Sunteți pe pagina 1din 18

Titlul lucrarii:

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj

Faza de proiectare:

Proiect Tehnic

LISTA DE SEMNATURI

Director Proiectare:

Ing. Carmen Godun

______________________

Sef Proiect drumuri

Ing. Ciprian Toderascu

______________________

Sef Proiect poduri

Ing. Vasile Irimescu

______________________

Proiectanti

Ing. Alexandru Cojocaru

______________________

Ing. Nicolae Triba

______________________

Ing. Ionut Panita

______________________

Ing. Iancu Costel

______________________

Ing. Vasile Irimescu

______________________

Ing. George Petre

______________________

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

MEMORIU TEHNIC

Contract Nr.

24830/ 12.09.2014

Data:

Noiembrie 2014

Revizia:

Memoriu Tehnic | Pagina 1

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Cuprins
Capitolul 1. Date generale................................................................................................................................................... 3
1.1 Denumirea obiectivului de investitii ........................................................................................................................... 3
1.2 Amplasament ............................................................................................................................................................ 3
1.3 Titularul investitiei ..................................................................................................................................................... 3
1.4 Beneficiarul investitiei ............................................................................................................................................... 3
1.5 Elaboratorul documentatiei ....................................................................................................................................... 3
1.7 Categoria de importanta a lucrarii ............................................................................................................................. 3
Capitolul 2. Descrierea generala a lucrarilor ....................................................................................................................... 4
2.1 Descrierea lucrarii ..................................................................................................................................................... 4
2.1.1 Amplasamentul .................................................................................................................................................. 4
2.1.2 Topografia ......................................................................................................................................................... 4
2.1.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei.................................................................................................... 5
2.1.4. Geologia, seismicitatea .................................................................................................................................... 5
2.1.5 Statutul juridic al terenului ................................................................................................................................. 5
2.1.6 Devierile si protejarile de utilitati afectate .......................................................................................................... 5
2.1.7 Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrari definitive si provizorii............ 5
2.1.8 Caile de acces permanente, caile de comunicatii si alte asemenea ................................................................. 6
2.1.9 Trasarea lucrarilor ............................................................................................................................................. 6
2.2 Descrierea lucrarilor proiectate............................................................................................................................. 6
2.2 Norme de securitate si sanatate a muncii ............................................................................................................... 15
2.3 Lista standardelor si normativelor aplicate.............................................................................................................. 16

Memoriu Tehnic | Pagina 2

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Capitolul 1. Date generale


1.1 Denumirea obiectivului de investitii
Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti.

1.2 Amplasament
Obiectivul de investiie este situat n judeul Cluj, n sud-estul comunei Floresti.
Traseul drumului de legatura intre Floresti si municipiul Cluj-Napoca urmareste traseul unor drumuri existente, drumuri
de exploatare si strazi din comuna Floresti.

1.3 Titularul investitiei


COMUNA FLORESTI PRIMARIA COMUNEI FLORESTI
Adresa sediului:

407280 Floresti, Str. Avram Iancu, nr. 170, judetul Cluj

Telefon / Fax:

0264 265 101

1.4 Beneficiarul investitiei


Comuna Floresti

1.5 Elaboratorul documentatiei


Luca Way SRL
Adresa sediului

B-dul Barbu Vcrescu nr. 313-321, Sector 2, Bucureti


Tel. +40 372 220 715,
Fax. +40 372 220 734

1.7 Categoria de importanta a lucrarii


Lucrarea ce face obiectul prezentului proiect se incadreaza in categoria C- Constructii de importanta normala in
conformitate cu HGR nr.766/1997 Regulament privind stabilirea categoriei de importanta a constructiilor si cu
Metodologie de stabilire a categoriei de importanta a constructiilor, elaborate de INCERC, laborator SCB-BAP in aprilie
1996.

Memoriu Tehnic | Pagina 3

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Capitolul 2. Descrierea generala a lucrarilor


2.1 Descrierea lucrarii
n urma dezvoltarii deosebite a constructiilor de locuinte pe teritoriul localitatii Floresti si ntr-o masura mai redusa n
intravilanul comunei Gilau care a determinat o crestere semnificativa a populatiei n aceasta parte vestica a zonei
metropolitane a Clujului s-a produs si o intensificare extraordinara a circulatiei rutiere pe sectorul de drum national si
european DN 1 (E 60) ntre localitatea Floresti si municipiul Cluj-Napoca astfel ca n orele de vrf pe cele doua sensuri
de circulatie prevazute fiecare cu cte doua benzi traficul se desfasoara cu mare dificultate.
n vederea mbunatatirii conditiior de circulatie pe sectorul de drum mentionat, primaria comunei Floresti si-a propus
descongestionarea traficului pe DN 1 prin construirea unei centuri n zona de sud a localitatii pe traseul unor drumuri
existente, drumuri de exploatare si strazi din comuna Floresti.
Prezentul proiect prezinta solutiile tehnice pentru realizarea noului drum de legatura pe urmatorul traseu:
- legatura ntre strada Tautiului din comuna Floresti (DJ 105L) si Drumul Sfntul Ioan din municipiul Cluj-Napoca, care
asigura o legatura cu strada Bucium si strada Primaverii, strazi principale din municipiul Cluj-Napoca, cu intersectarea la
nivel a strazii Valea Grbaului, traversarea vaii Grbaului printr-un pod nou realizat n zona podului existent si
prelungirea traseului n lungul vaii Grbaului spre un punct n care sa se poata realiza o rampa de legatura directa cu
Drumul Sfntul Ion.

2.1.1 Amplasamentul
Obiectivul de investiie este situat n judeul Cluj, n sud-estul comunei Floresti.
Traseul drumului de legatura intre Floresti si municipiul Cluj-Napoca urmareste traseul unor drumuri existente, drumuri
de exploatare si strazi din comuna Floresti.
Comuna Floresti este cea mai mare comuna din judetul Cluj, cu peste 20000 de locuitori. Majoritatea dintre acestia, desi
locuiesc n comuna Floresti, si desfasoara activitatea in municipiul Cluj-Napoca. Din aceasta cauza este necesara
facilitarea transportului si pe rute alternative, ntre comuna Floresti si municipiul Cluj-Napoca.
Comuna Floresti, este o comuna de categoria I si este n momentul de fata ntr-o continua dezvoltare ascendenta din
punct de vedere economic.
n ultimii ani a aparut un fenomen de mutare a locuitorilor municipiului Cluj-Napoca n localitatile din apropiere (din cauza
preturilor ridicate de pe piata imobiliara a municipiului).
Comuna Floresti se numara printre beneficiarii acestui fenomen care a dus la cresterea de trei ori a populatiei locale in
utimii 10 ani.
Populatia totala la recensamntul din anul 2011, era de 21827 persoane din care:

n satul Floresti 19331 persoane;


n satul Luna de Sus 2269 persoane;
n satul Tauti 227 persoane.

Comuna a fost atestata documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice
certificnd aici asezari umane din neolitic. n perioada romana localitatea se afla pe drumul de legatura al castrelor
romane de la Napoca (Cluj-Napoca de astazi), respectiv Ala Siliana (actualul Gilau). Fenesul a fost initial un sat sasesc
asezat n apropiere de Cluj, aflat n proprietatea episcopiei romano-catolice de Alba Iulia.

2.1.2 Topografia
Comuna se afla pe malul drept al rului Somesul Mic, la intersectia dintre Muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei.
Comuna are un relief de depresiune, nconjurata de dealuri cu altitudini medii de 400-500 m, cel mai nalt dintre ele fiind
dealul Melcilor. Alte dealuri sunt Urusag, Grbau, Cetatea Fetei, Sanaslau, etc.
Zona n care se desfasoara traseele propuse pentru realziarea obiectivului de investitie este situata n sud-estul comunei
Floresti, la baza dealului Grbau.
Suprafata comunei este compusa din 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha pasuni, 846 ha livezi, 1.207 ha paduri, 111 ha
tufarisuri, ape si stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122 ha si constructii 292 ha.

Memoriu Tehnic | Pagina 4

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

2.1.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei


Clima este una de deal si podis, cu o temperatura anuala medie de 11 C. Precipitatiile ating o medie anuala de 750
mm/mp.
Conform STAS 6054-77 adancimea maxima de inghet in terenul natural este de 90 cm. Conform STAS 1709/1-90
amplasamentul noului drum apartine tipului climatic II (moderat umed) cu indicele de umiditate Thornthwaite IM= 0-20.

2.1.4. Geologia, seismicitatea


Din punct de vedere geologic zona localitatii Floresti se desfasoara pe formatiuni recente de varsta cuaternara alcatuite
din depozite aluvionare, eoliene si de mplastina (pietrisuri si nisipuri in alternanta cu argile si argile nisipoase-maloase).
Formatiunile cuaternare sunt asezate peste formatiuni de varsta Eocen (formatiuni dezvoltate sub forma de flis grezomarnos, formatiuni epicontinentale argiloase lacustre si formatiuni calcaroase marine).
Structura litologica a terenului pe ntreaga lungime a traseului se caracterizeaza n exclusivitate prin prezenta
formatiunilor sedimentare de vrsta cuaternara (argile deluviale si depozite aluviale reprezentate prin nisipuri si pietrisuri)
si eocena (complexul vargat superior alcatuit din argile rosii-violacei cu intercalatii si lentile de nisipuri).
La suprafata pe adncimea corespunzatoare lucrarilor necesare amenajarii patului drumului terenul consta numai din
pamnturi coezive si slab coezive cu caracteristici de rezistenta reduse, respectiv argile, argile nisipoase si nisipuri.
Conform STAS 11100/1-93, rerferitor la macrozonarea seismica pe teritoriul Romaniei, gradul de intensitate seismica in
amplasament este de 6 grade MSK.
Conform normativului P100-2006, referitor la proiectarea seismica a constructiilor zonarea valorii de varf a acceleratiei
terenului pentru proiectare ag, avand intervalul mediu de recurenta IMR= 100 ani este de 0,06g iar perioada de colt Tc
are valoarea de 0,7 sec. pe intreg arealul aflat in studiu.
Zona seismica de calcul pentru proiectare este F.

2.1.5 Statutul juridic al terenului


Statutul juridic al terenului care urmeaza a fi ocupat de lucrare Terenul pe care se desfasoara traseele propuse pentru
realizarea obiectivului este teren situat n mare parte n extravilanul comunei Floresti.
O portiune de circa 3700 de mp este situata n intravilanul comunei, respectiv o portiune de aproximativ 6500mp pentru
realizarea legaturii cu drumul Sfntul Ioan este situat n extravilanul municipiului Cluj-Napoca.
Terenul ocupat de lucrare se desfasoara att pe domeniu public ct si pe domeniu privat, pentru care, nainte de
demararea lucrarilor se vor realiza exproprieri.
Suprafaa de teren ocupat de lucrare este dup cum urmeaz:
7.50ha, din care circa 3700 mp n intravilanul comunei Floreti, 6500 mp n extravilanul municipiului ClujNapoca, iar restul n extravilanul comunei Floreti

2.1.6 Devierile si protejarile de utilitati afectate


Situatia concreta a lucrarilor de mutare / protejare a acestei retele se va detalia odata cu intocmirea planului coordonator
de retele pe baza investigatiilor in teren si a avizelor detinatorilor de utilitati in zona proiectului.

2.1.7 Sursele de apa, energie electrica, gaze, telefon si alte asemenea pentru lucrari definitive si
provizorii
In cadrul proiectului se disting doua situatii:
Lucrari provizorii:

asigurarea utilitatilor pentru organizarea de santier

Asigurarea utilitatilor pentru organizarea de santier se va face prin ingrijirea si cheltuiala antreprenorului.
Lucrari definitive cuprinse in cadrul investitiei:

nu este cazul

Memoriu Tehnic | Pagina 5

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

2.1.8 Caile de acces permanente, caile de comunicatii si alte asemenea


Accesul la amplasamentul lucrarii se va face pe actualul traseu al straziilor adiacente zonei studiate.
Constructorul are obligatia de a nu aduce prejudicii cailor de acces existente, ale beneficiarului sau ai altor proprietari
sau administratori si sa obtina aprobarile necesare daca intentioneaza sa utilizeze alte cai de acces, daca vor fi folosite
pentru transportul materialelor grele (agregate, prefabricate, etc.).

2.1.9 Trasarea lucrarilor


Trasarea lucrrilor se va executa conform standardelor de referin:

STAS 9824/0 -1987 - trasarea pe teren al construciilor


STAS 3446/2 - 1986 - borne prefabricate pentru materializarea pe teren a reelelor topografice.

Trasarea pe teren a punctelor ce definesc axele proiectate ale lucrrii const n determinarea i reperarea punctelor
caracteristice care definesc amplasamentul lucrrii.
Pentru trasare i materializare se vor folosi planul de situaie i planul topografic al zonei, precum i profilul longitudinal
i se stabilesc urmtoarele elemente: axul drumului i repere de nivelment cu valoarea lor absolut, fixate cu ocazia
ridicrilor topografice.
Cotele de nivel vor fi transmise cu nivel topografic sau cu furtunul de nivel.
La recepia lucrrilor de trasare, care se consemneaz ntr-un proces verbal, beneficiarul i constructorul trebuie s
primeasc de la proiectant punctele bazei de trasare i trebuie s rspund de la conservarea reperelor, iar n caz de
distrugerea acestora la reconstituirea lor.
Proiectul contine tabele de trasare a elementelor proiectate.

2.2 Descrierea lucrarilor proiectate


Traseul proiectat al drumului de legatura intre Floresti si municipiul Cluj-Napoca incepe de la desprinderea din str.
Tautului din comuna Floresti (DJ105L) si se sfarseste la intersectia cu Drumul Sfantul Ion din municipiul Cluj-Napoca,
avand o lungime de 2,670km. Drumul de legatura asigura o legatura cu strada Bucium si strada Primaverii, strazi
principale din municipiul Cluj-Napoca, cu intersectarea la nivel a strazii Valea Garbaului.
Strada Valea Grbului i strada Rzoare asigur legtura dintre traseul nou proiectat de legtur cu Drumul Sfntul Ion
i DN1, strada Valea Grbului nainte de zona de supermagazine ( Polus Center, Metro), iar strada Rzoare dup zona
de supermagazine, considernd sensul de mers dinspre Cluj-Napoca spre Floreti.
Principalele caracteristici ale constructiilor sunt:
Lucrari de drum
Descrierea traseului
Drum de legatura Varianta Sud
Drumul de legatura Varianta Sud se desprinde din DJ105L printr-un sens giratoriu, traverseaza Valea Tautiului printr-un
Pod la km 0+018, parcurge pe traseul existent al Strazii Crizantemelor pe o lungime de aproximativ 800m pana la baza
padurii Floresi Tauti, ocolind pe la baza versantului pana la intersectia cu Strada Razoare. La km 1+575 se realizeaza
amenajarea intersectiei cu 3 ramuri cu bifurcatii, in Y, cu insula, pentru asigurarea accesului la zona rezidentiala de pe
Strada Razoare. La km 1+954 se intersecteaza cu Strada Razoare care se modernizeaza, printr-o intersectie cu 3
ramuri oblica, fara insule. Strada Valea Garbaului se desprinde la km 2+272 printr-un sens giratoriu amenajat. Paraul
Garbaului este traversat printr-un Pod la km 2+371. La km 2+678 este sfarsitul proiectului delimitat de intersectia cu
Drumul Sfantul Ioan, la acest km se amenajeaza intersectie in T.
Lungimea traseului proiectat este de 2,678 km.
Traseul in plan al centurii a fost proiectat conform prevederilor STAS 863/ 1985 pentru viteza de proiectare de 60km/h.

Memoriu Tehnic | Pagina 6

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Strada Razoare
De la km 1+954 al Drumului de legatura varianta Sud se desprinde Strada Razoare. Sfarsitul modernizarii se realizeaza
prin racordul la Accesul existent catre Magazinul Metro.
Lungimea traseului proiectat este de 0,752km.
Strada Valea Garbaului
De la km 2+272 al Drumului de legatura varianta Sud se desprinde Strada Valea Garbaului prin amenajarea sensului
giratoriu. Sfarsitul modernizarii se realizeaza prin racordul la Accesul existent catre DN1.
Lungimea traseului proiectat este de 0,871km.
Intersectii
Intersectia giratorie la km 0+000 pe Drumul de legtura varianta Sud este amenajata la nivel si are urmatoarele
elemente caracteristice:
 Numar de ramuri: 3
 Raza exterioara a giratiei: 12,00 m
 Latimea caii inelare: 7,00 m
 Raza centrala interioara: 5,00 m
 Raza de intrare : 12,00 m
 Latimea caii de intrare: 4,00 m (pentru fiecare banda)
 Raza de iesire: 16,00 m
 Latimea caii de iesire: 4,50
La km 1+575 se realizeaza amenajarea intersectiei cu 3 ramuri cu bifurcatii, in Y, cu insula, pentru asigurarea accesului
la zona rezidentiala de pe Strada Razoare.
La km 1+954 se intersecteaza cu Strada Razoare care se modernizeaza, printr-o intersectie cu 3 ramuri oblica, fara
insule. Razele de racordare: 9,00m.
Intersectia giratorie la km 2+272 pe Drumul de legtura varianta Sud este amenajata la nivel si are urmatoarele elemente
caracteristice:
 Numar de ramuri: 4
 Raza exterioara a giratiei: 14,00 m
 Latimea caii inelare: 7,00 m
 Raza centrala interioara: 7,00 m
 Raza de intrare : 12,00 m
 Latimea caii de intrare: 4,00 m (pentru fiecare banda)
 Raza de iesire: 16,00 m
 Latimea caii de iesire: 4,50
La km 2+675 este sfarsitul proiectului delimitat de intersectia cu Drumul Sfantul Ioan, la acest km se amenajeaza
intersectie in T. Razele de racordare: 12,00m.
Dimensiunea razei interioare este satisfacatoare pentru un trafic semnificativ de vehicule lungi cu remorci sau
semiremorci si asigura totodata un grad acceptabil de confort pentru circulatia acestor vehicule.
Calea inelara este cu sens unic si are o latime de 7,0m pentru a permite inscrierea in giratie a tuturor vehiculelor, inclusiv
a celor foarte grele. Deverul caii inelare are valoarea de 2% spre exteriorul giratiei pentru a imbunatatii perceptia caii
inelare si pentru a evita intreruperile de panta la racordarile cu caile de acces si de iesire. Totodata deverul negativ
asigura scurgerea si indepartarea apelor de suprafata.
La fiecare din ramurile intersectiei calea de intrare este separata de calea de iesire printr-o insula separatoare
denivelata.

Memoriu Tehnic | Pagina 7

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Razele de racordare la intrari au valoarea de 12,0m iar la iesire au valoarea de 16,0m. Caile de intrare/iesire sunt
marcate prin borduri denivelate si/sau marcaje. Se recomanda ca bordurile denivelate de la marginea interioara a
racordarilor sa fie tesite pentru a permite cu usurinta depasirea acestora.
Insulele separatoare denivelate in zonele de acces/iesire in giratie sunt prevazute cu borduri de mica inaltime. Marcajele
de delimitare a cailor de intrare si iesire urmaresc bordurile insulei separatoare la o distanta de 0,50m. Suprafata acestor
insule se va realiza cu o culoare deschisa pentru ca atat ziua cat si noaptea sa prezinte un contrast clar fata de
suprafata partii carosabile.
Raza minima de racordare n plan:
drum nou - 50m
modernizare strazi existente - 15m
Panta longitudinala
valoarea maxima 10%
valoarea minima 0.30%
Carosabil
latime 2x3.50m
Structura rutiera:

4 cm MAS16
5 cm BAD20
8 cm strat de baza din AB31,5
20 cm strat superior de fundatie din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri
30 cm strat inferior de fundatie din balast
30 cm strat de forma din pamnt stabilizat cu lianti hidraulici rutieri

Trotuare
latime 1.50m
Structura de alcatuire a trotuarelor:
4 cm BA8
15 cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri
20 cm balast
Spatii pentru piste de ciclisti
latime 2.0m
Structura de alcatuire a pistelor de ciclisti:
4 cm BA8
15 cm agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri
20 cm balast
spatii de siguranta ntre carosabil si pistele de ciclisti minim 0.75m
Zone verzi
latime 2x0.30m

Se va realiza amenajarea intersectiilor cu drumurile laterale pe o lungime L= 50m la pana la nivelul stratului de uzura.
Scurgerea apelor
Sistemul de scurgerea apelor pluviale prezinta la marginea partii carosabile rigole carosabile monobloc.

Memoriu Tehnic | Pagina 8

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Pentru colectarea apelor de pe versant au fost prevazute rigole ranforsate, asezate langa pista de biciclisti, la baza
taluzului cu dren longitudinal. Pentru colectarea apelor de pe coasta se vor executa santuri de garda care vor conduce
apele spre punctele de descarcare.
La baza zidului de sprijin de la km 1+792 pana la km 2+042 pe Drum de legatura Varianta Sud se afla sant de beton
monolit pentru colectarea apelor din drenurile forate orizontale respectiv pentru transportul apei drenate.
Pe zona de la km 2+270 pe Drum de legatura Varianta Sud pana la km 2+570 sunt prevazute atat pe partea stanga cat
si pe partea dreapta, santuri din beton monolit, la marginea trotuarului respectiv a pistei de biciclisti, cu adancimea de
40cm.
Pentru zona de la km 2+570 pana la km 2+685 pe Drum de legatura Varianta Sud santul din beton monolit se afla la
baza rambleului, pe partea stanga si pe partea dreapta.
Pe Strada Razoare scurgerea apelor se realizeaza prin rigoa carosabila monobloc pe partea dreapta la marginea partii
carosabile, si prin santul din beton pe partea stanga care se afla pe toata lungimea strazii, L=753m.
Pe Strada Valea Garbaului scurgerea apelor se realizeaza prin rigoa carosabila monobloc pe ambele parti la marginea
partii carosabile, prin rigola ranforsata de pe partea stanga de la km 0+000 pana la 0+050 si prin santul din beton pe
partea dreapta care se afla de la km 0+050 pana la km 0+200.
Podete
Drum de legatura Varianta Sud:
Podet tip P2 la km 0+000
Podet tip P2 la km 0+177
Podet tip P2 la km 0+490
Podet tip P2 la km 0+675
Podet tip P2 la km 0+850
Podet tip P2 la km 1+070
Podet tip P2 la km 1+345
Podet tip P2 la km 1+532
Podet tip P2 la km 1+925
Podet tip P2 la km 2+501
Podet tip P2 la km 0+040 pe Strada Valea Garbaului
Pe Strada Razoare nu sunt prevazute podete.
Podete la drumuri laterale:
Drum de legatura Varianta Sud:
Podet dalat 1,00m drum lateral km 0+475
Podet dalat 1,00m drum lateral km 0+625
Podet dalat 1,00m drum lateral km 1+200
Podet dalat 1,00m drum lateral km 2+400

Memoriu Tehnic | Pagina 9

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Lucrari de poduri
Pod peste Valea Tautiului, km 0+018, L= 8.40 m
Din punct de vedere seismic, conform P100-1-2013 avem Tc = 0.7 s, ag = 0.10 g,
Lumina si debuseul podului s-a calculat conform PD 95-2002 pentru un debit de 2%.
Sistemul static a fost folosit adesea n Europa peste cursuri de ape i ruri i s-a dovedit a fi foarte rezistent iar costurile
de ntreinere sunt mici.
Podul este situat in comuna Floresti, judetul Cluj.
Schema statica a podului este un cadru din beton. Culee cu fundatie directa.
Lungimea totala a podului este de 9.50 m, iar distanta intre culei de 5.00 m.
Suprastructura este compusa din 25 grinzi prefabricate cu armatura moale, cu inaltimea de 0.42 m si latime de 0.60 m.
Conlucrarea acestor grinzi se face prin placa de suprabetonare.
Lungimea grinzilor prefabricate cu armatura moale este de 5.60m.
Zidurile cadru i suprastructurile se vor conecta monolit, n aa fel nct va rezulta o structur cadru, care nu va avea
nevoie de reazeme sau rosturi de dilataie.
Fundatiile culeelor sunt directe.
In sectiune transversala podul are o latime cuprinsa intre 16.40m17.35m, din care partea carosabila 4.70m4.50n,
respectiv 4.75m4.90m , insula separatoare intre benzi de 2.90m2.05m latime si doua trotuare cu latime utila de
1.50m, respectiv 2.00m. intre partea carosabila si trotuar s-au prevazut borduri inalte. Parapetii pietonali sunt metalici.
Calea pe pod este alcatuita din:


placa de suprabetonare 15 cm

hidroizolatie - 1 cm

protectie hidroizolatie 2 cm

beton asfaltic tip BAP 16 3 cm

beton asfaltic tip MAS 16 4 cm

Racordarea cu terasamentele se va realiza prin placi de racordare cu lungimea de 5.00m cat si prin intermediul aripilor
din beton.
Albia raului va fi profilata si pereata cu pereu din beton cu grosimea de 20cm iar amenajarea ei se va face cu gabioane.
Coronamentul si paramentul gabioanelor se va proteja cu beton.
Marcarea caii si prevederea de indicatoare cu denumirea obstacolului traversat;
Pe timpul executiei podului nou, circulatia se va desfasura pe o varianta provizorie care are ca pod un podet alcatuit din
doua tuburi cu diametru de 1.50m.

Pod peste paraul Garbaului, km 2+371, L= 8.40 m


Din punct de vedere seismic, conform P100-1-2011 avem Tc = 0.7 s, ag = 0.10 g,
Lumina si debuseul podului s-a calculat conform PD 95-2002 pentru un debit de 2%
Sistemul static a fost folosit adesea n Europa peste cursuri de ape i ruri i s-a dovedit a fi foarte rezistent iar costurile
de ntreinere sunt mici.
Memoriu Tehnic | Pagina 10

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Podul este situat in comuna Floresti, judetul Cluj.


Schema statica a podului este un cadru din beton. Culee cu fundatie directa.
Lungimea totala a podului este de 8.40 m cu lumina de 5.00 m.
Suprastructura este compusa din 20 grinzi prefabricate cu armatura moale, cu inaltimea de 0.42 m si latime de 0.60 m.
Conlucrarea acestor grinzi se face prin placa de suprabetonare.
Lungimea grinzilor prefabricate cu armatura moale este de 5.10m.
Zidurile cadru i suprastructurile se vor conecta monolit, n aa fel nct va rezulta o structur cadru, care nu va avea
nevoie de reazeme sau rosturi de dilataie.
Fundatiile culeelor sunt directe.
In sectiune transversala podul are o latime de 13.30m, din care partea carosabila 8.40m si doua trotuare cu latime utila
de 2.00m. Intre partea carosabila si trotuar s-au prevazut borduri inalte. Parapetii pietonali sunt metalici.
Calea pe pod este alcatuita din:


placa de suprabetonare 12 cm

hidroizolatie - 1 cm

protectie hidroizolatie 2 cm

beton asfaltic tip BAP 16 4+3 cm

Racordarea cu terasamentele se va realiza prin placi de racordare cu lungimea de 4.00m cat si prin intermediul aripilor
din beton simplu.
Albia raului va fi profilata si pereata cu pereu din beton cu grosimea de 20cm iar amenajarea ei se va face cu gabioane.
Coronamentul si paramentul gabioanelor se va proteja cu beton.
Marcarea caii si prevederea de indicatoare cu denumirea obstacolului traversat;
Pe timpul executiei podului nou, circulatia se va desfasura pe o varianta provizorie care are ca pod un podet alcatuit din
doua tuburi cu diametru de 1.50m.

Lucrari de consolidare
Structura din pamant armat h=6.4m, km 2+570-km 2+685
Rambleul din pamant armat este realizat pentru reducerea amprizei drumului si micsorarea sarcinilor transmise de
prismul de pamant catre terenul de fundare.
Pentru realizarea acestuia dupa decaparea pamantului vegetal si o compactarea de suprafata se va face incercarea
capacitatii portante a terenului, daca acesta nu are capacitatea portanta de 300kPa- daca acesta nu va fi atinsa prin
compactare simpla se vor lua masuri de imbunatatire a terenului conform caietului de sarcini terasamente.
Se va asterne primul rand de geogrila acesta se va intinde pe toata ampriza lucrarii, se vor monta panourile de fata
vazuta pe ambele laturi si se vor realiza concomitant umpluturile in prisme de pamant armat si in nucleul de pamant, in
prealabil se va monta panoul drenant si filtrul de geotextile cu rol de separatie intre umplutura din prismul de pamant si
prismele de pamant armat.
Se va continua montarea geogrilelor si panourilor de fata vazuta pana la atingerea cotei din proiect.Fiecare al treilea
strat de geogrila va lega ambele fete ale rambleului.
Pentru inchiderea sectiuni la partea superioara se varealiza o umplutura din material argilos cu permeabilitate foarte
scazuta care va proteja materialul granular din prismele de pamant armat de patrunderea apei.
Memoriu Tehnic | Pagina 11

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Zid de sprijin pe coloane


Pentru stabilizarea zonei de la km 1+796-km 2+222 se vor realiza ziduri de sprijin pe coloane forate de 1.088m cu
lungimea de 25 care vor intersecta cercul de alunecare la cca 10m de la nivelul terenului, acestea vor respecta
distantelele intre axele pilotilor si marginile radierului cele prevazute in SR EN 1536 /2004 Executia lucrarilor geotehnice
speciale. Piloti forati si NP 123-2010 Normativ Privind Proiectarea Geotehnica a Fundatiilor Pe Piloti.
Zidul de sprijin din beton armat pe piloti forati de diametru mare 1080mm, are ca scop, impreuna cu celelalte solutii, sa
consolideze drumul in zona afectata de alunecari.
Pentru o mai buna discretizare a liniei terenului si pentru o cat mai buna eficientizare a muncii, atat in proiectare cat in
executie, zidurile de sprijin au fost concepute pe tronsoane de 6.00 m, cu inaltimea maxima de 3.00m.
Pentru a nu se produce fisurari din cauza temperaturii si pentru schimbarea de aliniament, s-au prevazut intre tronsoane
rosturi de 5 cm.
Zidul de sprijin este de tip cornier, compus din doua parti: talpa si un perete frontal, a carui fata in contact cu pamantul
este inclinata, iar cea exterioara este vertical, in urma calculelor efectuate, pentru a se indeplini conditiile de rezistenta si
de stabilitate, este necesara fundarea zidului de sprijin pe o retea de piloti forati de diametru mare (coloane) 1080mm,
dispusi spatial in fundatie.

Zidul de sprijin propriu-zis


Zidul de spijin propriu-zis este alcatuit din 66 de tronsoane, cu lungimea L=6m. Rezulta in total o lungime a zidului de
400 m, cuprinsa intre km 1+726 si km 2+222.
Zidul este realizat din beton clasa C30/37, armat cu bare independente de tip PC52 si OB37. Acoperirea de beton a
armaturilor este ab=(510) cm.
Dimensiunile geometrice au fost alese din considerente de rezistenta si stabilitate. Inaltimea zidului este de 3,00 m, iar
latimea talpii este de 4.70 m.
Elevatia are o latime de 50 cm la coronament, iar la contactul cu partea superioara a talpii are o latime de 97 cm,
rezultand o inclinatie de cca 9; talpa este orizontala cu o grosime de 100 cm. Talpa fundatiei este asezata pe un strat
de beton de egalizare in grosime de 10 cm, marca C8/10.

Pilotii forati de diametru mare (coloane) din beton armat


Coloanele forate din beton armat au rol de fundatie a zidului de sprijin dar de asemeni si rolul de a consolida versantul in
zona alunecarii. Coloanele sunt dispuse spatial, pe doua randuri, distanta interax dintre pilotii de pe acelasi rand fiind de
3.00 m. Diametrul coloanelor este 1080mm.
Un tronson de zid de sprijin cu lungimea L=6.0 m, va avea dispuse 4 coloane. Astfel se obtine un total de 266 piloti forati
de diametru mare pe toata lungimea zidului de sprijin.
Betonul folosit pentru realizarea pilotilor forati de diametru mare este de clasa C20/25.

Memoriu Tehnic | Pagina 12

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Armarea pilotilor forati se face cu carcase de armatura formate din bare longitudinale, freta, inele de rigidizare i
distantieri. Barele longitudinale sunt de tip PC52. Acestea se sudeaza pe inele de rigidizare. Armarea transversala se
face cu freta continua din otel tip OB37.
Pentru asigurarea centrarii carcasei de armatura in gaura de foraj, pe barele longitudinale ale carcasei, la exterior, se
monteaza distantieri sub forma unor patine de otel de tip OB 37. Aceti distantieri se dispun cate trei pe circumferinta.
Incastrarea intre talpa zidului si coloana se realizeaza prin capetele barelor din aceasta, care rezulta dupa spargerea
capului pilotului pe o lungime de aprox. 1,00 m. Aceste capete de bara rezultate se vor evaza in interiorul talpii fundatiei
zidului de sprijin, fara ca ele sa depaseasca limitele talpii fundatiei.

Filtru drenant din pietris si geotextil


Pentru reducerea presiunii hidrostatice in terenul din spatele zidului, se executa un dren vertical din piatra bruta, cu
latimea de 60 cm si inaltimea de egala cu inaltimea zidului. Filtrul este realizat din pietris sort 7-16, invelit in geotextil, cu
o suprapunere la partea superioara de 20 cm.
La partea superioara a drenului si la baza este prevazut cate un strat de argila batuta, cu latimea de 0,60 m, care are
rolul de a opri patrunderea apelor de suprafata si de a nu permite infiltrarea apei colectate de dren sub fundatia zidului.
Zidul de sprijin este prevazut cu barbacane din PVC 60 mm, ce descarca apa colectata in rigola din fata zidului.
Barbacanele sunt dispuse la distanta de 1m interax, pe toata lungimea zidului, la cota prevazuta in proiect.
Rigola din fata zidului este realizata din beton simplu clasa C30/37, avand grosimea de 10 cm, cu dimensiunile din
proiect. Evacuarea apleor colectate de rigola se va face in santul betonat, in trepte, amplasat in aval de drum,
perpendicular pe directia acestuia (vezi plan de situatie).
Geotextilul va fi de tip geocompozit drenaj realizat din polipropilena (PP) sau polietilena de inalta densitate (HDPE), cu
rol de filtrare pe ambele fete, simplu.
Sapaturile se vor realiza mecanizat si manual si vor fi sprijinite cu dulapi, popi si spraituri. Sapaturile vor fi verificate si
supravegheate de o persoana special instruita si desemnata.
Verificarile se vor efectua la inceputul si sfarsitul programului de lucru, si ori de cate ori persoana instruita va considera
necesar.
In cazul cedarii spraiturilor, muncitorii vor fi indepartati din incinta sapaturii si se vor lua masuri de suplimentare a
acestora.

Drenuri forate orizontal


Pentru stabilizarea fenomenelor dinamice existente in zona km 1+796-km 2+225 se vor realiza drenuri forate orizontal in
baterii de cate 3 drenuri executate de la zi la distante 25m intre ele in acelasi plan si pe doua randuri in plan vertical la
distanta de cca 6m, cu o panta de cca 100m fata de orizontala. Aceste vor intersecta orizonturile freatice existente in
straturile de nisipuri de la cotele 6.70m respectiv 17.00m -17.50m fata de suprafata solului.
Acestea vor fi realizate prin foraj tubat, cu tubaj recuperabil cu Dn 135mm, iar tubul interior din pvc riflat va avea
diametrul 90mm, asfel incat prin prabusire si selectare sa se creeze o zona de filtru in afara tubului de dren.

Memoriu Tehnic | Pagina 13

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

Pentru accesul masinilor de forat se va crea o platform de cca 4m pentrul randul superior ce va urmari linia rosie a
drumului. Pentru inchiderea taluzului si realizarea capului de dren se va realiza o rigola ranforsata care va avea si rolul
de conducere a apelor drenate in santul drumului.
Pentrul randul de jos capul de dren se va realiza prin crearea de goluri in zidul de sprijin ce va fi realizat in acesta zona
si transportul apei drenate se va realiza prin santul aflat la baza zidului de sprijin.
Rigola ranforsata
Rigola ranforsata va fi realizata in toate zonele unde taluzul drumului este mai inalt si este necesara protectia acestuia.
Sub rigola se va realiza un sant drenant de 1.20m adancime si latimea de 0.6m care va avea o panta longitudinala ce va
urmari panta drumului si evacuarea in lateral prin intermediul unui tub de 500mm din PVC in santul drumului. Caminele
de dren vor fi amplasate sub pista de biciclisti, sau sub trotuar. Santul drenant va avea radier rigid si tub de dren dn
110m, umplutura din sant va fi invelita in geotextile cu g 200g/mp si rezistenta la poansonare de 4.5kN.

Lucrari de amenajari hidrotehnice


Se prevede amenajarea devierii paraului Garbau, de la km 0+200 pana la km 0+360, paralel cu Strada Garbaului, pe
partea drepta, pe o lungime de 192,00m.
Amenajarea albiei se realizeaza prin profilarea acesteia in sectiune trapezoidala, cu latime de 5,00m, panta taluzelor de
1:1, pe o adancime de 4,00m, cu protejarea umarului taluzului pe o latime de 0,50 m.
Se va perea cu pereu din beton de ciment 20cm pe un strat suport de nisip de 10 cm.
La capetele tronsonului amenajat se va realiza cate un prag de beton si piatra ingropat. Acesta se va inalta pana la
jumatatea taluzului sectiunii. Va avea o inaltime de 2,00m. Zona de incastrare in mal se realizeaza pe o adancime de
1,50 m.
La fiecare pod se va amenaja albia in amonte pe o lungime de 20,00 m si in aval pe 25, 00 m cu ziduri de gabioane.
Zidul de gabioane va avea 3,00 m inaltime si fundul albiei se va proteja cu saltea de gabioane de 0,50 m grosime.
Scurgerea apelor este mentinuta in conditiile cerintelor standardelor in vigoare PD 095/2002. Se realizeaza inaltime de
garda de 1,00 m.
Semnalizare rutiera
Pentru asigurare fluentei i siguranei circulaiei pe timpul execuiei se vor realiza marcaje cu caracter provizoriu i semnalizarea cu
indicatoare speciale i piloi de dirijare a circulaiei, in special pe sectoarele de intersectie cu drumurile clasificate existente.
Pentru sigurana rutiera dup finalizarea lucrrilor va fi realizat semnalizarea vertical conform SR 1848-1, SR 1848-2, SR 1848-3.
Marcajul rutier va fi realizat conform SR 1848-7/2004 Sigurana circulaiei. Marcaje rutiere.
 Semnalizare pe timpul executiei
Aceasta se va organiza in conformitate cu Norme metodologice privind conditiile de inchidere a circulatiei si de instituire a
restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului, functie
de situatia concreta si se va supune avizarii serviciului.


Semnalizarea definitiva ( pe perioada de exploatare)


Aceasta va fi compusa din :
o marcaje orizontale :
- axul drumului cu linie continua in toate zonele unde depasirea este interzisa (curbe periculoase, zone fara
vizibilitate, intersectii)
- axul drumului cu linie intrerupta in toate zonele unde depasirea este permisa
- ambele margini ale partii carosabile.
o panouri indicatoare pentru

Memoriu Tehnic | Pagina 14

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

curbe
curbe periculoase
limitare de viteza
prioritate de circulatie
directii

Lucrarile de semnalizare au fost astfel proiectate incat sa corespunda cerintelor Caietului de sarcini.

2.2 Norme de securitate si sanatate a muncii


La executia lucrarilor se vor respecta urmatoarele acte normative:
Norme generale de protectia muncii - Ministerul Muncii si Protectiei Sociale 1996
Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996
Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor
aprobate prin Decret nr. 290/1997.
Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin ordin comun M.I. - M.L.P.A.T. nr.
381/1219/M.C./03.03.1994
P.118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor privind protectia la actiunea focului
SR HD 637 S1 : 2004 Instalatii electrice cu tensiuni nominale mai mari de 1kv in curent alternativ.
STAS 12.604/5/90 Protectia impotriva electrocutarilor prin atingere indirecta, instalatii electrice fixe.
Prescriptii.
Codul rutier in vigoare in Romania;
STAS 1848/7 (Siguranta Traficului Marcaje Rutiere).

La executia lucrarilor se vor respecta prevederile HG 300/2006 in ceea ce priveste Planul de securitate si sanatate a
muncii.
Conform anexei 2 din HG300/2006 factorii de risc cei mai frecventi posibili sunt:
Factori de risc care depind de executant prin:
a) actiuni gresite
b) omisiuni in efectuarea sarcinii de munca
a)

Actiuni gresite pot fi:

executarea defectuoasa de operatii: comenzi, manevre gresite, utilizarea gresita a mijloacelor de


protectie desi executantul a fost instruit

intarzieri sau devansari in efectuarea unor operatii de munca

efectuarea de operatii care nu sunt prevazute de sarcina de munca:

stationarea in zone periculoase.

alimentarea sau oprirea alimentarii cu curent electric,

cadere la acelasi nivel sau de la inaltime

b)

Omisiuni pot fi:

omiterea unor operatii din tehnologia de lucru impusa

neutilizarea mijloacelor de protectie din dotare

2. Factori de risc care depind de sarcina de munca impusa muncitorului

efortul prea mare al personalului muncitor

operatii de lucru gresite

operatii de lucru fortate

ritm mare de lucru

solicitarea muncitorului peste posibilitatile acestuia

Memoriu Tehnic | Pagina 15

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic

3.

Factori de risc care depind de mijloacele de productie


a)

Factori de risc mecanic

organe de masini in miscare neprotejate

deplasari ale mijloacelor de transport

alunecari, rasturnare, cadere, surpari, prabusiri

suprafete periculoase (alunecoase,intepatoare, taioase)

recipienti sub presiune neprotejati

b)

Factori de risc electric

atingerea directa sau indirecta a instalatiilor si echipamentelor tehnice aflate sub tensiune.

4. Factori de risc care depind de mediu


temperatura aerului
umiditatea aerului
vibratii
zgomot
Pentru diminuarea acestor riscuri se vor lua urmatoarele masuri:

Cunoasterea si respectarea cu strictete a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca de


catre intreg personalul care participa la realizarea obiectivului (conducatori si executanti);

Dotarea corespunzatoare cu mijloace de protectie a echipamentelor tehnice si verificarea periodica a


acestora din punct de vedere tehnic;

Dotarea cu echipament de protectie a muncitorilor;

Realizarea semnalizarii de securitate la locurile de munca;

Verificarea medicala a salariatilor in vederea asigurarii starii de sanatate corespunzatoare sarcinii de


munca;

Organizarea primului ajutor.

Asigurarea circulaiei pe timpul execuiei lucrrilor se va face conform Instruciunilor privind condiiile n care organele
de administrare a drumurilor publice pot institui restricii sau nchide circulaia, ca urmare a lucrrilor ce se execut n
zona drumurilor publice.
Toate punctele periculoase vor fi semnalizate cu panouri de avertizare amplasate vizibil si iluminate noaptea.
Prin caracterul lor, lucrarile in marea lor majoritate vor fi in contact direct sau in apropierea traficului rutier. Pe acest
considerent se impun lucrari sigure de semnalizare, de izolare, protectie si separare a zonelor de lucru si de o
permanenta supraveghere a executiei lucrarilor in conditii de trafic rutier. O atentie deosebita trebuie acordata
semnalizarii traficului pe timpul noptii, cnd orice nerespectare a indicatoarelor specifice de siguranta circulatiei poate
genera accidente deosebit de grave.

2.3 Lista standardelor si normativelor aplicate


Norme generale





Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;


Ordinul M.T. nr. 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica,a
contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii;
Legea nr. 337 din 17.07.2006 pentru aprobarea OUG nr.34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de
achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii;

Memoriu Tehnic | Pagina 16

Drum de legatura varianta Sud comuna Floresti, judetul Cluj


Proiect Tehnic




HG nr. 925/19.07.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea a


contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune
de servicii;
Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii intreprinderilor mici si mijlocii;

Trasee si elemente geometrice










STAS 863 1985 Lucrari de drumuri.Elemente geometrice ale traseelor


STAS 10144/1-90 Strazi. Profiluri transversale. Prescriptii de proiectare.
STAS 10144/2-91 Strazi. Trotuare, alei de pietoni si piste de ciclisti. Prepscriptii de proiectare.
STAS 101444/3-91 Strazi. Elemente geometrice. Prescriptii de proiectare.
SR 10144/4-95 Amenajarea intersectiilor de strazi. Clasificare si prescriptii de proiectare.
STAS 10144/5-89 Calculul capacitatii de circulatie a strazilor.
STAS 10144/6-89 Calculul capacitatii de circulatie a intersectiilor de strazi.

Lucrri de terasamente. Consolidarea terasamentelor de drum






STAS 2914 - Terasamente - condiii tehnice generale de calitate;


STAS 12253 - Straturi de form - condiii tehnice generale de calitate;
SREN 13251/2001 - Geotextile i produse nrudite . Caracteristici solicitate pentru utilizarea n lucrri de
terasament, fundaii i structuri de susinere.

Dispozitive de scurgere i evacuare a apelor de suprafa




STAS 10796 / 1,2,3 - Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor, rigole, anuri, casiuri, drenuri.
Prescripii de proiectare;

Fundaii de balast, piatr spart i / sau de balast, piatr spart amestec optimal




STAS 6400 Straturi de baz si de fundaii;


STAS 2900 - Limea drumurilor;
STAS1598 / 1,2 - ncadrarea mbrcminilor la lucrri de construcii noi i modernizri de drumuri;

Sisteme rutiere





PD177 / 2001 - Normativ privind dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide ( metoda analitica );
NP116/ 2004 Normativ privind alcatuirea structurilor rutiere rigide si suple pentru strazi
STAS 1709/1-1990. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet la lucrari de drumuri. Adancimea de inghet in
complexul rutier. Prescriptii de calcul.
STAS 1709/2-1990. Actiunea fenomenului de inghet-dezghet in lucrari de drumuri. Prevenirea si remedierea
degradarilor din inghet-dezghet. Prescriptii de calcul.

Siguranta circulatiei rutiere






Codul rutier in vigoare in Romania;


STAS 1848/1, 2, 3 (Siguranta Traficului Semnale Rutiere);
STAS 1848/7 (Siguranta Traficului Marcaje Rutiere).

Intocmit,
Ing. Nicolae Triba

Memoriu Tehnic | Pagina 17

S-ar putea să vă placă și