................................................................................................................. 6
2.2 Norme de securitate si sanatate a muncii ............................................................................................................... 15
2.3 Lista standardelor si normativelor aplicate.............................................................................................................. 16
1.2 Amplasament
Obiectivul de investiie este situat n judeul Cluj, n sud-estul comunei Floresti.
Traseul drumului de legatura intre Floresti si municipiul Cluj-Napoca urmareste traseul unor drumuri existente, drumuri
de exploatare si strazi din comuna Floresti.
Telefon / Fax:
2.1.1 Amplasamentul
Obiectivul de investiie este situat n judeul Cluj, n sud-estul comunei Floresti.
Traseul drumului de legatura intre Floresti si municipiul Cluj-Napoca urmareste traseul unor drumuri existente, drumuri
de exploatare si strazi din comuna Floresti.
Comuna Floresti este cea mai mare comuna din judetul Cluj, cu peste 20000 de locuitori. Majoritatea dintre acestia, desi
locuiesc n comuna Floresti, si desfasoara activitatea in municipiul Cluj-Napoca. Din aceasta cauza este necesara
facilitarea transportului si pe rute alternative, ntre comuna Floresti si municipiul Cluj-Napoca.
Comuna Floresti, este o comuna de categoria I si este n momentul de fata ntr-o continua dezvoltare ascendenta din
punct de vedere economic.
n ultimii ani a aparut un fenomen de mutare a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca n localitatile din apropiere (din cauza
preturilor ridicate de pe piata imobiliara a municipiului).
Comuna Floresti se numara printre beneficiarii acestui fenomen care a dus la cresterea de trei ori a populatiei locale in
utimii 10 ani.
Populatia totala la recensamntul din anul 2011, era de 21827 persoane din care:
Comuna a fost atestata documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice
certificnd aici asezari umane din neolitic. n perioada romana localitatea se afla pe drumul de legatura al castrelor
romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astazi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilau). Fenesul a fost initial un sat sasesc
asezat n apropiere de Cluj, aflat n proprietatea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia.
2.1.2 Topografia
Comuna se afla pe malul drept al rului Somesul Mic, la intersectia dintre Muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei.
Comuna are un relief de depresiune, nconjurata de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai nalt dintre ele fiind
dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urusag, Grbau, Cetatea Fetei, Sanaslau, etc.
Zona n care se desfasoara traseele propuse pentru realziarea obiectivului de investitie este situata n sud-estul comunei
Floresti, la baza dealului Grbau.
Suprafata comunei este compusa din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pasuni, 846 ha livezi, 1.207 ha paduri, 111 ha
tufarisuri, ape si stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha si constructii 292 ha.
2.1.7 Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrari definitive si
provizorii
In cadrul proiectului se disting doua situatii:
Lucrari provizorii:
Asigurarea utilitatilor pentru organizarea de santier se va face prin ingrijirea si cheltuiala antreprenorului.
Lucrari definitive cuprinse in cadrul investitiei:
nu este cazul
Trasarea pe teren a punctelor ce definesc axele proiectate ale lucrrii const n determinarea i reperarea punctelor
caracteristice care definesc amplasamentul lucrrii.
Pentru trasare i materializare se vor folosi planul de situaie i planul topografic al zonei, precum i profilul longitudinal
i se stabilesc urmtoarele elemente: axul drumului i repere de nivelment cu valoarea lor absolut, fixate cu ocazia
ridicrilor topografice.
Cotele de nivel vor fi transmise cu nivel topografic sau cu furtunul de nivel.
La recepia lucrrilor de trasare, care se consemneaz ntr-un proces verbal, beneficiarul i constructorul trebuie s
primeasc de la proiectant punctele bazei de trasare i trebuie s rspund de la conservarea reperelor, iar n caz de
distrugerea acestora la reconstituirea lor.
Proiectul contine tabele de trasare a elementelor proiectate.
Strada Razoare
De la km 1+954 al Drumului de legatura varianta Sud se desprinde Strada Razoare. Sfarsitul modernizarii se realizeaza
prin racordul la Accesul existent catre Magazinul Metro.
Lungimea traseului proiectat este de 0,752km.
Strada Valea Garbaului
De la km 2+272 al Drumului de legatura varianta Sud se desprinde Strada Valea Garbaului prin amenajarea sensului
giratoriu. Sfarsitul modernizarii se realizeaza prin racordul la Accesul existent catre DN1.
Lungimea traseului proiectat este de 0,871km.
Intersectii
Intersectia giratorie la km 0+000 pe Drumul de legtura varianta Sud este amenajata la nivel si are urmatoarele
elemente caracteristice:
Numar de ramuri: 3
Raza exterioara a giratiei: 12,00 m
Latimea caii inelare: 7,00 m
Raza centrala interioara: 5,00 m
Raza de intrare : 12,00 m
Latimea caii de intrare: 4,00 m (pentru fiecare banda)
Raza de iesire: 16,00 m
Latimea caii de iesire: 4,50
La km 1+575 se realizeaza amenajarea intersectiei cu 3 ramuri cu bifurcatii, in Y, cu insula, pentru asigurarea accesului
la zona rezidentiala de pe Strada Razoare.
La km 1+954 se intersecteaza cu Strada Razoare care se modernizeaza, printr-o intersectie cu 3 ramuri oblica, fara
insule. Razele de racordare: 9,00m.
Intersectia giratorie la km 2+272 pe Drumul de legtura varianta Sud este amenajata la nivel si are urmatoarele elemente
caracteristice:
Numar de ramuri: 4
Raza exterioara a giratiei: 14,00 m
Latimea caii inelare: 7,00 m
Raza centrala interioara: 7,00 m
Raza de intrare : 12,00 m
Latimea caii de intrare: 4,00 m (pentru fiecare banda)
Raza de iesire: 16,00 m
Latimea caii de iesire: 4,50
La km 2+675 este sfarsitul proiectului delimitat de intersectia cu Drumul Sfantul Ioan, la acest km se amenajeaza
intersectie in T. Razele de racordare: 12,00m.
Dimensiunea razei interioare este satisfacatoare pentru un trafic semnificativ de vehicule lungi cu remorci sau
semiremorci si asigura totodata un grad acceptabil de confort pentru circulatia acestor vehicule.
Calea inelara este cu sens unic si are o latime de 7,0m pentru a permite inscrierea in giratie a tuturor vehiculelor, inclusiv
a celor foarte grele. Deverul caii inelare are valoarea de 2% spre exteriorul giratiei pentru a imbunatatii perceptia caii
inelare si pentru a evita intreruperile de panta la racordarile cu caile de acces si de iesire. Totodata deverul negativ
asigura scurgerea si indepartarea apelor de suprafata.
La fiecare din ramurile intersectiei calea de intrare este separata de calea de iesire printr-o insula separatoare
denivelata.
Razele de racordare la intrari au valoarea de 12,0m iar la iesire au valoarea de 16,0m. Caile de intrare/iesire sunt
marcate prin borduri denivelate si/sau marcaje. Se recomanda ca bordurile denivelate de la marginea interioara a
racordarilor sa fie tesite pentru a permite cu usurinta depasirea acestora.
Insulele separatoare denivelate in zonele de acces/iesire in giratie sunt prevazute cu borduri de mica inaltime. Marcajele
de delimitare a cailor de intrare si iesire urmaresc bordurile insulei separatoare la o distanta de 0,50m. Suprafata acestor
insule se va realiza cu o culoare deschisa pentru ca atat ziua cat si noaptea sa prezinte un contrast clar fata de
suprafata partii carosabile.
Raza minima de racordare n plan:
drum nou - 50m
modernizare strazi existente - 15m
Panta longitudinala
valoarea maxima 10%
valoarea minima 0.30%
Carosabil
latime 2x3.50m
Structura rutiera:
4 cm MAS16
5 cm BAD20
8 cm strat de baza din AB31,5
20 cm strat superior de fundatie din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri
30 cm strat inferior de fundatie din balast
30 cm strat de forma din pamnt stabilizat cu lianti hidraulici rutieri
Trotuare
latime 1.50m
Structura de alcatuire a trotuarelor:
4 cm BA8
15 cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri
20 cm balast
Spatii pentru piste de ciclisti
latime 2.0m
Structura de alcatuire a pistelor de ciclisti:
4 cm BA8
15 cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri
20 cm balast
spatii de siguranta ntre carosabil si pistele de ciclisti minim 0.75m
Zone verzi
latime 2x0.30m
Se va realiza amenajarea intersectiilor cu drumurile laterale pe o lungime L= 50m la pana la nivelul stratului de uzura.
Scurgerea apelor
Sistemul de scurgerea apelor pluviale prezinta la marginea partii carosabile rigole carosabile monobloc.
Pentru colectarea apelor de pe versant au fost prevazute rigole ranforsate, asezate langa pista de biciclisti, la baza
taluzului cu dren longitudinal. Pentru colectarea apelor de pe coasta se vor executa santuri de garda care vor conduce
apele spre punctele de descarcare.
La baza zidului de sprijin de la km 1+792 pana la km 2+042 pe Drum de legatura Varianta Sud se afla sant de beton
monolit pentru colectarea apelor din drenurile forate orizontale respectiv pentru transportul apei drenate.
Pe zona de la km 2+270 pe Drum de legatura Varianta Sud pana la km 2+570 sunt prevazute atat pe partea stanga cat
si pe partea dreapta, santuri din beton monolit, la marginea trotuarului respectiv a pistei de biciclisti, cu adancimea de
40cm.
Pentru zona de la km 2+570 pana la km 2+685 pe Drum de legatura Varianta Sud santul din beton monolit se afla la
baza rambleului, pe partea stanga si pe partea dreapta.
Pe Strada Razoare scurgerea apelor se realizeaza prin rigoa carosabila monobloc pe partea dreapta la marginea partii
carosabile, si prin santul din beton pe partea stanga care se afla pe toata lungimea strazii, L=753m.
Pe Strada Valea Garbaului scurgerea apelor se realizeaza prin rigoa carosabila monobloc pe ambele parti la marginea
partii carosabile, prin rigola ranforsata de pe partea stanga de la km 0+000 pana la 0+050 si prin santul din beton pe
partea dreapta care se afla de la km 0+050 pana la km 0+200.
Podete
Drum de legatura Varianta Sud:
Podet tip P2 la km 0+000
Podet tip P2 la km 0+177
Podet tip P2 la km 0+490
Podet tip P2 la km 0+675
Podet tip P2 la km 0+850
Podet tip P2 la km 1+070
Podet tip P2 la km 1+345
Podet tip P2 la km 1+532
Podet tip P2 la km 1+925
Podet tip P2 la km 2+501
Podet tip P2 la km 0+040 pe Strada Valea Garbaului
Pe Strada Razoare nu sunt prevazute podete.
Podete la drumuri laterale:
Drum de legatura Varianta Sud:
Podet dalat 1,00m drum lateral km 0+475
Podet dalat 1,00m drum lateral km 0+625
Podet dalat 1,00m drum lateral km 1+200
Podet dalat 1,00m drum lateral km 2+400
Lucrari de poduri
Pod peste Valea Tautiului, km 0+018, L= 8.40 m
Din punct de vedere seismic, conform P100-1-2013 avem Tc = 0.7 s, ag = 0.10 g,
Lumina si debuseul podului s-a calculat conform PD 95-2002 pentru un debit de 2%.
Sistemul static a fost folosit adesea n Europa peste cursuri de ape i ruri i s-a dovedit a fi foarte rezistent iar costurile
de ntreinere sunt mici.
Podul este situat in comuna Floresti, judetul Cluj.
Schema statica a podului este un cadru din beton. Culee cu fundatie directa.
Lungimea totala a podului este de 9.50 m, iar distanta intre culei de 5.00 m.
Suprastructura este compusa din 25 grinzi prefabricate cu armatura moale, cu inaltimea de 0.42 m si latime de 0.60 m.
Conlucrarea acestor grinzi se face prin placa de suprabetonare.
Lungimea grinzilor prefabricate cu armatura moale este de 5.60m.
Zidurile cadru i suprastructurile se vor conecta monolit, n aa fel nct va rezulta o structur cadru, care nu va avea
nevoie de reazeme sau rosturi de dilataie.
Fundatiile culeelor sunt directe.
In sectiune transversala podul are o latime cuprinsa intre 16.40m17.35m, din care partea carosabila 4.70m4.50n,
respectiv 4.75m4.90m , insula separatoare intre benzi de 2.90m2.05m latime si doua trotuare cu latime utila de
1.50m, respectiv 2.00m. intre partea carosabila si trotuar s-au prevazut borduri inalte. Parapetii pietonali sunt metalici.
Calea pe pod este alcatuita din:
placa de suprabetonare 15 cm
hidroizolatie - 1 cm
protectie hidroizolatie 2 cm
Racordarea cu terasamentele se va realiza prin placi de racordare cu lungimea de 5.00m cat si prin intermediul aripilor
din beton.
Albia raului va fi profilata si pereata cu pereu din beton cu grosimea de 20cm iar amenajarea ei se va face cu gabioane.
Coronamentul si paramentul gabioanelor se va proteja cu beton.
Marcarea caii si prevederea de indicatoare cu denumirea obstacolului traversat;
Pe timpul executiei podului nou, circulatia se va desfasura pe o varianta provizorie care are ca pod un podet alcatuit din
doua tuburi cu diametru de 1.50m.
placa de suprabetonare 12 cm
hidroizolatie - 1 cm
protectie hidroizolatie 2 cm
Racordarea cu terasamentele se va realiza prin placi de racordare cu lungimea de 4.00m cat si prin intermediul aripilor
din beton simplu.
Albia raului va fi profilata si pereata cu pereu din beton cu grosimea de 20cm iar amenajarea ei se va face cu gabioane.
Coronamentul si paramentul gabioanelor se va proteja cu beton.
Marcarea caii si prevederea de indicatoare cu denumirea obstacolului traversat;
Pe timpul executiei podului nou, circulatia se va desfasura pe o varianta provizorie care are ca pod un podet alcatuit din
doua tuburi cu diametru de 1.50m.
Lucrari de consolidare
Structura din pamant armat h=6.4m, km 2+570-km 2+685
Rambleul din pamant armat este realizat pentru reducerea amprizei drumului si micsorarea sarcinilor transmise de
prismul de pamant catre terenul de fundare.
Pentru realizarea acestuia dupa decaparea pamantului vegetal si o compactarea de suprafata se va face incercarea
capacitatii portante a terenului, daca acesta nu are capacitatea portanta de 300kPa- daca acesta nu va fi atinsa prin
compactare simpla se vor lua masuri de imbunatatire a terenului conform caietului de sarcini terasamente.
Se va asterne primul rand de geogrila acesta se va intinde pe toata ampriza lucrarii, se vor monta panourile de fata
vazuta pe ambele laturi si se vor realiza concomitant umpluturile in prisme de pamant armat si in nucleul de pamant, in
prealabil se va monta panoul drenant si filtrul de geotextile cu rol de separatie intre umplutura din prismul de pamant si
prismele de pamant armat.
Se va continua montarea geogrilelor si panourilor de fata vazuta pana la atingerea cotei din proiect.Fiecare al treilea
strat de geogrila va lega ambele fete ale rambleului.
Pentru inchiderea sectiuni la partea superioara se varealiza o umplutura din material argilos cu permeabilitate foarte
scazuta care va proteja materialul granular din prismele de pamant armat de patrunderea apei.
Memoriu Tehnic | Pagina 11
Armarea pilotilor forati se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare i
distantieri. Barele longitudinale sunt de tip PC52. Acestea se sudeaza pe inele de rigidizare. Armarea transversala se
face cu freta continua din otel tip OB37.
Pentru asigurarea centrarii carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se
monteaza distantieri sub forma unor patine de otel de tip OB 37. Aceti distantieri se dispun cate trei pe circumferinta.
Incastrarea intre talpa zidului si coloana se realizeaza prin capetele barelor din aceasta, care rezulta dupa spargerea
capului pilotului pe o lungime de aprox. 1,00 m. Aceste capete de bara rezultate se vor evaza in interiorul talpii fundatiei
zidului de sprijin, fara ca ele sa depaseasca limitele talpii fundatiei.
Pentru accesul masinilor de forat se va crea o platform de cca 4m pentrul randul superior ce va urmari linia rosie a
drumului. Pentru inchiderea taluzului si realizarea capului de dren se va realiza o rigola ranforsata care va avea si rolul
de conducere a apelor drenate in santul drumului.
Pentrul randul de jos capul de dren se va realiza prin crearea de goluri in zidul de sprijin ce va fi realizat in acesta zona
si transportul apei drenate se va realiza prin santul aflat la baza zidului de sprijin.
Rigola ranforsata
Rigola ranforsata va fi realizata in toate zonele unde taluzul drumului este mai inalt si este necesara protectia acestuia.
Sub rigola se va realiza un sant drenant de 1.20m adancime si latimea de 0.6m care va avea o panta longitudinala ce va
urmari panta drumului si evacuarea in lateral prin intermediul unui tub de 500mm din PVC in santul drumului. Caminele
de dren vor fi amplasate sub pista de biciclisti, sau sub trotuar. Santul drenant va avea radier rigid si tub de dren dn
110m, umplutura din sant va fi invelita in geotextile cu g 200g/mp si rezistenta la poansonare de 4.5kN.
curbe
curbe periculoase
limitare de viteza
prioritate de circulatie
directii
Lucrarile de semnalizare au fost astfel proiectate incat sa corespunda cerintelor Caietului de sarcini.
La executia lucrarilor se vor respecta prevederile HG 300/2006 in ceea ce priveste Planul de securitate si sanatate a
muncii.
Conform anexei 2 din HG300/2006 factorii de risc cei mai frecventi posibili sunt:
Factori de risc care depind de executant prin:
a) actiuni gresite
b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca
a)
b)
3.
b)
atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate sub tensiune.
Asigurarea circulaiei pe timpul execuiei lucrrilor se va face conform Instruciunilor privind condiiile n care organele
de administrare a drumurilor publice pot institui restricii sau nchide circulaia, ca urmare a lucrrilor ce se execut n
zona drumurilor publice.
Toate punctele periculoase vor fi semnalizate cu panouri de avertizare amplasate vizibil si iluminate noaptea.
Prin caracterul lor, lucrarile in marea lor majoritate vor fi in contact direct sau in apropierea traficului rutier. Pe acest
considerent se impun lucrari sigure de semnalizare, de izolare, protectie si separare a zonelor de lucru si de o
permanenta supraveghere a executiei lucrarilor in conditii de trafic rutier. O atentie deosebita trebuie acordata
semnalizarii traficului pe timpul noptii, cnd orice nerespectare a indicatoarelor specifice de siguranta circulatiei poate
genera accidente deosebit de grave.
STAS 10796 / 1,2,3 - Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor, rigole, anuri, casiuri, drenuri.
Prescripii de proiectare;
Fundaii de balast, piatr spart i / sau de balast, piatr spart amestec optimal
Sisteme rutiere
PD177 / 2001 - Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide ( metoda analitica );
NP116/ 2004 Normativ privind alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi
STAS 1709/1-1990. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in
complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-1990. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet in lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea
degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii de calcul.
Intocmit,
Ing. Nicolae Triba