Ministerul Mediului i Schimbrilor Climatice

Agenia Naional pentru Protecia Mediului

DE STAT
ACORD DE MEDIU Nr. .... din ............ Revizuit n data de Ca urmare a cererii adresate de Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale Din Romnia SA, cu sediul n Bucureti, str.Dinicu Golescu nr.38, sectorul1 nregistrat la Agenia Naional pentru Protecia Mediului cu nr. 9809 din 25.07.2013 , n baza Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 195/2005 privind protecia mediului, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 265/2006, cu modificrile i completrile ulterioare, a Hotrrii Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice i private asupra mediului i a Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei slbatice, cu modificrile i completrile ulterioare, dup caz, se emite: ACORD DE MEDIU revizuit pentru proiectul Autostrada Sebe-Turda, prevzut a fi realizat pe teritoriul judeelor Alba i Cluj cu lungimea total de 70,100 km, n scopul stabilirii condiiilor i a msurilor pentru protecia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului. care prevede: executarea urmtoarelor tipuri de lucrri pentru construcia autostrzii I. Descrierea proiectului, lucrrile prevzute de proiect, inclusiv instalaiile i echipamentele Aceasta investiie este inclus n Programul Operational Sectorial Transport 2007 2013, aprobat n 2007 i modificat n 2012, prin extinderea ariei de eligibilitate a Axei prioritare nr. 1, domeniul major de interventie DMI 1.1, prin introducerea proiectului de autostrada Sebe Turda. Autostrada Sebe Turda va asigura o legtur rapid i n siguran ntre zona de Nord i zona de Sud, ntre magistralele Ndlac - Bucureti - Constana i Bor - Bucureti facilitnd traficul de pe urmtoarele relaii: - Zona de Nord-Vest a trii i Europa de Nord pe de o parte i zona de Sud a rii(Oltenia) i Balcanii pe de alta parte; - Zona de Vest a rii (Banat) i zona de centru i Est a rii (direcia Trgu MureIai) Totodat Autostrada va reprezenta o legatur rapid ntre cele dou mari centre urbane ale zonei centrale a Transilvaniei: Cluj-Napoca i Sibiu.

Autostrada Sebe - Turda traverseaz judeele Alba i Cluj pe o lungime total de 70 km, repartizat dupa cum urmeaz: - Judeul Alba L= 62,1 km (municipiile: Alba Iulia, Sebe, Aiud, Teiu i comunele: Ciugud, Sntimbru, Galda de Jos, Mirslu, Unirea, Rdeti) - Judeul Cluj L= 7,9 km (localitatie: Moldoveneti, Mihai Viteazu, Clrai). Traseul autostrzii Sebe -Turda a fost avizat n cadrul C.T.E. - C.N.A.D.N.R. cu aviz nr. 4295 din 20 mai 2013 cu modificarea fa de studiul de fezabilitate din anul 2007 ntre km 0+000 - km 7+000, km 33+000 km 57+000 n vederea protejrii ariilor naturale i km 68+000 - km 74+200. Lungimea traseului s-a scurtat cu 4,2km . Cauzele care au dus la modificarea traseului fata de solutia din studiul de fezabilitate din anul 2007 sunt legate de modificarea limitelor sau aparitia unor noi arii protejate precum si noile conditii de racordare la Centura Sebes si Autostrada Transilvania Campia TurziiGilau. Fata de traseul aprobat de catre C.N.A.D.N.R. cu aviz nr. 4295 din 20.05.2013 i modificrile aprobate cu avizul nr.4334/14.10.2013 in urma intalnirii din amplasament impreuna cu reprezentantii administratiilor locale in perioada 17.06-18.06.2013 au aparut unele modificari locale solicitate de autoritatile locale pentru a se tine seama de diferite obiective propuse a se realiza in urmatoarea perioada in culoarul autostrazii. Modificrile aduse proiectului Pentru proiectul Drum expres Sebe Turda elaborat n anul 2007 la faza de Studiu de fezabilitate, s-a realizat evaluarea impactului asupra mediului, procedura n urma creia Agenia Naional de Protecia Mediului a emis Acordul de mediu nr. 01 din 30.06.2009. In anul 2013 nc de la demararea revizuirii i actualizrii Studiului de fezabilitate a fost analizat varianta de traseu pentru care a fost obinut Acordul de mediu, avnd n vedere noile arii declarate prin Ordinul nr. 2387 din 2011 precum i modificrile arealelor ariilor existente. In culoarul infrastructurii rutiere, comparativ cu anul 2009 (data la care a fost eliberat Acordul de mediu) a mai fost declarat o arie natural protejat n zona km 0 km 5 (SCI Rpa Roie a devenit SCI Podisul Secaselor).Varianta avizat anterior traverseaz aceast arie naturala i anume SCI Podisul Secaselor ROSCI0211. De asemenea, au mai fost modificate limitele unora dintre ariile naturale protejate din culoarul autostrzii. Pentru evitarea traversrii ariei naturale SCI Podiul Secaselor dar i pentru deprtarea de ariile naturale SCI Trascu, SPA Munii Trascului i SCI Pdurea de stejar pufos de la Mirslau, la revizuirea si actualizarea Studiului de fezabilitate au fost analizate dou variante de traseu, varianta optim fiind avizat cu avizul CTE CNADNR nr. 4295 din 20.05.2013 i modificrile fiind aprobate cu avizul nr.4334/14.10 .2013. Modificrile de traseu operate n sensul protejrii ariilor naturale, sunt fcute pe urmtoarele zone: km 0 km 7, km 33 km 57. Deasemenea, n zona de final a traseului, s-a mai operat o modificare (km 68 km 74+200, kilometraj varianta Acord de mediu). Traseul actual asigur o bun protecie a ariilor naturale protejate, deprtndu-se considerabil de acestea, astfel nct impactul infrastructurii asupra acestora s fie nesemnificativ. De mentionat ca pe zonele unde exista arii naturale, sunt prevazute lucrari de arta cat si podete, eventualele traversari ale speciilor putandu-se asigura prin aceste zone. Ariile naturale protejate (SCI-uri, SPA-uri) din zona analizata sunt urmatoarele: Traseul autostrzii pe teritoriul judeului Alba Din punct de vedere administrativ, nceputul autostrzii Sebe-Turda se afl pe teritoriul judeului Alba, pe teritoriul administrativ al Municipiului Sebe, n partea de nord, nord -vest cu racordarea acestuia la viitoarea Centur Ocolitoare a Municipiului Sebe. Centu ra ocolitoare constituie parte din Autostrada A1 Sibiu-Deva (Coridorul IV Pan-european).

Pentru acestea doua din urma, in zona Sebes nord, nord-vest, respectiv sud-est, sud si sud-vest fata de localitatea Lancram, cu legatura si acces direct la autostrada Sebes Turda s-a amenajat un nod rutier cu tratarea separata a fiecarei directii de acces. Din punct de vedere geografic, autostrada Sebe Turda se situeaz n partea centralestic a Depresiunii colinare a Transilvaniei, n lungul culoarului depresionar strbtut de Rul Mure (Culoarul Turda - Alba Iulia Ortie - Deva), unitate morfografic ce constituie zona de contact i legtur cu unitile montane, cutate i mai nalte aparinnd Munilor Apuseni (Munii Metaliferi i Munii Trascului) i Podiurile Secaselor i Trnavelor. Nodul direcional Sebe este proiectat pentru viteza de V = 80 km/h i va avea bretele unidirecionale cu cte 2 benzi de circulaie de 2 x 3,50 m care vor fi racordate la autostrada. Pentru relaia Sibiu Turda i invers, la sud-est i sud de localitatea Lncram, traseul celor dou bretele direcionale parcurg o zon de paralelism cu Autostrada A1,acestea traverseaz pe rnd Rul Sebe, drumul naional DN 1 (E 81) i o bretea de acces de la Autostrada A1. n zona de desprindere din Autostrada A1, traseul autostrzii se afl poziionat la o distan de 850 m fa de aria natural protejat SCI Podiul Secaselo r ROSCI0211, care cuprinde i Rezervaia geologic i geomorfologic Rpa Roie. Pentru relaia Deva Turda i invers, este prevzut a se realiza nodul rutier direcional cu dou bretele amplasate la nord-vest de Municipiul Sebe, respectiv la vest de Lncram, bretele ce traverseaz calea ferat CF 200 BraovSibiu-Sebe-Vinu de Jos. Dup desprinderea din Autostrada A1 i unirea celor dou direcii, n zona km 0+000, traseul autostrzii strbate zona plat, tabular aflat la vest, nord -vest de localitatea Lncram, n zona km 1+780 intersecteaz drumul naional DN 1 (E 81), prin intermediul unui pasaj inferior de 9,80 m lungime.In zona km 1+600 traseul autostrzii trece prin apropierea Prului Seca i a rezervaiei de interes judeean Rpa Lncramului, care este inclus n cadrul SCI Podiul Secaelor ROSCI0211. In zona km 2+500 3+000, traseul se apropie la o distan minim de 3,2 km fa de aria natural protejat SPA Piemontul Munilor Metaliferi i Vinului ROSPA0139, care se afl n partea de nord-est fa de autostrad, de partea cealalt a drumului naional DN 1 (E 81) a cii ferate CF 200A Vinu de Jos Teiu, a drumurilor judeene DJ 107C si DJ 107A i a albiei Rului Mure. n zona km 3+050 este traversat Rul Sebe prin intermediul unui pod cu o lungime de 336,15 m. Dup care traseul autostrzii ajunge n Municipiul Alba Iulia. n zona km 3+600, traseul autostrzii se afl poziionat la o distan minim de 850 m fa de aria natural protejat SCI Podiul Secaselor ROSCI0211. In continuare traseul strbate zona plat de teras a Rului Sebe i mai apoi cele ale Rului Mure. In zona km 4+000 km 4+500 este pravzut a se realiza dou parcri de scurt durat, cte una pentru fiecare sens de circulaie (parcarea de la km 4+200 pe partea stng a autostrzii, cea de la km 4+500 pe partea dreapt a acesteia). n zona km 5+450, autostrada traverseaz prin intermediul unui pod Valea Negru. Autostrada traverseaz rul Mure, DJ 107C i CF cu un pod la km 7+150 n lungime de 765,65m. Podul peste Rul Mure este situat la sud-est de Municipiul Alba Iulia si reprezint prima traversare din cele cinci pe care le are traseul autostrzii. Dup traversarea Rului Mure precum i a digului de aprare mpotriva inundaiilor din zona km 7+150, traseul autostrzii strbate lunca major aflat pe partea dreapt a Rului Mure, dup care ptrunde de trei ori n aria administrativ a comunei Ciugud, n zonele km 7+100 km 7+250, km 7+650 - km 9+000 i km 11+000 km 12+150, apoi n aria administrativ a Municipiului Alba Iulia, n zonele km 3+100 km 7+650, km 9+000 km 11+000 i km 12+150 km 16+050.

In zona km 8+000 este prevzut realizarea nodului rutier Alba Iulia cu proiectarea unei bretele ce va asigura legtura cu i din drumul naional i european DN 1 (E 81) i a Variantei de Ocolire a Municipiului Alba Iulia, precum i legatura la Municipiul Alba Iulia (Alba Iulia Sud). In zona km 9+600 traseul autostrzii traverseaz Prul Ampoi i digul de aprare mpotriva inundaiilor. Podul este construit pe 2 ci separate, calea 1 cu o lungime de 472,60 m i calea 2 cu o lungime de 444,10m. n zona km 10+800 traseul autostrzii este de este aprox. 650 m vest fa de arealul urban al Municipiului Alba Iulia, iar n zona km 11+285 autostrada intersecteaz drumul judeean DJ 107 care asigur legatura municipiului Alba Iulia cu zona estic i nord -estic a judeului Alba, cu acces n zona autostrzii ctre localitile Teleac, comuna Berghin i municipiul Blaj, peste dealurile i colinele Podiului Secaselor. In continuarea traseului, autostrada strbate esul depresionar aflat la nord -est de municipiul Alba Iulia i la est de localitatea Barabant, intersectndu -se cu traseul reelelor electrice de nalt tensiune. La km 13+475, se traverseaz prin intermediul unui pod un canal, precum i un drum de exploatare restabilit. Din zona km 15+500 autostrada traverseaz prin intermediul unui pasaj superior comun n lungime de 720,25 m calea ferata CF201A Teiu Sntimbru i drumul national DN1. In continuare autostrada i continu traseul ctre nord, paralel cu DN 1 (E 81), n stnga acestuia, pe aprox. 4 km, pe un aliniament n coasta Dealului Bilag (404 m) i a Dealului Gurgulea (338 m), urmrind lunca nalt a malului drept al Rului Mure. Incepnd cu zona km 16+050, traseul autostrzii ptrunde n aria administrativ a comunei Sntimbru, apoi n zona km 17+600, traverseaz cu un pasaj superior calea ferat ngust din zona staiei CF Sntimbru i drumul de exploatare i de acces la cariera aflat la sud-vest comunei. Autostrada traverseaz suprafee viticole, pomicole i cu puni, n cadrul unui aliniament paralel cu drumul naional i european DN 1 (E 81), la vest i nord -vest de comuna Sntimbru. Axul autostrzii se afl la o distan ce variaza de la 150 - 500 m fa de arealul rural al comunei Sntimbru, trecnd apoi pe la baza Dealului Sntimbru (443 m), n zona km 17+800 km 20+300. Din zona km 19+450, traseul autostrzii ptrunde n aria administrativ a comunei Galda de Jos, traverseaz drumul de exploatare aflat la km 19+460, dup care n zona km 20+450 autostrada traverseaz din nou drumul naional i european DN 1 (E 81). n zona km 21+265, autostrada traverseaz Prul Galda. Autostrada traverseaz zona depresionar din cadrul culoarului Mureului trecnd pe la sud-vest de orasul Teiu. Pe acest sector de drum sunt amplasate spaii de servicii tip S3, pe partea stng n zona km 22+800 i pe partea dreapta n zona km 23+400 cu acces i din drumul judeean DJ 107H. In zona km 22+500 25+000, traseul autostrzii se apropie la o distan minim de 3,2 3,3 km (km 24+000 i km 25+500),la est fa de aria natural protejat SCI Rul Trnava Mare ntre Copa Mic i Mihal ROSCI0382. In zona km 24+550 este prevzut un pasaj peste zona numit La Spini (234 m), la nordvest de localitatea Colariu Nou i sud de oraul Teiu. Incepnd cu zona km 24+660, traseul autostrzii ptrunde n aria administrativ a oraului Teiu i traverseaz prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 94,60m, la km 25+100 CF LFI UNICOM. Autostrada Sebe - Turda traverseaz drumul naional DN 14B prin intermediul unui pasaj cu lungimea de 235m, la km 25+100. Nodul Rutier din Teiu va asigura legatura cu drumurile existente i deservirea oraului Teiu. In interiorul nodului Teiu se va a menaja centru de ntreinere i monitorizare care va deservi autostrada Sebes -Turda si cu acces de pe bretele nodului rutier. Autostrada traverseaz prin intermediul unui pasaj n lungime de 464,90 m calea ferat CF 300 i Prul Geoagiului la km 26+350. Autostrada ocolete aria urban a oraului

Teiu, distana fa de acesta fiind variabil ntre 50 650 m, la distan mai mare fiind zona de triaj i staia CF Teiu, aflat la vest fa de ax (zona km 28+500). In continuare autostrada are traseul paralel cu calea ferat CF 300, iniial la o distan mai mare de 600 m datorit curbei pe care o face drumul n ocolirea oraului Teiu, distana reducndu-se apoi treptat pn la 200 - 250 m. Drumul comunal DC 19 care asigur asigura legatura oraului Teiu cu localitile Petelca i Capud este traversat cu un pasaj n zona km 29+050. n zona km 31+170 drumul comunal DC 17 este traversat printr-un pasaj. Din zona km 32+250 traseul ptrunde n aria administrativ a Municipiului Aiud pn n zona km 34+750, zona podului peste Rul Mure. Prul Grbova este traversat n zona km 33+600, zona n care traseul se nscrie ntr-o curb, ctre nord-est pentru traversarea Rului Mure, la aprox. 730 m fa de localitatea Tifra. Traversarea rului Grbova are o deschidere de 21,5m la care a mai fost adugat o deschidere tot de 21,5m amenajat n scopul permiterii trecerii mamiferelor mari, lungimea total fiind de 55,35m. In zona km 33+600 traseul autostrzii se afl la distana minim de 880 m fa de ariile naturale protejate SCI Trascu ROSCI0253 i la o distan de 950 m fa de SPA Munii Trascaului ROSPA0087, arii naturale protejate aflate pe partea stng, ctre nord -vest i vest fa de traseul autostrzii. Autostrada traverseaza Rul Mure la km 34+750 de pe partea dreapt pe partea stng a acestuia, prin intermediul unui pod cu o lungime de 304,70 m, dup care traseul autostrzii intr n aria administrativ a comunei Rdeti. In zona km 35+680 este prevzut a se realiza un pasaj inferior pe DJ 142L, iar la km 37+820 un pasaj inferor pentru retabilirea unui drum agricol. Din zona km 37+600, traseul ptrunde din nou n aria administrativ a Municipiului Aiud, strbate lunca major a Rului Mure, la vest de localitatea Sncrai, dup care la km 39+430 autostrada traverseaz prin intermediul unui pod Prul Secadaului (pod cu lungime de 40,60m). Al treilea pod peste Rul Mure este prevzut n zona km 40+200, cu o lungime de 828,20 m, n vecintatea localitii Sncrai, la sud-vest de Municipiul Aiud. In zona km 41 km 42, traseul autostrzii Sebe Turda se apropie la o distan minim de 1,1 km (km 41+700) fa de aria natural protejat SCI Bagu ROSCI0004, la est fa de traseul autostrzii. In cadrul acestei arii naturale protejate se afla i Rezervatia Tau fr Fund, aceasta aflndu-se la o distan minim de 4,8 km fa de traseul drumului, n zona km 42+800. In zona km 41+400 traseul autostrzii traverseaz prin intermediul unui pasaj suprateran drumul judeean DJ 107E. Autostrada Sebe Turda strbate zona limitrof municipiului Aiud, ocolind arealul acestuia pe la est i nord-est. Distana fa de municipiu i zona rezidenial variaz, nefiind mai mic de 450 m. Axul autostrzii, prin curba pe care o realizeaz n ocolirea Municipiului Aiud se apropie de albia meandrat a Rului Mure la o distanta minim de aprox. 100 m n zona km 42+450. In aceasta zona drumul trece prin vecinatatea unei zone industriale a Aiudului. Tot aici exista o vale fara nume la km 42+500 si Paraul Aiudului la km 43+250, precum si o cale ferata secundara a zonei industriale (CF LFI M.F.A.), Paraul Aiudului si drumul comunal DC 10. Acest drum comunal DC 10 mai este traversat de traseul autostrazii si la km 44+900. El asigura legatura locala intre Municipiul Aiud si Gambas, Pagida si Ciumbrud in drumul judetean DJ 107E. In zona km 44+700 se amenajeaz un Nod Rutier Aiud Nord cu acces direct n drumul naional DN 1 (E 81), dup care traseul autostrzii se ndreapt ctre nord, nord -vest pentru cea de-a patra traversare a Rului Mure poziionat n zona km 45+600, cu un pod cu lungimea de 1016,20 m. Imediat dupa traversarea Rului Mure, traseul autostrzii

urc pe terasele aflate pe partea stnga a Mureului, ocolind prelungirea Culmei Magura (463 m) parte din unitatea Podiului Trnavelor. In aceasta zona, traseul autostrzii trece la o distan minim de cca. 650m de aria natural protejat SCI Bagu ROSCI0004, ctre nord-vest. In zona km 46+950 pe partea stng, respectiv km 46+750 pe partea dreapta sunt prevzute spaii de servicii tip S1. Dup traversarea peste Rul Mure, autostrada trece la distana cea mai apropiat de aprox. 750 m fa de SCI Pdurea de stejar pufos de la Mirslu ROSCI0147.In aceast zon, traseul autostrzii traverseaz prin intermediul unui pasaj de 2332.40 m lungime calea 1 si 2323.40m lungime calea 2, calea ferat CF 300, valea Ormeniului i DN1 la km 49+500,apoi traverseaz coastele Dealului Gabrianu n zona km 51+000, i valea cu acelai nume la km 51+400 prin intermediul unui pod. Traseul se continu prin partea nordic i nord-vestic a localitii Decea, arealul rezidenial al acesteia aflndu-se la o distan ce variaz de la 50 m pn la 250 m fa de traseul autostrzii. In zona km 53+950 autostrada traverseaz Valea Ciugudiului, aflat n aria administrativ a comunei Unirea, iar mai apoi la o mic distan intersectez drumul judeean DJ 103G, drum care asigura legtura dintre localitatile Inoc cu Ciugudu de Jos i Ciugudu de Sus si mai departe ctre localitile din judeul Cluj. Autostrada tranziteaz zona la o distan de aprox. 200 250 m fa de localitatea Inoc. Intre localitatea Inoc i Decea se va amenaja un nod rutier tip trompeta simpl la km 53+200 care va asigura legatura cu localitile riverane prin drumul naional DN1. La km 54+120 traseul autostrazii traverseaza prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 48,60 m un drum local, precum i Prul Inoc. La mica distanta de acesta, n zona km 55+160 se afl un alt pod peste un fir de vale secundar. Din zona km 55, autostrada prsete treptat zona culoarului depresionar a Vii Mureului i se nscrie pe un aliniament general nordic, direct ctre Turda, mai nti pe coastele Dealului Meghie (472 m), iar mai apoi in lungul vaii Paraului Unirea (afluent de dreapta a Raului Mures). La km 55+450, autostrada traverseaz prin intermediul unui pod, Prul Izvoarelor, dup care n zona km 56+200 trece la vest si nord-vest de comuna Unirea, la aprox. 550 560 m distan minim fa de aceasta, traverseaz zona colinar din prelungirea culmilor Dealului Meghie (472 m) i a Dealului Fatuca (490 m). In continuarea traseului, autostrada SebeTurda traverseaz dou vi adnci prin intermediul a dou poduri, poziionate la nord-vest de comuna Unirea,apoi cursul de ap de pe Valea Dumbravei i Dc85 n zona km 59+500. In zona km 60+000, pe ambele pri ale autostrzii este prevzut realizarea de parcri de scurt durat (km 60+030 pe partea stng a autostrzii i la km 60+280 pe partea dreapta a acesteia). Autostrada traverseaz n zona km 61+980, prin intermediul unui viaduct cu lungimea de 133,70m, Prul Mhceni i DC16. Pe teritoriul judeului Cluj In zona km 62+100 traseul autostrzii ptrunde n aria administrativ a comunei Moldoveneti, dup care la km 63+220 traverseaz prin intermediul unui pod cu lungimea de 39,60 m Prul Stejri, iar la km 63+800 se traverseaz lacul din zon cu un pod ce are lungimea de 418,30m. In continuare autostrada traverseaz valea Prului Unirea pe la baza Dealului Badenilor (456 m) n zona km 64+000, precum i a Dealului cu Apa Srat n zona km 65+300, ambele uniti deluroase aflndu-se ctre vest de aliniamentul drumului. Autostrada traverseaz Valea Srat la km 65+250 prin intermediul unui viaduct. La km 65+950 autostrada traverseaza prin intermediul unui viaduct de 942,50 m un canal si o vale.

In cadrul luncii Prului Unirea i al afluenilor acestuia exist numeroase locuri cu bltiri de ap, zone cu mlatina, precum i acumulri de ape locale cu suprafee reduse numite tauri, cel mai mare dintre aceste fiind Taul Bdenilor, aflat la stanga (vest) la aprox. 450 m de aliniamentul autostrzii, n zona km 66+000. Din aceasta zon, autostrada Sebe Turda prsete lunca Prului Unirea i se nscrie n cadrul unui profil longitudinal ascendent n traversarea perpendicular a Dealului Bdenilor (427 m), dup care profilu l longitudinal al drumului este descendent, acesta cobornd ctre Depresiunea Turda Cmpia Turzii. In zona km 67+615, autostrada intersecteaz drumul naional DN 1 (E 81) prin intermediul unui pasaj de 76,60m pe DN 1. Ultimii kilometrii strbat zona plat a Depresiunii Turda Cmpia Turzii, pe o teras superioar a Rului Arie, ntr-o uoara coborre, intersectnd n zona km 69+465 un canal i mai multe retele. Racordul cu Autostrada A3, respectiv cu drumul naional i european DN 1 (E 81), se realizeaz n zona numit In Lunca 355 m. Din punct de vedere morfografic, traseul autostrzii strbate un pod de teras al Rului Arie (afluent de dreapta al Rului Mure), un es n care terenurile arabile prin culturi agricole dein o pondere nsemnat n utilizarea acestora. Finalul proiectului, km 70+000 l constituie nodul rutier de legtura la Autostrada A3 poziionat n partea sudic a Municipiului Turda, la o distanta de aprox. 2,5 3 km deprtare de aria urban. Nodul direcional Turda este reprezentat prin bretele unidirecionale cu cte 2 benzi de circulaie de 2 x 3,50 m, cu racordare la Autostrada A3, Cmpia Turzii-Gilu rezultnd 4 (patru) benzi de circulaie n seciune pe lungimea de intrare / ieire din fluxul de circulaie, bretelele fiind proi ectate pentru viteza de V = 80 km/h. Cu breteaua 3 a nodului rutier direcional Turda, traseul autostrzii Sebe Turda traverseaz Autostrada A3 prin intermediul unui pasaj cu o lungime de 140 m.

Din punct de vedere administrativ, traseul traverseaza unitatile terioriale apartinand judetelor Alba si Cluj. Autostrada Sebe Turda realizeaz o legtura directa, rapida si sigura intre Autostrada A1 SibiuSebes-Orastie-DevaTimisoaraAradNadlac, parte din Coridorul IV Paneuropean, racordare la nord, nord-est de Municipiul Sebes si Autostrada A3 Brasov FagarasTargu MuresTurdaCluj NapocaOradeaBors, numita si Autostrada Transilvania, racordare la sud, sud-est de Municipiul Turda. In conformitate cu normele tehnice in vigoare, elementele geometrice ale traseului in plan orizontal, corelate cu cele in plan vertical, au fost stabilite pentru o viteza de proiectare de 120 km/h. Traseul are o lungime de 70,00 km la care se adauga lungimi bretelelor la nodurile directionale de capat si se desfasoara pe teritoriul judetului Alba intre km 0+000 km 62+100 si pe teritoriul judetului Cluj intre km 62+100 70+000 (finalul proiectului). Avand in vedere bogatia desavarsita a potentialului biogeografic al intregii zone, cat mai ales a zonelor limitrofe adiacente Culoarului Muresului, s-a ales un traseu ce nu traverseaza zone protejate, arii de interes comunitar (SCI) si nici arii de speciale de protectie avifaunistica (SPA), rezervatii naturale, monumente ale naturii, acestea fiind pozitionate la distante minime de cca. 650m.

II. Motivele i considerentele care au stat la baza emiterii acordului, printre altele i n legtur cu calitatea i concluziile/recomandrile raportului privind impactul asupra mediului i ale participrii publicului (de exemplu: - proiectul se regsete n planul/programul/strategia n Programul Operational Sectorial Transport 2007 2013, aprobat n 2007 i modificat n 2012, prin extinderea ariei de eligibilitate a Axei prioritare nr. 1, domeniul major de interventie DMI 1.1, prin intorducerea proiectului de autostrada Sebes Turda. ................... adoptat() de ctre o autoritate public i a fost supus unei proceduri de evaluare de mediu conform Hotrrii Guvernului nr. 1.076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalurii de mediu pentru planuri i programe, care transpune Directiva Parlamentului European i a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri i programe asupra mediului 2001/42/CE; - motivele/criteriile pe baza crora s-a ales alternativa, inclusiv tehnologic i de amplasament;
Pentru proiectul Drum expres Sebes Turda elaborat in anul 2007 la faza de Studiu de fezabilitate, s-a realizat evaluarea impactului asupra mediului, procedura in urma careia Agentia Nationala de Protectie a Mediului a emis Acordul de mediu nr. 01 din 30.06.2009. In anul 2013 inca de la demararea revizuirii si actualizarii Studiului de fezabilitate a fost analizata varianta de traseu pentru care a fost obtinut Acordul de mediu, avand in vedere noile arii declarate prin Ordinul nr. 2387 din 2011 precum si modificarile arealelor ariilor existente. In culoarul infrastructurii rutiere, comparativ cu anul 2009 (data la care a fost eliberat Acordul de mediu) a mai fost declarata o arie naturala protejata in zona km 0 km 5 (SCI Rapa Rosie a devenitSCI Podisul Secaselor). Varianta avizata anterior traverseaza aceasta arie naturala si anume SCI Podisul Secaselor ROSCI0211. De asemenea, prin Ordinul mai sus amintit au mai fost modificate limitele unora dintre ariile naturale protejate din culoarul autostrazii. Pentru evitarea traversarii ariei naturale SCI Podisul Secaselor dar si pentru departarea de ariile naturale SCI Trascau, SPA Muntii Trascaului si SCI Padurea de stejar pufos de la Miraslau, la revizuirea si actualizarea Studiului de fezabilitate au fost analizate doua variante de traseu, varianta optima fiind avizata cu avizul CTE CNADNR nr. 4295 din 20.05.2013. Modificarile de traseu operate in sensul protejarii ariilor naturale, sunt facute pe urmatoarele zone: km 0 km 7, km 33 km 57. De asemenea, in zona de final a traseului, s-a mai operat o modificare (km 68 km 74+200, kilometraj varianta Acord de mediu). Este de subliniat faptul ca la Revizuirea si actualizarea SF traseul se departeaza semnificativ de ariile naturale protejate, distanta minima fata de acestea fiind de cca. 650m. Prin urmare, traseul actual asigura o buna protectie a ariilor naturale protejate, departandu-se considerabil de acestea, astfel incat impactul infrastructurii asupra acestora sa fie nesemnificativ. De mentionat ca pe zonele unde exista arii naturale, sunt prevazute lucrari de arta cat si podete, eventualele traversari ale speciilor putandu-se asigura prin aceste zone.

- ncadrarea n BAT, BREF, dup caz; - respectarea cerinelor comunitare transpuse n legislaia naional; - cum rspunde/respect obiectivele de protecia mediului din zon pe aer, ap, sol etc.; - compatibilitatea cu obiectivele de protecie a siturilor Natura 2000, dup caz; - luarea n considerare a impactului direct, indirect i cumulat cu al celorlalte activiti existente n zon etc.). Lucrri proiectate: Structura rutier Colectarea apelor meteorice Terasamente Caracteristicile pasajelor peste drumul expres Noduri rutiere

Nr.crt.

Poziie Kilometric De la 0+000 la

Observatii Nod Sebe - nod rutier direcional de capt tip Y - asigur legatura ntre Autostrada Sebe-Turda i Autostrada A1 (Sibiu-Deva); intersecie cu DN1 i CF200 Nod Alba Iulia Sud - nod rutier tip trompet - asigur legatura ntre Autostrada Sebe-Turda i Drumul Naional DN1, cu varianta de ocolire a Municipiului Alba Iulia precum i legtura la Municipiul Alba Iulia (Alba Iulia Sud) Nod Alba Iulia Nord - nod rutier tip trompet ce asigur legtura ntre Autostrada Sebe-Turda i Drumul Naional DN1 Nod Teiu - nod rutier tip trompet ce asigur legtura ntre Autostrada Sebe-Turda i DN14B Nod Aiud - Nod rutier tip trompeta - asigur legatura intre Autostrada Sebe-Turda cu Drumul Naional DN1; intersecie cu CF300 Nod Unirea - nod rutier tip trompet - asigur legtura ntre Autostrada Sebe-Turda cu Drumul Naional DN1 Nod rutier direcional Turda tip Y - de la km 68+500 se desprind bretele de legatur ntre Autostrada Sebe-Turda i autostrada A3 (dinspre i spre Gilu); de la km 70+000 se desprind bretele ce asigura legtura ntre Autostrada Sebe-Turda i Cmpia Turzii; intersecie cu DN1, drum local i CF300

7+250

8+550

3 4 5 6

15+550 24+900 43+800 52+500

17+400 26+400 45+150 53+700

68+500

70+000

Restabiliri legturi rutiere

Traseul autostrzii intersecteaz o serie de drumuri naionale, judeene, comunale i vicinale/de exploatare agricol care sunt ntrerupte i pentru care se asigur continuitatea prin pasaje superioare peste autostrad, pasaje inferioare i drumuri n lungul infrastructurii rutiere n cazul celor de exploatare agricol.
Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Poziie kilometric autostrad 0+100 1+500 22+367 24+547 29+020 33+000 35+680 46+325 47+280 50+622 Observaii Pentru asigurarea continuitii DC este necesar restabilirea drumului comunal pe o lungime de 739m Pentru asigurarea continuitii drumului naional DN1 este necesar restabilirea drumului naional pe o lungime de 737m Pentru asigurarea continuitii DC este necesar restabilirea drumului comunal pe o lungime de 620m Pentru asigurarea continuitii drumului DJ107H este necesar restabilirea drumului judeean pe o lungime de 1425m Pentru asigurarea continuitii drumului DC19 este necesar restabilirea drumului comunal pe o lungime de 811m Pentru asigurarea continuitii DC este necesar restabilirea drumului comunal pe o lungime de 515m Pentru asigurarea continuitii drumului judetean DJ 142L este necesar restabilirea drumului judeean pe o lungime de 614m Pentru asigurarea continuitii DC este necesara restabilirea drumului comunal pe o lungime de 384m Pentru asigurarea continuitii DC este necesar restabilirea drumului comunal pe o lungime de 478m Pentru asigurarea continuitii drumului naional DN1 este necesar restabilirea drumului naional pe o lungime de 950m

Nr. crt 11 12 13 14

Poziie kilometric autostrad 53+950 56+435 59+500 67+615

Observaii Pentru asigurarea continuitii drumului judeean DJ 103 este necesar restabilirea drumului judeean pe o lungime de 435m Pentru asigurarea continuitii DC este necesar restabilirea drumului comunal pe o lungime de 695m Pentru asigurarea continuitii drumului comunal DC85 este necesar restabilirea drumului comunal pe o lungime de 782m Pentru asigurarea continuitii DN este necesar restabilirea drumului naional pe o lungime de 773m

De asemenea, drumurile locale din culoarul autostrzii, afectate de aceasta, vor fi relocate Relocri drumuri locale pe partea stng a autostrzii
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 Poziie kilometric autostrad De la NOD SEBE 0+000 1+750 3+150 5+600 6+100 7+900 9+020 9+370 9+800 11+300 13+150 16+200 17+000 17+750 20+600 21+300 22+400 23+150 24+350 24+450 26+600 29+100 31+170 33+070 33+650 35+700 39+500 39+600 40+450 43+500 46+300 47+280 24+970 28+900 31+150 33+000 33+600 34+750 39+450 39+594 39+850 42+450 44+700 46+700 48+350 1+650 2+650 5+300 6+000 6+850 9+000 9+350 9+500 11+270 13+100 14+350 17+000 17+450 19+850 21+250 22+350 22+800 24+250 la Observaii Relocare drum local L=800 m Relocare drum local L=1654 m Relocare drum local L=960 m Relocare drum local L=2156 m Relocare drum local L=400 m Relocare drum local L=788 m Relocare drum local L=1589 m Relocare drum local L=436 m Relocare drum local L=210 m Relocare drum local L=1502 m Relocare drum local L=1901 m Relocare drum local L=1160 m Relocare drum local L=800 m Relocare drum local L=450 m Relocare drum local L=2140 m Relocare drum local L= 673 m Relocare drum local L=1240 m Relocare drum local L=465 m Relocare drum local L=1070 m Relocare drum local L=484 m Relocare drum local L=721 m Relocare drum local L=2540 m Relocare drum local L=2048 m Relocare drum local L=1994 m Relocare drum local L=530 m Relocare drum local L=1176 m Relocare drum local L=3715 m Relocare drum local L=94 m Relocare drum local L=262 m Relocare drum local L=2000 m Relocare drum local L=1500 m Relocare drum local L=400 m Relocare drum local L=1143 m

10

Nr.crt. 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44

Poziie kilometric autostrad De la 50+700 51+750 53+250 55+500 56+450 57+150 59+200 60+150 62+000 63+900 65+300 la 51+400 52+800 53+950 56+400 57+050 57+800 59+500 61+900 63+350 65+150 65+650

Observaii Relocare drum local L=700 m Relocare drum local L=1040 m Relocare drum local L=700 m Relocare drum local L=1050 m Relocare drum local L=822 m Relocare drum local L=642 m Relocare drum local L=288 m Relocare drum local L=2011 m Relocare drum local L=1401 m Relocare drum local L=1671 m Relocare drum local L=335 m

Relocri drumuri locale pe partea dreapt a autostrzii

Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Pozitie kilometric autostrada De la la NOD SEBES 0+050 1+550 2+728 3+200 5+650 7+550 8+500 9+450 9+750 11+320 13+050 14+400 15+070 16+550 17+000 17+750 19+520 20+660 21+300 22+400 24+550 26+550 29+150 31+200 33+050 33+650 34+900 35+650 39+480 11+300 13+000 14+350 15+050 15+250 17+000 17+450 19+500 19+800 21+250 22+250 24+300 25+050 29+000 31+150 32+760 33+600 34+700 35+150 39+420 39+590 9+450 1+400 2+650 2+830 4+600 6+800 Observaii Relocare drum local L=1682 m Relocare drum local L=1354 m Relocare drum local L=1134 m Relocare drum local L=114 m Relocare drum local L=1565 m Relocare drum local L=1168 m Relocare drum local L=270 m Relocare drum local L=1113 m Relocare drum local L=150 m Relocare drum local L=1530 m Relocare drum local L=1780 m Relocare drum local L=1308 m Relocare drum local L=684 m Relocare drum local L=184 m Relocare drum local L=393 m Relocare drum local L=501 m Relocare drum local L=1764 m Relocare drum local L=303 m Relocare drum local L=632 m Relocare drum local L=1156 m Relocare drum local L=1964 m Relocare drum local L=774 m Relocare drum local L=2774 m Relocare drum local L=2055 m Relocare drum local L=1585 m Relocare drum local L=520 m Relocare drum local L=1076 m Relocare drum local L=455 m Relocare drum local L=3985 m Relocare drum local L=110 m

11

Nr.crt. 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

Pozitie kilometric autostrada De la la 39+600 40+450 43+450 43+550 46+300 47+300 52+300 53+400 55+950 56+450 56+620 57+050 59+150 59+850 60+400 61+530 61+950 65+040 68+050 68+500 69+500 65+140 44+900 46+900 48+400 53+050 53+900 56+400 56+600 57+000 57+550 59+500 60+200 61+250 61+950 39+850 42+500

Observaii Relocare drum local L=271 m Relocare drum local L=2263 m Relocare drum local L=182 m Relocare drum local L=1491 m Relocare drum local L=593 m Relocare drum local L=1185 m Relocare drum local L=766 m Relocare drum local L=519 m Relocare drum local L=708 m Relocare drum local L=153 m Relocare drum local L=430 m Relocare drum local L=500 m Relocare drum local L=347 m Relocare drum local L=336 m Relocare drum local L=880 m Relocare drum local L=516 m Relocare drum local L=205 m Relocare drum local L=168 m Relocare drum local L=280 m Relocare drum local L=987 m

Lucrri de art PODURI, PASAJE, VIADUCTE, STRUCTURI CASETATE, PODEE

12

Lucrri de art PODURI, PASAJE, VIADUCTE, STRUCTURI CASETATE, PODEE

Nr. crt . Poziie km De la Pn la Poziie km conf. Aviz CTE Denumire lucrare/ CNADNR nr. Obstacol 4334 din 14.10.2013 PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA 1+780 Pasaj inferior 3+050 Pod peste rul Sebe 5+450 Pod peste valea Negru Lungimi Deschideri (m) Lungime Totala (m)

1 2 3

1+775 2+867 5+272

1+785 3+204 5+644 Calea 1 7+572.65 Calea 2 7+552.10

6+807

7+150

Pod peste rul Mure, DJ 107C i CF

8.00 8x40.5 9x40.50 Calea 1 8x36.50+50+70+50+3x40. 50+50+70+50 Calea 2 3x36.50+4x40.50+50+70+ 50+3x40.50+50+70+50

9.40 336.15 371.90 Calea1 765.65 Calea 2 745.10

Calea 1 9+473 Calea 2 9+486 11+266 13+119 13+471 14+373 Calea 1 15+151 Calea 2 15+154

Calea 1 9+945.6 Calea 2 9+930.10 11+300 13+133 13+516 14+387 Calea 1 15+859.3 5 Calea 2 15+874.8 5

9+600

Pod peste paraul Ampoiu

Calea 1 70+90+70+3x40.50+3x36. 50 Calea 2 40.50+70+90+70+4x40.50 21.50 12.00

Calea1 472.60 Calea 2 444.10 33.80 13.80 44.60 13.80 Calea1 708.35 Calea 2 720.85

6 7 8 9

11+285 13+130 13+475 14+380

Pasaj peste DJ 107 Pasaj inferior Pod peste canal Pasaj inferior

10

11

0+540

0+813.50

12

1+010

1+689

13

1+824

2+370

14 15 16 17

3+004 0+515. 50

3+147 0+655.20 7+810

0+991. 80

1+089

18 19

0+100 1+500

30.50 12.00 Calea 1 2x36.50+70+90+70+6x40. Pasaj peste CF 201A 50+36.50+40.50+2x36.50 15+500 Teius- Sintimbru si Calea 2 DN1 36.50+70+90+70+8x36.50 +40.50+3x36.50 PASAJE PE BRETELE LA NODURI NOD SEBE Pasaj pe bretea 1 0+650 peste CF 200 si bretea 2x(40+50+40) 3 Pasaj pe bretea 2 5x36.50+50+70+50+40+5 peste autostrada Sibiu1+400 0+40+5x36.50 Deva, CF i bretea 3 Pod pe bretea 3 si 4 peste bretele A1- Nod 2+050 4x40.5+40+50+40+6x40.5 Lancram, DN1 i rul Sebe 3+050 Pasaj pe bretea 3 40+50+40 peste A1 0+550 Pasaj pe bretea 5 40+50+40 peste A1 NOD ALBA IULIA SUD Pasaj peste autostrada 26+32+26 NOD ALBA IULIA NORD Pod peste vale si drum 1+050 4x21.50 local pe bretea 1 si 2 PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada 40+50+40 pe drum local Pasaj peste autostrada 50+70+50 pe DN1

273.50

678.65

545.65

142.70 139.70 94.60 97.60

142.70 182.70

13

Pozitie km Nr. crt

De la

Pana la

20 21

17+414 19+475 Calea 1 20+290 Calea 2 20+305 21+228.4 Calea 1 24+972 Calea 2 24+995 Calea 1 25+407 Calea 2 25+415 25+563 Calea 1 26+141 Calea 2 26+201 31+162 33+571 34+659 37+811 39+145 Calea 1 39+442 Calea 2 39+437 39+573 Calea 1 40+082 Calea 2 40+093

17+751 19+484 Calea 1 20+654.7 Calea 2 20+669.7 21+267 Calea 1 25+218 Calea 2 25+209 Calea 1 25+500 Calea 2 25+508 25+577 Calea 1 26+605.9 Calea 2 26+665.9 31+176 33+627 34+964 37+824 39+155 Calea 1 39+482.6 Calea 2 39+447.6 39+582 Calea 1 40+765.2 Calea 2 40+756.3

Pozitie km conf. Aviz CTE Denumire lucrare / CNADNR nr. Obstacol 4334 din 14.10.2013 PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA 17+600 Pasaj peste drumuri locale Pasaj inferior pe drum de 19+480 exploatare 20+450 21+265 25+100 Pasaj peste DN 1 si drum de acces Pod peste prul Galda Pasaj peste CF LFI UNICOM

Lungimi Deschideri (m)

Lungi me Totala (m)

8x40.50 8.00 36.50+50+70+50+4x36.5 30.50 Calea 1 36.50+4x40.50+36.50 Calea 2 5x40.50 26+32+26

324.00 9.40 364.85 38.60 Calea1 246.20 Calea 2 213.70 93.00

22 23 24

25

25+450

Pasaj peste DN 14B Pasaj inferior pe bretea Nod Teiu Pasaj peste CF 300 si 201A i prul Geoagiului Pasaj inferior pe DC 17 Pod peste prul Grbova Pod peste rul Mure Pasaj inferior Pasaj inferior Pod peste prul Secadaului

26

25+570

12.00 3x40.50+50+70+50+4x40 .50 12.00 2x21.5 2x40.5+50+70+50+40.5 12.00 8.00 30.50 8.00 Calea 1 36.50+70+90+70+10x40. 50 Calea 2 40.50+50+70+50+11x40. 50 26+32+26 26+32+26 26+32+26 26+32+26 26+32+26

13.80 464.90 13.80 55.10 304.70 13.80 9.40 40.60 9.40 Calea1 683.20 Calea 2 663.30

27 28 29 30 31 32 33 34

26+350 31+170 33+600 34+750 37+820 39+150 39+430

39+580

Pasaj inferior

35

40+200

Pod peste rul Mure

36 37 38 39 40

22+375 24+550 29+050 33+000 35+680

PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe DJ 142

94.60 94.60 94.60 94.60 94.60

14

Pozitie km Nr crt

De la

Pana la

Pozitie km conf. Aviz CTE CNADNR nr. 4334 din 14.10.2013 41+400 42+500 43+250 44+900 45+600

Denumire lucrare / Obstacol

41 42 43 44 45

41+393 42+485 Calea 1 43+013 Calea 2 43+016 44+895 Calea 1 45+238 Calea 2 45+234 Calea 1 48+359 Calea 2 48+366 51+389 52+694

41+445 42+788 Calea 1 43+645.15 Calea 2 43+648.15 44+909 Calea 1 46+254.2 Calea 2 46+247.7 Calea 1 50+691.40 Calea 2 50+689.40 51+421 52+703 46+325 47+280

PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA Pasaj peste drum local DJ 107 E Pod peste vale si drum local Pasaj peste paraul Aiudului si DC 10 Pasaj inferior pe DC 10 Pod peste Mures

46

49+500

Pasaj peste CF 300, raul Mures, valea Ormenisului si DN1

=22x40.5+50+7

=22x40.5+50+7 51+400 52+700 Pod peste valea Gabrianului Pasaj inferior pe drum de exploatare PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj peste autostrada pe drum local PASAJE PE BRETELE LA NODURI NOD AIUD

47 48

49 50

1+000 51 52 53 54 0+233 0+551 0+323.33 1+192.61 0+662.65 1+172.83 53+215 0+250 0+500 Pasaj pe bretea 1 peste CF 300 si autostrada Pasaj pe bretea 2 - jonctiune cu pasajul pe bretea 1 Pasaj pe bretea 3 - jonctiune cu pasajul pe bretea 1 NOD UNIREA Pasaj peste autostrada

15

Nr crt

Pozitie km

De la

Pana la

55 56 57 58 59 60 61 62 63 64 65

53+915 54+116 55+143 55+435 57+059 57+870 59+487 0+662 61+863 63+218 63+519 Calea 1 63+609 Calea 2 63+611 65+092 65+509 68+010 69+450

53+989 54+165 55+180 55+476 57+102 57+927 59+531 0+678.80 61+997 63+258 63+533 Calea 1 64+027.3 Calea 2 64+029.3 65+346 66+452 68+425 69+483 56+435 67+615

Pozitie km Denumire lucrare / conf. Aviz Obstacol CTE CNADNR nr. 4334 din 14.10.2013 PODURI SI PASAJE PE AUTOSTRADA 53+950 Pod peste valea Ciugudului 54+120 Pasaj peste valea Inoc 55+160 55+450 57+100 57+900 59+500 0+660 61+980 63+220 63+520 Pod peste fir apa Pod peste paraul Izvoarelor Pod peste paraul Gorunului Pod peste valea Meghiesi Pod peste DC 85 si valea Dumbravei Pasaj peste canal Unirea pe restabilirea DC 85 Viaduct peste valea Mahaceni si DC 86 Pod peste paraul Stejaris Pasaj peste drum local si canal Pod peste lac

Lungimi Deschideri (m)

Lungime Totala (m)

2x30.50 40.50 21.50 30.50 30.50 40.50 30.50 12.00 3x40.5 30.50 12.00

74.25 48.60 36.60 40.50 42.60 57.10 43.60 13.80 133.70 39.60 13.80

66 67 68 69 70 71 72

63+800

10x40.50 6x40.50 23x40.5 10x40.5 1x21.50 20+36+20 20+36+20

418.30 254.10 942.50 415.10 21.60 (62.70*) 76.60 76.60

73 74 75 76 77 78 79 80 81 82

0+426 0+813 2+192 2+740 3+985 4+109 2+586 0+728 0+905 0+166

0+608.6 0+995.6 2+298 3+042 4+025 4+149 2+768 0+752.6 1+048 0+308.6

65+250 Viaduct peste vale 65+950 Viaduct peste vale si canal 68+250 Viaduct peste vale 69+465 Pasaj peste DC si canal PASAJE PESTE AUTOSTRADA Pasaj peste autostrada pe drum local Pasaj pe DN 1 peste autostrada PASAJE PE BRETELE LA NODURI NOD TURDA Pasaj pe bretea 1 peste 0+514 autostrada Sebes Turda Pasaj pe bretea 1 peste 0+900 DN1 si canal Pasaj peste restabilire pe 2+273 bretea 1 si 2 Pasaj pe breatea 1 peste 2+800 restabilire si A3 Pasaj dublat la autostrada 4+000 A3 peste DN 75 Pasaj dublat la autostrada 4+100 A3 peste drum de legatura Pasaj pe bretea 2 peste DN 2+650 1 si canal Pasaj peste restabilire pe 0+720 bretea 2 Pasaj pe bretea 4 peste A3 1+000

50+70+50 50+70+50 3x30.50 50+70+50+3x40.5 1x36.50 1x36.50 50+70+50 21.5 40+50+40 40+50+40

182.60 182.60 105.70 302.20 39.60 39.60 182.30 24.60 142.70 142.60

Campia Turzii-Gilau

0+250

Pasaj pe bretea 5 peste canal si drum local

16

Nota: * - reprezint lungimea efectiv a structurii

Lucrri hidrotehnice L pe unele zone autostrada traverseaza albia majora a raului Mures. n baza Studiului hidrologic i hidraulic, s-a determinat regimul de curgere al cursurilor de ap, caracteristicile principale care pot influena stabilitatea malurilor n vecintatea clor de comunicaii si debuseul podurilor sau podetelor la traversarea cursurilor de apa. Lucrarile au fost propuse astfel incat impactul asupra mediului natural sa fie cat mai mic, cu folosirea de materiale locale (ziduri sau saltele de gabioane). Pe cursurile importante de apa nu au fost prevzute recalibrri sau devieri de albii, excepie rul Sebe pe o lungime foarte mica, de 100m. Vor fi deviate in general canale. Pragurile de fund prevazute pentru stabilizarea talvegului albiilor in zona podurilor vor fi realizate din gabioane si saltele de gabioane. Date fiind cele mentionate mai sus, se aprecieaza ca s-au luat masurile astfel incat impactul asupra mediului acvatic sa fie minim.
Lucrarile hidrotehnice prevzute pentru autostrada Sebe - Turda sunt: - Protecie taluz cu pereu din beton - Protecie albie cu pereu din beton i saltea din gabioane Zid din gabioane Recalibrri i devieri ale albiei Praguri de fund.

Aplicabilitati protectie de taluz cu pereu din beton

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Poziia kilometric Aplicabilitate stnga + dreapta autostrzii Lungime (m) km 9+750 km 15+100 km 27+100 km 32+950 Km 33+950 km 35+750 km 40+550 km 45+250 km 47+600 km 48+350 5230.40 5730.00 1440.00 3689.00 715.00

Protectie albie cu pereu din beton si saltea din gabioane

Pe zonele unde sunt necesare lucrri de dirijare a cursurilor de ap, amonte i/sau aval de poduri au fost prevzute lucrri de protectie ale albiilor.

Aplicabilitati protectie de albie cu pereu din beton si saltea din gabioane

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 Pozitia kilometrica km 3+050 km 21+200 km 26+350 km 53+950 km 57+900 km 59+350 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Sebe, L = 100m Galda, L = 100m Geoagiu, L = 100m Ciugud, L = 100m Meghiei, L = 100m Dumbrava, L = 80m

17

Protectie albie cu pereu din beton

Pe zonele unde sunt necesare lucrari de deviere a cusurilor de apa, amonte si/sau aval de poduri au fost prevzute lucrri de protectie ale albiilor.

Aplicabilitati protectie de albie cu pereu din beton

Nr. Crt. 1 Pozitia kilometrica km 63+220 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Unirii, L = 800m

Zid din gabioane

Acest tip de protecie se aplic pe zonele unde este necesar asigurarea stabilitii malului i protejarea de aciunea apei.Gabioanele se aeaz pe saltele din gabioane.

Aplicabilitati ziduri de gabioane

Nr. Crt. 1 2 Pozitia kilometrica km 32+600 km 51+200 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Valea Seaca, L = 100m Gabrianu, L = 100m

Recalibrri i devieri ale albiei

In zonele unde albia cursului de apa este meandrat, cu eroziuni i depuneri, unde albia este instabil, in zona podurilor unde pilele si culeile sunt obstacole, unde se constata deformri ale fundului albiei, unde sunt necesare modificari ale traseului in plan, se prevad recalibrari si/sau devieri ale cursului de apa.

Aplicabilitati recalibrari si devieri de albii

Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 Pozitia kilometrica Bretea 3 km 8+200 km 11+850 km 12+450 km 12+900 km 25+750 km 26+050 km 28+100 km 29+400 km 34+750 km 50+850 km 57+000 km 59+500 km 59+850 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Sebes. L = 100m Canal, L = 305m Canal, L = 355m Canal , L = 260m Canal, L = 225m Canal, L = 100m Canal, L = 235m Canal, L = 220m Canal, L = 250m Canal, L = 250m Canal, L = 360m Gorunului, L = 200m Canal, L = 70m Canal, L = 85m

18

Nr. Crt. 15 16

Pozitia kilometrica km 61+950 km 65+100

Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Canal, L = 280m Canal, L = 200m

Praguri de fund
Pentru stabilizarea talvegului albiilor, n special n dreptul podurilor, se prevd praguri de fund din gabioane i saltele de gabioane.

Aplicabilitati praguri de fund

Nr. Crt. 1 Pozitia kilometrica km 57+000 Aplicabilitate lucrare / Lungime (m) Gorunului, L = 10m

Descarcari in trepte
Pentru preluarea apelor de pe vi (cu panta terenului mai mare de 5%) prin podee se prevd amenajri n trepte. Dotri ale autostrzii Pe traseul autostrzii au fost prevzute urmtoarele dotri: - Parcare de scurt durat (4 buc.) - Spaiu de servicii tip S3 (2 buc.) - Centru de ntreinere i monitorizare CIM (nod Teiu) (1 buc.) - Spaiu de servicii tip S1 (2 buc.) - Centru de ntreinere i coordonare CIC (1 buc.). Tabel nr. Dotari ale autostrazii
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Poziie Kilometric De la la 4+085 4+370 22+600 23+200 23+690 46+620 46+870 59+900 60+150 61+280 4+340 4+640 23+100 23+700 25+960 47+000 47+180 60+200 60+450 61+530 Observaii Parcare de scurt durat - stnga Parcare de scurt durat - dreapta Spaiu servicii S3 - stnga Spaiu servicii S3 - dreapta Centru de ntreinere i monitorizare Spaiu servicii S1 - stnga Spaiu servicii S1- dreapta Parcare de scurt durat - stanga Parcare de scurt durat - dreapta Centru de ntreinere i coordonare

Parcri scurt durat

Parcrile de scurt durat, cu suprafaa de cca. 9924,55 mp., sunt zone separate de autostrad fiind amplasate pe ambele pri ale autostrzii. Parcrile de scurt durat vor fi prevzute cu spaii de protecie la marginea drumului, de 10,00 m. lime. Accesul n i din parcare se va face prin benzi de decelerare, respectiv de accelerare, astfel nct revenirea vehiculelor n trafic s se fac n condiii de siguran. De asemenea vor fi prevazute semnale si marcaje rutiere. Parcrile de scurt durat vor cuprinde urmtoarele: - Un mic punct comercial, cu WC public - staie epurare mecano-biologic

19

- staie pompe ape uzate - separator grsimi - post trafo - parcare autocamioane i autobuze - parcare autoturisme - rezervor ap - pu mprejmuit - platform containere ecologice - mese i bnci cu copertin - spaii protecie - mprejmuire exterioar Parcarea este prevzut cu cca. 30 locuri parcri autoturisme i cca. 5 locuri parcri autocamioane i autobuze.
Spaii de servicii tip S1

Spaiile de servicii tip S1, cu suprafaa de cca. 11989.45 mp., sunt zone separate de autostrad care dau posibilitatea utilizatorilor s se opreasc s alimenteze vehiculele cu combustibil,i sunt amplasate pe ambele pri ale autostrzii. Spaiile de servicii tip S1 vor fi prevzute cu spaii de protecie la marginea drumului, de 10.00 m. lime. Accesul n i din spaiul de servicii se va face prin benzi de decelerare, respectiv de accelerare, astfel nct revenirea vehiculelor n trafic s se fac n condiii de siguran. De asemenea vor fi prevzute semnale i marcaje rutiere. Spaiile de servicii vor cuprinde pe fiecare parte a autostrzii, urmtoarele: - punct comercial cu WC public - staie epurare mecano-biologic - staie pompe ape uzate - separator grsimi - post trafo - parcare autocamioane - parcare autobuze - parcare autoturisme - rezervor ap - pu mprejmuit - spaii protecie - mprejmuire exterioar. Parcarea este prevzut cu cca.36 locuri parcri autoturisme i cca. 7 locuri parcri autocamioane i cca. 4 locuri parcri autobuze. In functie de necesiti, ca etape de dezvoltare ulterioar spaiile de parcare tip S1 pot conine i urmtoarele faciliti: - staie alimentare cu carburani + spaiu comercial - rezervor combustibil - compresor aer - pompe combustibil.
Spatii de servicii tip S3

Spaiile de servicii tip S3, cu suprafa de cca. 34893.15 mp., sunt zone separate de autostrad amplasate pe ambele pri ale acesteia, care dau posibilitatea utilizatorilor s se opreasc, s alimenteze vehiculele cu combustibil. Spaiile de servicii tip S3 vor fi prevzute cu spaii de protecie la marginea drumului, de 10.00 m. lime. Accesul n i din spaiul de servicii se va face prin benzi de decelerare, respectiv de accelerare, astfel nct revenirea vehiculelor n trafic s se fac n condiii de siguran. Acestea vor fi prevzute semnale i marcaje rutiere. Spaiile de servicii vor cuprinde: - mic punct comercial cu WC public staie epurare mecano-biologic

20

- staie pompe ape uzate - separator grsimi - post trafo - parcare autocamioane i autobuze - parcare autoturisme - rezervor ap - pu mprejmuit - spaii protecie - mprejmuire exterioar. Parcarea este prevzut cu cca. 61 locuri parcri autoturisme i cca. 11 locuri parcri autocamioane i cca. 14 locuri parcri autobuze. In funcie de necesiti, ca etape de dezvoltare ulterioar spaiile de parcare tip S3 pot conine i urmtoarele faciliti, mpreun cu parteneri privai: - staie alimentare cu carburani + spaiu comercial - rezervor combustibil - compresor aer - pompe combustibil - auto-service 8 posturi - motel 20 locuri + restaurant
Centru de ntreinere i monitorizare (CIM)

Centrul de Intreinere i Monitorizare (CIM), cu suprafaa de cca. 27986.50 mp., reprezint un complex tehnic care are o serie de sarcini grupate astfel: - supravegherea traficului, a influenei factorilor meteorologici asupra circulaiei - ntreinerea autostrzii pe tronsonul aferent, a spaiilor de servicii, marcajelor, a instalaiilor de iluminat i a instalaiilor de telecomunicaii - refaceri i remedieri dup accidente sau calamiti naturale - alimentarea cu carburani a utilajelor de ntreinere - ntreinerea utilajelor din dotare Centrul de ntreinere i monitorizare (CIM) cuprinde urmtoarele faciliti: - cldiri operaionale - atelier ntreinere - magazie materiale antiderapante - padocuri nisip - opron - platform parcare autoturisme - staie alimentare carburani - depozit + staie clorur de calciu - rezervor ap - platform parcare utilaje 55 buci - staie pompare splare - separator grsimi - staie epurare - ramp splare - platform gunoi - platform de cntrire 20.00 x 4.00 m. - cabina poart - mprejmuire Pentru asigurarea perimetrului Centrului de ntreinere i monitorizare precum i protecia acestei zone se va realiza o mprejmuire dintr-un gard, accesul n incinta fiind realizat printr-o poart de acces att pietonal ct i auto.
Centru de ntreinere i coordonare (CIC)

21

Centrul de Intreinere i Coordonare (CIC), cu suprafaa de cca. 26250.00 mp., reprezint un complex tehnic care are o serie de sarcini grupate astfel: - ntreinerea autostrzii pe tronsonul aferent, a spaiilor de servicii, marcajelor, a instalaiilor de iluminat i a instalaiilor de telecomunicaii - refaceri i remedieri dup accidente sau calamiti naturale - alimentarea cu carburani a utilajelor de ntreinere - ntreinerea utilajelor din dotare Centrul de Intreinere i Coordonare (CIC), cuprinde urmtoarele faciliti: - cldiri operaionale - atelier ntreinere - magazie materiale antiderapante - padocuri nisip - opron - platform parcare autoturisme - staie alimentare carburani - depozit + staie clorur de calciu - rezervor ap - platform parcare utilaje 55 buci - staie pompare splare - separator grsimi - staie epurare - ramp splare - platform gunoi - platform de cntrire 20.00 x 4.00 m. - cabin poart - mprejmuire Accesul n incinta este realizat printr-o poart de acces att pietonal ct i auto. Lucrri de semnalizare i marcaj Pe traseul autostrzii s-au prevzut indicatoare rutiere de avertizare, de reglementare, de interzicere sau restricie, de obligare, de orientare i informare precum i panouri adiionale. Montarea indicatoarelor se va face pe stlpi sau pe console i portale rutiere acolo unde acest lucru se impune. La nodurile rutiere de pe autostrada, giratii, sau alte categorii de drumuri s-au prevzut panouri din categoria mari, iar pe zona autostr zii s-au prevzut n plus panouri din categoria foarte mari. Scopul lucrrilor de marcaj va fi asigurarea dirijrii traficului att pe timp de zi, ct i pe timp de noapte, precum i presemnalizarea direciilor de mers sau a unor zone cu caracter special (poduri, pasaje, zone cu limitare de gabarit etc.) Sistemul de comunicaii i iluminat al autostrzii Iluminatul autostrzii se va face cu respectarea urmtoarelor acte normative: - Normativ privind proiectarea i executia instalaiilor electrice cu tensiuni pn la 1kV,I7-98 - STAS 12604-87 Protecia contra electrocutrilor. Prescripii generale - STAS 12604/5-90 Protecia contra electrocutrilor prin atingere indirect.Instalaii electrice fixe. Prescripii de proiectare i execuie Nivelurile de luminan vor fi n acord cu Norma european EN13201 care prevede un nivel mediu de luminan de minimum 2 cd/m2. S-a prevzut iluminatul nodurilor rutiere, spaiilor de parcare, lucrrilor de art cu lungimi de peste 100m cu lmpi montate pe stlpi. Lucrri pentru protecia mediului Pentru reducerea impactului negativ, s-au propus n cadrul proiectului lucrri de protecie a mediului:

22

Lucrri pentru protecia calitii apelor i solului: bazine de sedimentare (246 buc.), separatoare de hidrocarburi (246 buc.), bazine de retenie (30 buc.), construcii de epurare prevzute la parcri, bazele de ntreinere i la centrele de ntreinere. Lucrri prevzute pentru protecia mpotriva zgomotului: panouri de protecie mpotriva zgomotului n zonele unde autostrada trece prin apropierea zonelor locuite, n cazul depirii nivelului maxim admisibil, H = 3m. De asemenea, au mai fost prevzute panouri n zonele de traversare posibile pentru mamiferele mari. Astfel, au fost prevzute panouri pe ambele pri ale autostrzii: pe pasajul de la km 15+500 (pasaj peste CF i DN1, L = 720m) i pe podul de la Grbova km 33+600 (L = 55.10m). Lungimea total a panoruilor antifonice este de 14,12 km. Lucrri prevzute pentru protecia faunei: Autostrada va fi mprejmuit cu garduri de plas de srm cu nlimea h = 1,50 m i h = 1,80m n zonele cu vegetaie arbustiv, necompact (autostrada nu traverseaz i nici nu se afl n apropierea unor zone mpdurite) precum i pe zonele unde exist arii naturale. Pe zonele ariilor naturale protejate, podeele vor fi amenajate cu benzi de ghidare pentru a permite trecerea facil a amfibienilor de pe o parte pe cealalt a autostrzii i vor fi amenajate cu vegetaie. Au fost prevzute mprejmuiri cu nlimea de 1,80m pe urmtoarele zone: - Km 17+500 km 19+500, autostrada trece prin apropierea unei zone cu vegeta ie arbustiv necompact, - Km 33+000 km 38+000, autostrada trece la distana minim de 880 m de SCI Trascu i minim 950 de SPA Munii Trascului, - Km 45+000 km 53+000, autostrada trece la o distana minim de 650 m de SCI Bagu i minim 750 m de SCI Pdurea de stejar pufos de la Mirslau. Podul peste prul Grbova a mai fost suplimentat cu o deschidere de 21.5m pentru a permite trecerea liber a mamiferelor mari. Lucrri pentru asigurarea continuitii desfurarii vieii comunitilor i activitilor economice: S-au prevzut pasaje superioare care s asigure traversarea autostrzii n condiii de siguran deplin, asigurarea continuitii reelei de drumuri locale, podee de acces la terenurile agricole cu atelaje, maini agricole.
Lucrari de amenajri peisagistice: nierbri, plantri de arbori i arbuti n zonele nodurilor, spaiilor de servicii etc.

Reele de utiliti care vor fi protejate sau relocate

n situaia n care autostrada intersecteaz diferitele reele din culoarul infrastruturii rutiere au fost propuse msurile de protecie/relocare adecvate. Realizarea autostrzii Sebe Turda va conduce la relocarea urmtoarele reele de utiliti.
Nr crt Tip reea Poziie kilometric De la La Deinator reea Soluie deviere/protejare Traversare cu pod dalat h=2.5m conform planei "Detaliu supratraversare canal"

1.

Irigaii (Canal aduciune CA)

km 69+000

Km 70+000

ANIF CLUJ

2.

Irigaii

Plotul SPP1 cu lucrrile aferente(antena 27,30,32 i conducta de presiune CP1) Nod Turda

ANIF (OUAI Mihai ViteazuMoldovenetiClrai) ROMTELECOM

Protejare

3.

Cabluri fibr optic subterane, cabluri

Nod direcional Sebe

Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei

23

Nr crt

Tip reea cupru subterane

Poziie kilometric De la La

Deinator reea

Soluie deviere/protejare tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc

4.

Cabluri fibra optic subterane

Km 1+500

ROMTELECOM

5.

Cabluri fibra optic aeriene

Km 4+800

ROMTELECOM

6.

Cabluri fibra optic aeriene, cabluri cupru aeriene

Km 5+500

ROMTELECOM

7.

Cabluri fibra optic aeriene

Nod rutier Alba Iulia

ROMTELECOM

8.

Cabluri fibra optic subterane, cabluri cupru subterane

Km 15+500

ROMTELECOM

9.

Cabluri fibra optic subterane, cabluri cupru subterane

Km 20+500

ROMTELECOM

10.

Cabluri cupru subterane

Km 25+400

ROMTELECOM

11.

Cabluri fibra optic subterane, cabluri fibr optic aeriene

Km 29

ROMTELECOM

12.

Cabluri de cupru subterane

Km 31

ROMTELECOM

13.

Cabluri fibra optic subterane, cabluri

Km 35+500

ROMTELECOM

24

Nr crt

Tip reea fibr optica aeriene, cabluri cupru aeriene

Poziie kilometric De la La

Deinator reea

Soluie deviere/protejare conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor sectiuni din retelele Tc conform documentatiei tehnice de specialitate avizata de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Devierea/protejarea unor seciuni din reelele Tc conform documentaiei tehnice de specialitate avizat de Romtelecom Relocare Relocare

14.

Cabluri fibra optica subterane

Km 40

ROMTELECOM

15.

Cabluri fibr optic aeriene

Km 41+200

ROMTELECOM

16.

Cabluri fibra optic subterane

Nod rutier Aiud

ROMTELECOM

17.

Cabluri fibra optic aeriene

Km 46

ROMTELECOM

18.

Cabluri fibra optic subterane

Km 50+500

ROMTELECOM

19.

Reea Tc subteran

Km 63

ROMTELECOM

20.

Reea Tc subteran

km 63

Km 69

ROMTELECOM

21.

Retea Tc aerian

Nod rutier Turda

ROMTELECOM

22. 23.

Conducta transport gaze naturale Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA

Km 6+212 Km 15+950

TRANSGAZ TRANSGAZ

25

Nr crt

Tip reea VEST I) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST II) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST I) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST II) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST I) Conducta transport gaze natural (MAGISTRALA VEST II) Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 8") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 8") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (OCNA MURES-AIUD 10") Conducta transport gaze natural (RACORD SRM MOLDOVENETI 6" Conducta transport gaze natural

Poziie kilometric De la La

Deinator reea

Soluie deviere/protejare

Relocare Km 15+950 TRANSGAZ

24.

Relocare Km 17+300 TRANSGAZ

25.

Relocare Km 17+300 TRANSGAZ

26.

Relocare Km 20+750 TRANSGAZ

27.

Relocare Km 20+750 TRANSGAZ

28.

Relocare Nod Rutier Aiud Km 0+700 TRANSGAZ Relocare Nod Rutier Aiud Km 0+700 TRANSGAZ Relocare

29.

30.

31.

Km 50+400

TRANSGAZ

Relocare Km 51+000 km 52+300 TRANSGAZ Relocare Km 53+600 TRANSGAZ Relocare

32.

33.

34.

Km 54+150

TRANSGAZ

Relocare Nod Turda Km 3+500 TRANSGAZ

35.

36.

Nod Turda Km 3+600-FINAL

TRANSGAZ

Relocare

26

Nr crt

Tip reea (TURDA-CLUJ 12")

Poziie kilometric De la La

Deinator reea

Soluie deviere/protejare

37.

Linie electric aerian 220kV Linie electric aerian 220kV Linie electric aerian 220kV Linie electric aerian 220kV Cablu fibra optic Cablu fibra optic Cablu fibra optic Irigaii (2 baraje din beton) Irigatii (canale din amenajarile: CS 8; CCp 2; CS 16; CS 17; CS 18;CS 19) Irigatii (antene de irigaii din amenajrile: A1; A2; A3)

Nod Sebe Bretea 3 km 1+200, Bretea 2 km 1+500, Bretea 1 km 0+700 Km 13+150 Km 54+550 Nod Turda Km 0+400 Km 0+000 Km 67+500 Nod Turda Km 0+900 km 5+100 Km 7

Relocare TRANSELECTRICA Relocare Relocare Relocare Relocare Relocare Relocare Relocare

38. 39. 40. 41. 42. 43. 44.

TRANSELECTRICA TRANSELECTRICA TRANSELECTRICA ORANGE ORANGE ORANGE ANIF Alba

45.

km 7+500

Km 8+900

ANIF Alba

Relocare

46.

km 8+900

Km 9+900

ANIF Alba

Relocare

47.

Irigaii (antena de irigatie din amenajarea: A3) Irigaii (canale din amenajare: Prul Iovului; Db 13; Db 11;Ce 7; Db8; Db 2; Ce 1) Irigaii (intersectare canale i antene de irigaii din amenajare Cn 6; CCP 1; CCP2; CCP 10; CCS1; CCS 9; CP1; A3;A4) Irigaii (Intersectare antene de irigaii din amenajare: CP 2;A1 ;CP1)

km 11+300

Km 12+900

ANIF Alba

Relocare

48.

km 15+700

Km 19+350

ANIF Alba

Relocare

49.

km 21+400

Km 25+500

ANIF Alba

Relocare

50.

km 35+600

Km 36+550

ANIF Alba

Relocare

27

Nr crt

Tip reea Irigaii (Intersectare canale din amenajare: Paraul Gorunului; Paraul Dumbraului; Valea Dumbravei; Valea Mahaeni; Db 9 ) Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Gaze naturale Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap

Poziie kilometric De la La

Deinator reea

Soluie deviere/protejare

51.

km 56+700

Km 62+100

ANIF Alba

Relocare

52. 53. 54. 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68.

69+450 Kaufland Bretea DN 75 Bretea Turda Km 59+850 km 20+950 Km 21+060

E-On Gaz Distributie Turda E-On Gaz Distributie Turda E-On Gaz Distributie Turda E-On Gaz Distributie Turda CPL CONCORDIA SRL Cluj E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba E-On Gaz Distributie Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A.

Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare

Pasaj DN1 Lancram km 5+600 Bretea DN1 zona Aiud km 7+800 Pasaj DJ107 km 11+300 Pasaj km 14+400 Pasaj DJ142I km 35+700 km 40+100 Pasaj zona Aiud km 41+700 Km 44+000 Km 44+950

Bretea nod Sebes Bretea nod Sebes Rampa pasaj km 0+100

28

Nr crt

Tip reea

Poziie kilometric De la La

Deinator reea Alba

Soluie deviere/protejare

69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87.

Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap

Rampa pasaj km 0+100 Km 1+450 Km 1+450 Km 1+600 Km 5+975 Km 7+800 bretea Nod Alba Iulia Km 7+800 bretea Nod Alba Iulia Km 13+150 Km 14+350 Km 15+250 Km 15+250 Km 20+600 Km 21+050 Km 24+250 Km 24+250 Rampa pasaj km 25+550 Rampa pasaj km 25+550 Rampa pasaj km 25+550 Km 25+000

S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba

Deviere Deviere si protejare Deviere si protejare

Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere Deviere Deviere Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere

29

Nr crt 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98.

Tip reea Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Alimentare cu ap Canalizare menajer Alimentare cu ap Canalizare menajer Alimentare cu ap Canalizare menajer Alimentare cu ap

Poziie kilometric De la Km 25+000 Km 31+150 Km 35+650 Km 41+400 Km 50+900 Sens Giratoriu KAUFLAND Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda Bretea Nod Turda La

Deinator reea S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C APA CTTA S.A. Alba S.C COMPANIA DE APA ARIES S.A. S.C COMPANIA DE APA ARIES S.A. S.C COMPANIA DE APA ARIES S.A. S.C COMPANIA DE APA ARIES S.A. S.C COMPANIA DE APA ARIES S.A. S.C COMPANIA DE APA ARIES S.A.

Soluie deviere/protejare Deviere Deviere si protejare Este in proiectare Faza PT Deviere si protejare Deviere si protejare Deviere Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare Deviere i protejare

Depozite intermediare de materiale Piatra natural i balastul vor fi depozitate n organizrile de antier, pe platforme betonate. Se vor crea depozite temporare de sol vegetal n zonele adiacente drumului n vederea refacerii zonelor afectate de lucrri. In zonele lucrrilor de art cu lungimi mai mari de 400m, care nu sunt situate n vecintatea Organizrilor de antier, este posibil s fie necesar amenajarea unor suprafee tehnologice. Pe aceste suprafee vor fi depozitate grinzile necesare pentru execuia lucrrilor de art, macaralele. Traficul de antier Traficul de antier va consta din vehiculele necesare transportului de materiale de construcie, transportul deeurilor rezultate n perioada de execuie, transport personal pe amplasamentul fronturilor de lucru. De asemenea, grinzile i alte componente ale lucrrilor de art se vor depozita pe suprafee tehnologice . Utilajele/vehiculele necesare realizrii lucrrilor: - buldoexcavatoare; - excavatoare; - ncrctoare frontale; - vibrocompactori pe pneuri;

30

cilindrii vibrocompactori; autocamioane/autobasculante de diferite capaciti n general de peste 16 tone, autodumpere; - autocisterne, autoizoterme pentru transport produsele bituminoase la cald; - repartitoare mixturi asfaltice; - autobetoniere i pompele de beton; - autogredere; - macarale; - trailere pentru transportul utilajelor, a elementelor prefabricate mari i a altor piese grele; - autocisterne pentru transportul carburanilor. Cea mai mare intensitate a traficului este estimat n perioadele in care vor fi executate lucrarile de terasamente. Manevrarea materialelor att pe amplasamentul organizrilor de antier, ct i al fronturilor de lucru, numrul i tipul utilajelor depind de tipul lucrrilor executate, acestea variind de la o operaiune la alta. Graficul de excutie al lucrarilor va fi insotit si de un grafic privind utilizarea echipamentelor, utilajelor si vehiculelor. Circulaia de antier depinde de: - volumul de materiale necesar a fi transportat pe antier; - categoriile de materiale care trebuie transportate: pmnt, balast, ciment, beton de ciment, emulsie bituminoas, beton asfalt, elemente prefabricate, vopsea pentru marcaje etc.; - capacitatea de transport a vehiculelor. Estimri privind fora de munc Numrul de muncitori implicai zilnic n perioada de vrf a lucrrilor este estimat la cca. 300 persoane pentru fiecare din cele 4 loturi ale autostrzii. Autostrada Sebe Turda va fi executat tronsonat, cele 4 sectoare fiind urmatoarele: - km 0+000 km 17+000 (inclusiv nodul rutier de la Sebe), - km 17+000 km 41+250, - km 41+250 km 53+700, - km 53+700 km 70+000 (inclusiv nodul rutier de la Turda).

III. Msuri pentru prevenirea, reducerea i, unde este posibil, compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a) msuri n timpul realizrii proiectului (se vor preciza pentru: ap, aer, sol, subsol, biodiversitate/arii naturale, zgomot, vibraii, radiaii, deeuri, risc pentru sntate, peisaj, patrimoniu cultural i istoric, resurse naturale etc.) i efectul implementrii acestora; Masuri de protectie a calitatii apelor Perioada de constructie n perioada de construcie sunt prevzute urmtoarele lucrri i instalaiile de preepurare/epurare a apelor uzate: pentru a nu perturba curgerea n canalele de scurgere se vor construi podee cu o suprafa de evacuare suficient, astfel nct construcia platformei sa nu puna probleme reelei hidrografice naturale. Astfel, pe zonele unde autostra da traverseaza albia majora a raului Mures, au fost prevazute podete la interdistanta de cca. 100m astfel incat autostrada sa nu actioneze ca un dig in cazul producerii unor viituri. Asemenea situatii se intalnesc in urmatoarele zone: km 10+000 km 15+000, km 27+000 km 36+000, km 40+500 km 45+000, km 47+500 km 48+000, km 50+800 km 52+000.

31

montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etane vidanjate periodic, la punctele de lucru/fronturile de lucru si la organizarile de antier; apele menajere din cadrul organizrilor de antier vor fi colectate in sisteme de canalizare si stocate in bazine vidanjabile sau epurate in staii de epurare; apele pluviale colectate de pe platformele Organizarilor de santier care vor fi impermeabilizate, vor fi colectate in santuri perimetrale si epurate in bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi, apele uzate tehnologice rezultate din pierderile din fluxul tehnologic de preparare a betoanelor se constituie in ape uzate incarcate cu particule de ciment, aditivi si parte fina de agregate. Acestea vor fi epurate in decantoare. De asemenea, apele uzate rezultate de la rampa de spalare a utilajelor de la atelierul mecanic vor fi epurate in decantoare. Totodat, pentru a reduce impactul activitilor de construcie i pentru a proteja calitatea apelor de suprafata si subterane se vor lua urmtoarele msuri prvind depozitarea si pastrarea substantelor toxice si periculaose, carburantilor. Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse in santier in perfecta stare de functionare, avand facute reviziile tehnice si schimburile de lubrifianti. transportul betonului de ciment cu autobetoniere va fi strict controlat pentru a putea preveni n totalitate deversarea accidental pe traseu i splarea benei i evacuarea apei cu ciment n perimetrul lucrrilor de construcie sau pe drumurile publice nu vor fi afectate zone de protectie sanitara pentru captari de ape subterane si/sau de suprafata, acestea nefiind amplasate in apropierea autostrazii. activitile de construcie din apropierea cursurilor de ap i lucrrile necesare a se desfura n cursurile de ap vor dura o perioad ct mai scurt de timp i se vor realiza n perioada secetoas (cantiti sczute de precipitaii i debite mici ale apelor). Vor fi solicitate prognoze de la Administratia Bazinala Mures, astfel incat lucrarile sa nu se execute in perioadele cu precipitatii abundente si viituri. Se vor respecta conditiile indicate in Avizul de gospodarire a apelor. In proiect sunt prevazute 37 lucrari de arta (poduri si viaducte peste canale, cursuri de apa, vai). Din acestea, 1 pod peste raul Sebes (km 3+050) si 5 poduri peste raul Mures (km 7+150, km 34+750, km 40+200, km 45+600, km 48+700). Referitor la protectia cursurilor de apa, se vor respecta urmatoarele: La executia podurilor noi se va respecta inaltimea de libera trecere intre cota intrados pod si nivelul corespunzator debitului la asigurarea de calcul. Traversarea cursurilor de apa cu pod va asigura pastrarea sectiunii de curgere a raului, fara a fi generate obturari ale acestora, In timpul executiei, beneficiarul prin intermediul constructorilor va lua masuri pentru asigurarea curgerii normale a apelor, Se interzice depozitarea deseurilor de constructii, a materialelor si stationarea utilajelor in albiile cursurilor de apa, Dupa executarea lucrarilor constructorii au obligatia sa curete albiile cursurilor de apa de materialele ramase, pentru a nu obtura sectiunea de scurgere, Atata in perioada de executie a lucrarilor cat si in perioada exploatarii, se vor lua toate masurile care se impun pentru evitarea poluarii apelor de suprafata, pentru protectia factorilor de mediu, a zonelor apropiate, luandu-se masuri de prevenire si combatere a poluarilor accidentale, Este interzisa degradarea albiilor, malurilor si lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor pe parcursul executiei si exploatarii investitiei. Pe perioada executiei lucrarilor constructorii sunt obligati sa ia toate masurile pentru respectarea prevederilor Ordinului nr. 1163/2007 atat pentru mentinerea calitatii cursurilor de apa (raurile: Sebes si Mures si paraurile: Ampoiu, Galda, Geoagiului, Garbova,

32

Secadasului, Aiudului, Gabrianului, Ciugudului, Inoc, Izvoarelor, Gornului, Stejaris), evitarea poluarii de orice fel a acestora dar si evitarea modificarilor morfologice. In acest sens este interzisa extractia de balast fara autorizatie din albiile raurilor. O atentie deosebita va fi acordata zonelor unde exista diguri de protectie. Lucrarile vor fi executate astfel incat digurile existente sa nu fie deteriorate. De asemenea, in vederea nealterarii calitatii cursurilor de apa precum si pentru mentinerea conditiilor naturale, lucrarile propuse in aceste zone sunt minime si constau in principal in executarea infrastructurilor podurilor, in zonele de traversare. In general s-a evitat amplasarea de pile in albiile minore ale cursurilor de apa. Alte lucrari cum ar fi praguri de fund nu au fost prevazute pe rauri, singurul parau unde a fost prevazuta o asemenea lucrare fiind paraul Gorunului. De asemenea, devieri de albii pentru cursurile importante de apa, nu vor fi realizate. In general, se vor devia local canale intersectate de autostrada, pentru care este necesara refacerea in vederea asigurarii scurgerii apelor. Un singur parau, si anume Stejaris (Unirii) va fi deviat local, fiind intersectat de autostrada. Lucrarile in albiile raurilor nu vor fi executate in perioadele in care pestii depun icre, pentru minimizarea impactului asupra acestora. De asemenea, se vor respecta urmatoarele conditii: Extragerea produselor de balastiera din albiile si malurilor cursurilor de apa se va realiza numai cu avizul Administratiei Nationale Apele Romane, evitandu -se poluarea accidentala a apelor cu produse petroliere si modificarea vitezei de curgere si adancimii apei prin gropi sau depuneri de materiale de constructii si balast pe fundul apei ; Interzicerea depozitarii de materiale, deseurilor din constructii sau stationarea utilajelor in albia cursurilor de apa ; Interzicerea descarcarii de deseuri de orice tip sau resturi de materiale in cursuri de apa permanente sau nepermanente ; Se va evita deversarea de ape uzate, reziduuri sau deseuri in apele de suprafata sau subterane In cazul producerii de poluari accidentale, inundatii sau alte situatii specifice cursurilor de apa se vor intreprinde masuri imediate de inlaturare a factorilor generatori de poluare, lucrari de aparare la viituri a obiectivului aflat in executie si vor fi anuntate autoritatile responsabile cu protectia apelor, precum si utilizatorii de apa afectati. Pe timpul executiei lucrarilor si dupa terminarea acestora, albiile se vor degajata de orice materiale care ar impiedica scurgerea normala a apelor. Se recomanda ca lucrarile sa se efectueze in perioada iulie octombrie. Astfel, puietul speciilor de pesti din cursul de apa va avea marimea suficienta pentru a supravetui. Este important sa se lucreze cat mai putin in albia minora a raurilor Sebes si Mures, acestea fiind cursurile de apa importante din culoarul autostrazii. Praguri de fund din gabioane si saltele de gabioane au fost prevazute numai pe o lungime de 10m pe paraul Gorunului. Umpluturile din spatele zidurilor gabioanelor se va realiza cu material din parau. Extragerea materialului din albiile minore ale raurilor poate conduce la disparitia locurilor de ascunzis si de hranire pentru pesti. Prin urmare este necesar ca materialele de umplutura sa fie achizitionate de la balastiere autorizate. Recalibrarile de albii au fost evitate intrucat acestea schimba caracteristicile naturale ale raului si producand astfel atat reducerea numarului de specii de pesti cat si a numarului de exemplare. Prin proiect au fost prevazute recalibarari ale canalelor traversate de autostrada in scopul recrearii conditiilor naturale de scurgere. Singurele zone de pe cursuri de apa unde au fost prevazute recalibari de albii sunt : pe raul Sebes pe o lungime de 100m si paraul Gorunului pe o lungime de 200m. Principiul recalibrarii consta in cresterea capacitatii de transport a albiei minore prin crestera sectiunii de curgere.

33

Pentru ameliorarea afectelor negative se au in vedere urmatoarele tipuri de lucrari de restaurare, desi lucrarile de recalibrari se aplica pe lungimi foarte scurte : - recrearea unui talveg sinuos, - crearea/recrearea vegetatiei ripariene. Praguri de fund au fost prevazute numai pe paraul Gorunului pe o lungime de 10m. In general pragurile de fund au un impact negativ prin afectarea scurgerii lichide si solide a fluxurilor de materie organica, acumularea de sedimente si ingreunarea migrarii pestilor si intreruperea continuitatii ecologice pentru biocenozele acvatice. Apartitia fenomenului de remuu in zona amonte favorizeaza aparitia de biotopuri lentice (ce caracterizeaza apa statatoare sau quasi-statatoare) si foarte adanci. Aceste acumularu contribuie la incalzirea apei in perioadele cu debite mici si accentueaza efecte eutrofizarii. Cel mai bun mod de a atinge obiectivele Directivei cadru a apei este de a reduce inaltimea acestora. In acest fel se reduc efectele eutrofizarii. Pragul de fund prevazut pe paraul Gorunului este ingropat cu gabion de 1.00m si saltea din gabioane 0.50m. Data fiind lungimea scurta pe care se aplica, denota faptul ca aceasta lucrare se realizeaza exclusiv pentru a remedia o disfunctionalitate identificata (adancirea albiei minore). Masura se aplica astfel incat sa se restabileasca un profil longitudinal cat mai apropiat de conditiile naturale ale cursului de apa. Protectiile de maluri pe zonele unde a rezultat ca necesara asigurarea stabilitatii malurilor, au fost prevazute ziduri de gabioane, aceste lucrari fiind incluse in categoria tehnicilor ecologice verzi (denumite in literarutura de specialitate soft engineering works ). In general, blocarea dinamicii laterale, prin lucrari de protectie a malurilor, duce la o degradare a calitatii functionale a cursurilor de apa. In acelasi timp, lucrarile de protectie a malurilor favorizeaza, cel putin la nivel local, erodarea albiei, prin coborarea talvegului. Lucrari de aparari de maluri cu ziduri de gabioane au fost prevazute pe Valea Seaca pe o lungime de 100m si pe paraul Gabrianu pe o lungime de 100m. Intrucat se vor utiliza materiale locale, impactul asupra faunei acvatice va fi redus si resimtit pe o perioada scurta de timp. Dupa incheierea lucrarilor, data fiind viteza de curgere a apelor pe zona analizata, turbiditatea va reveni la valorile initiale iar lucrarile se vor incadra in zona. In ceea ce priveste paraul Unirii mentionam ca este este pereat doar taluzul pentru a nu inalta foarte mult canalul. Aceste lucrari sunt locale si desi vor conduce la o crestere a turbiditatii si volumului de suspensii, lucrarile vor fi executate pe o perioada scurta de timp. Vor fi luate toate masurile pentru a nu se produce alterarea calitatii apei in timpul executiei. Dupa realizarea investitiei, Antreprenorul va degaja amplasamentul de lucrarile provizorii si, dupa caz, si din celelalte zone de executie a obiectivului, care ar putea afecta functionalitatea ulterioara a lucrarilor existente. n ceea ce privete zona organizrilor de antier se vor lua urmtoarele msuri: Organizarile de santier nu vor fi amplasate in apropierea cursurilor de apa si nici in apropierea zonelor de protectie sanitara a captarilor de apa si apeductelor; pentru a preveni infiltrarea substanelor poluante i pentru a se evita formarea bltirilor, platformele de lucru sau de circulaie, suprafeele de depozitare, zonele stocare carburani, zona de ntreinere echipamente, zona de amplasare a staiei betoane i a staiei de asfalt vor fi betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var; platformele de lucru i suprafeele de depozitare vor fi prevzute cu anuri si/sau rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; n vederea reducerii turbiditii apelor de suprafa i pentru a evita ca particule fine s fie evacuate pe terenurile din vecintate i s influeneze morfologia terenurilor, apele pluviale colectate vor fi preepurate in decantoare care vor fi periodic curate, iar nmolul va fi transportat la cea mai apropiat staie de epurare;

34

montarea rezervoarelor de carburant n cuve de beton; zonele de stocare carburani, zona de ntreinere echipamente, zona de amplasare a staiei betoane i a staiei de asfalt vor fi prevzute cu anuri si rigole de reinere a scurgerilor accidentale i apelor pluviale; pentru a asigura sedimentarea particulelor solide i separarea produselor petroliere transportate de aceste ape colectate, ele vor fi preepurate in sisteme compuse din decantor si separator de produse petroliere; totodat, platfo rmele trebuie prevzute cu pante pentru a asigura colectarea scurgerilor accidentale de ape uzate, uleiuri, carburani; toate anurile i podeele vor fi curate periodic pentru a se evita nfundarea. De asemenea, constructiile de epurare vor fi curatate periodic; reziduurile din antier trebuie ndeprtate manual sau mecanizat de pe pneurile echipamentelor i utilajelor la ieirea din antier n puncte de curire special amenajate. Perioada de operare n perioada de operare a autostrazii sunt prevzute urmtoarele lucrri i instalaiile de preepurare/epurare a apelor uzate: pentru colectarea apelor pluviale de pe platforma drumului i podurilor au fost prevzute, prin proiect, anuri si/sau rigole pereate. Apele pluviale colectate de pe suprafaa drumului i poduri vor fi preepurate in sisteme formate din bazine de sedimentare (246 buc.), separatoare de hidrocarburi (246 buc.) i bazine de retenie (in cazul descarcarii apelor pluviale pe terenuri, 30 buc.). apele uzate menajere provenite de la spaiile pentru servicii i CIC-uri vor fi colectate i epurate n staii mecano-biologice nainte de evacuarea in emisar. Dotarile auxiliare ale autostrazii vor fi prevazute cu paltforme impremeabilizate, cu pante corespunzatoare astfel incat sa se realizeze colectarea controlata a apelor pluviale, acestea fiind dirijate catre constructiile de epurare. Solutiile ingineresti propuse prin proiect nu afecteaza obiectivul general de protectie cantitativa si calitativa a apelor, indeplinirea conditiilor chimice, biologice si hidromorfologice de care depinde starea ecologica a corpurilor de apa nefiind influentata de solutiile aplicate. Au fost prevazute lucrari hidrotehnice pe lungimi scurte, cu utilizarea in general a materialelor naturale astfel incat sa nu se produca alterari hidromorfologice: schimbari al cursurilor de apa, deconectarea zonelor umede, schimbarea regimului hidrologic al raului, deteriorarea biodiversitatii acvatice, intrucat acestea provoaca un impact semnificativ mediului acvatic. Operarea autostrazii nu implica poluarea cu substante organice (apele menejare de la dotarile autostrazii urmand a fi epurate in constructii de epurare), nici poluarea cu nutrienti activitatile ce vor fi desfasurate neimplicand deversari ale acestor produse. In ceea ce priveste poluarea cu substante prioritare, datorita micropoluantilor organici metalelor grele, produselor petroliere sau poluari accidentale, au fost prevazute lucrari pentru eliminarea acestui tip de poluare. In lungul autostrazii au fost prevazute bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi. Aceastea vor avea rolul de a epura apele pluviale colectate de pe platforma autostrazii, inainte de descarcarea intr-un emisar natural. De asemenea, vor fi respectate urmatoarele recomandari: mentinerea in stare de functionare a lucrarilor de colectare si drenare a apelor pluviale, prin curarea periodic a nmolului, precum si a bazinelor de decantare si separare de hidrocarburi; namolul colectat periodic din anuri (asimilabil deseurilor menajere) va fi trans portat la un depozit de deseuri menajere din zon, de catre societatea care asigura intretinerea drumului;

35

platforma aferent dotarilor autostrazii (spatii de servicii, parcari, centre de intretinere CIC, CIM) va fi construit cu pante care sa asigure scurgerea si colectarea apelor meteorice, acestea fiind dirijate apoi catre constructiile de epurare, verificarea periodica a functionarii statiilor de alimentare cu carburnati si a rezervoarelor de combustribil prevazute la spatiile de servicii S1, S3, la centrul de intretinere si coordonare precum si la centrul de intretinere si monitorizare. Este posibil ca pe amplasamentele mentionate sa fie montate statii de alimentare prefabricate, tip container. Statiile de acest timp necesita o amplasare pe postament de beton. Ele pot include: rezervor, pompa de distributie, pompare de incarcare/descarcare si birou. Apele pluviale colectate de pe platforma unde va fi montata statia, vor fi descarcate intr-un separator de hidrocarburi. In perioada de operare a autostrazii, administratorul drumului va avea ca obiectiv principal mentinerea caracterului natural al zonelor umede, intretinerea lucrarilor proiectate precum si a vegetatiei ripariene. Intrucat traseul autostrazii traverseaza pe anumite zone albia majora a raului Mures, pentru asigurarea scurgerii libere a apelor la debite maxime, s-au prevazut podete cu deschiderea de 5m si apararea taluzului autostrazii, pe ambele parti, cu pereu din beton: de la podul peste paraul Ampoiu km 9+600 la podul de la km 15+500 de la km 27+100 la km 35+650 de la pod km 40+200 la pod km 45+600 de la km 47+650 la pod km 49+500.

Astfel, efectul de dig creat de autostrada in perioadele de viituri este diminuat de podetele prevazute la distante medii de 100m. Masuri de protectie a calitatii aerului Perioada de constructie Pentru reducerea poluanilor de la instalaiile de preparare beton i asfalt amplasate n cadrul organizrii de antier, aceste vor fi prevzute cu sisteme de reinere a poluanilor (captare-epurare) dup cum urmeaz: silozurile de ciment si de var: filtre cu saci (cu recuperare prin vibrare - scuturare) eficienta de 99%; instalaia de preparare mixturi asfaltice: instalaie locala de captare a aerului impurificat din zona de uscare agregate - mixare, prevzut cu filtre cu saci - eficienta de 99%; buncrul de filer: instalaie locala de captare a aerului impurificat prevzut cu un ciclon eficienta de minimum 75%. Sursele de emisie caracteristice etapelor de construcie, operare nu pot fi controlate, n general, prin instalaii/sisteme pentru reinerea i dispersia poluanilor n atmosfer i instalaii pentru epurarea aerului poluat. Msurile specifice etapei de construcie vor consta n: Procesele tehnologice mari generatoare de praf, ca de exemplu umpluturile cu pmnt, vor fi reduse n perioadele de vnt puternic i se vor umezi permanent suprafeele nepavate. Se vor utiliza numai utilaje grele i mijloace de transport corespunztoare normelor EURO III - EURO V, cu motoare diesel. Utilajele si echipamentele cu motor diesel vor fi alimentate cu motorina cu coninut redus de sulf (<0.1%) Utilajele de construcie vor fi foarte bine ntreinute pentru a minimiza emisiile de gaze. Utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea care privete nivelul de monoxid de carbon si concentraiile de emisii in gazele de eapament si vor fi puse in funciune numai dup remedierea eventualelor defeciuni.

36

Viteza de circulaie va fi restricionat, iar suprafaa drumurilor va fi stropit, la intervale regulate, cu ap sau alte substane de fixare, cu aditivi, a prafului (n zonele urbane se recomand introducerea de denivelri). Pavajul drumurilor are un impact pozitiv direct asupra sntii umane i diminurii riscului de accidente: pentru reducerea prafului n zonele urbane se va utiliza n special pietriul. Autocamioanele ncrcate cu materiale fine uor antrenate de vnt vor fi acoperite n mod corespunztor. n carul organizrilor de antier, platformele de lucru sau de circulaie, suprafeele de depozitare, zonele de stocare carburani, zona de ntreinere echipamente, zonele de amplasare a staiei de betoane si a staiei de preparare asfalt vor fi betonate/pietruite. De asemenea, se vor pietrui drumurile de acces i drumurile de serviciu. n perioadele cu vnt puternic, depozitele de agregate vor fi stropite cu ap la intervale regulate si vor fi acoperite. Vor fi amenajate puncte speciale pentru ndeprtarea manual sau mecanizat de pe pneurile echipamentelor i utilajelor a reziduurilor la ieirea din antier. La sfritul perioadei de construcie zonele afectate de lucrrile de construcie (taluzuri, organizarile de antier, fronturi de lucru, drumuri de acces temporare, gropi de mprumut) vor fi reabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, aternerea de pmnt vegetal, plantare vegetaie specifica zonei. Pentru stabilizarea solului i reducerea emisiilor de pulberi, la sfritul perioadei de construcie, se vor realiza amenajri peisagistice pentru parcri, sensuri giratorii, intersecii, spaii pentru servicii i CIC-uri. In zonele depozitelor de materiale si a gropilor de imprumut se recomanda urmatoarele masuri: udarea periodica a depozitelor de agregate reprezinta o masura de reducere a emisiilor, acest lucru realizandu-se numai pentru agregatele utilizate pentru prepararea betoanelor si a stabilizatului. Ingradirea sau acoperirea padocurilor inactive reprezinta masuri de reducere a eroziunii acestora de catre vant. De asemenea, se adopta masuri de acoperire a padocurile de stocare pentru agregate fine. Prevederea unor instalatii de umezire a pamantului extras din gropile de imprumut, la incarcarea lui in vehiculele care-l transporta pana la fronturile de lucru. Perioada de operare n perioada de operare, singura msur aplicabil este respectarea normelor europene privind calitatea carburanilor i de asemenea asigurarea pe plan naional a existenei unui parc de autovehicule ce respect normele de poluare impuse. De asemenea intretinerea corespunzatoare a autostrazii de catre administratorul acesteia va face ca traficul sa se desfasoare fluent. Realizarea autostrazii va avea, in mod cert, efecte pozitive asupra calitatii aerului de-a lungul drumurilor nationale si judetene de pe care va fi atras trafic. Acest fapt se va materializa in fluentizarea traficului pe aceste drumuri si, implicit, va conduce la o reducere a emisiilor de substante poluante degajate in atmosfera precum si a nivelului de zgomot. Evitarea mirosurilor neplacute din zona dotarilor autostrazii (parcari, spatii de servicii, centre de intretinere): Amenajarea spatiilor de depozitare a deseurilor; Organizarea colectarii periodice a acestora si transportul la depozite ecologice in vederea depozitarii definitive; Intretinerea sistemului de colectare si epurare a apelor pluviale. Masuri de protectie a calitatii solului Perioada de constructie n perioada de construcie sunt prevzute urmtoarele lucrri i dotri pentru protecia solului i a subsolului, pentru prevenirea eroziunii solului i asigurrii stabilitii taluzurilor:

37

decaparea pmntului vegetal din zonele care vor fi ocupate permanent (drumul propriu zis, poduri, pasaje podee, etc.) i depozitarea acestuia in vederea reutilizarii. aprovizionarea cu carburant a mijloacelor de transport se va face numai la staii autorizate (furnizori); n cazul utilajelor care funcioneaz la fronturile de lucru, alimentarea se va realiza cu autocisterne, n locuri ferite de emisii de praf. colectarea selectiv, stocarea i eliminarea corespunztoare a deeurilor (pmnt cu un coninut ridicat de material biodegradabil i materiale granulare rezultate din excavaii; deeuri de ciment sau asfalt; deeuri menajere; uleiuri uzate; baterii uzate; deeuri metalice; materiale colectate n anuri i rigole, decantoare, separatoare de produse petroliere i bazine de retenie). Substantele toxice si periculoase vor fi depozitate corespunzator si vor fi pastrate evidente. optimizarea suprafeei ocupate de proiect/organizarile de antier pentru a minimiza impactul evitarea formrii bltirilor care se pot infiltra cu timpul n sol, polund solul i subsolul suprafeele de teren utilizate/ocupate de activitile de construcie dup ce vor fi reabilitate vor fi predate autoritilor locale i proprietarilor privai. pentru reducerea emisiilor de poluanti in atmosfera, vor fi utilizate vehicule si utilaje de generatie recenta. Acestea vor fi verificate periodic pentru evitarea pierderilor de ulei sau combustibil. colectarea apelor pluviale de pe amplasamentele organizarilor de santier se va face pe platforme impermeabilizate, sistematizate corespunzator astfel incat apele pluviale sa poata fi colectate in santuri perimetrale si epurare inainte de a fi descarcate in mediul natural. exploatarea unor gropi de imprumut presupune excavarea unor cantitati mari de pamant de pe suprafete relativ extinse. Lucrarile de excavare a pamantului pot avea un impact semnificativ asupra solului in zonele cu vulnerabilitate mare, ca urmare a aparitiei fenomenului de eroziune. Acest fenomen este insa local si poate fi evitat prin aplicarea unor masuri de protectie pe durata executiei lucrarilor. Este insa de mentionat ca in zona autostrazii exista deja gropi de imprumut deschise, existand posibilitatea ca antreprenorii sa se foloseasca de resursele acestora. executia autostrazii nu va implica defrisari de terenuri. In zona traversata exista tufisuri si vegetatie arbustiva necompacta. Activitatile de taiere a acestei vegetatii nu implica poluarea solului. Pentru a proteja solul mpotriva polurii se interzice utilizarea de substane chimice, erbicide pentru ndeprtarea sau fertilizarea vegetaiei. Pentru stabilizarea zonelor de alunecare au fost prevazute lucrari de consolidare a terenului. Prezentarea zonelor unde este posibila activarea alunecarilor de teren este facuta la cap. 2.5 (Descrierea variantei alese si pozitionarea acesteia in raport cu zonele sensibile), cap. 5.4 si la cap. 7 Situatii de risc. Lucrarile de consolidare necesare pentru stabilizarea terenului sunt mentionate la cap. 2.2.1. n ceea ce privete zona organizrilor de antier vor fi avute n vedere urmtoarele msuri: Locatiile Organizarilor de santier va fi imprejmuite astfel incat sa nu se ocupe suprafete suplimentare de teren, Organizarile de santier nu vor fi amplasate pe zonele unde au fost identificate alunecari de teren, zone umede, situri arheologice. Organizarile de santier nu vor fi amplasate in vecinatatea ariilor naturale protejate; pentru a preveni infiltrarea substanelor poluante i pentru a se evita formarea bltirilor, platformele de lucru sau de circulaie, suprafeele de depozitare, zonele stocare carburani, zona de ntreinere echipamente, zona de amplasare a staiei betoane i a staiei de asfalt vor fi betonate/pietruite sau solul va fi stabilizat cu var;

38

platformele de lucru i suprafeele de depozitare vor fi prevzute cu anuri si/sau rigole pereate pentru colectarea si evacuarea apelor pluviale; n vederea reducerii turbiditii apelor de suprafa i pentru a evita ca particule fine s fie evacuate pe terenurile din vecintate i s influeneze morfologia terenurilor, apele pluviale colectate vor fi preepurate in bazine de sedimentare care vor fi periodic curate, iar nmolul va fi transportat la cea mai apropiat staie de epurare; montarea rezervoarelor de carburant n cuve de beton; zonele de stocare carburani, zona de ntreinere echipamente, zona de amplasare a staiei betoane i a staiei de asfalt vor fi prevzute cu anuri si rigole de reinere a scurgerilor accidentale i apelor pluviale; pentru a asigura sedimentarea particulelor solide i separarea produselor petroliere transportate de aceste ape colectate, ele vor fi preepurate in sisteme compuse din decantor si separator de produse petroliere; totodat, platformele trebuie prevzute cu pante pentru a asigura colectarea scu rgerilor accidentale de ape uzate, uleiuri, carburani; toate anurile i podee vor fi curate periodic pentru a se evita nfundarea; montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etane vidanjate periodic, la fronturile de lucru si organizarile de antier; apele menajere vor fi colectate intr-un sistem de canalizare si stocate intr-un bazin vidanjabil sau epurate intr-o staie de epurare; silozurile de ciment si de var, buncrul de filer i instalaia de preparare mixturi asfa ltice trebuie s aib montate sisteme de captare a poluanilor; drumurile acces si drumurile de serviciu temporare trebuie s fie pietruite; reziduurile din antier trebuie ndeprtate manual sau mecanizat de pe pneurile echipamentelor i utilajelor la ieirea din antier n puncte de curire special amenajate. La ncheierea etapei de construcie i pentru a evita impactul asupra solului i subsolului, sunt prevzute urmtoarele activiti de refacere: eliminarea deeurilor, resturilor de construcii i materiale de construcie. refacerea folosinelor actuale ale solului. Pentru suprafetele de teren contaminate accidental cu hidrocarburi in timpul executiei lucrarilor sau in cazul in care Antreprenorii identifica soluri poluate cu hidrocarburi pe amplasamentul drumului, se propune excavarea volumului de pamant si asternerea pamantului poluat pe alte suprafete, unde se poate aplica un procedeu de epurare a lui. In aceste cazuri, se recomanda ca metoda de epurare a solului sa fie stabilita printr-un studiu de specialitate, functie de volumul de sol poluat si de tipul poluarii. Suprafetele afectate de construcie vor fi reabilitate la finalizarea lucrrilor prin stabilizarea solului, aternerea de pmnt vegetal, plantare vegetaie specifica zonei. Pentru a proteja solul i subsolul din zona spaiului de servicii i CIC, suprafetele acestora se vor betona, iar rezervoarele de carburant (de la staia distribuie) vor fi montate n cuve din beton. Perioada de operare Se aprecieaza ca in perioada de operare vor rezulta concentratii de substante poluante in aer, care ajung sa se depuna pe sol, ce nu vor depasi limitele admisibile. Apreciem astfel ca nu se va exercita un impact negativ asupra solului, ca urmare a traficului desfasurat pe autostrada, date fiind conditiile de trafic fluent, fara variatii semnificative ale vitezei. Date fiind cele mentionate mai sus, se apreciaza ca nu vor exista probleme care sa impuna restrictii referitoare la cultivarea terenurilor agricole invecinate. Autostrada va determina scaderea traficului rutier pe drumurile din culoarul lui si va imbunatati conditiile de circulatie pe aceste drumuri. Acest fapt va conduce la scaderea emisiilor de poluanti pe aceste drumuri, care traverseaza numeroase localitati.

39

Principalele msuri pentru controlul i prevenirea polurii solului sunt: colectarea apelor pluviale in scopul ameliorarii eroziunii solului; verificarea periodic i ntreinerea curent a sistemelor de colectare, epurare i evacuare a apelor meteorice. Namolurile si hidrocarburile rezultate in urma epurarii apelor uzate provenite din spatiile de intretinere si deszapezire si din spatiile de servicii vor fi colectate periodic si transportate la statiile de epurare aflate in apropiere. Namolurile si hidrocarburile separate din apa pluviala epurata in bazinele de sedimentare si in separatoarele prevazute la capetele santurilor autostrazii vor fi colectate periodic si duse la cele mai apropiate statii de epurare. verificarea periodic a calitii solului (pH, metale grele) n zona autostrzii. In proiect au fost prevazute masuri de protectie specifice pentru stabilizarea terenului impotriva eroziunii si a alunecarilor de teren. Astfel, au fost identificate zonele cu risc la alunecari de teren: km 6 km 7, km 16+000 km 19+000, km 37+800 km 39+000, km 46+000 km 47+500 si km 54+000 km 68+000, in zonele respective fiind prevazute lucrari de consolidare de urmatoarele tipuri: protectii taluz cu geocelule sau georetele, structuri de sprijin de debleu sau rambleu din beton armat cu fundare directa sau indirecta functie de conditiile locale (aceste lucrari sunt prezentate tabelar la cap. 2.2.1, lucrari de consolidare). Elementele geometrice ale proiectului au impus volume reduse de sapatura, autostrada fiind preponderent in rambleu. Masuri de protectie a biodiversitatii Perioada de executie Lucrarile (inclusiv dotarile autostrazii), Organizarile de santier, gropile de imprumut nu se vor amplasa in zona ariilor protejate; Se vor utiliza utilaje si vehicule performante, cu un nivel redus de zgomot si de noxe; Se vor imprejmui zonele de lucru pentru delimitarea stricta a perimetrelor unde se executa lucrari. Organizarile de santier se vor imprejmui cu garduri metalice iar fronturile de lucru, carierele i gropilor de mprumut utilizate se vor delimita cu benzi reflectorizante; In Organizarile de santier se va asigura: - colectarea si evacuarea apelor pluviale de pe platforma (anuri si/sau rigole pereate) si preepurarea in decantoare; - colectarea scurgerilor accidentale si a apelor pluviale din spatiile de preparare a cimentului si asfaltului (anuri si rigole) si preepurarea in sisteme compuse din decantor si separator de produse petroliere; - montarea de toalete ecologice mobile, cu neutralizare chimica sau bazine etane vidanjate periodic, la fronturile de lucru si organizarile de antier; - colectarea apelor menajere intr-un sistem de canalizare si stocarea intr-un bazin vidanjabil sau epurarea intr-o staie de epurare proprie; - montarea de sisteme de reinere a poluanilor (captare -epurare) la silozurile de ciment si de var, buncrul de filer i instalaia de preparare mixturi asfaltice; Drumurile tehnologice, de acces de la Organizarile de santier la fronturile de lucru sunt prevazute in lungul autostrazii, de o parte si de alta a acesteia, sunt drumuri pietruite cu latimea de 5m, prin urmare nu se vor amplasa in ariile natural sau in vecinatatea acestora; Deseurile se vor colecta selectiv atat in incinta Organizarii de santier cat si in zona fronturilor de lucru, si se vor depozita temporar in zone special destinate care respecta normele legale in vigoare. La intervale stabilite sau ori de cate ori este necesar se vor elimina prin servicii specializate la depozitele de deseuri corespunzatoare fiecarei clase. Astfel se va evita contaminarea zonei si se vor evita incidentele si accidentele in care pot fi implicate diferite specii de fauna; se va limita impactul negativ asupra

40

vegetatiei. Transportul deseurilor de pe amplasamente se va face conform contractelor ce vor fi incheiate intre antreprenori si firme de salubritate; Nu se vor deseca sau asana baltile din vecinatatea autostrazii chiar daca au caracter temporar. Zonele unde local se pot dezvolta mlastini sunt urmatoarele: km 7+000 km 7+500, km 9+500 km 15+500, km 27+000 km 32+500, km 40+000 km 46+000, km 47+500 km 49+800. Acestea vor fi mentinute. Lucrarile de drenaj prevazute in proiect vor avea un efect local, numai in zona amprizei autostrazii. Aceste zone vor fi mentinute ele reprezentand zone de hranire pentru barza alba dar si locuri in care se pot ascunde si dezvolta specii de amfibieni. Identificarea zonelor cu arbori maturi evitandu-se taierea acestora. Prezena arbutilor i arborilor i amplasarea specific a acestora ofer posibilitatea de hran i ascunztori pentru diverse specii faunistice. Realizarea lucrarilor nu implica defrisari ci doar taieri locale de vegetatie necompacta. Astfel, dintr-un total de 918ha suprafata ocupata, tufarisurile reprezinta un procent de cca. 0,12%; Pentru diminuarea impactului autostrazii asupra unor specii de pasari, urmare fragmentarii habitatului de hranire, terenurile ce urmeaza a fi ocupate urmeaza a fi marcate cu tarusi, astfel incat sa nu se afecteze suplimentar suprafete adiacente. Realizarea autostrazii nu va implica o schimbare importanta in raportul folosintelor de terenuri. In culoarul autostrazii se va ocupa preponderent teren cu folosinta arabila. Suprafata ocupata de autostrada va fi foarte mica, comparativ cu suprafetele natural ce vor ramane neafectate. Este de amintit lungimea mare pe care au fost prevazute lucrari de arta in lungul autostrazii (cca. 10% din intreg traseul), in zonele respective, ocuparile propriu-zise de terenuri fiind minime. Pe de alta parte exista zone intregi unde traseul autostrazii se desfasoara in apropierea unor artere de circulatie cum ar fi DN 1 si calea ferata CF 300, zone unde fragmentarea habitatului de hranire este deja manifestata prin prezenta acestora. In scopul minimizarii impactului autostrazii prin fragmentarea habitatului de hranirea, inclusiv asupra specie acvila tipatoare, vor fi realizate amenajari peisagistice in zonele nodurilor rutiere si a dotarilor autostrazii. De asemenea, taluzurile autostrazii vor fi inerbate. Se recomanda ca indeprtarea vegetaiei de tipul arbustilor si arborilor sa se realizeze numai vara tarziu si toamna dup terminarea perioadei de nflorire i scuturarea seminelor speciilor de interes conservativ, uurnd astfel refacerea sistemelor afectate dup finalizarea construciei dar i pentru a limita impactul negativ n p erioada de cuibrire; In toate punctele de traversare a rurilor i prurilor exist pajiti de lunc i zvoaie de slcii ori plopi de interes conservativ. Pentru reducerea impactului negativ n aceste zone se recomand ca lucrarile s fie realizate pe ct posibil n lunile de toamn, dup terminarea perioadei de nflorire i scuturarea seminelor speciilor de interes conservativ, uurnd astfel refacerea sistemelor afectate dup finalizarea construciei; Refacerea vegetatiei imediat dupa incheierea lucrarilor; Se recomanda evitarea utilizarii de sol din alte zone, pentru a nu favoriza introducerea unor specii alohtone, potenial invazive, ce ar putea contribui la afectarea valorii de conservare a ecosistemelor locale; Restricionarea suprafeelor excavate i a celor denudate n zonele de lunci ale cursurilor de ap (raul Mures); Evitarea pe cat posibil a realizrii lucrrilor de construcie n albiilor a podurilor i a lucrrilor hidrotehnice n perioada n perioada de reproducere a speciilor de peti (1 mai 31august). Monitorizarea lucrrilor de construcie a podurilor i a lucrrilor hidrotehnice n scopul limitrii impactului asupra habitatelor i a speciilor de peti; Pentru a evita creterea turbiditii apei ce poate afecta n special ecosistemele acvatice i palustre din rurile i prurile traversate se recomanda folosirea balastierelor existente; Prevenirea deteriorrii suprafeelor adiacente albiilor cursurilor de apa n vederea evitrii pierderii i/sau afectrii habitatelor floristice i faunistice. Pastrarea habitatului natural

41

nedeteriorat in lungul cursurilor de apa are un impact pozitiv asupra indivizilor diferitelor grupe de animale, nevertebrate i vertebrate din zonele afectate i limitrofe; Limitarea compactrii solului; Curatarea canalelor de irigatii si/sau desecare va fi efectuata vara tarziu si toamna pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora, in zona canalelor este necesara bararea local a acestora cu plas fin, inainte de decolmatare). La finalizarea lucrrilor de construcie, zonele afectate de lucrrile de construcie vor fi reabilitate prin ecologizare, stabilizarea solului, aternerea de pmnt vegetal, plantare vegetaie specifica zonei (taluzuri, organizri de antier, fronturi de lucru, drumuri tehnologice prevazute in lungul autostrazii pentru asigurarea accesului, gropi de mprumut). Utilizarea plantelor nu va avea numai un scop estetic ci i de reconstrucie a elementelor naturale. Detaliile privind reconstrucia ecologic sunt prezentate la cap. 3.2 Descrierea lucrrilor de refacere a amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei. Perioada de operare De-a lungul perioadei de operare sunt necesare urmtoarele msuri pentru protecia biodiversitii: colectarea si evacuarea controlata a apelor pluviale de pe suprafaa drumului, podurilor i dotarilor autostrazii (anuri si/sau rigole pereate); preepurarea apelor pluviale colectate de pe suprafaa drumului i poduri in bazine de sedimentare si separatoare de hidrocarburi. Aceste sisteme sunt prevazute inainte de descarcarea intr-un emisar naturale sau in canale ANIF. In situatia in care nu exista un emisar natural, dupa preeepurarea in constructiile mentionate mai sus apele pluviale sunt descarcate in bazine de retentie care au rolul de stocare a apelor in sopul evitarii degradarii terenurilor adiacente. colectarea apelor menajere din spaiile de servicii, de la centrele de intretinere, intr -un sistem de canalizare si epurarea intr-o staie de epurare proprie; lucrri de ntreinere a anurilor, rigolelor, constructiilor de epurare mentionate mai sus prin curatarea acestora periodic de namolul depus; curatarea si intretinerea vegetatiei din zonele podetelor; curatarea periodica a canalelor de irigatii si/sau desecare astfel incat acestea sa asigure scurgerea apelor in lung. Aceste lucrari vor fi facute vara tarziu si toamna pentru protejarea speciilor de amfibieni existente (in vederea impiedicarii migratiei acestora, in zona canalelor este necesara bararea local a acestora cu plas fin, inainte de decolmatare); pentru meninerea strii de conservare a zonelor traversate de autostrada sau aflate in culoarul denumit de literatura de specialitate road effect zone zona tampon, vor fi mentinute zonele umede, autostrada nu le va afecta nici in timpul operarii, nu vor fi facute defrisari de paduri ci doar taieri locale de vegetatie arbustiva, habitatele tip mozaic din zonele traversate vor fi mentinute; In acest sens mentionam ca ocuparile de terenuri vor fi facute numai in strictul necesar fara a se modifica balanta intre tipurile de folosinte existente la acest moment. intretinerea plantatiilor prevazute pe autostrada; in cazul producerii unui accidente, indepartarea rapida a urmarilor si a eventualelor produse deversate, astfel incat eventualele scurgeri de carburanti pe suprafata carosabila sa nu ajunga pe sol; colectarea periodica a deseurilor rezultate in perioada de operare pe amplasamentele parcarilor, spatiilor de servicii, a centrelor de intretinere. Aceste vor fi evacuate de pe amplasamentele mentionate, pe baza unor contracte pe care administratorul autostrazii le va incheia cu firme de salubritate;

42

mentinerea in stare buna a imprejmuirii prevazute in lungul autostrazii. Masurile specifice, sunt mentionate la cap. 5.5. Masuri pentru integrarea in peisaj Realizarea lucrrilor de construcie i operare a autostrzii va: contribui la stabilizarea zonei prin msuri de consolidare, realiza o importanta legatura pentru realizarea schimburilor economice, are o importan major n desfurarea traficului pe aceast direcie, contribui la fragmentarea monotoniei induse de spaiile largi, afectate de diverse culturi agricole, terenuri necultivate sau puni.

Amenajarile peisagistice propuse vor face ca autostrada sa se incadreze armonios in peisajul natural. n propunerile de amenajare peisagistic a spaiilor aferente drumului se au n vede dou considerente: cel al peisajului vzut de conductorul vehiculului: organizarea spaiului prin plantaii n sensul sporirii interesului vizual prin formele vegetale, coloraia de sezon a frunziului sau florilor, prin ritmul dinamic n derulare determinnd senzaie de armonie, confort i siguran. cel al drumului visavis de peisaj: organizarea spaiului prin plantaii n sensul valorificrii peisajului nconjurtor. speciile vor prezenta rezisten mrit la emisiile atmosferice datorate traficului auto, vor fi preferate speciile perene cu creterea rapid i perioad de vegetaie ndelungat, cu rdcini pivotante care vor asigura rezisten la aciunea vntului i n timp nu vor produce daune mbrcminii drumului, alegerea unor specii locale care se vor integra n vegetaia nconjurtoare.

Pentru realizarea amenajrilor peisagistice se au in vedere urmatoarele criterii: -

Pentru diminuarea impactului asupra peisajului se recomand respectarea urmtoarelor msuri: replantarea vegetaiei s cuprind speciile specifice locului, obinerea de material vegetal care s nu prezinte dificulti la cultur, realizarea de inierbri a taluzelor n rambleu i debleu, plantarea de arbuti n zona gropilor de mprumut folosite, amenjarea de spaii verzi, plantri de arbori i arbuti n spaiile de parcare i de servicii, centrului de intretinere si coordonare, centrului de intretinere si monitorizare,precum i n nodurile rutiere.

Masuri de protectie pentru mediul social si economic Perioada de constructie Pe perioada derulrii lucrrilor de construcie sunt prevzute urmtoarele amenajri i dotrile pentru protecia mpotriva zgomotului i vibraiilor: itinerariul rutelor de transport va fi studiat cu atenie pentru a evita, pe ct posibil, poluarea cauzat de zgomot si vibraii, itinerariu va fi respectat cu strictee; se vor folosi la maxim rutele din afara oraelor; in cazul n care nu este posibil ca traficul sa fie totalitate in afara localitilor, se va limita viteza de deplasare a traficului greu n interiorul localitilor la 40 km/h; basculantele, mai ales, vor funciona cat mai departe posibil de zonele rezideniale

43

santierul poate fi o sursa de insecuritate. Antreprenorii vor elabora o documentatie privind dirijarea traficului, stabilind reguli stricte pentru asigurarea fluentei circulatiei si evitarea coliziunii, folosind o semnalizare luminoasa corespunzatoare in zonele unde vor fi necesare lucrari de racordare la alte cai de acces, se presupune ca vor fi necesare masuri de deviere locala a traficului. Aceste devieri vor avea un caracter temporar si vor fi semnalizate corespunzator se va asigura semnalizarea santierului cu panouri de avertizare pentru a obliga conducatorii auto sa reduca viteza, in zona lucrarilor, si sa acorde atentie sporita circulatiei pentru a se evita accidentare riveranilor care se deplaseaza pe drumurile de legatura lucrrile/activitile de construcie care reprezint surse de zgomot i care se vor desfura la distane mai mici de 200 m de zonele rezideniale, se vor desfura numai pe timpul zilei (6.00 22.00), iar dac nivelul de zgomot va continua sa fie ridicat se vor utiliza pentru izolare panouri fonoabsorbante echipamentele care produc niveluri ridicate de zgomot vor fi nlocuite sau ecranate/protejate utilajele de construcie vor fi bine ntreinute pentru a minimiza zgomotul i vibraiile organizarea de santier si Baza de productie se vor amplasa la o distanta de minim 1000 m fata de zonele cu locuinte. executia lucrarilor va genera nivele importante ale zgomotului produs de circulatia utilajelor de constructie, vibrarea betonului, baterea pilotilor etc. In zona fronturilor de lucru este necesar a se lua toate masurile de protectie antifonica pentru personalul care munceste precum si montarea de panouri mobile acolo unde distantele fata de localitati sunt mai mici de 200m. graficul de executie a lucrarilor va avea in vederea minimizarea perioadei de timp necesare executiei lucrarilor in apropierea zonelor rezidentiale prin deschiderea mai multor fronturi de lucru in paralel si alocarea de resurse suplimentare dupa desfiintarea santierelor, terenul folosit temporar pentru Organizarile de santier, gropi de imprumut sau in alte scopuri, va fi redat in circulatie, dupa reconstructia ecologica, se vor elabora documentatiile necesara expropierii terenului fiecarui proprietar afectat. Proprietarii vor fi despagubiti materia conform legislatiei in vigoare in cadrul proiectului au fost elaborate proiectele de mutare si protejare a utilitatilor afectate de constructia drumului si au fost obtinute avizele detinatorilor utilitatilor afectate. Organizarile de santier vor fi amplasate la distante mai mari de 1000m de zonele locuite. Perioada de operare Prin preluarea traficului de tranzit din localitatile traversate de drumurile din culoarul autostrazii, nivelul de zgomot in acestea se va reduce. Intrarea in functiune a autostrazii va avea un imapct pozitiv asupra calitatii mediului si a nivelului de zgomot in localitatile traversate de drumurile nationale de pe care va fi atras trafic, in special DN 1. Emisiile de poluanti vor scadea cu procente de pana la cca. 30%. Acestea imbunatatiri au efecte pozitive asupra starii de sanatate a populatiei care traieste in localitatile traversate de DN 1. In prezent cele mai afectate localitati de traficul desfasurat pe DN 1 sunt: Alba Iulia, Teius si Aiud. Totodata, reducerea traficului pe drumurile nationale determina cresterea sigurantei circulatiei pe aceste drumuri, cu efecte pozitive atat asupra participantilor la trafic, cat si asupra populatiei rezidente in localitatile traversate de ele. De asemenea, se va reduce nivelul de zgomot in localitatile traversate de aceste drumuri. Autostrada Sebes Turda va asigura conditii de circulatie fluenta, aceasta avand efect direct asupra populatiei datorita economiei de timp si carburanti care se va realiza prin utilizarea drumului, comparativ cu situatia actuala.

44

Se estimeaza ca se vor crea locuri de munca, in mare parte pentru localnici, si dupa incheierea lucrarilor de constructie a drumului in urma dezvoltarii activitatilor care se vor desfasura la marginea acestuia (in zonele unde sunt prevazute dotari ale autostrazii), etc. Drumul va imbunatati legaturile intre asezarile urbane si rurale din culoarul lui, va facilita deplasarile si accesul la obiectivele existente in zona si va determina dezvoltarea industriala si turistica a zonelor traversate. Pe autostrada, pentru protecia zonelor sensibile mpotriva zgomotului, vor fi montate panouri/bariere fonoabsorbante (zone situate la distante mai mici de 500m de autostrada). Tabel Aplicabilitati panouri antizgomot Nr. Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 Panouri antifonice H = 3 m Autostrada Sebes - Turda Pozitie km km 0+000 - km 70+000 mun Sebes, loc Lancram 0+000 - 0+100 mun Sebes, loc Lancram 0+450 - 0+650 mun Sebes, loc Lancram 0+700 - 0+850 mun Sebes, loc Lancram 2+900 - 3+200 mun Alba Iulia, loc Oarda 5+100 - 5+700 mun Alba Iulia, loc Oarda 5+230 - 6+200 mun Alba Iulia, loc Oarda 6+650 - 7+150 traversare mamifere mari 15+100 - 15+200 traversare mamifere mari 15+100 - 15+450 mun Alba Iulia 15+300 - 15+800 mun Alba Iulia 15+450 - 15+840 traversare mamifere mari 15+790 - 15+900 traversare mamifere mari 15+840 - 15+900 com Santimbru 15+910 - 16+040 com Santimbru 16+870 - 17+170 com Santimbru 17+500 - 17+850 com Santimbru 17+550 - 17+650 com Santimbru 18+780 - 19+010 com Galda de Jos 24+360 - 24+480 oras Teius 26+340 - 26+460 oras Teius 26+620 - 26+720 oras Teius 26+840 - 27+280 traversare mamifere mari 33+530 - 33+670 traversare mamifere mari 33+530 - 33+670 com Radesti 35+750 - 36+250 mun Aiud, loc SancraiCiumbrud 38+850 - 39+200 mun Aiud, loc SancraiCiumbrud 39+300 - 40+200 mun Aiud, loc SancraiCiumbrud 39+950 - 40+500 mun Aiud 43+130 - 43+280 mun Aiud 43+200 - 43+550 mun Aiud, loc Gambas 46+280 - 47+450 mun Aiud, loc Gambas 47+130 - 47+280 com Miraslau 50+300 - 50+600 com Miraslau, loc Decea 51+850 - 52+880 Miraslau / Unirea, loc Decea 53+700 - 54+150 Lungime (m) 100 200 150 300 600 970 500 300 350 500 390 110 60 130 300 350 100 230 120 120 100 440 140 140 500 350 900 550 150 350 1170 150 300 1030 450

Parte dreapta dreapta dreapta dreapta dreapta stanga dreapta dreapta stanga dreapta stanga dreapta stanga dreapta dreapta dreapta stanga dreapta dreapta dreapta stanga stanga dreapta stanga stanga stanga stanga dreapta dreapta stanga stanga dreapta stanga dreapta dreapta

45

Nr. Crt 36 37 38 39 40

Panouri antifonice H = 3 m Autostrada Sebes - Turda Pozitie km km 0+000 - km 70+000 / Inoc com Unirea, M-rea Dumbrava 59+530 - 60+030 com Unirea 61+600 - 61+850 com Moldovenesti 63+200 - 63+450 com Moldovenesti 63+450 - 63+670 com Moldovenesti, Pens Stejeris 64+200 - 64+500 TOTAL

Parte

Lungime (m)

stanga dreapta dreapta stanga dreapta

500 250 250 220 300 14120

De asemenea, au mai fost prevazute panouri antifonice pe zonele unde au fost semnalate treceri ale mamiferelor mari pentru a le face atractive traversarilor de pe o parte pe cealalata a autostrazii. Prin urmare lungimea totala a panourilor antifonice este de 14120m. Se consider c nu vor fi depite nivelurile de intensitate a vibraiilor peste cele admise de SR 12025/1994. Autostrada va fi imprejmuita pentru a se evita producerea de accidente cauzate de traversarile neregulamentare de pe o parte pe cealalta a drumului. Cele doua sensuri de circulatie vor fi complet separate printr-o banda mediana in asa fel incat traficul desfasurat sa nu interfere. In cadrul proiectului s-a prevazut restabilirea traseelor de drumuri locale intrerupte. De asemenea, au fost prevazute drumuri vicinale in lungul autostrazii, atat pe partea stanga cat si pe partea dreapta a autostrazii. Zonele unde au fost prevazute dotari ale autostrazii, vor fi intretinute corespunzator. Masuri de protectie a patrimoniului cultural n perioada de execuie a lucrrilor exist posibilitatea descoperirii unor noi vestigii i situri arheologice. Constructorul va opri lucrrile, si vor fi va stabilite msurile ce se impun, n colabora re cu autoritile competente.Lucrrile vor fi reluate doar dup ce amplasamentul respectiv va fi descrcat de sarcina arheologic. Desfurarea lucrrilor de construcie va fi supravegheat de un specialist arheolog. n perioada de operare a autostrzii, nu sunt necesare msuri de protecie a siturilor arheologice. V. Informaii cu privire la procesul de participare a publicului n procedura derulat: Meniuni despre procedura de contestare administrativ i contencios administrativ Autoritatea competent pentru protecia mediului (ANPM) a asigurat informarea publicului interesat, accesul liber la informaie i participarea publicului la luarea deciziei n procedura de emitere a acordului de mediu, astfel: - Documentaia de susinere a solicitrii a fost accesibil spre consultare pe toat durata derulrii procedurii la sediul ANPM, APM Cluj, APM Alba i CNADNR. - Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru acest proiect a fost postat pe pagina web a ANPM, APM Alba, APM Cluj;

46

- Dezbaterile publice ale raportului privind evaluarea impactului asupra mediului au avut loc dup cum urmeaz: Aiud(7.10.2013) i Oarda(8.10.2013); - Decizia de emitere a acordului de mediu a fost publicat n data de 18.10.2013, pe pagina web i la avizierul ANPM, iar n data n ziarul ....; Precizm c au existat sesizri i comentarii din partea publicului pe parcursul procedurii. In urma dezbaterilor publice a fost completat conform OM 135/2010 , anexa nr.15, care a fost transmis titularului CNADNR prin adresa nr. 1/1/3376/MF/09.10.2013, soluiile de rezolvare a problemelor semnalate de public au fost transmise de CNADNR cu adresa 67576/11.10.2013, nregistrate n ANPM cu nr.12603/14.10.2013, care a fost transmis APM Alba i APM Cluj i postat pe site ANPM. n cazul n care proiectul sufer modificri, titularul este obligat s notifice n scris autoritatea public pentru protecia mediului emitent asupra acestor modificri. Prezentul acord de mediu este valabil pe toat perioada punerii n ap licare a proiectului. Nerespectarea prevederilor prezentului acord atrage suspendarea i anularea acestuia, dup caz. Prezentul acord poate fi contestat n conformitate cu prevederile Hotrrii Guvernului nr. 445/2009 i ale Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile i completrile ulterioare. Orice persoan care face parte din publicul interesat i care se consider vtmat ntr-un drept al su ori ntr-un interes legitim, se poate adresa instanei de contencios administrativ competente pentru a ataca, din punct de vedere procedural sau substanial, actele, deciziile sau omisiunile autoritii publice competente pentru protecia mediului, care fac obiectul participrii publicului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului, prevzute de HG nr. 445/2009, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile ulterioare. Actele sau omisiunile autoritii publice competente pentru protecia mediului, care fac obiectul participrii publicului n procedura de evaluare a impactului asupra mediului, se atac odat cu decizia de emitere a acordului de mediu. Se pot adresa instanei de contencios administrativ competente i organizaiile neguvernamentale care promoveaz protecia mediului i ndeplinesc condiiile cerute de legislaia n vigoare, considerndu-se c acestea sunt vtmate ntr-un drept al lor sau ntr-un interes legitim. Soluionarea cererii se face potrivit dispoziiilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificrile ulterioare. nainte de a se adresa instanei de contencios administrativ competente, persoanele care fac parte din publicul interesat i care se consider vtmate ntr -un drept ori ntr-un interes legitim, trebuie s solicite autoritii publice e mitente, n termen de 30 de zile de la data aducerii la cunotina publicului a deciziei de emitere a acordului de mediu, revocarea, n tot sau n parte, a respectivei decizii. Autoritatea public emitent are obligaia de a rspunde la plngerea prealabil n termen de 30 de zile de la data nregistrrii acesteia la autoritatea competent de mediu. Procedura administrativ prealabil este gratuit.

Conductorul autoritii competente pentru protecia mediului, .............................................................. (semntura i tampila)

47

ef serviciu, .............

ntocmit

48