1

CAIET DE SARCINI
Mixturi asfaltice si mbracaminti
bituminoase cilindrate

C U PR IN S
5.

MIXTURI ASFALTICE SI IMBRACAMINTI BITUMINOASE

CILINDRATE

5.01

GENERALITATI

5.01.1
5.01.2

Obiect si domeniu de aplicare

Prevederi generale

5.02

STRAT DE BAZA EXECUTAT DIN MIXTURI ASFALTICE TIP AB 2

5.02.1
5.02.2
5.02.3
5.02.4
5.02.5

Generalitati
Conditii tehnice
Compozitia si caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice tipAB 2
Controlul calitatii materialelor inainte de preparare
Modul de fabricare a mixturilor

5.02.6

Controlul punerii n opera

5.03

RECEPTIA LUCRARILOR

5.03.1
5.03.2

Receptia partiala
Receptia finala dupa perioada de garantie

5.04

REGLEMENTARI ROMANESTI RELEVANTE

5.01

GENERALITATI

5.01.1

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

5.01.1.1

Prezentul caiet de sarcini se refera la mbracamintile bituminoase cilindrate,

executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos pentru drumuri.

5.01.1.2

Caietul de sarcini se aplica la lucrarile de asfaltare a drumului perimetral de

supraveghere a portului Constanta.

5.01.1.3

Prevederile prezentului caiet de sarcini nu se aplica mbracamintilor si straturilor

de baza executate din mixturi.

5.01.2

PREVEDERI GENERALE
Imbrcmintile din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald sunt:

stratul de baz, executat din mixturi asfaltice tip AB;

inchiderea duprafetei cu nisip bitumat.

5.02

STRAT DE BAZA EXECUTAT DIN MIXTURI ASFALTICE

TIP AB 2

5.02.1

GENERALITATI
Conditiile tehnice generale de calitate ale straturilor de baza din mixturi asfaltice
cilindrate executate la cald sunt reglementate prin SR 7970 : 2001.
Stratul de baza din mixturi asfaltice se aplica pe un suport care trebuie sa
indeplineasca conditiile prevazute de STAS 6400.

5.02.2

CONDITII TEHNICE

5.02.2.1

Elemente geometrice
Grosimea minima constructiva totala a stratului de baza din mixturi asfaltice tip
AB 2 este de min. 6 cm . In grosimea stratului de baza din mixturi asfaltice
stabilita prin calcul de dimensionare nu se include si mixtura asfaltica necesara
pentru egalizarea stratului suport.
Latimea stratului de baza se stabileste conform prevederilor STAS 2900 si a altor
reglementari tehnice in vigoare.
Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei
stratului de baza din mixturi asfaltice sunt aceleasi ca si ale imbracamintii
bituminoase sub care se executa, conform SR 174/1 : 1997.

Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect

pentru fiecare strat in parte, pot fi de max. 10 %. Abaterile in plus de la grosime
nu constituie motiv de respingere a lucrarii, cu conditia respectarii prevederilor
standardului SR 7970 : 2001 privind uniformitatea suprafetei si gradul de
compactare. Abaterile limita locale admise la latimea stratului stratului pot fi
cuprinse in intervalul 50 mm. Abaterile limita admise la panta profilului
transversal sunt de 5 mm/m.Abaterile limita locale admise la cotele profolului
longitudinal sunt de 20 mm, cu conditia respectarii pasului de proiectare
adoptat. Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de max. 10 mm sub
dreptarul de 3m.
5.02.2.2

Materiale

5.02.2.2.1

Agregate naturale
Agregatele naturale care se pot utiliza la prepararea mixturilor asfaltice pentru
stratul de baza sunt urmatoarele :
- agregate naturale de cariera, conform SR 667 : 2000, dupa cum urmeaza :
criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25;
nisip de concasare sort 0-4;
savura sort 0-8;
- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sprtare sau prin
spalare, concasare si sortare, conform STAS 662, tabel 6, 11 si 12 dupa cum
urmeaza :
nisip natural sort 0-3, 3-7 sau 0-7;
pietris sort 7-31 sau sortat pe sorturile 7-16 si 16-31;
pietris concasat sort 7-16 si 7-31.
Nota : 1. Se pot utiliza si alte sorturi de criblura, cu respectarea reglementarilor
tehnice in vigoare.
2. In cazul in care se asigura uniformitatea loturilor livrate se pot utiliza si
produse de balastiera sau cariera nesortate ( balast, amestecuri de cribluri sau
savura ) care trebuie sa se incadreze in limitele d granulozitate din rtabelul 1 si
figurile 1 si 2, cu sau fara adaosuri complementare de corectie. In cazul utilizarii
balastului conform STAS 662, pe langa conditiile de mai sus, acesta trebuie sa
corespunda urmatoarelor prescriptii :
sort 0-31;
granulozitate continua;
echivalent de nisip ( pe fractiunea 0-3 ) : min. 80 %
Fiecare tip si sort de agregat natural trebuie depozitat separat in padocuri
prevazute cu platforme betonate avand pante de scurgere a apei si pereti
despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.

5.02.2.2.2

Filer
Filerul trebuie sa corespunda prevederilor STAS 539.
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine
recuperate de la exhaustorul statiei de asfalt, decat in conditiile in care aceasta

corespunde din punct de vedere al continutului de argila determinat prin metoda

valorii de albastru, conform SR 667 : 2000 ( max. 2 )
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu
incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.
5.02.2.2.3

Lianti
Bitum neparafinos pentru drumuri tip D 60/80 conform SR 754 pentru zona
climatica rece.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii
asfaltice trebuie sa fie de min. 75 % pentru agregate naturale de balastiera, in
cazul drumurilor de clasa tehnica III.
In cazul in care adezivitatea bitumului, determinata conform STAS 10969/3,se
situeaza sub valoarea minima admisibila, este necesara aditivarea bitumului.
Emulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida ( pentru lucrarile de amorsare a
stratului suport ) conform STAS 8877 sau altor reglementari tehnice in vigoare.
Bitumul se depoziteaza in rezervoare metalice prevazute cu sistem de incalzire,
sistem de inregistrare a temperaturilor ( pentru ulei si bitum ), gura de aerisire,
pompe de recirculare, etc.Diversele tipuri de bitum se depoziteaza separat.
Emulsia bituminoasa cationica se depoziteaza in rezervoare metaliceverticale,
curatate in prealabil, prevazute cu pompe de recirculare si eventual cu sistem de
incalzire. In cazuri speciale, emulsia se poate stoca si in butoaie metalice curate.

5.02.3

COMPOZITIA SI CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE

MIXTURILOR ASFALTICE TIP AB 2

5.02.3.1

Compozitia mixturilor asfaltice

Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate
sunt prezentate in tabelul 13.
Tabelul 13
Nr.
crt.

Fractiuni de agregate din amestecul total, % de

masa

Mixtura asfaltica tip

AB2

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm

312
( 0,09 mm )
(210)
2
Filer si nisip, fractiunea (0,14)mm, respectiv
diferenta pana la
(0,093,15)mm
100%
3
3666
Agregate naturale cu dimensiunea peste 4mm
(5075)
( 3,15mm)
4
Agregate naturale cu dimensiunea peste
max.10
25mm ( 3,15mm)
Nota: Continutul de filer conform STAS 539 trebuie sa fie de min. 4%.

Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din agregate
naturale de cariera, din amestec de agregate naturale d cariera si de balastiera sau
numai din agregate naturale de balastiera, functie de clasa tehnica a drumului si
de tipul mixturii conform tabelului 14.
Clasa tehnica a drumului
IV

Tabelul 14
Agregate naturale utilizate
-pietris concasat sort 7-16 sau 16-31
-nisip natural sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
-nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8
( raport 1:1 cu nisipul natural sort 0-3 sau 0-7
-filer

Nota: In cazul drumurilor de clasa tehnica IV , daca nisipul sort 0-3 si 3-7 sau 0-7
rezulta din concasarea agregatelor naturale de rau, se poate renunta la utilizarea
nisipului de concasare sort 0-3 sau a savurii sort 0-8.
Granulozitatea amestecului de agregate naturale este cuprinsa in figura 2 din
SR 7970 : 2001 si in limitele date in tabelul 15.
Tabel 15
Specificatii
Nr.
Crt.
1

Mixturi asfaltica tip :

AB 2

Treceri prin site cu ochiuri patrate *) :

- trece prin sita de 31,5 mm, %
100
- trece prin sita de 25 mm, %
90 100
- trece prin sita de 16 mm, %
71 100
- trece prin sita de 8 mm, %
50 86
- trece prin sita de 4 mm, %
34 63
- trece prin sita de 1 mm, %
14 39
- trece prin sita de 0,63 mm, %
10 35
- trece prin sita de 0,20 mm, %
4 22
- trece prin sita de 0,1 mm, %
3 11
Treceri prin site cu ochiuri patrate ( # ) si ciururi cu ochiuri rotunde ( ) **) :
- trece prin ciurul 31, 5 mm, %
90 100
- trece prin ciurul 25 mm, %
80 100
- trece prin ciurul 16 mm, %
65 100
- trece prin ciurul 8 mm, %
45 80
- trece prin ciurul 3,15 mm, %
25 50
- trece prin sita de 0,63 mm, %
10 35
- trece prin sita de 0,20 mm, %
4 22
- trece prin sita de 0,09 mm, %
2 10
Zona granulometrica a amestecului de
agregate naturale

Fig.2

Nota : *) conform SR EN 933-2

**) prevederi valabile numai pentru perioada 20002002, pana la dotarea
instalatiilor si laboratoarelor cu seturi de site cu ochiuri patrate conform
SR EN 933-2

Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, STAS

1338/1, STAS 1338/2 si STAS 1338/3 sau prin alte metodologii stabilite de un
laborator de specialitate autorizat.
In tabelul 5 din SR 7970 : 2001 sunt specificate limitele recomandate pentru
continutul de bitum in functie de tipul mixturii asfaltice si de continutul de
agregate concasate din acestea.
5.02.3.2

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice tip AB 2

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de
proba tip Marshall si pe epruvete cubice confectionate din mixturi asfaltice
preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si din probe prelevate pe
parcursul executiei lucrarilor, de la malaxor sau de la asternere precum si din
stratul gata executat, pentru verificarea calitatii mixturii asfaltice.
Determinarea caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se face
conform STAS 1338/1, STAS 1338/2, iar rezultatele obtinute trebuie sa se
incadreze in limitele prezentate in tabelul 16 si 17.

Caracteristici
pe cilindrii Marshall

Clasa tehnica a
drumului

Tipul bitum

Tabelul 16
Tipul mixturii

Stabilitatea ( S ) la 60
KN. Min.
Indice de curgere ( I ), mm

IV

D 60/80

AB 2
5,0

IV

D 60/80

1,54,5

Densitate aparenta, kg/m3

Absorbtie de apa, % vol.

IV
IV

D 60/80
D 60/80

2300
25

5.02.3.2.1

Caracteristici pe cuburi

Tipul bitum

Rezistenta la compresiune la
22 C, N/mm2, min.
Reducerea rezistentei la
compresiune la 22 C, dupa 28
zile de pastrare in apa, max.%
Densitate aparenta min. kg/m3
Absorbtie de apa, % vol.

D 60/80

Tabel 17
Tipul mixturii
AB 2
3,5

D 60/80

30

D 60/80
D 60/80

2250
25

Caracteristicile bitumului din mixtura asfaltica tip AB 2

Bitumul continut de mixtura asfaltica prelevata pe parcursul executiei lucrarilor
de la malaxor sau la asternere trebuie sa prezinte un punct de inmuiere IB cu max.

9C mai mare decat bitumul initial utilizat la prepararea mixturii asfaltice

respective.
Determinarea punctului de inmuiere IB se face conform STAS 60, iar extragerea
si recuperarea bitumului din mixtura se face conform STAS 1338/2 cu aparatul
Soxhlet sau cu centrifuga. In cazul utilizarii la extractie a solventilor organici ce
contin clor ( ex. Cloroformul ), care durifica bitumul, valoarea reala a punctului
de inmuiere IB se va obtine scazand cu 8C valoarea IB obtinuta.Se urmareste
separarea completa a filerului din solutia de bitum de la extractie prin
centrifugaresau prin decantare timp de min. 24 h ( in cazul utilizarii extractoarelor
Soxhlet sau al centrifugelor care nu au sistem de separare a filerului).
5.02.3.2.2

Caracteristicile stratului gata executat

Compactarea stratului se verifica prin stabilirea gradului de compactare si prin
incercari de laborator pe carote.Gradul de compactare reprezinta raportul
procentual dintre densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall preparate
in laborator din mixtura asfaltica respectiva.Densitatea aparenta a mixturii din
strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin
masuratori in situ cu gamadensimetrul.
Incercarile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactarii constau
in determinarea densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100x100)mm
sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 sau 200 mm, netulburate.
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in
valorile prezentate in tabelul 18.
Nr.crt.
1
2
3

5.02.3.2.2.1

Caracteristici
Densitatea aparenta, kg/m3, min.
Absorbtia de apa, % vol.
Grad de compactare, % min.

Tabelul 18
Tipul mixturii
AB 2
2250
47
96

Compactarea stratului
Uniformitatea suprafetei stratului de baza se verifica cu dreptarul si pana conform
SR 174/2 : 1997 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3 m sunt
de max. 10mm.

5.02.4

CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE

PREPARARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza si
mbracamintile bituminoase se verifica n conformitate cu prescriptiile din
standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de sarcini. Verificarile
si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau n urmatoarele:
a. Bitum
penetratia la 25oC

STAS 42-68;

punctul de nmuiere prin metoda inel si bila

STAS 60-69;
adezivitatea
STAS 10969/3-83;
toate caracteristicile din tabelul 3 n faza lucrrilor preliminare pentru formula
de mixare sau n caz de suspiciuni (cu completarea cu ncercri de ctre un
laborator central autorizat).

b. Criblura
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea
forma granulelor
fractiunea fin mai mic de 0,09 mm
particule strine

STAS 730-89;
STAS 4606-80;
STAS 730-89;
STAS 4606-80.

c. Pietris
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea
forma granulelor
fractiunea fin mai mic de 0,09 mm
particule strine

STAS 4606-80;
STAS 730-89;
STAS 730-89;
STAS 4606-80.

d. Pietris si pietris concasat

natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea
forma granulelor
parte levigabila
fractiunea fin mai mic de 0,03 mm
faza de zdrobire pentru pietris concasat

STAS 730-89;
STAS 730-89;
STAS 730-89;
STAS 730-89;
STAS 730-89.

d. Nisip de ru
natura mineralogica (examinare vizuala),
granulozitatea
parte levigabila
materii organice
echivalent de nisip
particule strine

STAS 730-89;
STAS 4606-80;
STAS 4606-80;
STAS 730-89;
STAS 4606-80.

e. Nisip dublu concasat

natura mineralogica (examinare vizuala),
granulozitatea
coeficient de activitate
particule strine

STAS 730-89;
STAS 730-89;
STAS 4606-80.

f. Savur (nisip grosier) 0-8

natura mineralogica (examinare vizuala),
granulozitatea
particule strine

STAS 730-89;
STAS 4606-80.

e. Filer

10

finetea
continutul de ap
coeficient hidrofilic
continut de CaCO3

5.02.5

MODUL DE FABRICARE A MIXTURILOR

5.02.5.1

Pregatirea stratului suport

STAS 539-79;
STAS 539-79;
STAS 539-79;
STAS 539-79.

Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remediaza si se

reprofileaza daca este cazul, apoi se curata si se amorseaza. In acest scop se
procedeaza in felul urmator :
- se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie
- se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat
de egalizare din mixtura asfaltica ( daca profilul transversal este
necorespunzator sau daca denivelarile in profil longitudinal sunt mai mari de 3
cm sub dreptarul de 3m )sau prin frezare
- se remediaza toate defectiunile existent, conform reglementarilor tehnice in
vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor;
- se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama
autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile;
- se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de
emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor
prescrise.In functie de natura stratului suport, cantitatea de emulsie raspandita
pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de ( 0,30,5 ) kg bitum rezidual pe
metrul patrat, raspandit in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.
5.02.5.2

Prepararea mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice se prepara in instalatii speciale, de regula in flux discontinuu,
prevazute cu dispozitive de predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica
sau volumetrica a bitumului si filerului precum si de malaxare fortata a
componentilor.
In cazul instalatiilor in flux continuu, lipsesc dispozitivele de resortare si cantarire
a agregatelor naturale calde; dozarea agregatelor naturale se realizeaza, in acest
caz , initial pe sorturi, la fiecare predozator care este dotat cu un sistem de
extractie cu viteze variabile etalonat sau cu cate un dozator gravimetric pe fiecare
banda de extractie din buncar si apoi global cu ajutorul unui dozator gravimetric
montat pe banda de alimentare a uscatorului. De asemenea, in cazul instalatiilor in
flux continuu, corectia de umiditate, respectiv corelarea cantitatii de agregat
natural total cu cantitatea de bitum introdusa in uscator malaxor se face
automat, pe computer.
Indiferent de tipul instalatiei, aceasta trebuie dotata cu sisteme de inregistrare si
afisare a temperaturii bitumului, a agregatelor naturale si a mixturii.asfaltice si sa
asigure o precizie a dozarii de 3 % pentru agregatele naturale si de 2 %
pentru bitum si filer.

11

In cazul dozarii volumetrice a bitumului se va tine seama de faptul ca densitatea

variaza cu temperatura astfel incat la 150 C170 C, 1 kg bitum rutier are un
volum de ( 1,091,1 ) l.
Fluxul tehnologic de preparare a mixturilor asfaltice consta in urmatoarele
operatii :
-

reglarea predozatoarelor instalatiei prin incercari astfel incat curba

granulometrica a amestecului de agregate sa corespunda celei prescrise, in
limitele de toleranta prevazute in SR 7970 : 2001
- introducerea agregatelor naturale in uscator ( sau uscator-malaxor ) unde are
loc uscarea si incalzirea acestora ;
- resortarea agregatelor naturale si dozarea gravimetrica pe sorturi ( in cazul
instalatiilor in flux discontinuu );
- introducerea agregatelor naturale calde in malaxor, unde malaxor, unde se
amesteca cu filer rece, dozat separat;
- incalzirea bitumului, dozarea acestuia si introducerea in malaxor sau in
uscator-malaxor;
- amestecarea componentilor mixturii si evacuarea acesteia in buncarul de
stocare.
Durata de malaxare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie suficienta pentru
realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului
cu liantul bituminos.
5.02.5.3

Regimul termic aplicat la prepararea si asternerea mixturilor asfaltice

Regimul termic aplicat la prepararea mixturilor asfaltice, functie de tipul de
bitum, trebuie sa se incadreze in limitele din tabelul 19.
Tabelul 19
Materialele si faza de
executie
- agregate naturale la iesire
din uscator
- bitum la intrare in malaxor
- mixtura asfaltica :
la iesirea din malaxor
la asternere
la inceputul compactarii
la sfarsitul compactarii

Temperatura in C, functie de tipul bitumului

D 60/80
165 185
150 160
160 170
min. 150
min. 145
min. 105

In cazul utilizarii bitumului aditivat, se aplica aceleasi regim termic.

Temperaturile situate la partea superioara a intervalelor se aplica in cazul
executiei lucrarilor in zone climatice reci sau la temperaturi atmosferice situate la
limita minima admisa ( 10C 15C )
Temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor trebuie reglata in intervalul
prescris, astfel incat in conditiile concrete de transport ( distanta si mijloace de
transport ) si conditii climatice concrete sa fie asigurate temperaturile de asternere
si compactare, conform tabelului 19.

12

Se interzice incalzirea agregatelor naturale si a bitumului peste valorile din tabel,

pentru a evita degradarea liantului in procesul tehnologic.
Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reancalzirea aceleasi cantitati
de bitum de mai multe ori. In cazul in care , din motive tehnologice, nu a putut fi
evitata reancalzirea bitumului, se determina penetratia si ductilitatea la 25C a
acestuia, iar in cazul unor rezultate necorespunzatoare se renunta la utilizarea
bitumului respectiv.
5.02.5.4

Transportul mixturilor asfaltice

Mixturile asfaltice executate la cald se transporta cu autobasculante adecvate, cu
benele curatate si uscate, urmarindu-se ca pierderile de temperatura pe tot timpul
transportului sa fie minime.
La distante de transport cu durata peste min. 30 min. sau pe vreme racoroasa
( +10+15 C ) autobasculantele trebuie acoperite cu prelate speciale, imediat
dupa incarcare.

5.02.5.5

Punerea in opera a mixturilor asfaltice

Punerea in opera a mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se executa numai in
anotimpul racoros, in perioada martie-octombrie la temperaturi atmosferice de
peste 10, in conditiile unui timp uscat. Lucrarile se intrerup pe vant puternic sau
ploaie si se reiau numai dupa uscarea suportului.
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport, pregatit conform punctului
5.03.1, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizoare-finisoare prevazute cu
palpator si sistemde nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Numai in cazul lucrarilor executate in spatii inguste ( de exemplu in zona
casetelor ) asternerea mixturii se poate face manual.
In functie de grosimea prescrisa si de utilajele folosite, asternerea mixturii se
poate face intr-unul sau mai multe straturi, cu urmatoarele precizari :
- grosimea minima a fiearui strat asternut trebuie sa fie conform punctului
5.02.2.1
- grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in
opera si nu trebuie sa depaseasca :
- 12 cm in cazul asternerii mecanizate;
- 6 cm in cazul asternerii manuale.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta in mod uniform si continuu pe fiecare strat, pe
toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. In cazul
unor intreruperi accidentale se procedeaza conform punctului 2.4.6. din
SR 174/2 : 1997
Temperaturile mixturilor asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare
valorile prevazute in tabelul 19.

5.02.5.6

Compactarea mixturilor asfaltice

Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau
compactoare cu rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.

13

Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut ( min. 96 %) se determina, la

inceperea lucrarilor, pe un sector experimental, numarul optim de treceri ale
compactoarelor ce trebuie utilizate, in functie de performantele acestora, de tipul
mixturii si de grosimea stratului. Lucrarile experimentale se fac inainte de
inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva, utilizand mixtura asfaltica
preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut se considera ca numarul minim
de treceri ale compactoarelor uzuale ( pentru fiecare strat ) este cel prezentat in
tabelul 20.
Tabelul 20
SPECIFICATII

STRAT DE
BAZA

ATELIER DE COMPACTARE COMPUS DIN

DOUA UTILAJE DE COMPACTARE
UN UTILAJ DE
COMPACTARE
COMPACTOR
COMPACTOR CU RULOURI
COMPACTOR CU
CU PNEURI 160
NETEDE
RULOURI NETEDE
KN
120 KN
120KN

12

NUMAR DE TRECERI, MIN.

4

14

Compactarea se executa in lungul benzii, primele treceri efectuandu-se in zona

rostului dintre benzi, apoi de la marginea joasa spre cea ridicata.
Pe sectoarele in rampa, prima trecere se face cu utilajul de compactare in urcare.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, cu o viteza mai redusa la inceput,
pentru a evita valurirea stratului.Locurile inaccesibile compactoarelor, in special
in lungul bordurilor, in jurul gurilor de scurgere sau ale caminelor de vizitare, se
compacteaza cu compactoare mai mici, cu maiul mecanic sau cu maiul manual.
Suprafata stratului se controleaza in permanenta, micile denivelari care apar
corectandu-se pe toata latimea dupa prima trecere a compactorului.
La inceperea lucrului pe a doua banda sau la reluarea lucrului pe aceeasi banda,
zonele aferente rosturilor de lucru se taie pe toata grosimea stratului astfel incat sa
rezulte o muchie vie verticala care se amorseaza, procedandu-se conform SR
174/2 : 1997.
La executia lucrarilor in mai multe straturi succesive, asternerea si compactarea se
efecueaza separat pentru fiecare strat in parte. In acest caz rosturile de lucru
transversale si longitudinale ale straturilor succesive trebuie decalate cu min.
10 cm. Se urmareste asigurarea unei acrosari perfecte intre straturi, stratul
superior aplicandu-se la cel mult 24h de la data executiei primului strat, a carui
suprafata trebuie sa fie uscata si curata. In cazul in care cel de-al doilea strat nu
poate fi asternut in termen de 24h, aderenta se asigura printr-o curatire temeinica a
primului strat si amorsare conform previziunilor pentru pregatirea stratului suport.
5.02.5.7

Protejarea stratului de baza

Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia
stratului de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu
poate fi indeplinita si stratul de baza este dat in circulatie inainte de executia
imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin aplicarea unui tratament
bituminos simplu sau dublu conform STAS 599 sau de straturi bituminoase foarte
subtiri la rece cu emulsie bituminoasa, conform procedeelor reglementate tehnic.

14

5.02.5.8

Controlul fabricatiei

Mixturile asfaltice produse n statiile de preparare a mixturilor asfaltice sunt

supuse ncercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror
frecventa, n cazul lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este
cea indicata n tabelul nr.21
Tabel 21
Faza de
executie
Studiu
Fabricatie

Natura controlului sau

a ncercarii
Studiul compozitiei
Controlul reglajului statiei
de asfalt inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
Curtenia agregatelor
Determinarea continutului
de bitum si filer
Granulometria amestecului
Temperatura
agregatelor
minerale, a bitumului si a
mixturii la iesirea din
malaxor
Stabilirea la 60C
Indicele de curgere. Fluaj
Densitatea aparenta
Absorbtia de apa

Categoria controlului
A
X

Frecventa controlului sau a

ncercarii

C
pentru fiecare tip de produs
naintea nceperii fabricatiei fiecarui tip
de produs

X
X
X

zilnic
zilnic

X
X

zilnic
permanent

X
X
X
X

o prob de 20 kg luat din malaxor sau

de la locul de asternere, pentru fiecare
200-400 t

*)

A - ncercari preliminare de informare

B Controlul de calitate
C Controlul de receptie
Prevederile indicative din tabelul nr.10 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.
Controlul procesului tehnologic consta in urmatoarele operatii :
1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice :
functionarea corecta a dispozitivelor de cantarire sau dozare volumetrica la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- functionarea corecta a predozatoarelor de agregatelor naturale : zilnic
2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea in malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate si incalzite la iesirea din uscator :
permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la iesirea din malaxor: permanent.
3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos ;
- pregatirea stratului suport: zilnic la inceperea lucrarii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la asternere si compactare : cel putin de doua ori
pe zi;
- tehnologia de compactare ( atelier de compactare, numar de treceri ) : zilnic;
- modul de executie a rosturilor : zilnic

15

4. Verificarea respectarii compozitiei mixturii asfatice prestabilita, prin analize

de laborator efectuate de laboratorul de santier al antreprenorului:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale si filer la iesirea din malaxor,
inainte de adaugarea liantului ( aceasta trebuie sa se incadreze in limitele de
toleranta admise prezentate in tabelul 6 din SR 7970 : 2000 fata de reteta
prescrisa) : zilnic sau ori de cate ori se observa o calitate necorespunzatoare a
mixturilor asfaltice;
- introducerea continutului minim obligatoriu de materiale concasate la
inceputul fiecarei zile de lucru;
- compozitia mixturii asfaltice ( compozitia granulometrica si continutul de
bitum ) prin extractii, pe probe de mixtura prelevate de la malaxor si
asternere: zilnic.
5. Verificarea calitatii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de
laborator antreprenorului sau un alt laborator autorizat pe probe de mixtura
asfaltica : 1 proba/400 tone mixtura fabricata, dar cel putin una pe zi;
-

compozitia mixturii asfaltice, care trebuie sa se incadreze in limitele prevazute

in tabelul 12 si sa corespunda dozajelor stabilite prin studiul preliminar de
laborator, abaterile admise fiind cele din tabelul 6 din SR 7970 : 2000.
Punctul de inmuiere IB, al bitumului extras din mixtura asfaltica
Caracteristici fizico-mecanice pe epruvete Marshall si epruvete cubice,
conform tabelelor 16 si 17.

n lipsa unor dispozitii speciale, frecventa controalelor de executie vor fi cele

indicate n tabelul nr.22.
Tabel 22
TIPUL CONTROLULUI

CONTROLUL
EXECUTIEI

CONTROLUL
PROFILELOR

NATURA CONTROLULUI SAU A

NCERCRII

CATEGORIA DE
CONTROL
A
B
C

Lucrri pregtitoare
Temperatura de asternere si
compactare

X
X

Etalonarea atelierului de
compactare
Densitatea, absorbtia si
grosimea stratului prin
carotare
Tratamentul rosturilor
Reglajul de suprafata:
controlul cantitatii medii
asternute
Reglarea nivelmentului

Controlul denivelarilor

X
X

X
X

FRECVENTA CONTROLULUI

Zilnic
Permanent, cu
nregistrarea de dou ori
pe zi
La nceputul exec.
lucrarilor apoi un control
ocazional de compactare
neconforma
O carot la 250 m de
drum
Zilnic
n fiecare zi si la sfrsit de
santier
La min.10% din lungimea
drumului si n fiecare
punct indicat de
Consultant.
La fiecare profil
transversal si n fiecare
punct indicat de
Consultant

16
CONTROLUL
MIXTURII
ASFALTICE DIN
STRATURI

Compozitia si
caracteristicile fizicomecanice

O prob reprezentativ ca
o plac de 40x40 cm
pentru fiecare 7000 mp de
mbrcminte asfaltic si
strat de baz asfaltic

A Incercri preliminare informative

B Control de calitate
C Control pentru receptie.
Not: Probele vor fi luate la cca 1 m de la marginea mbrcmintii asfaltice, n prezenta
Consultantului, cu ncheierea unei minute.
5.02.5.9

Controlul calitatii stratului bituminos dupa executie

Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare, care se
poate efectua prin metode nedistructive ( determinarea densitatii aparente a
stratului dupa compactare cu gamadensimetrul ) sau prin prelevarea de carote ( o
placa de minim ( 40 x 40 ) cm sau pe carote cilindrice echivalente pentru fiecare
7000 mp de suprafata executata )
Carotele se preleveaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese incat ele sa
reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile,
stabilite de beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe
suplimentare care vor purta o mentiune speciala.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre
laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in :
-masurarea grosimii startului
-determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului
de compactare conform celor prevazute mai sus
-determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute
( compozitie, caracteristici fizico-mecanice, IB pe bitum extras)
specificate in caietul de sarcini
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei,
care se face conform STAS 6400 si SR 174/2 : 1997

5.03

RECEPTIA LUCRARILOR

5.03.1

RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR

Receptia preliminara se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute n
documentatii sunt complet terminate Comisia de receptie examineaza lucrarile
fata de prevederile proiectului privind conditiile tehnice si de calitate ale
executiei precum si constatarile consemnate n cursul executiei de Consultant.
n urma acestei receptii se ncheie procesul verbal de receptie preliminara,
conform prevederilor HGR 273/94.

17

5.03.2

RECEPTIA FINALA DUPA PERIOADA DE GARANTIE

Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face n
conditiile respectarii prevederilor HGR 273/94 si a altor reglementri legale n
vigoare si n concordant cu prevederile acestui caiet de sarcini.Perioada de
garantie va fi de minim 3 ani si se vor stabili prin contract de catre investitor si
constructor.

5.04

REGLEMENTARI ROMANESTI RELEVANTE

SR 174-1,2/97
cald
Legea nr.10/1995
aplicare a acesteia
Legea nr. 90/1996
Normativ ind.
AND nr. 537-1998
Instructiuni tehnice
AND nr. 539-1999

Lucrri de drumuri. Imbrcminti asfaltice cilindrate la

Legea privind calitatea n constructii si regulamentele de

Legea privind protectia muncii

Normativ privind caracteristicile tehnice ale bitumului
neparafinos pentru drumuri.
Pentru realizarea mixturilor bituminoase stabilizate cu fibre
de celuloza, destinate executari imbracamintilor asfaltice
rutiere
Instructiuni tehnice Normativ privind conditiile tehnice de calitate ale emulsiei
AND nr. 552-1999 bituminoase cationice la lucrarile de drumuri
Ordin MI - MT
Norme metodologice privind conditiile de inchidere a
nr. 1112/411/2000
circulatiei rutiere si de instituire a restrictiilor de circulatie
in vederea executarii de lucrari in zona drumului public
si/sau pentru protejarea drumului
STAS 4032/1-90
Lucrari de drumuri. Terminologie
SR 667 : 2000
Agregate naturale de piatra prelucrata pentru drumuri.
Conditii tehnice generale de calitate
AND nr.547-1999 Normativ pentru prevenirea si remedierea defectiunilor la
imbracamintile rutiere moderne.