Docum PT Asthidraulic

Proiectare si executie Autostrada Lugoj Deva, Lot 4, km77+361 km 99+500
1
Documentatie pentru obtinerea Avizului de Gospodarire a Apelor
STUDIU HIDRAULIC
SI HIDROLOGIC

BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. Memoriu tehnic
2. Anexa 1 tabel nivelul apei in sectiunile Muresului cu asigurarile 1%,2%
3. Anexa 2 - table podete si poduri cota talveg nivel apa cu asigurarea 1%,2%

B. PIESE DESENATE
1. Plan de incadrare in zona
2. Plan de ansamblu
3. Profil longitudinal ax autostrada
4. Profile transversal tip
5. Profil longitudinal Mures
6. Sectiuni transversal tip
7. Detalii structuri

2
1. DATE GENERALE SI LOCALIZAREA OBIECTIVULUI
Beneficiarul de investiie: Compania Naional de Autostrzi i Drumuri Naionale
din Romnia (CNADNR) - Ministerul Transporturilor b-dul. Dinicu Golescu, nr. 38, sector 1,
Bucureti,
- Atribut fiscal: J40/552/2004,
- CUI: R016054368,
- Cont IBAN: R067RNCB0082008094080001
Antreprenor: Asocierea Spedition UMB SRL - Tehnostrade SRL
Proiectant general: Tehnostrade SRL
Localizarea obiectivului: Tronsonul IV al de autostrazii care face legtur intre Lugoj si
Deva. Punctul de inceput al tronsonului de autostrada Lugoj - Deva este la intersectia cu DJ
609A, la sud de localitatea Sanovita, aproximativ 5,5 km nord fata de traseul propus in 1998.
Punctul final al autostrazii Lugoj - Deva este la sud de localitatea Soimus dupa intersectia cu
DN76, unde se va realiza legtur cu Varianta de ocolire Deva - Orastie. Pe tronsonul Lugoj
- Deva, autostrada va traversa judeele Timi si Hunedoara si strabate urmatoarele teritorii
administrative:
- Judeul Hunedoara - Holdea, Ohaba, Lapugiu de Jos, Grind, Dobra, Lapusnic, Sacamas,
Lesnic, Branisca, Vetel si Soimus.
Prezenta documentatie este intocmita in conformitate cu Ordinul 799 din 6 februarie 2012.
2. CARACTERIZAREA ZONEI DE AMPLASAMENT
La est de Margina, traseul strabate un teren deluros, la o altitudine de aproximativ
200 - 220 m deasupra nivelului marii. Aproximativ la 5 km la vest de Dobra, traseul se
continua prin valea rului Mures, la o altitudine de aproximativ 170 m deasupra nivelului
marii.
Anumite poriuni ale traseului sunt situate in campia inundabila, altele strabat versantii
munilor de la nord si sud de raul Mures.
Caracteristici climatice din zona traseului propus:
- Traseul propus este incadrat zona de clima continental moderata cu influenta oceanica.
- Cantitatea de precipitaii din zona in care se desfasoara proiectul se incadreaza intre 587
mm/an in zonele joase, insa depete 1000 mm pe an in muni.
- Temperaturile medii se incadreaza intre - 2C iarna si peste 18 C in iunie si iulie.
3
Din punct de vedere seismic (conform S.R. 11100/1-93: "Zonare seismic
MACROZONAREA TERITORIULUI ROMNIEI") obiectivul se ncadreaz n macrozona de
intensitate seismic 6.
Indicele de inghet este de 450, genernd o adancime de inghet Z de 72 cm pentru acest
traseu si o adancime Zer de aproximativ 110 cm.
3. SCOPUL INVESTIIEI SI ELEMENTE DE CORELARE-COORDONARE
Obiectivul general al proiectului este acela de a sprijini creterea economica in Romania prin
facilitarea imbunatatirii si dezvoltrii reelei naionale de drumuri.
Scopul acestei investitii este acela de a dezvolta proiectele de drumuri din Romania ce fac
parte din Coridorul IV TEN-T (poriunea de nord) in vederea finantarii prin Fondul de
Coeziune si pregatirea accesului Romniei la UE prin proiecte comunitare. Tronsoanele de
autostrada intre Nadlac si Sibiu includ si:
- Obiectiv [lll]:Tronsonul IV Lugoj - Deva (aproximativ 22,739 km), ce face legtur
intre Varianta Ocolitoare Lugoj si Varianta Ocolitoare Deva-Orastie tronsonul IV.
Lucrrile hidrotehnice propuse n investiia " AUTOSTRADA LUGOJ- DEVA, tronson
IV JUD. HUNEDOARA " sunt ncadrate conform STAS 4273/2 - 83, debitul de calcul fiind,
conform STAS 4068/2-87, dupa cum urmeaza:

Tipul Cls Probabilitate
(%)
Perioada de
revenire (ani)
Toate podurile de pe autostrada pe traseul principal
(este permisa intreruperea exploatarii doar in cazuri
excepionale);
II 1 100
Toate celelalte poduri care nu se afla pe traseul
principal si podeele (transversale) care nu
impiedica exploatarea autostrazii;
III 2 50
Toate celelalte structuri si sisteme de drenaj de
importanta minora
IV 5 20
4

Documentaia are la baza :
Avizul de gospodrire a apelor nr. 31/25.02.2009 emis de Administraia
naionala Apele Romane" Bucureti
4. TRASEUL N PLAN
Tronsonul de autostrada Lugoj - Deva face parte din Coridorul IV TEN-T (Reeaua Trans-
Europeana de Transporturi), care se gaseste pe teritoriul Romniei, pornind de la Nadlac (la
grania cu Ungaria) la Piteti si, in final, realizand legtur cu oraul Constanta.
Lotul 1- km 0+000-km 27+400
Lotul 2 km 27+400 - km 56+220
Lotul 3 km 56+220 km 77+361
Lotul 4 km 77+361- km 100+014
Tronsonul de autostrada Lugoj - Deva lot 4 cuprinde urmatoarele sectoare:
(1) Grind - Ilia km 80+500, Lungime 3.14 km
(2) Ilia - Branisca km 92+200 Lungime 11,7 km
(3) Branisca - Soimus km 100+014 Lungime 7,940 km
Total pentru autostrada Lugoj - Deva = Lungime 100,014 km
Punctul de inceput al autostrazii Lugoj - Deva se afla la legtur cu autostrada Timisoara-
Lugoj (TLM), la DJ609A, care se gaseste aproximativ la km 79 pe traseul TLM. La km
100+014, traseul autostrazii Lugoj - Deva se leaga de proiectul Variantei ocolitoare Deva -
Orastie, la sud de Soimus.
Debite maxime cu diferite prob. de depire (mc/s) la asigurarea de calcul
Nr Raul - Seciunea F Debite maxime cu diferite prob. de depire
(mc/s):
crt kmp 0.1 % 1 % 2% 5 % 10% 20%
1 Bacisoara-llia 21 133 78.0 62.0 41.3 27.5 17.0
2 Canal v. Batrana 115.3 280 165 130 87.4 58.2 36.0
3 Mures- Lesnic 24589 3825 2640 2290 1845 1485 968
4 Mures-s.h. Branisca 24501 3840 2650 2300 1850 1490 972
5
Autostrada Lugoj-Deva Lot 4 km 77+361 km 99+500, este parte integranta a coridorului IV
paneuropean, care se desfasoara pe teritoriul tarii noastre de la Nadlac pana la Constanta. Viitorul
tronson de autostrada este situat in partea de vest a tarii, in zona Banatului, fiind cuprins in teritoriul
administrativ al Judetului Hunedoara, avand o lungime totala de 22,140 km conform Proiect
ilustrativ.
In situatia proiectata propusa in prezenta Declaratie de Proiectare traseul Lotului 4 al autostrazii
Lugoj Deva incepe la km 77+361 sfarsit Lot 3, si se sfarseste la km 100+014 Nodul rutier Soimus
conectarea cu tronsonul de autostrada Deva Orastie. Lungimea proiectata a traseului in varianta
propusa este de 22,653 km. Diferenta de lungime fata de trasul proiectului ilustrativ rezulta din
cerinta Beneficiarului de conexiune cu sectorul executat de autostrada Deva Orastie. Kilometrul de
sfarsit din denumirea contractului reprezinta kilometrul de intersectie cu DN76 acesta fiind un
kilometru de reper pentru sfarsitul lotului.
Pe sectorul proiectat autostrada se desfasoara paralel cu drumul national european DN7 si raul
Mures in partea de Nord a localitatilor Ilia, Branisca, Mintia si la Sud de localitatea Soimus unde se
realizeaza legatura cu DN76 printr-un nod rutier si cu DN7 prin bretea de legatura conectata la Nodul
rutier de la Soimus. Totodata la sfarsitul sectorului de autostrada se realizeaza conectarea cu
sectorul de autostrada Deva - Orastie.
Inceputul traseului autostrazii a fost proiectat astfel incat sa se respecte prevederile proiectului
pentru Autostrada Lugoj Deva Lot 3 in ceea ce priveste axul proiectat in plan si profil longitudinal in
punctul de conectare, precum si elementele in profil transversal (banda de accelerare/decelerare si
pana de racordare pentru Nodul rutier de la Ilia) si lucrarile auxiliare ale autostrazii (santuri,
parapeti).
Pana la intersectia denivelata cu DC 154 traseul autostrazii traverseaza cu podete trei canale de
desecare existente la km 77+375, km 77+542 si km 77+805. Intersectia cu DC 154 se realizeaza
denivelat la km 78+227 cu un pasaj pe autostrada prevazut pentru subtraversarea autostrazii de
catre DC154 pe directia Ilia Cuies. Pentru realizarea pasajului s-au prevazut lucrari de amenajare a
drumului comunal pe o lungime de 115m.
Autostrada intre kilometrul de inceput si km 78+335, unde intersecteaza digul de protectie a
localitatii Ilia, este amplasata in zona inundabila a raului Mures, fapt pentru care linia rosie a
autostrazii a fost proiectata intr-un rambleu care sa asigure protectia autostrazii pentru nivelul de
2% al apelor Muresului. Totodata la km 78+335 autostrada traverseaza cu un podet paraul
Bacisoara.
La km 78+900 a fost amplasat un spatiu de servicii tip S1 pe partea dreapta si pe partea stanga a
autostrazii, cu suprafata de aproximativ 10.000mp fiecare. Cele doua spatii de servicii au fost
amenajate decalat dupa cum urmeaza: sensul de mers Lugoj Deva intre km 78+700 si km 79+000;
sensul de mers Deva Lugoj intre km 78+825 si km 79+125.
Mai departe traseul autostrazii traverseaza trei canale cu podete la km 78+390, km 79+240, km
79+540 si km 79+900, urmand ca la km 80+105 sa intersecteze denivelat DC153 Ilia Bacea.
Intersectia se realizeaza denivelat printr-un pasaj peste autostrada amplasat pe DC153. Pentru
amenajarea intersectiei s-au prevazut lucrari de relocare a drumului comunal pe o lungime de 534m.
6
Intre km 80+105 si km 81+065 autostrada traverseaza cu podete doua canale la km 80+680 si km
80+900.
La km 81+065 autostrada intersecteaza denivelat DJ706 cu un pasaj peste autostrada. Pentru
realizarea pasajului drumul judetean a fost relocat pe lungime de 650m.
Pana la km 81+880 s-a prevazut amenajarea unui podet peste canal la km 81+650 si a unui pod peste
canalull Valea Batrana la km 81+840.
La km 81+880 autostrada intersecteaza din nou digul de aparare al localitatii Ilia. Astfel traseul
autostrazii intre km 78+335 si km 81+880 este amplasat intr-o zona protejata la inundatii de digul
existent de protectie a localitatii Ilia cu asigurarea de 2%.
Traseul autostrazii urmeaza sa intersecteze doua canale la km 82+340 si km 82+740. Autostrada la
km 78+335 intersecteaza digul de protectie a localitatii Ilia. La km 81+880 autostrada intersecteaza
din nou digul de aparare a localitatii Ilia. Astfel traseul autostrazii intre km 78+335 si km 81+880 este
amplasat intr-o zona protejata la inundatii de digul existent de protectie a localitatii Ilia cu asigurarea
de 2%. In Proiectul Ilustrativ nu s-a luat in considerare digul existent de protectie a localitatii Ilia.
In cadrul documentatiei, in plansa nr. THS-DP-AU-CO-PT-08, este figurat un profil transversal tip
pentru zona protejata de digul existent al localitatii Ilia, incluzand si digul ce se afla la o distanta
variabila de aproximativ 2,634km fata de axul autostrazii.
In paralel cu traseul autostrazii, in partea de sud, se afla Magistrala CF 200, Brasov Curtici, intre
digul localitatii Ilia si autostrada, fiind asigurata la 2%.Aceasta se afla in reabilitare iar in urma
acesteia va fi inaltata astfel incat sa fie asigurata la 1%, ceea ce inseamna ca va avea rolul unui
dig.Astfel, autostrada va fi protejata de o posibila inundatie.
Mai departe traseul se desfasoara in apropierea localitatii Bretea Muresana, in partea de Nord a
intravilanului localitatii.
La km 83+022 si km 83+368 autostrada intersecteaza doua drumuri de exploatare neclasificate ce fac
legatura intre localitatea Bretea Mureseana si localitatea Sarbi. Pentru asigurarea legaturii intre
aceste doua localitati s-a prevazut amenajarea a doua pasaje inferioarepentru subtraversarea
autostrazii de catre cele doua drumuri de exploatare.
Traseul autostrazii urmeaza sa traverseze cu un debleu ( h
med
15m) zona dealului Magura Sarbi,
traseul autostrazii fiind amplasat la baza versantului si limita localitatii Bretea Muresana. Zona de
debleu are o lungime de 650m intre km 83+500 si km 84+150.
De la iesirea din debleu traseul autostrazii urmeaza se se desfasoare paralel cu drumul judetean
DJ706A Ilia Branisca, fara a fi afectat de lucrarile la autostrada.
Pe acest sector autostrada este construita in rambleu pana la intrarea in debleu la km 85+600. La km
84+710 s-a prevazut un pasaj pe autostrada pentru subtraversarea autostrazii de catre drumul de
exploatare ce duce la cariera de piatra Carpat Agregate din zona. Pe acest sector autostrada se
desfasoara paralel cu LEA 400kV Mintia Arad.
7
Pe zona cuprinsa intre km 85+600 si km 86+100 autostrada intra intr-un debleu accentuat pe
culoarul drumului judetean fara sa afecteze amplasamentul acestuia. In conformitate cu cerintele
Acordului de mediu emis in data de 2010 la km 85+775 s-a prevazut realizarea unei structuri peste
autostrada (ecoduct).In cadrul proiectului se va realiza o structura peste autostrada (ecoduct) cu
latimea de 80m pentru asigurarea trecerii mamiferelor de talie mare.
La km 86+335 s-a prevazut un pasaj pe autostrada pentru asigurarea continuitati DC147C prin
subtraversarea autostrazii. Pentru realizarea pasajului s-au prevazut lucrari de relocare a drumului
comunal pe o lungime de 300m.
La km 86+720 s-a prevazut un podet de traversare a unui canal existent ANIF.
Mai departe traseul autostrazii traverseaza cu un pod paraul Bozu la km 87+080 si cu podete doua
canale existente la km 87+485 si km 87+735, urmand ca intre km 87+950 si km 88+425 autostrada sa
fie amplasata intr-un profil mixt la baza dealului Magureanca.
La km 88+000 s-a amenajat un pasaj peste autostrada pentru drumul comunal DC 147. Pentru
amenajarea pasajului drumul comunal a fost relocat pe o lungime de 583m. Traseul drumului
comunal a fost impus de apropierea autostrazii de drumul judetean DJ706A rezultand un traseu
sinuos pe sectorul relocat al drumului comunal.
Dupa km 88+425 traseul autostrazii se afla in rambleu si traverseaza o zona mlastinoasa intre km
88+625 si km 88+725, zona unde sunt existente doua iazuri piscicole. Pentru amenajarea corpului
autostrazii pe acest sector iazurile existente vor fi desecate si umplute cu material corespunzator.
La km, 88+745 s-a amenajat un podet pe canal.
In continuare autostrada este construita in rambleu urmand ca la km 89+375 sa fie amenajata
intersectia denivelata cu drumul agricol Branisca - Rovina. Pentru asigurarea continuitatii drumului s-
a prevazut construirea unui pasaj pe autostrada pentru subtraversarea autostrazii de catre drumul
agricol. In acest scop s-a prevazut relocarea drumului pe o lungime de 587m.
De la pasajul cu drumul agricol pana la km 89+800 autostrada este amplasa in zona de protectie de
50m a LEA 400kV Mintia Arad.
Intre km 89+375 si km 90+150 autostrada este construita in rambleu.
Pe zona cuprinsa intre km 90+150 si km 90+700 amplasamentul autostrazii traverseaza platoul din
zona localitatii Branisca urmand sa coboare catre albia majora a raului Mures, supratraversand
DC146A Branisca Rovina cu un pasaj pe autostrada la km 90+247 si drumul judetean DJ 706A la km
90+850 cu un viaduct amenajat la limita localitatii Branisca. Datorita oblicitatii cu care DJ 706A
intersecteaza traseul autostrazii s-a prevazut relocarea drumului judetean pe zona viaductului pe un
alt amplasament, lucrarile de interventie proiectate cumuland o lungime de 750m.
Pe culoarul expropriat de la Proiectul Ilustrativ, pe sectorul cuprins intre km 90+275 90+315
(partea dreapta) a fost identificat un cimitir care nu a fost mentionat in Documentatia de la Proiectul
Ilustrativ, si care va genera probleme majore, acestea fiind instiintate prin adresele transmise catre
Inginer si Beneficiar.
8
Din acest punct pana la km 92+675 autostrada se desfasoara intre traseul drumului judetean DJ706A
si raul Mures. Pentru asigurarea autostrazii impotriva inundatiilor se prevede inaltarea digului
existent a raului Mures de la asigurarea de 5% existenta a digului la asigurarea de 1% - conform
cerintelor CN Apele Romane Administratia bazinala Mures in baza directivelor in vigoare.
Dupa km 92+675 pana la km 94+030, autostrada este construita in rambleu cu asigurarea nivelului
de 2% a raului Mures.
De la 94+030 pana la km 94+875 traseul este amplasat pe culoarul existent intre DJ706A si depozitul
de cenusa al electrocentralei Mintia. Pe acest sector autostrada este construita in rambleu.
La km 94+344 se realizeaza supratraversarea autostrazii de catre DJ706A relocat. Traseul drumului
judetean a fost relocat pe o lungime de 1285 m prin amenajarea acestuia pe amplasamentul
depozitului de cenusa existent, fiind necesare lucrari care nu respecta prevederile Acordului de
mediu din 2010 si care vor trebui avizate de catre ANPM si de catre proprietarul haldei de zgura si
cenusa. Problemele care sunt generate de realizarea pasajului si relocarea drumului judetean prin
halda de zgura au fost instiintate prin adresele transmise catre Inginer si Beneficiar. Realizarea
pasajului presupune de asemenea suprainaltarea drumului judetean in zona intersectiei rampei de
coborare cu traseul existent al DJ706A cu aproximativ 7m pe lungimea de 340m.
Incepand cu km 94+875 autostrada a fost proiectata in rambleu cu asigurarea de 2% pana la km
96+350. Pe acest sector a fost amenajata subtraversarea pentru drum agricol existent la km 95+208,
precum si traversarea cu podete a unor canale de desecare la km 95+420, km 95+625 si km 95+995.
La km 95+300 pe amplasamentul autostrazii se afla stalpii de sustinere ai LEA 400kV Mintia Brad
care vor fi relocati pe un nou amplasament, conform conditiilor impuse de administratorul retelei.
Pentru traversarea denivelata a DJ 706A, paraul Caian, DN76 si linia CF Mintia Brad s-a prevazut
construirea unui viaduct la km 96+376. Viaductul realizeaza si trecerea de la profilul autostrazii de
rambleu catre profilul mixt amenajat pe coasta dealului Plesu Paulis.
Astfel intre km 96+634 si km 97+756 zona autostrazii se compune din amenajare debleu pe partea
staga in versanul Plesu Paulis (cu inaltimea intre 25-40m) si rambleu pe partea dreapta (cu inaltimea
intre 12-20m) adiacent drumului national DN76. Pentru limitarea amprizei autostrazii la baza tazului
de rambleu s-au prevazut lucrari de consolidare astfel incat ampriza drumului national DN76 sa nu
fie afectata de lucrari.
La km 97+200 al autostrazii, langa DN76, la o distanta de 31,9 m fata de marginea drumului, exista
Pestera Tunel, precizari si cerinte despre aceasta fiind mentionate in Acordul de Mediu
nr.7/09/09/2010.
Urmare a datelor transmise de catre Institutul de Speologie ''Emil Racovita''al Academiei Romane,
dupa intalnirea care a avut loc la sediul acestuia si prin adresa nr.41/28.01.2014, coordonatele
Pesterii Tunel au fost suprapuse pe planul de situatie aferent traseului de la Proiectul Ilustrativ,
rezultand ca axul autostrazii intersecteaza aceasta pestera, iar lucrarile de constructie conduc la
nerespectarea Acordului de Mediu si a Directivei Habitate 92/43/CEE precum si la afectarea si chiar
distrugerea acesteia.
Riscurile majore de destabilizare a versantului si de afectare a speciilor protejate si a habitatului
9
acestora din Pestera Tunel si problemele care vor fi generate de executia autostrazii pe acest traseu
au fost instiintate prin adresele transmise catre Inginer si Beneficiar.
Coborarea de pe versant se realizeaza odata cu viaductul peste DN76 de la km 97+756. Viaductul
realizeaza trecerea de la profilul mixt accentuat la profilul de rambleu.
De la km 98+070 autostrada se afla in rambleu pana la pasajul pe autostrada peste DN76 din cadrul
nodului rutier Soimus, km 99+214.
La km 99+214 este amenajat pasajul pe autostrada peste DN76 in cadrul Nodului rutier de la Soimus.
Dupa pasajul peste DN76 se realizeaza conectarea cu tronsonul de autostrada Deva Orastie la km
100+014, in conformitate cu Cerintele Caietului de sarcini si Clarificarile de pe parcursul procedurii
de licitatie.
Nodul rutier de la Soimus este format din doua bretele unidirectionale si o bretea bidirectionala,
conectarea cu DN76 realizandu-se cu intersectie la nivel giratorie, amenajata in cadrul proiectului
pentru autostrada Deva Orastie. Mentionam ca amenjarea Nodului rutier Soimus in aceasta solutie
va conduce la neasigurarea lungimii de decizie pe breteaua unidirectionala 3, DN76 Lugoj, acest
lucru fiind instiintat prin adresa transmisa catre Inginer si Beneficiar.
Se propune amplasarea Centrului de Intretinere in zona nodului rutier Soimus in spatiul delimitat de
DN76, breteaua 1 a nodului si Sectia de Drumuri Nationale Deva.
La cerinta Consiliului Judetean Hunedoara, formulata prin Certificatul de Urbanism, si instiintata prin
adresa transmisa catre Inginer si Beneficiar, s-a propus amenajarea denivelata a intersectiei DN76 cu
DN7.
Acest traseu al autostrazii respecta in totalitate culoarul expropriat dar face obiectul problemelor si
notificarilor transmise catre Inginer si Beneficiar.
Aliniamentul autostrazii in plan orizontal
Traseul in plan al autostrazii prezinta elemente geometrice proiectate in general pentru viteza de
120km/h dupa cum urmeaza:
Raza maxima in plan: 10000m
Raza minima in plan: 705m
Elementele geometrice in plan ale autostrazii respecta prevederile PD162/2002.
Raportul detaliat al elementelor in plan a autostrazii sunt prezentate in tabelul urmator:
Element Kilometraj Raza Parametru
CIRC. 77+000 77.000.000 3.500
CLOT. 78+882 78.882.402 2,263
ALIN. 78+882 78.882.404
CIRC. 80+000 79.999.797 -10.000
ALIN. 81+993 81.992.511
10
CLOT. 83+135 83.135.072 709,93
CIRC. 83+375 83.375.072 2.100
CLOT. 84+534 84.533.804 709,93
ALIN. 84+774 84.773.804
CLOT. 85+614 85.614.061 374,166
CIRC. 85+754 85.754.061 -1.000
CLOT. 86+058 86.058.449 374,166
CLOT. 86+198 86.198.449 804,985
CIRC. 86+468 86.468.449 2.400
CLOT. 87+743 87.743.208 804,985
CIRC. 88+013 88.013.208 -3.600
CLOT. 89+085 89.085.163 317,49
CIRC. 89+225 89.225.163 720
CLOT. 89+550 89.549.797 324,999
ALIN. 89+696 89.696.498
CIRC. 89+697 89.697.277 3.510
ALIN. 90+232 90.232.032
CLOT. 90+235 90.235.367 324,037
CIRC. 90+375 90.375.367 -750
CLOT. 91+329 91.329.185 324,037
ALIN. 91+469 91.469.185
CIRC. 91+471 91.470.901 -3.510
ALIN. 93+126 93.125.728
CIRC. 93+127 93.126.539 3.510
ALIN. 93+589 93.589.200
CLOT. 93+877 93.876.971 374,166
CIRC. 94+017 94.016.971 -1.000
CLOT. 94+155 94.154.507 374,166
ALIN. 94+295 94.294.507
CLOT. 94+386 94.385.883 374,166
CIRC. 94+526 94.525.883 1.000
CLOT. 94+819 94.818.749 374,166
11
ALIN. 94+959 94.958.749
CLOT. 96+071 96.070.687 317,49
CIRC. 96+211 96.210.687 720
CLOT. 96+520 96.519.691 317,49
ALIN. 96+660 96.659.691
CIRC. 96+874 96.873.798 3.510
ALIN. 97+089 97.089.044
CLOT. 97+518 97.518.059 317,49
CIRC. 97+658 97.658.059 720
CLOT. 98+375 98.374.506 317,49
ALIN. 98+515 98.514.506
CLOT. 98+624 98.624.267 376,032
CIRC. 98+764 98.764.267 -1.010
100+081 100.080.953
Aliniamentul autostrazii in plan vertical
Aliniamentul in profil longitudinal al autostrazii a fost proiectat astfel incat sa prezinte elemente
geometrice corespunzatoare vitezei de proiectare de 120km/h cu respectarea prevederilor
PD162/2002. Conform instiintarii noastre transmise catre Inginer si Beneficiar, pe zonele de la km
90+375, km 96+211, km 97+658, unde este propusa executia viaductelor au fost respectate cerintele
din Proiectul Ilustrativ dar poate fi asigurata numai o viteza de proiectare de 100 km/h
1
si nu o viteza
de 120 km/h.
Linia rosie a traseului a fost fixata pe principiul drumului in rambleu si functie de punctele obligate
intalnite de autostrada.
Astfel au fost obtinute urmatoarele valori caracteristici ale elementelor in profil longitudinal:
Raza minima a racordarilor concave: 6.000 m
Raza minima a racordarilor convexe: 10.000 m
Lungimea minima a arcului de racordare in lung: 240m
Declivitate maxima: 4% - nu necesita banda suplimentara pentru vehiculele lente
Declivitate minima: 0.3%
5. SISTEMUL RUTIER

1
Elementele geometrice in profil transversal ale autostrazii corespund unei viteze de proiectare de 120km/h cu respectarea
prevederilor PD 162-2002. Conform notificarii noastre, pe zonele de la km 90+375, km 96+211, km 97+658 unde este
propusa executia viaductelor au fost respectate cerintele din Proiectul Ilustrativ dar nu poate fi asigurata o viteza de
proiectare de 120 km/h ci numai o viteza de 100 km/h.
12
La proiectarea structurilor rutiere s-a urmarit respectarea cerintelor Caietului de sarcini art. 4.9 si a
prevederilor standardelor aplicabile din Cerintele Beneficiarului. Astfel structurile rutiere au fost
proiectate conform standardului romanesc SR 174-1 din ianuare 2009. In proiect s-a prevazut
utilizarea bitumului modificat conform notei CNADNR pentru drumurile noi si decizia 30/
27.01.2010.
Structurile rutiere adoptate in cadrul proiectului au rezultat in urma calculelor de dimensionare
pentru perioada de perspectiva de 20 ani (2014-2032) si au urmatoarea alcatuire:
Astfel, profilurile transversale adoptate au urmatoarele caracteristici:
Obiectiv Structura rutiera adoptata
Autostrada Strat de uzura din mixtura asfaltica tip MASF16 4cm, conform SR174/1-2009
Strat de legatura din binder de criblura tip BAD25m 5cm, conform SR174/1-2009
Strat de baza din mixtura asfaltica tip AB2 8cm, conform SR 7970/ 2001
Strat superior de fundatie stabilizat
2
conform nota 25cm
Strat inferior de fundatie din material granular
3
conform nota 30cm
Strat de forma din material granular
4
conform nota 15cm, conform STAS 12253/
1984
Umplutura din pamant, conform STAS 2914/ 1984
Relocare
DC,DJ
Strat de uzura din mixtura asfaltica tip BA16 4cm, conform SR174/1-2009
Strat de baza din mixtura asfaltica tip AB2 6cm, conform SR 7970/ 2001
Strat superior de fundatie din material granular (balast, piatra Sparta, zgura de
furnal sau otelarie) 22cm
2
conform nota 30cm

2
Stratul superior de fundatie se va realiza din balast stabilizat cu lianti rutieri conform STAS 10473/1-1987 sau din zgura
granulata de otelarie sau de furnal stabilizata cu lianti rutieri: ciment, doroport, soilfix, functie de rezultatele incercarilor de
laborator pe materialele disponibile la amplasamentul lucrarii.
3
Stratul inferior de fundatie se va realiza din balast conform SR 662/ 2004 sau din zgura de otelarie sau de furnal functie de
rezultatele incercarilor de laborator pe materialele disponibile la amplasamentul lucrarii.
4
Stratul de forma se va realiza din balast conform STAS 12253/1984 sau din zgura de otelarie sau de furnal functie de
rezultatele incercarilor de laborator pe materialele disponibile la amplasamentul lucrarii, sau din pamant stabilizat cu lianti
hidraulici.
13
Obiectiv Structura rutiera adoptata
Relocare
drumuri
agricole,
locale,
forestiere
Strat superior de fundatie din piatra sparta sau zgura granulata de furnal sau de
otelarie 12cm
2
conform nota 10cm
Drumul de
intretinere al
autostrazii
Strat superior de fundatie din piatra sparta sau zgura granulata de furnal sau de
otelarie 12cm
2
conform nota 10cm

n aliniamente, nclinarea profilului transversal denumit dever este ctre dreapta n sensul de
mers i are valoarea de 2,50%.
Pentru asigurarea securitii vehiculelor i a confortului, la parcurgerea poriunilor de traseu n
curbe, profilul transversal al cilor unidirecionale pe aceste zone, se amenajeaz prin nclinri
corespunztoare fiecrei situaii, variaia acestei nclinri fiind realizat succesiv prin rotirea
profilelor n jurul marginilor benzilor de ghidare dinspre zona median a cilor unidirecionale.
Valoarea proiectata a deverului convertit al cailor unidirectionale este de 2,5%, iar lungimea de
convertire de 75 m.
Pe benzile de staionare de urgenta, panta transversal s-a proiectat cu o valoare egal cu cea a
deverului corespunztor cii unidirecionale iar pe acostamente valoarea deverului este de 8%.
Materiale pentru terasament
Conform Studiului Geotehnic pe amplasamentul lucrarii solurile intalnite sunt de tipul cernoziomuri
carbonatice, cambice si argiloluviale levigate, soluri de lunca, soluri brune roscate de padure si soluri
brune podzolice argiloluviale.
Astfel, sub solul vegetal cu grosimi cuprinse intre 0,1 0,5m, au fost identificate pamanturi argiloase
si argiloase prafoase/ nisipoase cu potential de contractie mediu, moi sau de consistenta scazuta
medie. Toate aceste pamanturi sunt de tip P4 conform STAS 1709-2/90 pamanturi sensibile la
inghet, iar conform STAS 2914/ 1984 se incadreaza in domeniile 4b si 4f ale nomogramei
Casagrande, avand o calitate medie ca materiale pentru terasamente.
Avand in vedere acest aspect materialul bun pentru terasamente va fi obtinut din materialul obtinut
in urma debleierilor pe traseul autostrazii si din gropi de imprumut.
Se propune utilizarea la maximum a posibilitatilor de extragere de material pentru umplutura din
zonele relativ reduse ca lungime, in care relieful terenului este mai accidentat si permite realizarea
unor debleuri, in vederea compensarii terasamentelor si micsorarea cantitatilor de material provenit
din gropi de imprumut.
14

Roci utile pentru drumuri
In zona lucrarii au fost identificate urmatoarele exploatari de roci utile pentru drumuri:
Bacea (Ilia) andezit biotonic poros (tuf), folosit ca piatra sparta pentru drumuri
Boz (Branisca, dealu Cornetu) calcar cristalin compact, folosit pentru constructii, cu rezerve
estimate mari
Branisca andezit cenusiu compact foarte dur, folosit ca pavele, borduri, blocaje, piatra
sparta, macadam, exploatat in cariera mecanizata
Branisca (Magura Sarbi) bazalt negru cu structura porifica masiv, compact, folosit ca piatra
bruta sparta sau cioplita, ca criblura si nisip dublu concasat, cu rezerve mari
Bretea Mureseana (Ilia) andezit augitic fin cenusiu, inchis negricios dur puternic fisurat,
folosit ca piatra bruta, piatra sparta, macadam, criblura, savura, bun pentru betoane
asfaltice, rezerve pe cale de epuizare
Chiscadaga argila marnoasa si marna (argila deluviala) galben cafenie, component pentru
fabricarea cimentului, rezerve mari
Fornadia (Doimus) calcar cenusiu spre alb puternic fisurat, folosit ca piatra sparta in
constructii si drumuri, cu rezerve mari
Ilia andezit pentru nevoi locale cu rezerve mari
Ilia (aluviunile Muresului) balast din pietris, nisip, bolovanis, folosit pentru mortare,
betoane si drumuri
Ilia (aluviunile Muresului) nisip cenusiu galbui cuartos, bun pentru drumuri
Profilurile transversale
Profilurile transversale pentru autostrada, drumuri nationale, judetene, comunale si agricole au fost
adoptate corespunzator claselor tehnice ale drumurilor cu respectarea prevederilor OG nr. 43/1997
privind regimul juridic al drumurilor i ordinul MT nr. 45/1998 privind Normele tehnice pentru
proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor.
Astfel, profilurile transversale adoptate au urmatoarele caracteristici:
Obiectiv Profil transversal adoptat
Autostrada
5
Platform (P): 26,00m;
Parte carosabila (C): 2 cai x 7,50, reprezentand 4 benzi de circulatie
de cate 3,75m.
Benzi de stationare de urgenta (Su): 2 x 2,50m

5
Elementele geometrice in profil transversal ale autostrazii corespund unei viteze de proiectare de 120km/h cu respectarea
prevederilor PD 162-2002. Conform notificarii noastre, pe zonele de la km 90+375, km 96+211, km 97+658 au fost
respectate cerintele din Proiectul Ilustrativ dar nu poate fi asigurata o viteza de proiectare de 120 km/h ci numai o viteza de
100 km/h.
15
Benzi de ghidare (G): 4 x 0,50m
Acostamente (A): 2 x 0,50m
Fasia destinata parapetului (F): 2 x 0,75m
Zona mediana (M): 3,00m
Relocare DJ Platform (P): 9,00m;
Parte carosabila (C): 7,00m, 2 cai x 3,50m
Relocare DC Platform (P): 8,00m;
Relocare drumuri
agricole, locale,
forestiere, pe
rampele pasajelor
Platform (P): 7,00m;
n aliniamente, nclinarea profilului transversal denumit dever este ctre dreapta n sensul de
mers i are valoarea de 2,50%.
Pentru asigurarea securitii vehiculelor i a confortului, la parcurgerea poriunilor de traseu n
curbe, profilul transversal al cilor unidirecionale pe aceste zone, se amenajeaz prin nclinri
corespunztoare fiecrei situaii, variaia acestei nclinri fiind realizat succesiv prin rotirea
profilelor n jurul marginilor benzilor de ghidare dinspre zona median a cilor unidirecionale.
Valoarea proiectata a deverului convertit al cailor unidirectionale este de 2,5%, iar lungimea de
convertire de 75 m.
Pe benzile de staionare de urgenta, panta transversal s-a proiectat cu o valoare egal cu cea a
deverului corespunztor cii unidirecionale iar pe acostamente valoarea deverului este de 4%.
Proiectarea profilelor transversale
Profilele de rambleu intalnite se constitue din rambleuri mici cu h 0,5m, rambleuri mijlocii cu 0,5 h
2m, si rambleuri inalte cu 2< h < 12m.
Functie de inaltimea rambleurilor proiectate s-a adoptat inclinarea suprafetelor taluzurilor dupa cum
urmeaza:
16
Inclinarea taluzului de 2:3 pentru inaltimi ale rambleului mai mici de 6m. Aceasta inclinare a
suprafetei taluzului se aplica dupa cum urmeaza:
o Pentru argile prafoase sau nisipoase cu h< 6,0m
o Pentru nisipuri argiloase sau praf argilos cu h<7,0m
o Pentru nisipuri cu h<8,0m
o Pentru pietrisuri si balasturi cu h<10m
Pentru rambleuri cu inaltimi mai mari de 6m inclinarea taluzului este de 2:3 pe inaltimea de
6,0m de la cota platformei urmata de inclinarea de 1:2 pana la terenul natural.
Terenurile pe care se executa rambleurile proiectate se curata in prealabil de tufisuri si copaci.
Copacii de pe terenul de fundatie, in cazul rambleurilor cu inaltimea mai mica de 2,0m, se
indeparteaza impreuna cu radacinile. La rambleurile cu inaltime mai mare de 2,0m radacinile
copacilor nu se vor scoate, insa copacii vor fi taiati la nivelul terenului.
Corpul rambleurilor se va realiza prin umpluturi organizate, in straturi din materiale conforme cu
cerintele standardelor in vigoare si aduse la o stare de compactare care sa asigure un grad de
compactare Proctor normal de 97-100%.
Tehnologia de executie si calitatea rambleurilor va respecta prevederile STAS 2914/ 1984.
Profilele transversale in debleu se vor realiza prin excavatii sub nivelul terenului inconjurator, fapt
pentru care s-a acordat o atentie deosebita dispozitivelor longitudinale si laterale pentru colectarea
si evacuarea apelor de suprafata.
Functie de adancimea debleelor si de natura pamantului au fost adoptate urmatoarele valori de
panta a suprafetelor taluzelor:
In terenuri argiloase sau argile nisipoase panta taluzului de debleu este de 2:3
In terenuri nisipoase sau nisipuri argiloase, cu structuri omogene si umiditate normala s-a
adoptat panta de 1:1
La proiectarea terasamentelor s-au respectat prevederile urmatoarelor reglementari tehnice:
GE 028/ 1997 Ghid pentru executarea lucrarilor de drenaj orizontal si vertical
C 29/ 1985 Normativ privind imbunatatirea terenurilor de fundare slabe prin procedee
mecanice
C 29/ 1979 Instructiuni tehnice departamentale pentru proiectarea si executarea
fundatiilor pentru lucrarile de drumuri din pamanturi stabilizate cu ciment
P 134/ 1995 Ghid pentru proiectarea lucrarilor ce inglobeaza materiale geosintetice
C 168/ 1980 Instructiuni tehnice pentru consolidarea pamanturilor sensibile la umezire si a
nisipurilor prin silicatizare si electrosilicatizare

6. LUCRARI DE CONSOLIDARE
Stabilirea soluiilor tehnice privind consolidarea terasamentelor s-a fcut avandu-se in vedere
urmatoarele aspecte:
17
asigurarea elementelor geometrice ale platformei drumului;
susinerea platformei drumului;
asigurarea stabilitatii taluzurilor de rambleu si debleu;
sporirea capacitatii portante a terenului natural pe care se executa rambleuri inalte;
drenarea apelor din taluzuri si terenul de fundare;
limitarea amprizei drumului cu structuri de sprijin, limitare impusa de existenta unor
obstacole (proprietate, utilitati etc.) sau lungimi mari ale taluzelor.
Pentru consolidarea taluzelor autostrazii, terenului de fundare al acesteia si reducerea tasarilor la
rambleelor inalte se vor folosi urmatoarele lucrari:
1. In zona in care nivelul apei pentru asigurarea de 2% ajunge la taluzul autostrazii,de la km 77+361
la km 78+350 ,s-a prevazut protectia taluzului dinspre Mures cu saltea de gabion de 0.5-0.3m pe un
strat de geotextil filtrant. Salteaua de gabion va fi incastrata la partea superioara in taluz pe cca
50cm, iar la baza taluzului va rezema pe o grinda din gabion de 1.5mx1.5m. Zona de protectie va fi
cu min 50cm peste cota de 2% a apelor Muresului in zona respectiva.
2. km 78+350 km 78+780 zona paraului Bacisoara zona in care fundatia rambleului autostrazii va
fi imbunatatita cu perna de piatra bruta, daca va fi necesar, lungimea se va stabili ulterior.
3. Zona km 80+160- km 81+060 zona canal valea Batrana in cazul in care este necesar, terenul de
fundare se va imbunatati dupa caz.
4. Zona km 84+160-km 85+460 - in cazul in care este necesar, terenul de fundare se va imbunatati
dupa caz.
5. Zona km 90+700-km 92+680 - se va inalta digul existent pentru a depasi nivelul apei Muresului cu
asigurarea de 1% cu o inaltime de garda de min 50cm.
6. In zona in care nivelul apei pentru asigurarea de 2% ajunge la taluzul autostrazii, de la km
92+675 la km 94+030 s-a prevazut protectia taluzului dinspre Mures cu saltea de gabion de 0.5-0.3m
pe un strat de geotextil filtrant. Salteaua de gabion va fi incastrata la partea superioara in taluz pe
cca 50cm, iar la baza taluzului va rezema pe o grinda din gabion de 1.5mx1.5m. Zona de protectie va
fi cu min 50cm peste cota de 2% a apelor Muresului in zona respectiva.
7. Zona km 96+625- km 97+750. Pe acest sector drumul national DN 76 merge paralel cu axul
autostrazii iar profilul acesteia este mixt. Pentru limitarea amprizei autostrazii catre DN 76 si
stabilizarea versantului s-a propus o solutie de consolidare cu pamant armat.
Lucrari hidrotehnice
Lucrarile hidrotehnice se aplica pe zone specifice functie de necesitatile din teren. Lucrarile de
aparare a taluzului autostrazii in zonele inundabile sunt cuprise in capitolul lucrari de consolidare.
1. Lucrarile de deviere a canalelor de desecare se vor executa in toate zonele unde aceasta este
necesar. Intre km 79+200-km 83+440 sunt necesare 9 devieri in lungime de cca 200m fiecare. Pentru
deviere razele de racordare ale canalelor vor respecta regula R=6B - unde B este latimea albiei la
suprafata apei. Se vor respecta sectiunile canalelor existente si pe traseul deviat, iar acolo unde se
unesc doua sau mai multe canale sectiunea canalului deviat va fi egala cu suma ariilor canalelor
18
deviate. In sectiune transversala acestea vor fi canale de pamant cu albie neprotejata, cu panta
minima a taluzelor 1:1. Se va respecta cu strictete sensul de curgere al canalului astfel incat sa nu se
intervina in schema de desecare proiectata si care a functionat pana acum.
2. Devierea paraului Boholt la km 99+245 se va face cu raze de racordare care de asemenea vor
respecta regula R=6B albia va fi protejata cu saltea de gabioane de min 0.5m. Sectiunea
transversala va respecta aria de scurgere a raului existent. La trecerea pe sub bretelele de racordare
a autostrazii catre drumurile adiacente se vor monta doua podete din table ondulata, in zona de
subtraversare viaduct albia va fi protejata cu pereu din beton de ciment.
3. Pentru canalele de debusare de la haldele de cenusa si iazul de decantare care au sectiune
trapezoidala si sunt protejate cu pereu din beton, se va respecta atat sectiune de scurgere cat si tipul
de protectie.

7. SCURGEREA APELOR SI DRENAJ
Colectarea apelor pluviale de pe platforma autostrazii:
Se considera ca platforma este impermeabilizata in totalitate (inclusiv zona mediana). Apele
pluviale vor fi colectate in santuri amplasate la piciorul taluzului in rambleu sau la marginea
acostamentului in debleu. Apele pluviale se scurg de pe platforma pe taluzele rambleelor pana la
santul de la baza acestuia. Cand rambleele sunt mai mari de 4m, la marginea acostamentelor
sunt prevazute rigole de acostament care colecteaza apele de pe platforma si prin intermediul
casiurilor de pe taluze, apele sunt debusate in santurile de la nivelul terenului. La baza casiului,
in lungul santului, sunt prevazute difuzoare de preintampinare a saltului hidraulic. Pentru taluze
de inaltime mica si medie, se considera ca protejarea taluzelor impotriva ravinarilor este
suficienta. De asemenea in deblee, ca o masura de siguranta a posibilelor ravinari, s-a prevazut
protejarea pantelor debleelor prin acoperirea acestora cu pamant vegetal, conform STAS
2916/1987. Se vor adopta pante pe cat mai mici posibil. In situatia in care autostrada este intr-
un rambleu mediu iar panta generala a terenului este descrescatoare catre exterior, apele vor fi
lasate sa se scurga liber pe terenul inconjurator. Acest lucru se poate face pe distante rezonabile.
Din punct de vedere al protectiei solului si al vegetatiei apele pluviale de pe platforma autostrazii
vor fi colectate si dirijate catre instalatii de decantare a grasimilor si a uleiurilor care vor fi special
amenajate.
Colectarea apelor pluviale de pe taluzele naturale:
Apele pluviale care se scurg pe taluzele naturale si care au panta catre piciorul rambleelor
autostrazii sunt colectate prin intermediul santurilor amplasate la piciorul taluzelor. Aceste ape
pluviale sunt dirijate prin intermediul santurilor catre emisarii proiectati. Ansamblul de colectare
dirijare si epurare a apelor de suprafata este cu functiuni multiple. Apele de pe suprafetele
terenului inconjurator nu necesita epurare, dar in ansamblul de colectare se amesteca si apele
provenite de pe platforma drumului si se presupune ca ar putea fi contaminate de produsele de
esapare, resturi din uzura pneurilor vehiculelor, uleiuri sau contaminari accidentale prin scurgeri
de produse provenite de la autovehicule cu defectiuni sau de la accidente. In cazul debleelor,
apele pluviale care se vor scurge pe suprafata debleelor se vor colecta prin intermediul santurilor
19
prevazute la marginea acostamentelor. Suplimentar, la marginea superioara a debleelor, in
vederea impiedicarii apelor de a se scurge in surplus deversand si ravinandu-le pe acestea, se
prevad valuri de pamant insotite de rigole de scurgere.
Descarcarea apelor de suprafata:
Apele de suprafata colectate prin intermediul santurilor vor fi epurate prin
decantoare/deznisipatoare/separatoare de grasimi si sunt apoi conduse spre emisari.
Descarcarea apelor de suprafata catre emisari se face prin intermediul unor amenajari la capete
in vederea unei debusari fara producerea de eroziuni ale solului. In cazul inexistentei unui
emisar, apele pot fi debusate in zone depresionare ale vailor naturale prin intermediul unor
bazine de dispersie a apei, impiedicand in acest fel erodarea solului prin emisii de debit
concentrat. In zonele depresionare cu colectare si transmitere catre aval a apelor pluviale sau
posibilitati de formare de torent, apele de suprafata vor fi tranzitate dintr-o parte in alta a
autostrazii prin intermediul podetelor care vor fi prevazute in aceste zone. Aceste podete au
sistemul de captare a apelor din amonte functie de natura morfologica a terenului. Aceste
amenajari amonte pot fi de tip radier din beton racordat la terenul inconjurator sau de tip
camera de cadere (sistem folosit in special in zonele de profil de debleu sau mixt). In aval
sistemul de racordare la terenul inconjurator va fi prin radier de beton racordat la teren sau de
tip difuzor de dispersie a apelor.
n curbe, pentru evacuarea apelor din zona median a autostrzii, provenit de pe calea rutier
convertit s-a prevzut o rigol central n lungul zonei mediane, cu descrcare prin cmine.
Descrcarea canalizrii din zona median ctre exteriorul autostrzii se va face la max. fiecare
100 m prin descarcare laterala cu tub PEHD, conform PD 162 - 2002.
Drenarea apelor de infiltratie in taluzele rambleelor:
De regula, taluzele rambleelor vor fi protejate de apele de infiltratie, platforma autostrazii fiind
integral impermeabilizata. Infiltratiile in corpul rambleelor pot aparea pe perioada exploatarii in
mod accidental prin degradarea suprafetei de rulare, aparitia fisurilor sau a crapaturilor. O cauza
a aparitiei mai poate fi si lipsa de intretinere a autostrazii. De asemenea pot aparea infiltratii
minore din apele pluviale care se scurg pe suprafetele taluzurilor. Apele de infiltratie in corpul
rambleelor, vor fi drenate catre exterior prin intermediul stratului granular prevazut in cadrul
structurii rutiere. La baza stratului granular se va afla stratul de forma. In profil longitudinal, linia
bazei stratului granular de drenare, la capatul de intersectie cu suprafata taluzului, va fi
deasupra bermei santului aflat la baza taluzului sau in cel mai rau caz la minim 15 cm mai sus
decat cota fundului santului. Straturile drenante vor fi scoase pana la exteriorul taluzelor
rambleelor.
Drenarea apelor freatice:
In zonele unde terenurile au pante generale medii si mari iar nivelul apelor freatice se afla la o
adancime relativ mica fata de terenul natural daca va fi cazul acestea vor fi interceptate prin
intermediul unor drenuri longitudinale amplasate in amontele versantilor si sub santul de
colectare a apelor de suprafata. Drenurile longitudinale vor fi descarcate in general in zone
depresionare si in zone unde vor fi prevazute podete. Capetele de descarcare a drenurilor
20
longitudinale vor trebui sa fie protejate. Pentru a facilita intretinerea drenurilor longitudinale se
vor prevedea camere de vizitare din 100 m in 100 m. Scopul amplasarii drenurilor longitudinale
este de a se intercepta apele subterane aflate la adancime mica fata de nivelul terenului natural.
Ruperea capilaritatii terenurilor de fundare a terasamentelor:
Ruperea capilaritatii terenului de fundare a terasamentelor se va face prin intermediul stratului
de forma care are dublu rol si anume de ruperea capilaritatii si de marire a capacitatii portante a
terenului de baza prin distribuirea uniforma a presiunilor.
Drenarea versantilor in situatia existentei lucrarilor de sprijinire sau in absenta acestora:
Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele autostrazii se va face in emisarii naturali
existenti (vai, parauri, rauri, etc.) si cei proiectati (canalele de desecare) sau in cazul in care nu
exista sau nu se vor putea proiecta emisari, apele se vor descarca in mediu prin intermediul unor
bazine de dispersie. Tipurile de lucrari prevazute inainte de descarcare pentru epurarea apelor
pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii sunt:
bazine decantoare si separatoare de grasimi;
in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor, in mediu
inconjurator prin intermediul unor bazine de dispersie.
In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier se va prevedea prelungirea stratului
drenant pana la marginea platformei pentru a se permite ca apele infiltrate in fundatie sa se
descarce pe taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul autostrazii. Pentru trecerea
apelor pe sub autostrada se vor prevedea podete. Acestea vor fi amenajate atat in amonte cat si
in aval.
Pentru apa pluviala colectata in santuri sau rigole de pe suprafata carosabilului se vor aplica
formulele de calcul, conform SR 1846-2 Canalizare exterioara prescriptii de proiectare Partea 2.
Determinarea debitelor de ape meteorice, si determinarea ploii de calcul cu asigurarea de 5% pentru
zona 18 conform STAS 9470 Ploi maxime, intensitate durate frecvente.

Podete proiectate
Colectarea apelor pluviale de pe platforma autostrazii:
Se considera ca platforma este impermeabilizata in totalitate (inclusiv zona mediana). Apele
pluviale vor fi colectate in santuri amplasate la piciorul taluzului in rambleu sau la marginea
acostamentului in debleu. Apele pluviale se scurg de pe platforma pe taluzele rambleelor pana la
santul de la baza acestuia. Cand rambleele sunt mai mari de 4m, la marginea acostamentelor
sunt prevazute rigole de acostament care colecteaza apele de pe platforma si prin intermediul
casiurilor de pe taluze, apele sunt debusate in santurile de la nivelul terenului. La baza casiului,
in lungul santului, sunt prevazute difuzoare de preintampinare a saltului hidraulic. Pentru taluze
de inaltime mica si medie, se considera ca protejarea taluzelor impotriva ravinarilor este
suficienta. De asemenea in deblee, ca o masura de siguranta a posibilelor ravinari, s-a prevazut
protejarea pantelor debleelor prin acoperirea acestora cu pamant vegetal, conform STAS
21
2916/1987. Se vor adopta pante pe cat mai mici posibil. In situatia in care autostrada este intr-
un rambleu mediu iar panta generala a terenului este descrescatoare catre exterior, apele vor fi
lasate sa se scurga liber pe terenul inconjurator. Acest lucru se poate face pe distante rezonabile.
Din punct de vedere al protectiei solului si al vegetatiei apele pluviale de pe platforma autostrazii
vor fi colectate si dirijate catre instalatii de decantare a grasimilor si a uleiurilor care vor fi special
amenajate.
Colectarea apelor pluviale de pe taluzele naturale:
Apele pluviale care se scurg pe taluzele naturale si care au panta catre piciorul rambleelor
autostrazii sunt colectate prin intermediul santurilor amplasate la piciorul taluzelor. Aceste ape
pluviale sunt dirijate prin intermediul santurilor catre emisarii proiectati. Ansamblul de colectare
dirijare si epurare a apelor de suprafata este cu functiuni multiple. Apele de pe suprafetele
terenului inconjurator nu necesita epurare, dar in ansamblul de colectare se amesteca si apele
provenite de pe platforma drumului si se presupune ca ar putea fi contaminate de produsele de
esapare, resturi din uzura pneurilor vehiculelor, uleiuri sau contaminari accidentale prin scurgeri
de produse provenite de la autovehicule cu defectiuni sau de la accidente. In cazul debleelor,
apele pluviale care se vor scurge pe suprafata debleelor se vor colecta prin intermediul santurilor
prevazute la marginea acostamentelor. Suplimentar, la marginea superioara a debleelor, in
vederea impiedicarii apelor de a se scurge in surplus deversand si ravinandu-le pe acestea, se
prevad valuri de pamant insotite de rigole de scurgere.
Descarcarea apelor de suprafata:
Apele de suprafata colectate prin intermediul santurilor vor fi epurate prin
decantoare/deznisipatoare/separatoare de grasimi si sunt apoi conduse spre emisari.
Descarcarea apelor de suprafata catre emisari se face prin intermediul unor amenajari la capete
in vederea unei debusari fara producerea de eroziuni ale solului. In cazul inexistentei unui
emisar, apele pot fi debusate in zone depresionare ale vailor naturale prin intermediul unor
bazine de dispersie a apei, impiedicand in acest fel erodarea solului prin emisii de debit
concentrat. In zonele depresionare cu colectare si transmitere catre aval a apelor pluviale sau
posibilitati de formare de torent, apele de suprafata vor fi tranzitate dintr-o parte in alta a
autostrazii prin intermediul podetelor care vor fi prevazute in aceste zone. Aceste podete au
sistemul de captare a apelor din amonte functie de natura morfologica a terenului. Aceste
amenajari amonte pot fi de tip radier din beton racordat la terenul inconjurator sau de tip
camera de cadere (sistem folosit in special in zonele de profil de debleu sau mixt). In aval
sistemul de racordare la terenul inconjurator va fi prin radier de beton racordat la teren sau de
tip difuzor de dispersie a apelor.
n curbe, pentru evacuarea apelor din zona median a autostrzii, provenit de pe calea rutier
convertit s-a prevzut o rigol central n lungul zonei mediane, cu descrcare prin cmine.
Descrcarea canalizrii din zona median ctre exteriorul autostrzii se va face la max. fiecare
100 m prin descarcare laterala cu tub PEHD, conform PD 162 - 2002.
Drenarea apelor de infiltratie in taluzele rambleelor:
22
De regula, taluzele rambleelor vor fi protejate de apele de infiltratie, platforma autostrazii fiind
integral impermeabilizata. Infiltratiile in corpul rambleelor pot aparea pe perioada exploatarii in
mod accidental prin degradarea suprafetei de rulare, aparitia fisurilor sau a crapaturilor. O cauza
a aparitiei mai poate fi si lipsa de intretinere a autostrazii. De asemenea pot aparea infiltratii
minore din apele pluviale care se scurg pe suprafetele taluzurilor. Apele de infiltratie in corpul
rambleelor, vor fi drenate catre exterior prin intermediul stratului granular prevazut in cadrul
structurii rutiere. La baza stratului granular se va afla stratul de forma. In profil longitudinal, linia
bazei stratului granular de drenare, la capatul de intersectie cu suprafata taluzului, va fi
deasupra bermei santului aflat la baza taluzului sau in cel mai rau caz la minim 15 cm mai sus
decat cota fundului santului. Straturile drenante vor fi scoase pana la exteriorul taluzelor
rambleelor.
Drenarea apelor freatice:
In zonele unde terenurile au pante generale medii si mari iar nivelul apelor freatice se afla la o
adancime relativ mica fata de terenul natural daca va fi cazul acestea vor fi interceptate prin
intermediul unor drenuri longitudinale amplasate in amontele versantilor si sub santul de
colectare a apelor de suprafata. Drenurile longitudinale vor fi descarcate in general in zone
depresionare si in zone unde vor fi prevazute podete. Capetele de descarcare a drenurilor
longitudinale vor trebui sa fie protejate. Pentru a facilita intretinerea drenurilor longitudinale se
vor prevedea camere de vizitare din 100 m in 100 m. Scopul amplasarii drenurilor longitudinale
este de a se intercepta apele subterane aflate la adancime mica fata de nivelul terenului natural.
Ruperea capilaritatii terenurilor de fundare a terasamentelor:
Ruperea capilaritatii terenului de fundare a terasamentelor se va face prin intermediul stratului
de forma care are dublu rol si anume de ruperea capilaritatii si de marire a capacitatii portante a
terenului de baza prin distribuirea uniforma a presiunilor.
Drenarea versantilor in situatia existentei lucrarilor de sprijinire sau in absenta acestora:
Evacuarea apelor pluviale din santurile sau rigolele autostrazii se va face in emisarii naturali
existenti (vai, parauri, rauri, etc.) si cei proiectati (canalele de desecare) sau in cazul in care nu
exista sau nu se vor putea proiecta emisari, apele se vor descarca in mediu prin intermediul unor
bazine de dispersie. Tipurile de lucrari prevazute inainte de descarcare pentru epurarea apelor
pluviale care spala poluantii depusi pe platforma autostrazii sunt:
bazine decantoare si separatoare de grasimi;
in cazul in care nu exista emisari, apele se vor descarca dupa epurarea lor, in mediu
inconjurator prin intermediul unor bazine de dispersie.
In vederea drenarii si evacuarii apelor din sistemul rutier se va prevedea prelungirea stratului
drenant pana la marginea platformei pentru a se permite ca apele infiltrate in fundatie sa se
descarce pe taluzuri sau in dispozitivele de scurgere din lungul autostrazii. Pentru trecerea
apelor pe sub autostrada se vor prevedea podete. Acestea vor fi amenajate atat in amonte cat si
in aval.
23
Pentru apa pluviala colectata in santuri sau rigole de pe suprafata carosabilului se va aplica clasica
formula a lui Chezy in baza frecventelor si a debitelor pluviometrice determinate pentru zona de
calcul.

Podete proiectate
In continuare prezentam centralizatorul lucrarilor de podete:
Structuri metalice >5.00m
Nr Pozitie Km Descriere obiect Gabarit orizontal B Gabarit vertical H
(m) (m)
1 77+375 Podet echilibrare 6.68m 3.87m
4 78+335 Podet peste parau 6.49m 4.76m
5 93+210 Podet 5.09m 4.80m
6 99+440 Podet pe bretea 1 6.95m 3.95m
7 99+097 Podet pe bretea 2 6.95m 3.95m
Structuri metalice <5.00m
Nr Poitie Km Descriere obiect Gabarit orizontal B Gabarit vertical H
(m) (m)
1 78+390 Podet 2.19m 2.36m
2 79+240 Podet 3.02m 2.06m
3 79+540 Podet 2.40m 1.78m
4 79+900 Podet 2.40m 1.78m
5 80+680 Podet 2.13m 2.36m
6 80+900 Podet 2.19m 1.69m
7 81+650 Podet 3.02m 2.06m
8 82+340 Podet 3.02m 2.06m
9 82+740 Podet 2.40m 1.78m
24
10 84+300 Podet 2.13m 2.36m
11 85+125 Podet 2.13m 2.36m
12 86+720 Podet 2.13m 2.36m
13 87+485 Podet 2.54m 1.88m
14 87+735 Podet 2.19m 1.69m
15 88+745 Podet 3.70m 4.09m
16 89+350 Podet 1.98m 2.20m
17 91+510 Podet 2.40m 1.78m
18 92+466 Podet 2.13m 2.36m
19 94+050 Podet traversare utilitati Dimensiunile se vor stabili dupa aprobarea lor de catre detinatorii de utilitati
20 94+300 Podet 2.13m 2.36m
21 94+870 Podet 3.02m 2.06m
22 95+420 Podet 3.28m 2.20m
23 95+625 Podet 2.89m 2.07m
24 95+995 Podet 2.89m 2.07m
25 98+300 Podet 2.13m 2.36m
26 98+550 Podet 2.13m 2.36m
27 98+800 Podet 2.13m 2.36m

8. BAZINUL HIDROGRAFIC MURE

Bazinul hidrografic al rului Mure este amplasat n spaiul delimitat de Carpaii Orientali,
Meridionali i Apuseni, cuprinznd i partea de est a centrului Cmpiei Tisei. n acest spaiu
se afl incluse integral judeele Mure i Alba, parial judeele Harghita, Sibiu, Cluj,
25
Hunedoara, Arad, Timi i mici suprafee din judeele Braov, Bistria Nsud, Cara
Severin.
Suprafaa bazinului propriu rului Mure este de 29.500 km
2
din care pe teritoriul Romniei
27.890 km
2
. Din totalul de 27.890 km
2
, suprafaa agricol este de 1,6 mil.ha, iar pdurea
ocup o suprafa de circa 915.000 ha, procentul de mpdurire al bazinului fiind de 32,8%.
Principalele activiti economice care se dezvolt pe suprafaa acestui bazin hidrografic sunt
cele legate de agricultur, industrie, transporturi i nu n ultimul rnd turismul. Din totalul de
cca 2,2 milioane locuitori de pe suprafaa acestui bazin 53,4% locuiesc n mediul urban i
46,6% n mediul rural. La nivelul bazinului exist 326 localiti, din care 36 sunt localiti
urbane, iar 290 rurale. Oraele importante ale bazinului sunt: Arad (cca 185.500 locuitori),
Trgu Mure (cca 166.000 locuitori), Hunedoara (cca 80.500 locuitori), Deva (cca 77.000
locuitori) i Alba Iulia (cca 72.500 locuitori). Centrele economice care se pot meniona sunt:
Clan, Cugir, Hunedoara, Cmpia Turzii (industrie metalurgic), Zlatna, Copa Mic, Baia
de Arie (exploatarea i prelucrarea metalelor neferoase), Trgu Mure, Trnveni, Arad,
Copa Mic, Ocna Mure, Turda (industria chimic), Iernut, Fntnele, Mintia
(termoenergetic), Corneti, Cristuru Secuiesc, Ndlac (complexe de cretere a animalelor).
n cadrul sectorului agricol se iriga cca 17.000 ha conform raportrii din Anuar de
gospodrirea apelor 1997 editat de Compania Naional Apele Romne.
Formele de relief cuprinse n cadrul bazinului hidrografic: muni (23%), dealuri i podiuri
(52%), inuturi depresionare i cmpii (25%).
Reeaua hidrografic cuprinde o lungime de 11.189 km cursuri de ap cadastrale, revenind
la o densitate medie de 0,39 km/km2. Prin-cipalii aflueni ai Mureului sunt: Arieul (S =
3.005 km2; L = 166 km), Trnavele, rezultat din unirea Trnavei Mici (S = 2.071 km2, L =
196 km) cu Trnava Mare (S = 3.666 km2, L = 1.223 km), Sebeul (S = 1.304 km2, L = 96
km), Streiul (S = 1.903 km2, L = 93 km).
Climatul este continental moderat, cu o temperatura medie anual care variaz ntre 5,4C
la Toplia i 10,8C la Snnicolau Mare, precipitaii medii multianuale cuprinse ntre 450 mm
la Arad i 649 mm la Dumbrveni, iar valorile maxime ale precipitaiilor fiind cuprinse ntre
1.000-1.400 mm n zonele montane.
Barajul Mintia- asigura partial apa de raciere pentru cele doua grupuri ale temocentralei
Sursa de alimentare cu ap industrial este rul Mure, a crui albie a fost regularizat prin
realizarea unui enal excavat n lungime de 640m. Pe acest enal s-a construit un baraj
deversor pentru meninerea nivelului constant de ap de 5m.
26
Priza de ap este dimensionat s capteze un debit de 60 mc/s, care corespunde
necesitilor de ap pentru 8 grupuri turbogeneratoare de 210 MW.

PRINCIPALELE VIITURI DIN BAZINUL HIDROGRAFIC MURES

H max

Postul
1970 1975 1981 1995/1996 1998 2005 martie 2005 mai
Alba - Iulia 806 /15,05 776 /04,07 585 /15,03 488 /30,12 525 /21,06 326 /21,03 248 /10,05
Branisca 662 /16,05 612 /05,07 501 /15,03 458 /31,12 512 /23,06 372 /20,03 330 /10,05
Savarsin 611 /16,05 591 /06,07 488 /16,03 451 /01,01 505 /24,03 408 /21,03 356 /11,05
Arad 689 /18,05 662 /08,07 533 /18,03 513 /03,01 612 /26,06 430 /24,03 387 /12,05
Nadlac 534 /19,05 562 /09,07 484 /19,03 432 /04,01 503 /27/06 398 /25,03 357 /16,05

9. ZONE DE AMENAJARE HIDROTEHNICA
Zone afectate de inundabilitate
Zona I km 77+361 - km 78+350 - autostrada se afla in zona inundabila a luncii Muresului
linia rosie a autostrazii va fi cu cca 1 m peste nivelul 2% al apelor Muresului- in zona taluzul
autostrazii catre Mures va fi protejat cu saltele de gabioane 30cm grosime conform detaliului
si sectiunii Nr.1.
Zona II km 78+350 - km 81+880- Zona cuprinsa in zona de protectie impotriva inundatiilor a
localitatii Ilia Digul de aparare a localitatii Ilia care este construit cu asigurarea de 2%.
Zona III km 90+850 - km 92+675 (Baraj Mintia) Pentru asigurarea rambleului autostrazii in
aceasta zona inundabila se va inalta digul existent pentru asigurarea de 1% conform
legislatiei in vigoare.
Zona IV km 94+350- km 96+550
Linie rosie peste cota de inundabilitate, 2% taluzul dinspre Mures va fi protejat cu saltea de
gabioane.
Zona V km 97+220 - final (km100+039) Linie rosie peste cota de inundabilitate,cu asigurare
2% taluzul dinspre Mures va fi protejat cu saltea de gabioane.
Se vor devia canalele de desecare de la
km :94+960,95+440,95+545,95+575,95+885,96+000, 96+110 devierea se va face in
sectiune simpla cu taluz 1:1 fara protectia albiei astfel incat sa nu afecteze regimul de
scurgere a apelor in solul si subsolul amplasamentului lucrarii. Se va respecta cu strictete
sensul de scurgere in canalul ne deviat, astfel incat shema de desecare functionala la
momentul devierii sa nu fie afectata. Dimensiunile sectiunilor vor fi egale sau echivalente cu
a canalelor deviate.
27
Pentru canalul de la km 99+175 devierea se va face astfel incat sa se poata evita culeea
pasajului de la capatul tronsonului. Curbele traseului deviat vor avea raze egale cu 6B-B-
fiind latimea albiei minore.

10. STRUCTURI (LUCRARI DE PODURI SI PASAJE)

10.1 Identificarea structurilor

Tronsonul de autostrad Lugoj Deva ntre km 77+361 i km 99+500 include structuri pe
autostrad i structuri peste autostrad la intersecia cu drumuri judeene, drumuri comunale i
drumuri agricole, drumuri forestiere, precum si cursuri de apa si canale dup cum urmeaz:

10.2 Gabarite orizontale si verticale
Seciunile transversale pentru lucrrile de art sunt in conformitate cu prevederile STAS 2924-91
Poduri de osea Gabarite i OMT nr 45/1998 Norme tehnice privind proiectarea, construirea i
modernizarea drumurilor.
Astfel, pentru podurile pe autostrad, latimea partii carosabile intre borduri va fi de 12 m pentru
fiecare sens de circulatie, dupa cum este prezentat in tabelul urmator:
Descriere Dimensiuni (m) Latime (m)
2 benzi de circulatie 2x3.75 7.50
1 banda de urgenta 3.00 3.00
1 supralrgire pentru efect optic 0.50 0.50
1 supralrgire pentru efect optic 0.50 0.50
band de ghidare 0.50 0.50
Ltime total intre borduri 12.00
Sectiunea transversal pentru pasajele pe drumuri judetene peste autostrada este alcatuita din 7,80
m parte carosabila si trotuare cu latimea util de 1,00 m.
Sectiunea transversal pentru pasajele pe drumuri comunale si de exploatare peste autostrad este
alctuit din 7.00 m parte carosabil si trotuare cu latimea util de 1,00 m.
Gabarite orizontale si verticale minime la traversarea drumurilor
28

Gabarit
orizontal
Ds(m)
Gabarit
vertical
H(m)
Gabarit
intre
glisierele de
sigurant
Gi(m)
Distana
de la
glisiere la
obstacole
S(m)
Pasaje superioare la traversarea peste
autostrad
28.00 5.50 26.00 1.00
Pasaje pe autostrad la traversarea DN 12.00 5.00 10.00 1.00
Pasaje pe autostrad la traversarea DJ 11.00 5.00 9.00 1.00
Pasaje pe autostrad la traversarea DC 10.00 5.00 8.00 1.00
Pasaje pe autostrad la traversarea
drumurilor de exploatare
9.00 5.00 7.00 1.00

10.3 Tipuri de structuri

STRUCTURI PESTE AUTOSTRADA DIN BETON ARMAT
Pasaj pe DC153 peste autostrada km 80+105 (80+150 Proiect Ilustrativ)
Pentru asigurarea continuitatii drumului s-a proiectat un pasaj perpendicular pe axul
autostrazii cu asigurarea gabaritelor pentru autostrada de 5.50m vertical si ~33.10m
orizontal.
Din punct de vedere static, pasajul este simplu rezemat, cu o deschidere de 35.00m si o
lungime totala de 49.20m.
Culeele sunt alcatuite din beton armat, au forma lamelara si grosimea de 1.20m.
Fundatiile se vor executa fie direct fie indirect, cu coloane cu diametrul 1080mm. Pentru
ambele tipuri dimensiunile fundatiilor directe respectiv numarul si lungimea coloanelor se
vor stabili la faza urmatoare. Zidurile intoarse vor avea lungimea de 7.0m.
29
Suprastructura aleasa este adecvat si rentabil pentru podurile/pasajele cu lungimi ale
deschiderilor ce nu depsesc 45 - 50m. In alegerea soluiei a stat la baza obinerea de
structuri asemntoare in cadrul schemei generale, cu deschideri egale, in msura in care
acest lucru duce la o executie usoara si eficienta, ale cror costuri de intretinere ulterioare
s fie scazute. Suprastructura pasajului este alcatuita din 4 grinzi de beton precomprimat
cu lungimea de 35.00m si inaltimea de 1.65m. Conlucrarea grinzilor in transversal se va
asigura prin intermediul placii de suprabetonare.
Din punct de vedere al gabaritului pasajul este amplasat pe drum local cu o parte
carosabila de 7.00m si doua trotuare cu latimea utila de 1.00m.
Placa de beton armat a tablierului va fi turnat in situ prin utilizarea predalelor din beton
armat prefabricat utilizate ca si cofraj permanent.
Straturile caii vor avea urmatoarea alcatuire:
- 4 cm mixtura asfaltica MAS 16
- 4 cm beton asfaltic pentru poduri BAP16
- 2 cm - protectie hidroizolatie din BA8
- hidroizolatie performanta
In cazul in care hidroizolatia, conform agrementului tehnic, se poate aplica fara strat de
protectie din mortar asfaltic, sistemul rutier va avea urmatoarea stratificatie: 1cm
hidroizolatie, 4cm BAP16, 4cm MASF16.
Delimitarea pietonilor de partea carosabila se va face prin intermediul parapetului metalic
cu nivel de protectie H4b.
Pasajul este prevazut cu parapet pietonal si panouri de protectie in sectiunea autostrazii.
Pentru racordarea cu terasamentele au fost folosite sferturi de con iar pentru reducerea
lungimii zidurilor intoarse se vor folosi ziduri de sprijin din gabioane la fata culeelor.
Pentru evitarea tasrilor intre terasament si capetele pasajelor sunt prevazute plci de
racordare.
Toate elementele infrastructurilor ce vin in contact cu pamntul vor fi tratate cu un strat
de protectie.
Pasajul este prevazut cu casiuri de scurgerea a apelor pluviale si scari de acces pe rampe.
Pasaj pe DJ706A peste autostrada km 81+065 (anexa 7.1) (81+050 Proiect Ilustrativ)
Traseul autostrazii intersecteaza drumul Judetean DJ706A la km 81+065.
Drumul judetean asigura legatura intre localitatile Valea Lunga si Ilia.
autostrazii cu asigurarea gabaritelor pentru autostrada de 5.50m vertical si ~33.10m
orizontal.
30
Se pastreaza solutia tehnica si caracteristicile conform Proiect Ilustrativ respectiv Pasaj
peste autostrada pentru DJ706.
acest lucru duce la o executie usoara, eficienta, ale cror costuri de intretinere ulterioare
racordare.
de protectie.
31
Pasaj pe DC147 peste autostrada km 88+000 (anexa 7.4) (88+016 Proiect Ilustrativ)
Traseul autostrazii intersecteaza un drumul comunal DC147 care face legatura intre
localitatile Branisca si Boz la km 88+016.
peste autostrada pentru DC147.
Pentru asigurarea continuitatii drumului s-a proiectat un pasaj oblic 82 pe axul autostrazii
cu asigurarea gabaritului pe verticala in sectiunea autostrazii de 5.50m.
32
racordare.
de protectie.
Pasaj pe DJ706A peste autostrada km 94+344 (anexa 7.8) (94+350 Proiect Ilustrativ)
peste autostrada pentru DJ706A, km 94+350.
autostrazii, la km 94+334, cu asigurarea gabaritului pe verticala in sectiunea autostrazii de
5.50m.
33
racordare.
de protectie.
STRUCTURI PE AUTOSTRADA DIN BETON ARMAT
Pod peste valea Batrana km 81+840 (anexa 7.2) (81+840 Proiect Ilustrativ)
La km 81+840 autostrada traverseaza oblic 70 paraul Valea Batrana prin intermediul unui
pod cu 3 deschideri.
Se pastreaza solutia tehnica si caracteristicile confom Proiect Ilustrativ, respectiv Pod pe
autostrada peste Canal Valea Batrana la km 81+840.
In prezent firul de apa este amenajat cu diguri de pamant.
Pentru pastrarea si imbunatatirea sectiunii de scurgere, podul este prevazut oblic cu pile
circulare cu 1.08m.
Din punct de vedere static, podul este alcatuit din trei deschideri de 20m- grinzi simplu
rezemate cu articulatie in placa.
Culeele sunt din beton armat. Fundatiile se vor executa fie direct fie indirect, cu coloane
cu diametrul 1080mm. Pentru ambele tipuri dimensiunile fundatiilor directe respectiv
numarul si lungimea coloanelor se vor stabili la faza urmatoare. Zidurile intoarse vor avea
lungimea de 3.50, (4.0)m.
Pilele sunt din beton armat. Fundatiile se vor executa fie direct fie indirect, cu coloane cu
diametrul 1080mm. Pentru ambele tipuri dimensiunile fundatiilor directe respectiv
numarul si lungimea coloanelor se vor stabili la faza urmatoare. Pilotii conlucreaza prin
intermediul riglei din beton armat cu rol de bancheta de rezemare a grinzilor.
Suprastructura podurilor pentru fiecare fir este alcatuita din 4 grinzi de beton
precomprimat cu lungimea de 19.90m si inaltimea de 0.96m. Conlucrarea grinzilor in
transversal se va asigura prin intermediul placii de suprabetonare.
Din punct de vedere al gabaritului podurile asigura o parte carosabila de 12.00m.
34
Parapetul metalic de siguranta prevazut pe pod este cu nivel de protectie H4b.
Pentru racordarea cu terasamentele se vor folosi sferturile de con inecate.
Pentru evitarea tasrilor intre terasament si capetele podurilor sunt prevazute plci de
racordare.
de protectie.
Podurile sunt prevazute cu casiuri de scurgerea a apelor pluviale.
Lucrari in albie
Pentru sporirea sectiunii de scurgere a apelor extraordinare, in sectiunea podurilor albia
se va amenaja cu pereu de beton.
Gabaritul vertical pe digurile existente asigurat pana la intradosul grinzilor este de ~1.00m.
Podul asigura un debit maxim de scurgere de Q1%.
Pod peste paraul Bozu km 87+080 (anexa 7.2) (87+060 Proiect Ilustrativ)
La km 87+080 autostrada traverseaza oblic 70 paraul Bozu prin intermediul unui pod cu o
deschidere de 20.00m.
Pentru pastrarea si imbunatatirea sectiunii de scurgere, podul este prevazut oblic.
Se pastreaza solutia tehnica si caracteristicile confom Proiect Ilustrativ, respectiv Pod pe
autostrada peste Paraul Bozu la km 87+060.
Din punct de vedere static, podul este grinda simplu rezemata.
Culeele sunt alcatuite din beton armat. Fundatiile se vor executa fie direct fie indirect, cu
coloane cu diametrul 1080mm. Pentru ambele tipuri dimensiunile fundatiilor directe
respectiv numarul si lungimea coloanelor se vor stabili la faza urmatoare. Zidurile intoarse
vor avea lungimea de 3.50/4.00m.
35
Suprastructura podului pentru fiecare fir este alcatuita din 4 grinzi de beton precomprimat
Din punct de vedere al gabaritului podul asigura o parte carosabila de 12.00m pentru
fiecare fir.
Parapetul metalic de siguranta prevazut pe pod este cu nivel de protectie H4b.
Pentru racordarea cu terasamentele au fost folosite sferturi de con pereate.
Pentru evitarea tasrilor intre terasament si capetele podurilor sunt prevazute plci de
racordare.
de protectie.
Podul este prevazut cu casiuri de scurgerea a apelor pluviale.
Lucrari in albie
Pentru sporirea sectiunei de scurgere a apelor extraordinare, albia se va degaja si profila.
Podul asigura un debit maxim de scurgere de Q1%.
Viaduct pe autostrada km 90+850 peste DJ706A (Anexa 7.7) (90+805 Proiect Ilustrativ)
In Declaratia de proiectare Viaductul incepe la km 90+850 fata de km 90+805 din cadrul
Proiectului Ilustrativ.
Traseul autostrazii intersecteaza drumul judetean DJ706. Intersectia drumului judetean
este sub un unghi de aprox. 64. Pentru traversarea drumului judetean DJ706 s-a proiectat
un viaduct avand patru deschideri de 44.0m, rezultand o lungime a suprastructurii de
176.00m masurata in axul autostrazii.
Din punct de vedere static, pasajul este realizat din grinzi simplu rezemate continuizate
prin placa de suprabetonare. Placa de suprabetonare va fi prevazuta cu articulatii in
zonele de continuizare.
36
In plan pasajul este amplasat in curba cu raza de 750m. In profil transversal s-a adoptat o
suprainaltare de 5.5%. corespunzator unei viteze de proiectare de 100 km/h.
Infrastructurile, culeele si pilele sunt alcatuite din beton armat. Fundatiile se vor executa
fie direct fie indirect, cu coloane cu diametrul 1080mm. Pentru ambele tipuri dimensiunile
fundatiilor directe respectiv numarul si lungimea coloanelor se vor stabili la faza
urmatoare.
Culeele sunt de tip inecat. Rigla reazema pe doi stalpi cu grosimi variabile si cu latimea de
1.50.
Rigla pilelor reazema pe doi stalpi cu grosimi variabile, pornind de la 1.5m cu panta de
1/20, cu latimea de 1.50m si inaltimi variabile intre 8.0-10.0 m.
Transmiterea eforturilor de la elevatii la coloane se face prin intermediul unui radier din
beton armat cu grosimea de 1.20m.
Suprastructura aleasa este adecvat si rentabil pentru pasajele cu lungimi ale
deschiderilor ce nu depsesc 45 - 50m,
In alegerea soluiei a stat la baza obinerea de structuri asemntoare in cadrul schemei
generale, cu deschideri egale, in msura in care acest lucru duce la o executie usoara,
eficienta, ale cror costuri de intretinere ulterioare s fie scazute.
Suprastructura pasajului este alcatuita din 4 grinzi de beton precomprimat cu lungimea de
43.90m si inaltimea de 2.25m. Conlucrarea grinzilor in transversal se va asigura prin
intermediul placii de suprabetonare.
Transversal pasajul va asigura o latime a partii carosabile de 12.00m.
Pasajul va fi prevazut cu parapeti metalici cu nivel de protectie H4b si sistem de iluminat si
sunt prevazute rosturi de dilatatie de tip etans. Aparatele de reazem sunt din neopren.
Pentru racordarea cu terasamentele au fost folosite sferturi de con. Pe zona
suprastructurii sferturile de con se vor perea.
37
racordare.
de protectie.
Pasajul este prevazut cu guri de scurgere si casiuri de scurgerea a apelor pluviale.
La fiecare culee sunt prevazute scari de acces.
Viaduct pe autostrada km 96+376 peste drum agricol, peste DJ706A, peste DN76 si peste CF (Anexa
7.9) (96+220 Proiect Ilustrativ)
In Declaratia de proiectare Viaductul incepe la km 96+376 fata de km 96+220 din cadrul
Proiectului Ilustrativ.
Traseul autostrazii intersecteaza drumul agricol, DJ706A, DN76 si CF.
Pentru traversarea obstacolelor s-a proiectat un pasaj avand sase deschideri cu lungimi
variabile, rezultand o lungime a suprastructurii de 257.80 m masurata in ax cale stanga si
242.50 m masurata in ax cale dreapta.
prin placa de suprabetonare. Se vor continuiza cate trei deschideri. Placa de
suprabetonare va fi prevazuta cu articulatii in zonele de continuizare.
In plan pasajul este amplasat in curba cu o raza de 720m. In profil transversal s-a adoptat
o suprainaltare de 5.5%. corespunzator unei viteze de proiectare de 100 km/h. Gabaritul
asigurat pentru traversare CF este de 6.50m, fiind o linie CF neelectrificata.
urmatoare.
1.50.
38
racordare.
de protectie.
La fiecare culee sunt prevazute scari de acces
Viaduct pe autostrada km 97+756 peste DN76 (Anexa 7.10) (97+750 Proiect Ilustrativ)
Traseul autostrazii intersecteaza drumul national DN76. Viaductul incepe de la 97+756
cale stanga, si km 97+741 cale dreapta.
Pentru traversarea drumului national s-a proiectat un pasaj avand sapte respectiv opt
deschideri cu lungimi variabile, rezultand o lungime a suprastructurii de 310.62 m
masurata in ax cale stanga si 327.05 m masurata in ax cale dreapta.
prin placa de suprabetonare. Se vor continuiza cate trei deschideri. Placa de
suprabetonare va fi prevazuta cu articulatii in zonele de continuizare.
In plan pasajul este amplasat in curba cu o raza de 720m. In profil transversal s-a adoptat
o suprainaltare de 5.5%. corespunzator unei viteze de proiectare de 100 km/h.
39
urmatoare.
1.50.
racordare.
40
de protectie.
Pasaj pe autostrada km 99+214 peste DN76 (99+131 Proiect Ilustrativ)
Traseul autostrazii intersecteaza drumul national DN76 Deva Oradea si un parau.
Intersectia drumului national este sub un unghi de aprox. 55
0
.
Pentru traversarea drumului national si paraului Borholt s-a proiectat un pasaj avand cu
13 deschideri cu lungimi variabile, lungimea maxima fiind de 44m, rezultand o lungime
totala a suprastructurii de 572m masurata in axul autostrazii.
Din punct de vedere static, pasajul este realizat din grinzi simplu rezemate continuizate pe
trei deschideri prin placa de suprabetonare. Placa de suprabetonare va fi prevazuta cu
articulatii in zonele de continuizare.
fie direct fie indirect, cu coloane cu diametrul 1080 mm. Pentru ambele tipuri
dimensiunile fundatiilor directe respectiv numarul si lungimea coloanelor se vor stabili la
faza urmatoare.
1.50 m.
1/20, cu latimea de 1.50 m si inaltimi variabile intre 6.0 m - 12.0 m.
deschiderilor ce nu depsesc 45 50 m. In alegerea soluiei a stat la baza obinerea de
s fie scazute.
Suprastructura pasajului este alcatuita din 4 grinzi de beton precomprimat cu lungimea
maxima de 43.90m si inaltimea de 2.15m. Conlucrarea grinzilor in transversal se va asigura
prin intermediul placii de suprabetonare.
41
Pasajul va fi prevazut cu parapeti metalici cu nivel de protectie H4b si sistem de iluminat.
Aparatele de reazem sunt din neopren.
racordare.
de protectie.
Canalul va fi deviat si protejat pe zona pasajului.
Ecoduct km 85+775
In conformitate cu cerintele Acordului de mediu emis in data de 2010, in cadrul
proiectului se va realiza o structura peste autostrada (ecoduct) cu latimea de 80m pentru
asigurarea trecerii mamiferelor de talie mare. Ecoductul va fi executat din structuri
metalice din tabla ondulata - profil deschis tip arc (montate in baterie), sau structuri din
beton fundate direct pe radiere din beton armat.
Structurile vor asigura un gabarit pentru fiecare fir de 12.00m orizontal si 5.50m vertical.
Ecoductul va fi amplasat in zona Padurii Magura Branisca, la km 85+775.
PASAJ E PE AUTOSTRADA
Pentru traversarea unor drumuri comunale, de exploatare si agricole s-a adoptat varianta
folosirii structurilor metalice din tabla ondulata.
Structura flexibila este alcatuita din placi de otel ondulat imbinate prin buloane. Utilizarea
acestui tip de structuri asigura eficienta, simplitate si rapiditate in constructie, costuri de
mentenanta reduse.
Otelul utilizat corespunde normelor si standardelor actuale.
Protectia anticoroziva a otelului se face prin aplicarea unui strat de zinc care confera o
protectie catodica protejand otelul in mod electrochimic.
Structurile cu sectiune inchisa sunt asezate pe o fundatie din material granular.
42
Fundaiile structurilor metalice cu sectiune deschisa vor fi realizate in situ din beton
armat.
Pentru fixarea constructiei pe fundatia rigida se vor folosi ancore.
Stratul de fundare, pentru structurile cu sectiune inchisa vor respecta cerintele
standardelor si Caietele de Sarcini ale producatorului.
Finisarea capetelor structurilor se va face dupa caz prin pereere, inierbare pentru
structurile taiate oblic in functie de panta taluzului sau prin utilizarea unor pereti frontali
corelati cu forma structurii.
Pentru rigidizarea capetelor structurilor si pentru sustinerea elementelor de finisare a
taluzului se vor folosi coronamente din beton armat.
Pentru toate elementele de beton armat se va folosi oel clasa S500.
Toate suprafeele de beton in contact cu pamantul vor fi tratate cu un strat de protectie.
Solutiile prevazute pentru pasaje sunt:
- Structura metalica inchisa cu asigurarea gabaritelor drumului traversat;
- Structuri din metal inchise cu separarea sensurilor de circulatie, asigurand gabaritele de
circulatie pe fiecare fir.
Prezentam centralizatorul structurilor metalice proiectate:

Nr Pozitie Km Descriere obiect Gabarit orizontal B Gabarit vertical H
(m) (m)
1 78+227,00 Pasaj pe autostrada peste DC154 11.00m 5.00m
2 83+022,00 Pasaj pe autostrada peste drum agricol 6.00m 5.00m
4 84+710,00 Pasaj pe autostrada peste drum de exploatare 6.00m 5.00m
5 86+335,00 Pasaj pe autostrada peste DC147C 11.00m 5.00m
6 89+375,00 Pasaj pe autostrada peste drum agricol (Anexa 7.5) 6.00m 5.00m
7 90+247,00 Pasaj pe autostrada peste DC146A (Anexa 7.6) 11.00m 5.00m

In anexe sunt prezentate cotele talveg aria bazinului si debitele acolo unde acestea sunt obtinute din
documentatia INGHA.
43

11. Studiul hidraulic
Studiul hidraulic are drept scop determinarea regimului de scurgere a unui curs de
apa si caracteristicilor sale principale care pot influenta stabilitatea malurilor in vecinatatea
cailor de comunicaii si debuseul podurilor sau podeelor la traversarea cursurilor de apa.
Principalele caracteristici hidrologice ce intervin in proiectare sunt:
nivelul maxim nregistrat;
coeficienii de rugozitate in albia minora si in cea majora;
pantele suprafeei libere a apei si vitezele corespunztoare debitelor caracteristice;
evoluia morfologica a albiei minore, prin care se poate urmri tendinta de erodare a
malurilor sau de formare a pragurilor;
regimul de iarna al cursului de apa cu zonele de formare a zavoaielor, frecventei
acestora, grosimii podului de gheata, curgerii gheurilor etc;
regimul de depuneri si afuieri ale albiei, pentru stabilirea soluiilor de regularizare si
consolidare a albiei.
Pentru amplasarea si proiectarea lucrrilor de aparari locale elementele strict
necesare sunt:
debitele maxime cu asigurarile impuse de clasa de importanta a cailor de
comunicaie sau podurilor;
nivelurile de asigurare si nivelul mediu;
rugozitatea determinata pentru sectorul cursului de apa ce se studiaza.
La determinarea debitelor maxime corespunztoare asigurarii de calcul, se tine
seama de prevederile STAS-urilor si normativelor in vigoare.
Studiul hidrologic elaborat in 2007 a fost analizat, reactualizat si completat pentru
traseul actual de Administraia Naional Apele Romne - Institutul Naional de Hidrologie i
Gospodrire a Apelor .
3.4.2 Bazine hidrografice cu suprafee mai mici de 10km
z

Pentru suprafee mai mici de 10 km
2
s-au calculat bazinele hidrografice si debitele
conform metodologiei in vigoare, cu formulele de calcul generic al debitului maxim. S-a fcut
delimitarea bazinelor, aria lor in km
2
, lungimea parcursa de pictur de ploaie si diferena de
nivel. Formulele se bazeaza pe folosirea intensitatii maxime (i
1%
) a ploii de calcul cu
probabilitatea de 1% raportata la unitatea de timp si pe coeficientul de scurgere evaluat
funcie de panta bazinului, modul de folosire a terenului, textura solului si gradul de
acoperire cu vegetatie. Delimitarea bazinelor si caracteristicile acestora sunt prezentate in
Planul de situatie cu bazine hidrografice".
Formulele folosite sunt cele prevzute in standardele si instruciunile de calcul in
vigoare elaborate de INHGA.
Se determin suprafeele bazinelor de recepie i pe baza acestora se calculeaza
debitele cu probabilitatea de depire de 2% conform "Instruciunilor pentru calculul scurgerii
maxime n bazine mici" elaborat de INHGA.
Calculul se poate aplica pentru versani, vi i ruri mici unifilare sau pentru teritorii
delimitate de o lucrare care traverseaz spaii hidrografice ce pot constitui bazine de
recepie ale ploilor sau atunci cnd nu se dispune de date directe nregistrate privind
scurgerea apelor. Determinarea debitelor maxime de calcul se face n funcie de factorii
principali: intensitatea ploilor toreniale de calcul i caracteristicile fizico - geografice ale
44
bazinului de recepie n care se formeaz scurgerea, fiind necesare urmtoarele date de
baz :
F - suprafaa bazinului de recepie
Iv - panta medie a versantului
Lv - lungimea medie versant
Ia - panta medie a albiei
La - lungime medie albie
Ip - intensitatea ploii
Pentru calculul debitelor maxime cu probabilitatea de depire de 2% pentru bazine
de recepie de pn la 10 km
2
se va folosi metoda raional de tip genetic, cu intensitatea
medie a ploii de calcul conform STAS 9470 - 73.
Metoda raional de tip genetic este folosit de I.N.H.G.A. pentru elaborarea studiilor
hidrologice privind determinarea debitelor maxime cu probabilitatea de depire de 2%
pentru principalele cursuri de ap intersectate de drum.
Calculul s-a facut cu programul HEC-RAS si AUTODESK CIVIL 3D in doua ipoteze:
I. Regim neamenajat- fara amplasarea lucrarilor cuprinse in acest proiect
II. Regim amenajat cu amplasarea autostrazii si a digurilor de aparare a acestei.
In cazul regimului amenajat s-au studiat doua variante :
1. Cu ridicarea liniei rosii peste cota de inundabilitate si protejarea piciorului taluzului dinspre
Mures cu pereu de beton caz in care autostrada se va constitui in dig si va proteja
zonele de dincolo de aceasta.
2. Cu coborarea liniei rosii si realizarea unui optim din punct de vedere economic si protejarea
zonelor joase ale autostrazii cu diguri .
11.2. Modelarea matematic a curgerii cu HEC-RAS
HEC-RAS care este unul din cele mai cunoscute i utilizate pachete de programe, privind
analiza sistemelor hidrografice. Modelul poate efectua calculul suprafeei libere a apei n
micare permanent, gradual-variat pe ruri n regim natural sau n canale construite.
Prelucrarea datelor pentru HEC-RAS se face n GIS cu ajutorul programului Civil 3D,
unde se deseneaz talvegul pornind din amonte spre aval, se definesc malurile, direcia de
curgere, profilele transversale i rugozitatea pentru fiecare profil [101].
11.2.1. Formularea matematic a hidrodinamicii cursurilor de ap
HEC-RAS folosete urmtoarele ecuaii:
8. de continuitate;
9. de conservare a energiei;
10. de conservare a impulsului;
- ecuaia Manning.
45
Ecuatiile de baza ale algoritmului de calcul:
Suprafaa libera a apei este calculata de la un profil la altul rezolvnd ecuaia (1) a energiei
printr-o rutina iterativa numita metoda pasului standard. Ecuaia energiei (Bernoulli) este
scrisa dupa cum urmeaza

yi , y
2
- adancimea apei in seciunile transversale;
Zi , z
2
- cota radierului in albia minora;
Vi , v
2
- vitezele medii;
i
'
2
- coeficientul lui Coriols;
g - acceleraia gravitaionala;
h
e
- pierderea de energie.
Pierderea de energie intre doua seciuni este compusa din pierderi de sarcina si pierderi de
contractie sau expansiune.
Relaia pentru pierderile de energie este:

Unde:
-L - lungimea ponderata a sectorului;
-Sf - panta frecrilor intre doua seciuni (panta pierderilor de energie);
-c - coeficientul de pierderi prin expansiune sau contractie;
Lungimea ponderata se calculeaza cu:

unde:
- Llab, Lch, L rab = lungimile sectorului de rau in albia majora stanga, minora, majora
dreapta; iar
- Q lab , Qch , Qrab = media aritmetica a debitelor in majora stanga, minora, majora dreapta.
Modul de lucru folosit in HEC-RAS este sa imparta scurgerea din albie folosind cele n valori
indicate la seciunile transversale ca baza pentru impartire
46
Modulul de debit este calculat pentru fiecare subdiviziune cu urmatoarea relaie din ecuaia
lui Manning:

unde:
k - coeficient de scurgere modul de debit;
n - rugozitatea pentru un sector (subdiviziune);
A - aria unui sector( subdiviziune);
R - raza hidraulica pentru un sector.
Programul in sumeaza toate modulele de debit pentru a obine un modul de debit pentru
albia majora stanga, dreapta si albia minora.
Cota suprafeei libere a apei ntr-un profil transversal este determinata prin rezolvarea
iterativa a ecuaiilor de mai sus.
Presupune o cota a suprafeei libere a apei la profilul amonte (sau aval) la regim supercritic;
Funcie de cota presupusa calculeaza modulul de debit total si inaltimea cinetica;
Cu valorile de la pasul (b) calculeaza S
f
si rezolva ecuaia (2) pentru h
critic

Compara WS
2
calculata cu cea presupusa la pasul (a) si repeta paii (a)-(e) pina cind obine
o diferena de maximum 0,003m sau toleranta definita de utilizator.

Date de intrare, condiii limit,
47

date obinute:

Descrierea albiilor compuse ale rului prin profiluri transversale (cote - lime albie cumulat
n funcie de un reper fix);
Chei limnimetrice n profilul de calcul amonte (pentru regim supercritic), n profilul de calcul
aval (pentru regim subcritic) n profilul de calcul amonte i aval (pentru regim mixt);
Debite maxime de calcul n funcie de probabilitile de depire;
Coeficieni de rezistena (rugozitate) a albiilor compuse;
48
Caracteristicile lucrrilor hidrotehnice i de traversare situate n albie.
Principalele date oferite de program sunt:
Caracteristicile hidraulice analitic i grafic privind niveluri (cote de ap), adncimi, limi la
oglinda apei, seciuni de scurgere i viteze medii n albia minor i n albiile majore etc.
Redarea grafic a profilelor transversale i profilul longitudinal 3D cu pozarea nivelelor,
epura vitezelor i alte date de interes pentru studiul nostru de asemenea poate furniza
transportul solid per au sau vale torentiala..
Pentru modelarea hidraulica s-au cerut si obtinut urmatoarele date de la Administraia
Bazinala de Apa Mures:
- zonele inundabile pe raul Mures
- limitele de inundabilitate pentru debitele cu asigurarea de 1% (acestea au fost luate din
studiul de fezabilitate pus la dispozitie de CNADNR antreprenorului dupa adjudecarea
contractului)
Cu aceasta curba suprafetei libere 1% am calibrat modelul cu podurile existente si digurile
ridicate de atreprenor in cadrul studiului topographic.
S-a refacut calculul cu influenta autostrazii si inaltarii digurilor dupa cum a fost descries in
paragraful preceden aceste curbe rezultate cu probabilitatea 1% si 2 % sunt prezentate in
planul nr.1
11.2.2. Simulri numerice pentru debite cu diferite probabilitti de depsire
Se import modelul n format *.geo obtinut cu Civil 3D, aducnd astfel n mediul de lucru
geometria albiei (fig. 11-14) i atribuindu-i unitile de msur adecvate.

Fig. 11-14 Importul datelor din GIS
Structurile hidrotehnice se introduc n HEC-RAS n modulul de definire a geometriei.
Ax-4 (3)
30.92
30.64
30.34
30.14
27.66
27.21
26.92
26.45
25.78
24.92
24.25
23.28
22.47
21.61 20.36
19.49
18.42
17.97
17.63
17.06
16.59 15.46
14.92
14.42
12.92
12.07
11.72
11.04
10.32
9.92
9.67
9.42
9.14
8.88
8.81
8.56
7.75
6.71
6.10
5.98
5.89
5.44
5.09
4.54
4.36
3.95
3.59
0.92
0.83
0.57
0.25
0.00
A
x
-
4

(
3 )
49
Dac se opteaz pentru un regim permanent de miscare, se introduc urmtoarele conditii la
limit:
11. n amonte se introduc debitele cu diverse probabilitti de depsire;
12. n aval panta raului asimilata cu panta talvegului.
Simularea numeric se poate realiza pentru orice regim de curgere: lent, rapid i mixt.

Fig. 11-23 Perspectiva 3D a tronsonului analizat
n figura 11-23 este reprezentat perspectiva 3D a tronsonului analizat, ca rezultat al
aplicrii programului HEC-RAS. In modulul Ras Mapper se obtine intersectia dintre suprafata
30.92
30.64
30.42
30.34
30.14
27.66
27.21
26.90
26.78
26.45
26.30
25.43
24.68
24.42
23.93
23.42
22.92
22.47
21.61
21.43
20.92
20.65
20.46
20.36
20.24
19.95
19.49
18.73
17.97
17.63
17.32
16.92
16.59
15.65
15.22
14.72
12.42
12.07
11.72
11.44
10.32 9.92
9.54
9.27
8.96
8.81
8.42
7.75 6.58
6.10
5.98
5.82
5.44
5.09
4.54 4.15
3.36 0.92 0.83 0.42
0.25
MURES3 Pl an: Pl an 01 10/22/2013
Legend
WS PF 1
Ground
BankSta
50
ternului si suprafata apei pentru asigurarea de 1%.

In planse este reprezentata suprafata apei pentru ipoteza terenului natural fara nici o
interventie care s-a comparat cu suprafata cu probabilitatea de 1% furnizata de Apele
Romane pentru calibrarea modelului si a coeficientilor Chezy pentru albia minora si albia
majora. Pentru constructia autostrazii s-a determinat de asemenea suprafata apei tinandu-
se cont de rambleul autostrazii care devine dig de aparare pentru zonele din spatele
acesteia. Pentru podetele si podurile amplasate pe autostrada se va face un calcul pentru
fiecare tanandu-se cont de bazinul si debitul de apa al fiecarui rau sau torent si bazinul
acestuia.
Calculul debitelor de apa meteorice, conform STAS 1846 -2 90.

12. Lucrari de mediu
Sisteme de protectie impotriva zgomotului
Pe traseul autostrazii au fost prevazute amenajari pentru protectia impotriva zgomotului cu panouri
fonoabsorbante cu inaltimea de 2.5m, dupa cum urmeaza:
Aplicabilitate protectie antifonica
Stanga Dreapta
51
1 km80+130 -- km80+230 100 1 km80+050 -- km80+250 200
2 km91+450 -- km91+550 100 2 km83+600 -- km83+750 150
3 km95+800 -- km96+000 200 3 km84+150 -- km84+300 150
4 km96+200 -- km96+310 110 4 km84+550 -- km84+650 100
5 km98+120 -- km99+000 880 5 km88+500 -- km88+600 100
6 km89+300 -- km89+500 200
Total (m) 1390 Total(m) 900

Bazine decantoare si separatoare de hidrocarburi
Separatoarele de hidrocarburi prefabricate au fost prevazute pentru toate locatiile de deversare a
apelor pluviale colectate de sistemul de santuri al autostrazii in cursurile de apa permanenta, cu
conditia ca lungimea de colectare a santurilor sa fie mai mare de 300m.
Bazinele de retentie proiectate sunt prevazute cu vegetatie fitoepuratoare pentru epurarea naturala
a apelor deversate.

Ecoduct km 85+775
In conformitate cu cerintele Acordului de mediu emis in data de 2010, in cadrul proiectului se va
realiza o structura peste autostrada (ecoduct) cu latimea de 80m pentru asigurarea trecerii
mamiferelor de talie mare. Ecoductul va fi prevazut cu damb de pamant inierbat pentru diminuarea
zgomotului. Ecoductul va fi amplasat in zona Padurii Magura Branisca, la km 85+775.
Aceasta este considerata ca fiind o solutie secundara pentru mentinerea conectivitatii. Solutiile
secundare de asigurare a permeabilitatii mamiferelor de talie mare, sunt legate in special de
eliminarea posibilitatii de creare a fenomenului de gatuire sau chiar de incurajare a braconajului,
astfel incat sa se asigure suficiente posibilitati de traversare a zonei. Zonele afectate temporar vor fi
reabilitate ecologic si va fi mentinuta vegetatia specifica in zona.

12.1 Proprietati materiale si finisaje
n vederea inerii sub control a materialelor sau produselor care se introduc n Lucrrile de
Construcie, Antreprenorul va aplica sisteme de control diferite, in funcie de tipul de material/
produs.
Exist dou mari categorii de materiale/produse care intr n oper i anume:
materiale/produse comerciale fabricate i vndute de furnizori. n cazul acestora, se va
monitoriza verificarile asupra faptului c materialele/produsele sunt cele cerute sau permise
prin Specificaii i c materialul livrat corespunde cu cel ce s-a comandat;
52
materiale/produse necomerciale provenite din surse proprii ale Antreprenorului, conforme
cu Specificaiile tehnice ale proiectului. Se va verifica n acest caz dac partea din Planul de
Control Calitate Verificari si Incercari (PCCVI) include, pe lng cerinele specifice de
Management i Control ale calitii impuse prin contract, i documentele de control ale
calitii, ca document separat.
Tinerea sub control a materialelor/ produselor pe timpul executiei lucrarilor
Pentru monitorizarea inerii sub control a materialelor/produselor pe timpul execuiei lucrrilor, se
va aciona conform celor prevazute in PCCVI-propus de Antreprenor.
Pentru a se asigura c materialele furnizate i respectiv produsul final rezultat prin ncorporarea
acestora in Lucrari sunt conforme cu cerinele specificate, Antreprenorul va implementa un sistem
corespunztor i efectiv de control al materialelor, care s permit :
verificarea aprovizionrii numai de la furnizorii aprobai, pe baza de documente de origine i
de calitate;
verificarea documentaiei de nsoire a materialelor aprovizionate n antier i verificarea
existenei testelor i rezultatelor acestora, cerute pentru fiecare faz de utilizare a
materialelor.
verificarea conformitii materialelor/produselor cu cerinele stabilite prin specificaii;
intervenia prompt, prin identificare, izolare i inlaturare, a materialelor/produselor non-
conforme;
verificarea modului de depozitare, transport, punere n opera i testare a
materialelor/produselor din punctul de vedere al respectrii Specificaiilor Tehnice i
instruciunilor Consultantului;
organizarea activitatii de laborator n vederea verificrii materialelor care vor fi puse n
oper, n virtutea prevederilor din ,,Procedura din 11/03/2010 privind evaluarea
laboratoarelor de analiz i ncercri n activitatea de construcii n vederea autorizrii
publicata in MOF nr. 187-24/03/2010 i bazat pe prevederile standardelor SR EN ISO/CEI
17025:2005/AC:2007 Cerine generale pentru competena laboratoarelor de ncercri i
etalonri.
Materiale, elemente de constructii, instalatii
Materialele care se vor introduce n lucrrile permanente vor proveni de la furnizori acreditai,
acceptati , testate intern i inute sub control pn la intrarea n cadrul activitii de proces n
antier.
Regulamenul pentru certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii aprobat
prin HG 766/1997 versiunea actualizata, stabileste cadrul legislativ al actiunii de certificare de
conformitate a calitatii produselor folosite in constructii.
Certificarea calitatii produselor folosite in constructii se efectueaza prin grija producatorului in
conformitate cu metodologia si procedurile stabilite pe baza legii de catre organisme de cercetare.
La lucrarile de constructii nu se vor utiliza produse fara certificarea calitatii lor, care sa asigure nivelul
de calitate corespunzator cerintelor stabilite in contracte.
53
Conform HG 766/97 versiunea actualizata, producatorii si furnizorii de produse folosite in
constructii-materiale , echipamente si echipamente, constructii-instalatii au urmatoarele obligatii si
raspunderi:
a) sa solicite organismelor de certificare acreditate efectuarea certificarii de conformitate pentru
produsele folosite n constructii, fabricate sau livrate spre a fi utilizate la :
constructiile din categoria de importanta exceptionala sau deosebita;
lucrarile publice finantate din bugetul de stat sau din fonduri europene;
lucrarile la care utilizarea acestor produse conditioneaza realizarea cerintelor esentiale,
indiferent de categoria de importanta a acestora
b) sa furnizeze organismelor de certificare acreditate toate datele si informatiile necesare privitoare
la unitatile producatoare si la produsele pentru care au solicitat certificarea de conformitate: date de
identificare, descriere, caracteristici, domenii si conditii de utilizare, date privind controale si
ncercari efectuate;
c) sa faciliteze si sa asigure organismelor de certificare acreditate conditiile necesare pentru
desfasurarea tuturor activitatilor legate de actiunea de certificare de conformitate a calitatii
produselor folosite n constructii, si anume:
examinarea si evaluarea unitatii producatoare, sub aspectul dotarii, al experientei, al
stapnirii proceselor de fabricatie, controalelor si ncercarilor privind calitatea produselor,
precum si al existentei sistemului propriu de conducere si de asigurare a calitatii;
identificarea produselor supuse certificarii de conformitate, sub aspectul caracteristicilor de
performanta;
efectuarea operatiunilor de control, verificare, ncercare si supraveghere n timp, aferente
proceselor de fabricatie si calitatii produselor supuse certificarii de conformitate;
d) sa efectueze toate operatiunile de control si ncercare a produselor supuse certificarii de
conformitate, ce le revin conform sistemelor de certificare adoptate;
e) sa emita declaratia de conformitate pentru produsele livrate, corespunzatoare domeniului de
utilizare si conditiilor prevazute de prezentul regulament, asigurnd competenta tehnica si
probitatea profesionala ale personalului propriu implicat n operatiunile aferente certificarii de
conformitate prin sistemul declaratiei proprii;
f) sa evalueze, periodic sau la solicitarea factorilor interesati, si sa mentina modul de asigurare a
calitatii produselor pentru care au dat declaratie de conformitate;
g) sa raspunda solidar cu executantii lucrarilor de constructii, conform legii, pentru viciile ascunse ale
acestor lucrari, cauzate de calitatea necorespunzatoare a produselor folosite n constructii, furnizate
si puse n lucrare, cu respectarea indicatiilor si conditiilor speciale stabilite de fabricanti sau de
furnizori.
Cerinte de calitate pentru materialele aprovizionate
Controlul calitii lucrrilor de constructii constituie o component a sistemului calitii sistem
stabilit n conformitate cu prevederile Legii nr. 10 din 1995 prin care se exercit controlul n toate
componentele acestuia, n scopul prevenirii sau limitrii riscurilor tehnologice ce pot i care pot pune
54
n primejdie sau afecta negativ viaa, sntatea, mediul nconjurtor sau pot cauza pierderi materiale
unor persoane, entiti sau societii, n parte sau n ansamblul ei.
Asigurarea cerintelor de calitate ale constructiilor pe durata realizarii lucrarilor constituie o obligatie
a participantilor la procesul de executie si este conditionata ata de calitatea materialelor si a
elementelor de constructie inglobate in lucrare , cat si de calitatea executiei.
In acest scop Antreprenorul se va ingriji pentru :
aprovizionarea cu materiale si elemente de constructii de buna calitate (conform art. 8 din
legea 10/1995) insotite de documente de certificare (certificat sau declaratie) de
conformitate sau agrement tehnic pentru noi produse si procedee.
verificarea calitatii materialelor si elementelor de constructii atat la primirea acestora in
depozitele din baza de productie cat si la punctele de lucru , inaintea punerii in opera.
Comisiile de Receptie care verifica calitatea produselor produselor la primirea in depozit vor avea in
componenta personal tehnic autorizat ( Responsabilul cu Aprovizionarea, Controlor Tehnic de
Calitate, etc. ) in functie de structura organizatorica aprobata de antreprenor.
Operatiile de verificare a calitatii materialelor si elementelor de constructii sosite la depozitele din
santiere se efectueaza de regula, prin sondaj, pe loturi si sortimente, iar pentru laminatele din otel,
inclusiv pe sarje si constau, in principal, din masuratori, probe de laborator pentru determinarea
caracteristicilor fizico-mecanice si chimice si examinarea conditiilor de aspect.
Rezultatele verificarilor si determinarilor se compara cu :
a. Prevederile contractului sau subcontractului referitor la cerintele de calitate;
b. Prevederile documentelor de calitate care insotesc materialele emise de furnizor:
Certificat sau declaratie de conformitate;
Agrement tehnic pentru materialele noi;
Buletine de Analiza
c. Prevederile prescriptiilor tehnice ale proiectelor de executie si ale caietelor de sarcini daca
prin acestea se prevad conditii speciale de verificare.
Constatarile Comisiei de Receptie a marfurilor se vor consemna in Registrul pentru receptia
calitativa a materialelor, prefabricatelor si elementelor de constructii, instalatii, inainte de
introducerea acestora in lucrare.
Pentru materialele care conditioneza asigurarea rezistentei de ansamblu si stabilitatea constructiilor,
sefii punctelor de lucru vor cere eliberarea ,,Certificatelor de garantie pentru calitatea materialelor
livrate.
Acest document va fi predat Beneficiarului impreuna cu celelalte documente care atesta executia
lucrarilor in vederea intocmirii cartii tehice a cosntructiei.
La punctele de lucru , inaintea punerii in opera, fiecare sef de punct de lucru, are obligata de a
efectua verificarea calitatii materialelor, corespondenta acesteia cu prevederile contractului,
documentelor de certificare de conformitate emis de furnizor, prescriptiile tehnice, proiectului sau
caietelor de sarcini.
55
In cazul constatarii unor defecte ale produselor se va intocmi documentul ,,Nota de refuz la receptia
calitativa a produselor.
Produsul cu defect va fi pastrat in custodie la dispozitia furnizorului in vederea remedierii sau
inlocuirii acestuia.
La preluarea de la furnizor a utilajelor, echipamentelor si instalatiilor tehnologice (independente sau
cu montaj) se va verifica starea tehnica a acestora precum si existenta documentelor de atestare a
calitatii acestora care consta din:
Verificarea existentei ,,Cartii tehnice a produselor, ,,Certificatului de conformitate sau
,,Agrementului Tehnic pentru produse noi.
Verificarea existentei documentelor continand regulile de montaj si de punere in functiune a
utilajelor unicate de mare complextitate care se asambleaza la locul de instalare si la care nu
se pot face probe complete, documente care trebuie elaborate cu acordul Beneficiarului.
Asigurarea asistentei tehnice din parte unitatii producatoare in vederea montarii, probarii,
punerii in functiune si predarii in exploatare a utilajelor si instalatiilor complexe care se
asambleaza si se probeaza la final la locul de instalare;
Verificarea existentei partilor componenete ale utilajelor, a pozitiei acestora si a
racordurilor, precum si controlul starii fizice a ansamblelor si subansamblelor , a utilajelor si
instalatiilor tehnologice, a aparatelor preluate de la furnizor.
Receptia materialelor, fabricatelor si semifabricatelor inaintea punerii in opera, respectiv
verificarea calitatii si dimensiunile acestora, corespondenta cu datele inscrise in
documentele de atestare a calitatii emise de furnizor si a prescriptiilor tehnice.
Verificarea caracteristicilor tehnice inscrise pe echipamente utilaje si instalatii ,,Cartii
Tehnice a produsului, a ,,Certificatului de conformitate si ,,Agrementului Tehnic. In cazul
lucrarilor de montaj utilaje si echipamente tehnologice, executantul lucrarii de montaj va
avea in vedere urmatoarele:
o Receptionarea calitativa a lucrarilor (elementelor) preluate, in cazul; in care acestea vor
deveni ulterior ascunse sau inaccesibile prin inglobarea lor in elementele de constructii.
Funcionarea unui sistem eficient de verificare i ncercare face obiectul unui ansamblu de msuri
tehnice i organizatorice pentru a se asigura c :
nu pot fi aprovizionate produse / componente neconforme cu specificaiile
n cadrul fluxului de realizare a lucrarilor produsele aprovizionate depistate ca neconforme
sunt izolate, analizate i dispuse n consecin;
la recepie, nu sunt admise dect materii prime, utilaje, materiale i componente conforme
cu documentaia aferent.
Dup aprovizionare, marfa ( furniturile ) este recepionat cantitativ i din punct de vedere al
integritii de ctre gestionar i este depozitat provizoriu n zone special desemnate.
n funcie de prevederile normei de produs pentru respectivul produs/echipament i / sau a normei
de recepie, se procedeaz la verificarea i ncercarea produselor n spe.
Documentele mai sus mentionate (standard, normativ, specificaie, norm de recepie, pccvi)
definesc tipul i ponderea verificarilor i ncercrilor, precum i criteriile de acceptabilitate.
56
Dup realizarea programului de verificari i ncercri, produsul aprovizionat se poate gsi n una din
urmtoarele situaii :
este conform cu documentaia, n acest caz, se procedeaz la recepionarea i depozitarea
acestuia;
este neconform cu documentaia, n acest caz, n funcie de circumstane, se procedeaz
astfel :
a. dac materialul sau elementul de constructie prezint abateri de la specificaii care o fac
inutilizabil n procesele de executie ale lucrarii se respinge recepia, se depoziteaz
marfa n zone special desemnate i se anunt furnizorul;
b. dac materialul sau elementul de constructie prezint abateri de la specificaii, dar poate
fi utilizat, se ntocmete Derogare la recepie , n functie de rezultatul derogrii (
aprobare / respingere ), acesta se recepioneaz sau se respinge.
Un material sau element de constructie nu poate fi promovat pe fluxul de realizare a unei lucrari de
constructie fr ca verificarea i ncercarea la recepie s nu se fi ncheiat cu rezultatul admis.
n vederea urmririi bunei desfurri a proceselor de execuie a lucrarilor de constructii, se
selecteaz parametrii definitorii sau caracteristicile semnificative. Prin controlarea acestora, se
urmrete restrngerea intervalului de variaie al caracteristicilor fizico-mecanice i obinerea de
constructii cu caracteristici ncadrate n clasele de calitate prevzute n documentaie.

ANEXA 1
TABEL CALCULE PENTRU ASIGURAREA 1%
Reach
River
Sta Profile
Q
Total
Min Ch
El
W.S.
Elev
Crit
W.S.
E.G.
Elev E.G. Slope
Vel
Chnl Flow Area
Top
Width
Froud
e #
Chl
(m3/s) (m) (m) (m) (m) (m/m) (m/s) (m2) (m)
Ax-1 31.44 1% 2650 173.91 184.2 176.27 184.23 0.000062 0.87 5470.7 825.57 0.09
Ax-1 31 1% 2650 173.81 184.16 184.2 0.000081 0.94 5887.33 864.87 0.1
Ax-1 30.5 1% 2650 173.74 184.07 184.14 0.000146 1.23 4010.01 942.53 0.13
Ax-1 30 1% 2650 173.6 183.97 184.06 0.000176 1.33 1999.21 237.95 0.15
Ax-1 29.5 1% 2650 173.5 183.67 183.9 0.000562 2.14 1237.53 169.67 0.25
Ax-1 29 1% 2650 173.4 183.58 177.26 183.67 0.000273 1.38 2035.96 423.41 0.17
Ax-1 28.85 Bridge
Ax-1 28.5 1% 2650 173.31 183.42 183.5 0.000238 1.33 2237.5 523.63 0.16
Ax-1 28 1% 2650 173.23 183.28 183.38 0.000269 1.39 1952.09 363.96 0.17
Ax-1 27.5 1% 2650 173.13 183.15 183.24 0.000265 1.37 2112.97 425.95 0.17
Ax-1 27 1% 2650 172.99 182.93 183.08 0.000368 1.73 1804.94 388.6 0.21
Ax-1 26.5 1% 2650 172.8 182.87 176.47 182.94 0.000167 1.18 3424.62 827.22 0.14
Ax-1 26.15 Bridge
Ax-1 26 1% 2650 172.68 182.49 182.58 0.000301 1.4 4142.08 1150.36 0.18
Ax-1 25.5 1% 2650 172.56 182.39 182.46 0.000186 1.23 3508.49 781.03 0.15
Ax-1 25 1% 2650 172.48 182.31 182.38 0.000139 1.16 3580.48 827.94 0.13
Ax-1 24.5 1% 2650 172.39 182.26 182.31 0.000109 1.04 3395.24 715.55 0.12
Ax-1 24 1% 2650 172.27 182.15 182.24 0.000195 1.36 2290.31 634.82 0.15
57
Ax-1 23.5 1% 2650 172.17 182.07 182.14 0.000172 1.23 2631.78 616.36 0.14
Ax-1 23 1% 2650 172.03 181.9 182.02 0.00034 1.6 2992.3 779.5 0.2
Ax-1 22.5 1% 2650 171.9 181.71 181.83 0.000406 1.55 2233.94 756.57 0.21
Ax-1 22 1% 2650 171.72 181.51 181.63 0.000405 1.55 2035.77 739.02 0.21
Ax-1 21.5 1% 2650 171.58 181.34 181.45 0.000328 1.45 2712.25 1019.44 0.19
Ax-1 21 1% 2650 171.3 181.14 181.26 0.000403 1.55 2368.24 831.96 0.21
Ax-1 20.5 1% 2650 171.13 181.02 175.28 181.11 0.000216 1.28 2685.85 669.45 0.16
Ax-1 20.1 Bridge
Ax-1 20 1% 2650 170.93 180.74 180.89 0.000411 1.76 3125.81 747.11 0.22
Ax-1 19.5 1% 2650 170.78 180.22 180.53 0.001294 2.57 2286.05 717.33 0.36
Ax-1 19 1% 2650 170.68 179.87 180.06 0.000622 1.97 2003.47 809.61 0.26
Ax-1 18.5 1% 2650 170.57 179.56 179.74 0.000678 1.88 1574.37 355.42 0.27
Ax-1 18 1% 2650 170.48 179.4 179.5 0.000291 1.4 2681.26 703.13 0.18
Ax-1 17.5 1% 2650 170.37 179.29 179.37 0.000211 1.27 3198.85 798.48 0.16
Ax-1 17 1% 2650 170.24 179.22 179.28 0.000137 1.1 5056.95 1069.49 0.13
Ax-1 16.5 1% 2650 170.11 179.12 179.19 0.000203 1.26 3431.52 993.06 0.15
Ax-1 16 1% 2650 170.01 179.01 179.09 0.000214 1.27 3247.89 660.52 0.16
Ax-1 15.5 1% 2650 169.85 178.89 178.98 0.000227 1.3 2658.73 546.99 0.16
Ax-1 15 1% 2650 169.7 178.8 178.87 0.000192 1.22 4235.01 959.31 0.15
Ax-1 14.5 1% 2650 169.52 178.43 178.67 0.001035 2.21 2238.67 1093.84 0.32
Ax-1 14 1% 2650 169.34 178.1 178.29 0.00053 1.94 2611.51 1055.29 0.24
Ax-1 13.5 1% 2650 169.1 177.91 178.04 0.000406 1.59 2613.78 1129.41 0.21
Ax-1 13 1% 2650 168.93 177.8 177.88 0.000226 1.3 3439.24 1302.75 0.16
Ax-1 12.5 1% 2650 168.84 177.69 177.77 0.000215 1.27 3554.08 1092.91 0.16
Ax-1 12 1% 2650 168.68 177.5 177.62 0.000403 1.55 2263.43 696.25 0.21
Ax-1 11.5 1% 2650 168.54 177.4 177.48 0.000184 1.22 3103.89 1171.82 0.15
Ax-1 11 1% 2650 168.4 177.29 177.37 0.00023 1.29 3928.87 1166.58 0.16
Ax-1 10.5 1% 2650 168.22 177.01 177.18 0.000757 1.85 2552.6 905.97 0.27
Ax-1 10 1% 2650 168.01 176.8 176.89 0.000383 1.46 5246.23 1866.37 0.2
Ax-1 9.5 1% 2650 167.83 176.34 176.56 0.001332 2.15 3421.12 1969.19 0.35
Ax-1 9 1% 2650 167.56 175.98 176.12 0.000554 1.69 3671.61 1971.7 0.24
Ax-1 8.5 1% 2650 167.38 175.75 171.37 175.87 0.000449 1.63 4668.86 1870.62 0.22
Ax-1 8.2 Bridge
Ax-1 8 1% 2650 167.22 175.57 169.85 175.64 0.000186 1.23 2752.18 1029.89 0.15
Ax-1 7.8 Bridge
Ax-1 7.5 1% 2650 167.04 175.15 175.35 0.000731 2.01 1867.1 903.24 0.28
Ax-1 7 1% 2650 166.9 174.85 175.03 0.000544 1.89 2366.78 804.24 0.24
Ax-1 6.5 1% 2650 166.76 174.7 174.8 0.000319 1.49 5644.14 1523.87 0.19
Ax-1 6 1% 2650 166.52 174.36 174.55 0.000836 2.17 4889.9 1169.4 0.3
Ax-1 5.5 1% 2650 166.36 173.93 174.09 0.000976 2.05 5425.3 1683.14 0.31
Ax-1 5 1% 2650 166.25 173.64 173.73 0.000494 1.52 6755.84 2000 0.22
Ax-1 4.5 1% 2650 166.12 173.48 173.55 0.000263 1.28 7189.69 2000 0.17
Ax-1 4 1% 2650 165.96 173.33 173.41 0.000314 1.34 7069.51 2000 0.18
Ax-1 3.5 1% 2650 165.81 173.04 173.17 0.000756 1.74 4675.82 1159.56 0.27
Ax-1 3 1% 2650 165.69 172.76 172.88 0.000451 1.6 4131.58 1126.19 0.22
58
Ax-1 2.5 1% 2650 165.5 172.49 172.62 0.000604 1.67 4546.4 1543.9 0.25
Ax-1 2 1% 2650 165.42 172.28 172.37 0.000382 1.45 5626.68 1657.35 0.2
Ax-1 1.5 1% 2650 165.32 172.03 172.15 0.000539 1.61 4937.14 1483.92 0.23
Ax-1 1 1% 2650 165 172.03 172.05 0.000062 0.55 8252.34 2278.97 0.08
Ax-1 0.5 1% 2650 165.15 171.91 171.98 0.000333 1.35 6501.34 1467.53 0.19
Ax-1 0 1% 2650 165 171.76 167.31 171.82 0.0003 1.27 7597.74 1371.38 0.18

TABEL CALCULE PENTRU ASIGURAREA 2%

River
Sta Profile
Q
Total
Min Ch
El
W.S.
Elev
Crit
W.S. E.G. Elev
E.G.
Slope
Vel
Chnl
Flow
Area
Top
Width
Froude
# Chl
(m3/s) (m) (m) (m) (m) (m/m) (m/s) (m2) (m)
Ax-1 31.44 2% 2290 173.91 183.5 176.06 183.53 0.00006 0.81 4910.92 788.13 0.09
Ax-1 31 2% 2290 173.81 183.47 183.5 0.000078 0.89 5293.73 848.91 0.1
Ax-1 30.5 2% 2290 173.74 183.38 183.45 0.000142 1.15 3429.93 738.23 0.13
Ax-1 30 2% 2290 173.6 183.29 183.37 0.000168 1.25 1838.68 232.62 0.14
Ax-1 29.5 2% 2290 173.5 183.01 183.22 0.000515 2.03 1129.82 157.38 0.24
Ax-1 29 2% 2290 173.4 182.9 176.94 182.99 0.000296 1.33 1765.77 379.21 0.18
Ax-1 28.85 Bridge
Ax-1 28.5 2% 2290 173.31 182.73 182.81 0.000256 1.28 1915.67 434.5 0.17
Ax-1 28 2% 2290 173.23 182.59 182.68 0.000283 1.34 1715.78 318.17 0.18
Ax-1 27.5 2% 2290 173.13 182.48 182.56 0.000188 1.29 1890.93 300.31 0.15
Ax-1 27 2% 2290 172.99 182.29 182.43 0.000366 1.64 1579.43 318.93 0.2
Ax-1 26.5 2% 2290 172.8 182.23 176.2 182.29 0.000155 1.13 2911.74 753.65 0.13
Ax-1 26.15 Bridge
Ax-1 26 2% 2290 172.68 181.91 182 0.000285 1.34 3511.67 1012.25 0.18
Ax-1 25.5 2% 2290 172.56 181.82 181.88 0.000167 1.15 3084.57 706.2 0.14
Ax-1 25 2% 2290 172.48 181.75 181.81 0.000126 1.08 3132.84 758.97 0.12
Ax-1 24.5 2% 2290 172.39 181.7 181.75 0.000103 0.97 3013.44 652.63 0.11
Ax-1 24 2% 2290 172.27 181.6 181.68 0.000181 1.26 2063.61 347.79 0.15
Ax-1 23.5 2% 2290 172.17 181.52 181.59 0.000161 1.15 2317.6 539.17 0.14
Ax-1 23 2% 2290 172.03 181.36 181.47 0.000326 1.51 2581.22 758.3 0.19
Ax-1 22.5 2% 2290 171.9 181.18 181.3 0.000385 1.49 1838.92 707.95 0.2
Ax-1 22 2% 2290 171.72 180.98 181.1 0.00042 1.48 1688.13 585.7 0.21
Ax-1 21.5 2% 2290 171.58 180.81 180.9 0.000337 1.39 2205.06 881.69 0.19
Ax-1 21 2% 2290 171.3 180.6 180.71 0.000425 1.48 1944.44 735.63 0.21
Ax-1 20.5 2% 2290 171.13 180.48 174.97 180.56 0.000214 1.21 2336.79 613.26 0.15
Ax-1 20.1 Bridge
Ax-1 20 2% 2290 170.93 180.21 180.34 0.000405 1.67 2735.31 724.27 0.21
Ax-1 19.5 2% 2290 170.78 179.67 179.98 0.001437 2.51 1897.52 703.77 0.38
Ax-1 19 2% 2290 170.68 179.29 179.47 0.000657 1.89 1539.34 765.73 0.26
Ax-1 18.5 2% 2290 170.57 179.02 179.19 0.00049 1.79 1406.3 281.82 0.23
Ax-1 18 2% 2290 170.48 178.89 178.98 0.000292 1.32 2333.83 656.09 0.18
Ax-1 17.5 2% 2290 170.37 178.78 178.85 0.000206 1.19 2805.82 742.14 0.15
Ax-1 17 2% 2290 170.24 178.71 178.76 0.000131 1.03 4521 1037.98 0.12
Ax-1 16.5 2% 2290 170.11 178.61 178.68 0.000197 1.18 2962.25 867.57 0.15
59
Ax-1 16 2% 2290 170.01 178.51 178.58 0.000208 1.19 2917.92 659.32 0.15
Ax-1 15.5 2% 2290 169.85 178.4 178.47 0.00022 1.22 2391.13 532.52 0.16
Ax-1 15 2% 2290 169.7 178.31 178.37 0.000185 1.14 3767.81 932.7 0.14
Ax-1 14.5 2% 2290 169.52 177.93 178.16 0.001109 2.16 1698.67 1088.39 0.33
Ax-1 14 2% 2290 169.34 177.61 177.78 0.000525 1.84 2087.53 1054.41 0.24
Ax-1 13.5 2% 2290 169.1 177.42 177.53 0.000403 1.52 2051.09 1123.94 0.21
Ax-1 13 2% 2290 168.93 177.3 177.37 0.000222 1.22 2826.6 1058.34 0.16
Ax-1 12.5 2% 2290 168.84 177.19 177.26 0.000208 1.19 3053.09 928.28 0.15
Ax-1 12 2% 2290 168.68 177.01 177.12 0.00041 1.47 1962.8 565.56 0.21
Ax-1 11.5 2% 2290 168.54 176.91 176.98 0.000175 1.14 2666.68 735.64 0.14
Ax-1 11 2% 2290 168.4 176.8 176.88 0.000226 1.22 3361 1160.64 0.16
Ax-1 10.5 2% 2290 168.22 176.52 176.68 0.000822 1.78 2160.12 741.25 0.28
Ax-1 10 2% 2290 168.01 176.28 176.37 0.000412 1.42 4324.51 1701.28 0.21
Ax-1 9.5 2% 2290 167.83 175.8 176.04 0.001097 2.24 2371.35 1819.73 0.33
Ax-1 9 2% 2290 167.56 175.48 175.62 0.000584 1.66 2690.31 1936.63 0.24
Ax-1 8.5 2% 2290 167.38 175.24 171.06 175.36 0.000439 1.57 3757.2 1750.53 0.22
Ax-1 8.2 Bridge
Ax-1 8 2% 2290 167.22 175.07 169.63 175.14 0.000177 1.14 2345.76 656.79 0.14
Ax-1 7.8 Bridge
Ax-1 7.5 2% 2290 167.04 174.69 174.87 0.000648 1.9 1524.05 626.45 0.26
Ax-1 7 2% 2290 166.9 174.42 174.57 0.000516 1.77 2042.93 707.42 0.24
Ax-1 6.5 2% 2290 166.76 174.28 174.37 0.00029 1.4 5016.1 1429.02 0.18
Ax-1 6 2% 2290 166.52 173.97 174.13 0.000812 2.04 4427.93 1148.44 0.29
Ax-1 5.5 2% 2290 166.36 173.52 173.68 0.001015 1.98 4750.64 1628.12 0.31
Ax-1 5 2% 2290 166.25 173.21 173.3 0.000523 1.47 5900.75 2000 0.23
Ax-1 4.5 2% 2290 166.12 173.05 173.11 0.000261 1.21 6330.13 2000 0.17
Ax-1 4 2% 2290 165.96 172.9 172.97 0.000316 1.28 6210.1 2000 0.18
Ax-1 3.5 2% 2290 165.81 172.61 172.72 0.000817 1.68 4170.28 1158.8 0.28
Ax-1 3 2% 2290 165.69 172.33 172.44 0.000415 1.52 3649.87 1109.83 0.21
Ax-1 2.5 2% 2290 165.5 172.07 172.18 0.000637 1.61 3894.49 1499.97 0.25
Ax-1 2 2% 2290 165.42 171.84 171.93 0.00039 1.39 4901.93 1657.35 0.2
Ax-1 1.5 2% 2290 165.32 171.58 171.69 0.000573 1.55 4273.91 1483.92 0.24
Ax-1 1 2% 2290 165 171.58 171.59 0.000065 0.53 7231.37 2215.03 0.08
Ax-1 0.5 2% 2290 165.15 171.46 171.52 0.000335 1.27 5855.32 1412.36 0.19
Ax-1 0 2% 2290 165 171.31 167.25 171.36 0.0003 1.19 6981.46 1369.9 0.17

60
ANEXA DEBITELE STRANSE IN SANTURI:
CENTRALIZAREA SOLUTIILOR DE AMENAJARE A DEVERSARILOR APELOR PLUVIALE DIN SANTURI CATRE RECEPTORII
NATURALI SAU BAZINE DE RETENTIE (DEBITELE SANTURILOR IN SECTIUNEA DE DEVERSARE)
NR. CRT
POZITIE
KM
DESCAR
CARE
TIP DE LUCRARE
DESERVITA
(PODURI,PODETE, CU
APA SAU FARA APA
CONTINUA )
DEBIT TOTAL
APA
PLATFORMA
(l/s)
LUNGIME DE
COLECTARE A
APEI (NUMAI
APA DE PE
PARTEA
CAROSABILA)
(m)
Suparfata
bazin
(mp)
Debit in
sectiunea de
descarcare in
podet
descarcare de
pe versant
(l/s)
Debit total
in
sectiunea
de calcul
(l/s)
Inaltimea
apei in
sant
pentru o
panta
medie de
0.3%
(m)
1 2 3 4 5 6 7 8 9
1
ST
PODET 77+375
(CANAL FARA APA)
1.3 9 476.73 3.05 4.32 0.02
DR 1.3 9 476.73 3.05 4.32 0.02
ST 0.0 0 0 0.00 0.00 0
DR 0.0 0 0 0.00 0.00 0
2
ST
PODET 77+542
(CANAL FARA APA)
22.6 160 6932.01 4.44 27.07 0.09
DR 22.6 160 4480 2.87 25.50 0.08
ST 28.3 200 13143 8.41 36.70 0.1
DR 28.3 200 2000 1.28 29.57 0.09
3
ST
PODET 77+805
(CANAL FARA APA)
7.1 50 6118 3.92 10.99 0.02
DR 7.1 50 500 0.32 7.39 0.02
ST 58.0 410 35009 22.41 80.40 0.16
DR 58.0 410 4100 2.62 60.61 0.14
4
ST
PODET 78+335
+Podet 78+390
(Paraul Bacisoara)
14.9 105 7949 5.09 19.94 0.07
DR 14.9 105 1050 0.67 15.52 0.02
ST 100.4 710 36220 23.18 123.60 0.21
DR 100.4 710 7100 4.54 104.97 0.19
5
ST
PODET 79+240
(CANAL FARA APA)
19.1 135 13154 8.42 27.51 0.09
DR 19.1 135 1350 0.86 19.96 0.07
ST 29.0 205 7208 4.61 33.61 0.1
DR 29.0 205 2050 1.31 30.31 0.09
6
ST
PODET 79+540
(CANAL FARA APA)
12.0 85 6026 3.86 15.88 0.02
DR 12.0 85 850 0.54 12.57 0.02
ST 52.3 370 10827 6.93 59.26 0.14
DR 52.3 370 3700 2.37 54.70 0.13
7
ST
PODET 79+900
(CANAL FARA APA)
0.0 0 10294 6.59 6.59 0.02
DR 0.0 0 100 0.06 0.06 0.003
ST 106.1 750 3798 2.43 108.51 0.19
DR 106.1 750 7500 4.80 110.88 0.2
8
ST
PODET 80+680
(CANAL FARA APA)
0.0 0 0.00 0.00 0
DR 0.0 0 0.00 0.00 0
ST 29.7 210 9878 6.32 36.02 0.1
DR 29.7 210 2100 1.34 31.05 0.09
9
ST
PODET 80+900
(CANAL FARA APA)
0.0 0 0.00 0.00 0
DR 0.0 0 0.00 0.00 0
ST 90.5 640 19622 12.56 103.08 0.19
DR 90.5 640 6400 4.10 94.62 0.18
10
ST PODET 82+340
(CANAL FARA APA)
8.5 60 0.00 8.49 0.02
DR 8.5 60 0.00 8.49 0.02
61
ST 36.8 260 10542 6.75 43.52 0.11
DR 39.6 280 3000 1.92 41.52 0.11
11
ST
PODET 81+650
(CANAL FARA APA)
14.9 105 0.00 14.85 0.02
DR 14.9 105 0.00 14.85 0.02
ST 42.4 300 0.00 42.43 0.11
DR 42.4 300 0.00 42.43 0.11
12
ST
PODET 82+340
(CANAL FARA APA)
0.0 0 0.00 0.00 0
DR 0.0 0 0.00 0.00 0
ST 50.2 355 8654 5.54 55.75 0.13
DR 50.2 355 3550 2.27 52.48 0.13
13
ST
PODET 82+740
(CANAL FARA APA)
5.0 35 502 0.32 5.27 0.02
DR 5.0 35 350 0.22 5.17 0.02
ST 21.9 155 4349 2.78 24.71 0.08
DR 21.9 155 15965 10.22 32.14 0.1
14
ST
PODET
83+368Pasaj pe
autostrada
63.6 450 343.47 0.22 63.87 0.14
DR 63.6 450 4500 2.88 66.53 0.15
ST 72.8 515 23591 15.10 87.94 0.17
DR 72.8 515 19701 12.61 85.45 0.16
15
ST
PODET 84+300
(CANAL FARA APA)
56.6 400 13854 8.87 65.44 0.14
DR 56.6 400 9478 6.07 62.64 0.13
ST 44.6 315 18275 11.70 56.25 0.13
DR 44.6 315 6887 4.41 48.96 0.12
16
ST
Pasaj inf 84+710 DE
(desc DJ706A)
14.9 105 6975 4.46 19.32 0.07
DR 14.9 105 1900 1.22 16.07 0.06
ST 54.5 385 23575 15.09 69.54 0.15
DR 54.5 385 3456 2.21 56.67 0.13
17
ST
PODET 85+125
(CANAL FARA APA)
2.8 20 18365 11.75 14.58 0.06
DR 2.8 20 17565 11.24 14.07 0.06
ST 98.3 695 97092 62.14 160.44 0.24
DR 98.3 695 18385 11.77 110.07 0.19
18
ST
PODET 86+720
Podet
125.2 885 46821 29.97 155.14 0.24
DR 125.2 885 12208 7.81 132.99 0.22
ST 29.0 205 5869 3.76 32.75 0.1
DR 29.0 205 8730 5.59 34.58 0.1
19
ST
POD 87+080
(Paraul Bozu)
20.5 145 21965 14.06 34.57 0.1
DR 20.5 145 15632 10.00 30.51 0.1
ST 31.1 220 16861 10.79 41.91 0.11
DR 31.1 220 1442 0.92 32.04 0.1
20
ST
PODET 87+475
(CANAL FARA APA)
21.2 150 17791 11.39 32.60 0.1
DR 21.2 150 5585 3.57 24.79 0.08
ST 19.8 140 18491 11.83 31.64 0.09
DR 19.8 140 2326 1.49 21.29 0.07
21
ST
PODET 87+735
(CANAL FARA APA)
14.1 100 16249 10.40 24.54 0.08
DR 14.1 100 4641 2.97 17.11 0.07
ST 97.6 690 10952 7.01 104.60 0.19
DR 97.6 690 5228 3.35 100.94 0.19
22
ST PODET 88+745
(CANAL FARA APA)
43.8 310 50544 32.35 76.19 0.16
DR 43.8 310 18123 11.60 55.45 0.13
62
ST 83.4 590 35543 22.75 106.20 0.19
DR 83.4 590 25758 16.49 99.93 0.18
23
ST
PODET 89+350
(FARA APA)
8.5 60 0.00 8.49 0.02
DR 8.5 60 0.00 8.49 0.02
ST 36.8 260 14694 9.40 46.18 0.12
DR 39.6 280 824 0.53 40.13 0.11
24

Pasaj inf89+350
drum agricol
0 0.00 0.00 0
0 0.00 0.00 0
29209 18.69 18.69 0.07
23721 15.18 15.18 0.06
25
ST
Pasaj inf 90+247
DC146A
(desc DC146A)
16.3 115 2985 1.91 18.18 0.07
DR 22.6 160 1600 1.02 23.65 0.08
ST 0.0 0 21323 13.65 13.65 0.06
DR 12.7 90 18078 11.57 24.30 0.08
26
ST
viaduct 90+675
DJ706A
(desc DJ706A)
50.2 355 20589 13.18 63.39 0.14
DR 24.8 175 9368 6.00 30.75 0.09
ST 0.0 0 0.00 0.00 0
DR 0.0 0 0.00 0.00 0
27
ST
PODET 91+510
(FARA APA)
(BAZIN RETENTIE)
61.5 435 43124 27.60 89.13 0.17
DR 61.5 435 11146 7.13 68.66 0.15
ST 110.3 780 32619 20.88 131.20 0.21
DR 110.3 780 17945 11.48 121.81 0.21
28
ST
PODET 92+466
(FARA APA)
(BAZIN RETENTIE)
24.0 170 18578 11.89 35.93 0.1
DR 24.0 170 12640 8.09 32.13 0.1
ST 34.7 245 39374 25.20 59.85 0.14
DR 45.3 320 3200 2.05 47.31 0.12
29
ST
PODET 93+210
(CANAL FARA APA)
69.3 490 10933 7.00 76.30 0.16
DR 58.7 415 8221 5.26 63.96 0.14
ST 42.4 300 19213 12.30 54.73 0.13
DR 35.4 250 24880 15.92 51.28 0.13
DR 46.0 325 0.00 45.97 0.12
30
ST
PODET 94+300
(CANAL FARA APA)
114.6 810 18610 11.91 126.48 0.21
DR 72.1 510 11078 7.09 79.22 0.16
ST 32.5 230 16706 10.69 43.22 0.11
DR 32.5 230 32400 20.74 53.27 0.13
31
ST
Podet 94+870
40.31 285 3399 2.18 42.49 0.11
DR 40.31 285 1803 1.15 41.46 0.11
ST 23.90 169 5801 3.71 27.62 0.09
DR 23.90 169 3200 2.05 25.95 0.08
32
ST
Pasaj 95+208
23.90 169 5630 3.60 27.51 0.09
DR 23.90 169 2560 1.64 25.54 0.08
ST 14.99 106 17183 11.00 25.99 0.08
DR 14.99 106 734 0.47 15.46 0.06
33
ST
Podet 95+420
14.99 106 9248 5.92 20.91 0.07
DR 14.99 106 854 0.55 15.54 0.06
ST 14.50 102.5 20282 12.98 27.48 0.09
DR 14.50 102.5 2166 1.39 15.88 0.06
34 ST Podet 95+625 14.50 102.5 2257 1.44 15.94 0.06
63
DR 14.50 102.5 0 0.00 14.50 0.06
ST 26.17 185 8888 5.69 31.85 0.1
DR 26.17 185 1780 1.14 27.31 0.09
35
ST
Podet 95+995
26.17 185 7547 4.83 31.00 0.1
DR 26.17 185 1000 0.64 26.81 0.09
ST 44.55 315 24121 15.44 59.99 0.14
DR 44.55 315 12588 8.06 52.61 0.13
36
ST
Debleu 96+625
97+750
44.55 315 292111 186.95 231.50 0.29
DR 44.55 315 0.00 44.55 0.12
ST 79.56 562.5 53978 34.55 114.11 0.2
DR 79.56 562.5 0.00 79.56 0.16
37
ST
Podet 98+300
38.90 275 23003 14.72 53.62 0.13
DR 38.90 275 11256 7.20 46.10 0.12
ST 35.36 250 13387 8.57 43.93 0.12
DR 35.36 250 12320 7.88 43.24 0.12
38
ST
Podet 98+800
35.36 250 13702 8.77 44.13 0.12
DR 35.36 250 6020 3.85 39.21 0.11
ST 17.68 125 12458 7.97 25.65 0.08
DR 17.68 125 3800 2.43 20.11 0.07

Calculul s-a efectuat dupa SR 1842/2-2007 cu urmatorii coeficienti de scurgere:

m= 0.8

= 0.05

I5%= 160 l/s/ha conforn Stas 9470/73 pentru zona 18

Pentru deblee apele pluviale vor fi stranse in santuri de garda pe fiecare berma si deversare de o parte si de alta a debleului in
podetele cele
mai apropiate.

Formula de calcul pentru bazine mici S< 10kmp

Durata ploii este de 10minute pentru zone de deal cu pante medii 1-5%

Calculul inaltimii apei in sant s-a facut cu programul oferit de Universitatea din Lamar, pentru canal de beton cu
panta medie de 0.3% si pantele taluzelor 1:1.

Conform Plansei anexate "Calcule hidraulice pentru santuri tip 1(H=0.5-m/B=0.5m) si viteze maxime capabile in functie de pante, H max =0.45m"
si comparand rezultatele din colana 9 se constata ca adancimea maxima a apei in sant este de 0.29m deci nu depaseste marginile santului si are
si o inaltime de garda de min 15cm. Calculele s-au efectuat pentru o fregventa a ploii de calcul 1/20 si un debit cu asigurarea de 5%.

64

ANEXA 2 PODETE
Nr.
crt
Pozitie
km
TIP Dimensiuni
Suprafata
bazin
(mp)
DEBIT
(mc/s)
DEBIT
COLECTAT
DE
SANTURI
(l/s)
Cota talveg
Inaltim
ea
apei in
podet
Cota
asigurar
ea 1%
1
77+375 Podet echilibrare 6.68mx3.87m
147.22 1.58 171.17 2.92 174.09
2
1218752 152.92 62.2 170.11 2.98 173.09
3
147.22 18.38 169.11 2.92 172.03
4
78+335
Podet peste parau
Bacisoara(debit
INMH)
6.49mx4.76m
12741659 78.00 35.46 169.35 1.96 171.31
5
93+210 Podet 5.09mx4.80m
153830 147.22 100 175.9 2.92 178.82
6
99+440 Podet pe bretea 1 6.95mx3.95m
153830 147.22 100 181.8 2.92 184.72
7
99+097 Podet pe bretea 2 6.95mx3.95m
153830 147.22 100 181.8 2.92 184.72
STRUCTURI MAI MICI DE 5m
8
78+390 Podet 2.19mx2.36m 50000
0.98 18 169.35 0.3 169.65
9
79+240
Podet-canale
desecare
3.02mx2.06m 486236
9.48 228.57 170.73 0.91 171.64
10
79+540
Podet-canale
desecare
2.40mx1.78m 60689
1.18 47.47 170.55 0.35 170.9
11
79+900 Podet 2.40mx1.78m 60689
1.18 28.45 171.55 0.35 171.9
12
80+680 Podet 2.13mx2.36m 814998
15.89 108.9 172.52 1.12 173.64
13
80+900 Podet 2.19mx1.69m 407499
7.95 0 174.35 0.88 175.23
14
81+650 Podet 3.02mx2.06m 320775
6.26 29.7 178.01 0.74 178.75
15
82+340 Podet 3.02mx2.06m 335773
6.55 0 179.6 0.74 180.34
16
82+740 Podet 2.40mx1.78m 340700
6.64 10.45 181.35 0.77 182.12
17
84+300 Podet 2.13mx2.36m 225696
4.40 130.4 183.66 0.6 184.26
18
85+125 Podet 2.13mx2.36m 732308
14.28 28.75 186.96 1.06 188.02
19
86+720 Podet 2.13mx2.36m 294793
5.75 288.13 180.27 0.7 180.97
20
87+485 Podet 2.54mx1.88m 102619
2.00 57.39 180.34 0.44 180.78
21
87+735 Podet 2.19mx1.69m 103620
2.02 57.7 180.45 0.45 180.9
22
88+745 Podet 3.70mx4.09m 1795248
35.01 205.54 180.64 1.39 182.03
23
89+350 Podet 1.98mx2.20m 95248
1.86 16.97 189.16 0.44 189.6
24
91+510
Podet cu
descaracre in
bazin
2.40mx1.78m 210332
4.10 157.79 176.35 0.45 176.8
25
92+466
Podet cu
descarcare in
bazin
2.13mx2.36m 411025
8.01 68.07 177.18 0.8 177.98
26
94+050
Podet traversare
utilitati
Dimensiunile se vor stabili
dupa aprobarea lor de catre
detinatorii de utilitati 0.00 177.87 177.87
27
94+300
Podet canal
desecare
2.13mx2.36m 163637
3.19 205.7 178.34 0.54 178.88
28
94+870
Podet parau
Bejanu
3.02mx2.06m 8117460
47.49 83.95 178.82 1.78 180.6
29
95+420 Podet 3.28mx2.20m 68535
1.34 43.02 178.69 0.35 179.04
30
95+625 Podet 2.89mx2.07m 103964
2.03 30.44 179.03 0.43 179.46
31
95+995 Podet 2.89mx2.07m 52647
1.03 57.8 178.9 0.43 179.33
32
98+300 Podet 2.13mx2.36m 29515
0.58 99.7 179.18 0.43 179.61
33
98+550 Podet 2.13mx2.36m 35720
0.70 99.7 179.48 0.43 179.91
65
0 50 100 150 200 250 300 350
177
178
179
180
181
182
183
184
185
valeabatrana Plan: Plan 01 3/28/2014
Main Channel Di stance (m)
E
l e
v
a
t
i o
n

(
m
)
Legend
WS PF 1
Ground
2.9
2
1
Legend
WS PF 1
Ground
Bank Sta
34
98+800 Podet 2.13mx2.36m 65460
1.28 87.37 179.97 0.43 180.4
Calculul hidraulic al structurilor de pe autostrada lot 4.
Podet km 78 + 335 peste paraul Bacisoara Ilia-podet debitul de calcul pentru asigurarea
1% 78mc/s
Pode casetat cu lungimea de 37,73 m,si sectiunea de curgere 6.49mx4.76m. podet din table
zincate ondulata.. -Cota talveg= 169.36 mdM -Cota NAE* asig 1% -171,30 mdM -Cota intrados
=174,15 mdM
Pod km 81 + 840 peste pr.Batrana
La km 81+840 autostrada traverseaza oblic 70 paraul Valea Batrana prin intermediul unui
pod cu 3 deschideri.
. -Cota talveg= 178,49 mdM - Cota NAE* asig 1% -180,12 mdM -Cota intrados =181,71
mdM debitul de calcul furnizat de INMH 78 mc/s
Profil in lung calcul hidraulic

66
0 10 20 30 40 50 60 70
178
179
180
181
182
183
184
185
VALEA BATRANA
Station (m)
E
l
e
v
a
t
i
o
n

(
m
)
Legend
WS PF 1
Ground
Bank Sta
.025
0 20 40 60 80 100 120 140
178
179
180
181
182
183
184
185
186
CAIANU Plan: Plan 01 3/28/2014
Main Channel Di stance (m)
E
l
e
v
a
t
i
o
n

(
m
)
Legend
WS PF 1
Ground
4
3
2
1
CAIANU Plan: Plan 01 3/28/2014
Legend
WS PF 1
Ground
Bank Sta

Pod km 87 + 071 peste pr.Bozu
Podul de la km 87 + 071 are odeschideri de 30 m si o lungime totala de 27.94 m. In seciune
transversala sunt prevzute grinzi din beton armat precomprimat si posttensionat, simplu rezemate si
tablier monolit . Culeele podului sunt masive din beton armat. Fundarea se face indirect pe piloi forai
de 1,08 m diametru si h> 10,00 m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri intoarse, placi de
racordare si sferturi de con. -Cota talveg= 179,03 mdM Cota NAE* asig 1% -182,20 mdM -Cota
intrados =183,07 mdM m Debitul de calcul pentru asigurarea 1% 165 mc/s

67
Viaduct intre km 96 + 220 - km 96 + 220 peste paraul Caianu (peste DN 76 si peste calea
ferata)
Viaductul are lungimea totala de 250 m, L = 4 x 45m + 2 x 35rn = 250 m . In seciune
transversala sunt prevzute grinzi din beton armat precomprimat si tensionat , simplu rezemate si
tablier monolit . Culeele podului sunt masive din beton armat. Fundarea se face indirect pe piloi forai
de 1,20 m diametru si h> 12,00 m. Racordarea cu terasamentele se face cu ziduri intoarse, placi de
racordare si sferturi de con. -Cota talveg= 179,56 mdM -Cota NAE *asig 1% -182,24 mdM -Cota
intrados =196,85 mdM
Pasaj pe autostrada km 99+214 peste DN76 (99+131 Proiect Ilustrativ)
Traseul autostrazii intersecteaza drumul national DN76 Deva Oradea si un parau. Intersectia
drumului national este sub un unghi de aprox. 55
0
.
Pentru traversarea drumului national si paraului Borholt s-a proiectat un pasaj avand cu 13
deschideri cu lungimi variabile, lungimea maxima fiind de 44m, rezultand o lungime totala a
suprastructurii de 572m masurata in axul autostrazii.
. -Cota talveg= 179,67 mdM -Cota NAE* asig 1% -181,65 mdM -Cota intrados =188,90 mdM
debitul pentru calcul 247 mc/s(debitul calculat)
* cota NAE= cota nivelului apelor extraordinare la asigurarea de calcul de 1 %

Calcul Parau Borholt
La trecerile prin podetele de bretea.
Profil longitudinal

Nivelul apei la intrarea in podet
2
1
Boholtu Plan: Plan 01 1/13/2014
Legend
WS PF 1
Ground
Bank Sta
68

La iesirea din podet

0 2 4 6 8 10 12 14
180
182
184
186
188
190
PODET
Station (m)
E
l
e
v
a
t
i
o
n

(
m
)
Legend
EG PF 1
WS PF 1
Crit PF 1
Ground
Bank Sta
.014 .014 .014
0 2 4 6 8 10 12 14
180
182
184
186
188
190
PODET
Station (m)
E
l
e
v
a
t
i
o
n

(
m
)
Legend
EG PF 1
Crit PF 1
WS PF 1
Ground
Bank Sta
.014 .014 .014

Docum PT Asthidraulic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Docum PT Asthidraulic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectare si executie Autostrada Lugoj Deva, Lot 4, km77+361 km 99+500

S-ar putea să vă placă și