CS Bors Rom

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.
__________________________________________________________________________________________________
PARC INDUSTRIAL BORS

REZISTENTA
FAZA: PT + DE + CS
CUPRINS
SECTIUNEA 1: TERASAMENTE
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
1.6.
1.7.
APLICABILITATE.
PREVEDERI GENERALE
LUCRARI DE EXCAVATIE
EXCAVATIA PENTRU STRUCTURI
UMPLUTURI SI COMPACTARI
FUNDATII PENTRU STRUCTURI
HIDROIZOLATII
SECTIUNEA 2: LUCRARI DE BETOANE

2.1.
2.2.
2.3.
2.4.
2.5.
PREVEDERI GENERALE
MATERIALE PENTRU BETOANE
COFRAJE
ARMATURI
BETOANE
SECTIUNEA 3: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI

SECTIUNEA 4: LISTA NORMATIVELOR
SECTIUNEA 1: TERASAMENTE
1.1.
Aplicabilitate
Prezenta sectiune se va aplica lucrarilor generale de terasamente pentru drumuri si
constructii de curti, structuri si utilitati subterane cu exceptia dragarilor, desteleniri si
umpluturi, terasamente pentru cladiri si care sunt in particular mentionate pentru alte
sectiuni.
1.2.
PREVEDERI GENERALE
1

__________________________________________________________________________________________________
1.2.1. Natura Solului si Materiale

Contractantul se va fi considerat edificat asupra naturii materialelor si caracteristicilor
privind excavatiile si prelevarile ce urmeaza a fi efectuate, la cotele si pantele de
excavatie indicate n planuri sau specificate n prezenta, precum si privind necesarul de
sprijiniri si orice alte lucrari.
Contractantul va prevedea preturi unitare astfel inct sa fie acoperitoare pentru orice
cheltuieli suplimentare cu excavari de pamnt, montarea de popi de sustinere sau
sprijiniri de lemn pentru epuismente sau orice alte situatii ce ar putea aparea pe parcurs
sau legat de excavatiile pentru finalizarea Lucrarii.
1.2.2. Metodologie
Contractantul va selecta metodologia de lucru cea mai adecvata ca si echipamentele
cele mai potrivite pentru lucrari de excavare, umpluturi, transport, nivelare,
compactare, etc. Se va prezenta Inginerului spre avizare o lista a tuturor echipamentelor, cu indicarea tipurilor, capacitatilor, numarului, etc.
Contractantul va prezenta desenele de lucru pentru sprijiniri si sustineri necesare n
legatura cu lucrarile de excavatii specificnd ordinea de succesiune a lucrarilor.
1.2.3. Responsabilitatea pentru lucrari
Contractantul va fi pe deplin raspunzator pentru orice posibil efect sau dauna adusa
vietii, lucrarilor, oricarei structuri existente, facilitatilor, etc. sau oricaror proprietati
invecinate prin sau legat de excavatii, umpluturi sau dispunerea de materiale excavate.
Contractantul va fi complet raspunzator pentru toate alunecarile de teren datorate
excavatiilor ca si de orice posibile daune aduse vietii si bunurilor, etc. si le vor
compensa sau repara pe propriul sau cost. Contractantul va fi de asemeni singurul
raspunzator de constructie si stabilitatea tuturor malurilor, taluzurilor si sprijinirilor.
1.3.
LUCRARI DE EXCAVATIE
1.3.1. Generalitati
Excavarile vor implica toate excavatiile necesare.
1.3.2. Materiale inadecvate
Materialele care sunt inadecvate pentru utilizare vor fi indepartate si transportate n
depozitul stabilit.
Daca datorita caracterului lucrarii, indepartarea materialului inadecvat nu este
reflectata de Lista de Cantitati sau nu este mentionata n Caietul de Sarcini, lucrarea
poate fi achitata ca si lucrare suplimentara cu conditia ca inaintea efectuarii oricaror
lucrari de acest gen Contractantul sa faca o solicitare scrisa privind aceasta plata.
Cantitatile de surplusuri de materiale, n cazurile n care apar n Planuri sau n Listele
de Cantitati, sunt doar aproximative. Contractantul va cunoaste volumul materialului
necesar pentru finalizarea lucrarii inainte de a indeparta orice cantitate de surplus de
materiale din interiorul sau din afara santierului. Orice lipsa de materiale cauzata de
indepartarea prematura de catre Contractant a surplusului de materiale, va fi suportata
de catre acesta si nu se vor admite nici un fel de compensatii pentru astfel de lucrari.
1.4.
Excavatia pentru structuri

2

__________________________________________________________________________________________________
Excavatia se va efectua n mod adecvat dimensiunilor fundatiei avizate de Inginer.

Inainte de orice excavatie n parte, Contractantul va prezenta Inginerului spre aprobare
metodologia sa de efectuare a lucrarilor.
Contractantul va lua toate masurile de precautie pentru a asigura mentinerea n stare
curata si uscata a suprafetelor excavate.
n afara altor indicatii specifice din Planuri sau a vreunei aprobari din partea
Inginerului, pentru excavatii cu adncimi de peste 1,5 m se vor folosi sprijiniri si
sustineri cu popi n maniera avizata de Inginer.
Panta pentru excavare nu va fi mai abrupta decat 1:1.
Daca, dupa parerea Inginerului, materialul decopertat nu este adecvat, Contractantul va
indeparta acest material. Umplutura se va asterne si compacta corespunzator n straturi
de 150 mm pna la formarea nivelului.
Ori de cte ori s-ar produce o excavare excesiva fata de adncimile de excavare
indicate, respectiva portiune n care exista o excavare excesiva se va umple cu material
granular si se va compacta conform specificatiei, pe cheltuiala Contractantului.
1.5.
Umpluturi si compactari
1.5.1. Material de umpluturi

Materialele excavate se vor folosi la umpluturi cu conditia ca aceste materiale sa nu
contina gunoaie, radacini, resturi de materiale lemnoase si substante vegetale.
imensiunea maxima a granulatiei va fi de 75 mm si va face obiectul avizarii de catre
Inginer.
1.5.2. Umpluturi
Nu se va incepe nici o lucrare de umplutura inainte ca structura sa fi fost finalizata si
avizata de Inginer.
1.5.3. Compactarea
Umplutura se va compacta la o umiditate optima pentru a ajunge la cel putin 95% din
densitatea maxima n stare uscata stabilita conform cu STAS 2914-84 si STAS
1913/13-83.
Umplutura situata la un nivel de pna la 600 mm dedesubtul pardoselii se va compacta
pentru a ajunge cel putin 95% din densitatea maxima stabilita conform cu STAS 291484 si STAS 1913/13-83.
1.6.
FUNDATII PENTRU STRUCTURI
1.6.1. Generalitati
Orice lucrare de fundatii va fi inceputa numai dupa verificarea si receptionarea ei ca
faza de lucrari a naturii terenului, a sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor
fundatiilor si a elementelor geometrice respective.
n cazul fundatiilor pentru stlpi metalici se va verifica n plus si pozitia dimensiunilor
pieselor, golurilor si altor elemente inglobate, precum si a elementelor pentru mentinerea
pozitiei acestora.
3

__________________________________________________________________________________________________
n cazul fundatiilor executate n apa, cu sau fara epuismente, se va verifica n mod special
ca nu s-au produs prabusiri, afuieri, etc. sau ca efectele acestora au fost inlaturate, n asa
fel inct corpul fundatiei sa poata fi executat corect, conform proiectului.
n cazul fundatiilor din beton sau beton armat se vor aplica prevederile Normativului C
56-85 din Buletinul Constructiilor 1-2/1986.
Toate verificarile, incercarile ce se efectueaza pe parcursul lucrarilor de fundatii si
rezultatele acestora se vor inregistra in procese verbale de lucrari ascunse.
Avnd in vedere importanta deosebita pe care o are fundatia in asigurarea rezistentei si
stabilitatii intregii constructii, faptul ca fundatiile constituie lucrari ascunse, trebuie sa se
tina seama de urmatoarele:
-
gradul de importanta al cladirii respective;
seismicitatea regiunii. Efectul cutremurelor de pamnt poate fi considerabil asupra

anumitor terenuri;
comportarea cladirilor vecine;
conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, variatia sezoniera a

nivelului hidrostatic, agresivitate, posibilitati de patrundere a acestora la fundatii);
conditii locale, care in unele cazuri pot determina materialele ce trebuie folosite la
realizarea fundatiei;
considerente tehnologice;
gelivitatea cu efectele ei negative;
sensibilitate la umezire; loessurile si pamnturile cu structuri instabila la inmuiere pun

probleme deosebite la fundarea constructiilor pe astfel de terenuri;
fenomenele de umflare-contractie provocate de variatiile de umiditate ale terenurilor,

de la un anotimp la altul si care se resimt in tara noastra pna la adncimi de 2 m;
existenta de goluri subterane - caverne naturale unori greu de depistat, pot crea
dificultati att in timpul executiei, ct si al exploatarii constructiei respective;
solicitarile dinamice provocate de fundatiile de la pompe, ciocane, compresoare,

transmit terenului de fundare vibratii si socuri care se propaga prin masivul de pamnt
si pot afecta constructiile invecinate.
1.6.2. Materiale
n mod obisnuit fundatiile se executa din:
- beton simplu
- beton armat.
1.6.3. Abateri admise:
1. privind precizia amplasamentului si a cotei de nivel:
- pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor
- pozitia in plan vertical a cotei de nivel
2. dimensionale
- dimensiuni in plan orizontal
. inaltimi pna la 2 m
4
10 mm
10 mm
20 mm

__________________________________________________________________________________________________
. inaltimi peste 2 m
- inclinarea fata de verticala a muchiilor si suprafetelor
. pentru un ml
. pe toata inaltimea
- inclinarea fata de orizontala a muchiilor si suprafetelor
. pentru un ml
. pentru suprafete libere
30 mm
3 mm
16 mm
5 mm
20 mm
La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua

in afara de examinarea actelor incheiate pe parcurs, in ce priveste frecventa, continutul si
incadrarea in prevederile proiectantului si prescriptiile tehnice, in limita abaterilor
admisibile si o serie de sondaje, in numarul pe care-l vor aprecia ca necesar, pentru a se
convinge de corectitudinea verificarilor anterioare, in special in ce priveste pozitiile,
formele si dimensiunile geometrice si calitatea corpului fundatiilor.
1.7.
HIDROIZOLATII
1.7.1. Hidroizolatii la fundatii (orizontale)

La constructiile fara subsol se vor executa hidroizolatii orizontale att la peretii
exteriori ct si cei interiori.
Hidroizolatia orizontala sub pereti se prevede pe toata grosimea peretelui la o inatime
de minm 30 cm de la cota trotuarului si poate fi alcatuita dintr-un strat de carton
bitumat CA 400 lipit ntre doua straturi de bitum IB 70-95C.
1.7.2. Hidroizolatii verticale pe pereti
La constructiile cu subsol se vor executa hidroizolatii verticale pe toate suprafetele care
sunt n contact cu pamntul, daca nu sunt impermeabile la apa.
Structura hidroizolatiei este aceeasi cu a hidroizolatiei orizontale de la fundatii.
Racordarea la partea superioara a hidroizolatiei peretelui cu cea a soclului se face cu un
strat de pnza bituminoasa A45 sau A35, un strat de carton bitumat CA400 lipite cu
bitum. Protectia hidroizolatiei verticale se face cu zidarie de caramida cu mortar M
100 Z.
1.7.3. Executarea lucrarilor de hidroizolatii
Pentru executarea lucrarilor de hidroizolatii la constructiile subterane, se vor respecta
urmatoarele:
- coborrea si mentinerea nivelului pnzei freatice la minimum 30 cm sub cota
inferioara a radierului pe intreaga durata de executie;
- suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu forme geometrice simple, iar scafele cu
muchii rotunjite cu raza de 5 cm;
- la scafe si muchii, hidroizolatia se va intari cu fsii din pnze sau tesaturi bitumate
de 50-100 cm latime;
- la hidroizolarea constructiilor din spatii inchise, se recomanda ca stratul de amorsare
sa se execute cu emulsie de bitum.
5

__________________________________________________________________________________________________
- in cazul executiei cu solutii bituminoase, se vor lua masuri de ventilare si paza

contra incendiilor;
- chiturile se aplica numai pe suprafete uscate;
- hidroizolatia pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va executa complet
pe tot conturul constructiei pna la inaltimea de maxim 2 m. n cazul inaltimilor
mai mari, legatura straturilor cu cele superioare trebuie sa se execute n trepte cu
petreceri de minim 10 cm;
- pe timp calduros si pe zonele expuse razelor solare pentru preintmpinarea
alunecarii straturilor hidroizolatoare, hidroizolatia se va executa n structura
completa pe portiuni, urmnd imediat executia peretelui de protectie;
- protectia hidroizolatiei verticale din zidarie de caramida plina de 6-13 cm grosime
sau cu prefabricate din beton tipizate, se va executa cu rosturi verticale de 5 m
distanta;
- la protectiile din beton, armatura se va fixa cu distantieri pentru a nu strapunge
hidroizolatia.
SECTIUNEA 2: LUCRARI DE BETOANE

2.1.
Prevederi generale
(a)
Obiectul lucrarilor
Lucrarile vor include, fara insa a se limita la aceasta, asigurarea: a tuturor
utilajelor de constructii, a fortei de munca pentru executie, a supravegherii, a
echipamentelor, a materialelor, a consumabilelor si efectuarea tuturor
operatiunilor cerute pentru livrarea si punerea betonului n opera conform cu
prezenta specificatie si dupa cum se arata n Planuri.
Prezenta Sectiune se aplica betoanelor turnate monolit si lucrarilor aferente
cerute prin Contract.
Lucrarile include de asemeni cofrajele, schela si armarea.
(b)
Publicatii si Referente
6

__________________________________________________________________________________________________
Publicatiile si referintele mai jos listate fac parte din Specificatie n masura n
care sunt indicate prin referirile care se fac la acestea:
(1)
Standardele Romnesti (prevederile SR EN)
(2)
Standardele Romnesti (prevederile STAS)
(3)
Normele Guvernamentale
(4)
Codul NE
2.1.1. Asigurarea Calitatii

(a)
Generalitati
Contractantul va efectua testarile tuturor materialelor folosite la lucrari pentru a
se stabili daca materialele sunt de buna calitate, fie dupa cum se recomanda n
aceasta Specificatie sau la cererea Inginerului.
Probele materialelor si betoanelor se vor efectua conform standardelor de mai
sus.
(b)
Costul Probelor
Toate costurile probelor specificate n aceasta sectiune se vor suporta de catre
Contractant.
(c)
Testarea Cimentului
Toate cimenturile se vor certifica de catre producator ca fiind corespunzator cu
cerintele Specificatiei. Inainte de darea comenzilor, Contractantul va prezenta
date despre furnizorii pe care i propune si informatii asupra metodelor propuse
pentru transport, depozitare si certificare. Daca va fi necesar Inginerul va
solicita esantioane reprezentative suplimentare pentru cimenturile propuse, care
sa fie prelevate si date unui laborator desemnat pentru analizare si testare inainte
de a se da aprobare sursei.
Dupa obtinerea din partea Inginerului a aprobarii privind sursa (sursele)
transportul, depozitarea si certificarea cimentului, Contractantul nu va mai
modifica sau schimba aranjamentele facute faca ca n prealabil sa fi obtinut
permisiunea Inginerului.
Suplimentar fata de certificatele de probe de rutina furnizate de producator
Contractantul va preleva esantioane si va efectua probe pentru fiecare livrare
expediata Santierului. Rezultatele probelor standard se vor prezenta Inginerului
cu promptitudine. Certificatul de Probe va specifica data fabricatiei pentru cele
cuprinse n expeditie.
Frecventa efectuarii testelor cimenturilor va fi conforma cu cerintele specificate
n Codul NE 012-99 Anexa VI.1 iar metoda de verificare va fi conform
standardelor romnesti SR EN 196-1-1995, STAS 5296-77 si SR EN 196-31995 sau cele similare care sunt aprobate.
Inginerul va putea de asemeni solicita probe suplimentare, dupa cum va
considera ca fiind Necesar sau recomandabil.
(d)
Testarea Agregatelor

__________________________________________________________________________________________________
Cu cel putin 28 zile inainte de inceperea lucrarilor, Contractantul va informa

Inginerul cu privire la sursa agregatelor si i va asigura accesul pentru prelevare
de esantioane.
Pentru fiecare esantion se vor efectua imediat probe de granulometrie. Toate
celelalte probe pentru agregate prevazute de prezenta Specificatie se vor face pe
esantioanele sursei initiale, si se vor repeta ori de cte ori se va produce o
schimbare a sursei. Probele vor include o analiza a fiecarui sort de material ca si
o analiza a combinatiei de materiale ce reprezinta partea de agregate pentru
amestec.
Frecventa efectuarii de probe privind agregatele va fi conform cerintelor
specificate n Codul NE 012-99 Anexa VI.1 iar metoda de testare va fi conforma
cu Standardele Romnesti STAS 4606-80 sau echivalentele aprobate ale
acestora.
(e)
Testarea Betoanelor - Testul pe probe cilindrice

Cel putin o data pe zi se va preleva un set de trei esantioane pentru probe
de rezistenta pentru fiecare clasa (grad) de beton pus n opera, cel putin la
50 m de beton, cel putin de o data la fiecare schimb de 8 ore de lucru.
Metoda de testare va satisface cerintele din Cod NE 012-99, Anexa VI.2
si VI.3, STAS 1759-88, STAS 1275-88, STAS 3519-76 si STAS 3518-89
sau echivalentele aprobate ale acestora.
O proba de rezistenta va fi media a doua probe pe cilindri executati din
acelasi esantion de beton si testati la 7 si 28 zile sau la acea vrsta de
proba ce va fi desemnata.
n cazul n care ntre rezistentele la 7 zile si la 28 zile s-a stabilit o relatia
satisfacatoare rezultatele testelor la 7 zile pot fi folosite, cu aprobarea
Inginerului, ca un indicator al rezistentei la 28 zile. Rezistenta medie va
trebui sa satisfaca cerintele specificate n STAS 1275-88 sau
echivalentele aprobate ale acestuia.
(f)
Probe privind Aditivii

Esantioanele de cte 5 litri din fiecare din aditivii sau adaosurile de amestec
propuse de Contractant vor fi prezentate pentru probe cu 56 de zile inainte de
utilizarea acestora. Utilizarea acestora va face obiectul aprobarii de catre
Inginer. Testarea aditivilor propusi de Contractant, inclusiv amestecul de proba
si proba pe cilindri se vor efectua pe cheltuiala Contractantului.
(g)
Testarea armaturilor
Contractantul va pune la dispozitia Inginerului cte doua exemplare ale
certificatelor de probe de sarja pentru toate armaturile care se vor furniza. Cu
toate acestea, Inginerul va putea insa comanda efectuarea de probe independente
de catre un laborator desemnat conform cu cerintele STAS 438/1-89. Orice
armatura metalica neconforma cu specificatia va fi respinsa.
2.1.2. Desenele de Lucru

Contractantul va prezenta Inginerului spre aprobare Desenele de Lucru si Planurile de
Montaj Cofraje si Schela cu cel putin 14 zile inainte de inceperea lucrarilor.
8

__________________________________________________________________________________________________
Fiecare din Desenele de Lucru si Planurile de montaj va fi semnat de inginerul abilitat

din partea Contractantului. Inainte de a se face comenzile de materiale se vor prezenta
Inginerului detalii asupra tuturor cofrajelor ce urmeaza a fi confectionate ca si asupra
celor pentru finisaje speciale. La solicitarea Inginerului si pe cheltuiala Contractantului
se vor face probe de punere a betonului n opera propunerii prezentate de Contractant,
astfel ca sa se poata verifica eficienta si fezabilitatea metodelor propuse.
Contractantul va prezenta Inginerului spre aprobare Desenele de Lucru care sa arate
dispunerea armaturilor precum si lista cu dimensiunile de debitare a barelor. Aceste
Desene de Lucru vor include de asemenea si mentionarea barelor suplimentare pentru
asigurarea rigiditatii cadrelor de rezistenta care sa sustina sarcinile de la punerea
betonului n opera. La nevoie se vor putea adauga profile de otel pentru imbunatatirea
rigidizarii cadrelor de rezistenta.
Respectivele Desene de Lucru vor indica clar dimensiunile barelor, distantele dintre
acestea, suprapunerea de imbinare, amplasamentul si cantitatile armaturilor, plasei,
soclurilor, distantierilor si celorlalte detalii n mod corespunzator cu cerintele STAS
10107/0-90 sau echivalentelor aprobate ale acestuia.
Acolo unde se intlnesc conditii speciale se vor pregati detalii pentru punerea n opera
a armaturilor. Tabelele de indoire si debitarea armaturi incluse n desene se dau doar cu
titlu informativ.
Toate desenele de lucru vor fi examinate de catre Inginer n termen de sapte (7) zile de
la primire.
2.1.3. Livrarea, depozitarea si manipularea materialelor
(a)
Generalitati
Contractantul va asigura masuri de depozitare corespunzatoare pentru ciment
pentru a permite identificarea fiecarui lot livrat pna la obtinerea rezultatelor
esantionarilor si testarilor prevazute la punctul 2.1.1.
(b)
Ciment
Cimentul se va livra la Santier n vrac sau n saci corespunzator sigilati. Pe
parcursul incarcarii sau descarcarii si intotdeauna cnd se transporta n vehicole
sau cu mijloace mecanice pna la betoniere, cimentul va trebui sa fie protejat de
intemperii prin masuri eficiente.
Daca cimentul se livrarea n vrac, Contractantul va asigura un numar
corespunzator de silozuri (stocatoare) de dimensiuni adecvate pentru
depozitarea unui volum de ciment care sa fie suficient pentru asigurarea
continuitatii lucrarilor. Aceste silozuri vor fi supuse avizarii de catre Inginer sub
aspectul adecvarii acestora si vor fi asigurate pe costul Contractantului. Imediat
dupa livrare, cimentul va fi dus si depozitat n acestea. Contractantul va lua
masurile de precautie corespunzatoare pentru a asigura reducerea formarii de
praf pe parcursul operatiunilor de descarcare.
Daca cimentul se livreaza n saci, Contractantul va asigura, pe costul sau,
soproane impermeabile la apa si cu buna ventilatie avnd pardoseala ridicata la
minim 0,2 m de la nivelul solului. Soproanele vor fi suficient de mari pentru a
se putea depozita un volum de ciment care sa asigure continuitatea lucrarilor si
9

__________________________________________________________________________________________________
depozitarea n acestea separat pe loturi de livrare. Cimentul va fi depozitat n

aceste soproane imediat de la livrare urmnd a fi utilizat n ordinea livrarii.
Toate livrarile de ciment se vor utiliza n termen de doua luni de la data
fabricatiei.Inginerul poate totusi permite utilizarea cimentului pe o perioada de
maxim trei luni de la data fabricatiei, n conditiile aprobate de Inginer.
2.2.
MATERIALE
(a)
Ciment
Tot cimentul care urmeaza a fi utilizat la toate Lucrarile va fi de la producatori
desemnati, aprobati de Inginer.
n lipsa altor precizari tipul cimentului va fi Ciment Portland rezistent la sulfati.
(b)
Agregate Fine
Agregatele fine pentru beton, mortar si alte utilizari vor fi din nisip curat si vor
corespunde cu STAS 1667-76 sau echivalentul avizat al acestuia. Nisipul se va
lua din surse aprobate de catre Inginer. Nu se va permite nici un fel de
contaminare.
La nisipul natural se va putea adauga nisip de concasaj astfel ca sa se ajunga la
sortul si granulatia ceruta. Nisipul de concasaj nu se va utiliza singur dect cu
aprobarea Inginerului.n nici un caz nu se va utiliza nisip de plaja sau nisip din
alte surse aflate n mediu clorurat.
Nisipul care urmeaza a se folosi la mortarul pentru betoane utilizate la fundatii
va fi conform cerintelor STAS 1667-76 sau echivalentele aprobate ale acestora.
n lipsa unor alte dispozitii din partea Inginerului, clasa de granulatie a
agregatelor fine se va incadra n gama mai jos specificata:
Nr. Site
Nisip 0 - 3 % Trecere
Minim
Maxim
5
30
35
75
90
100
0,2
0,5
1
2
3
(c)
Agregate grosiere
Agregatele grosiere pentru betoane si pentru alte utilizari vor astisface cerintele
STAS 1667-76 sau echivalentele aprobate ale acestuia.
Agregatele pot fi fie din pietris natural, fie din piatra sparta la dimensiunile
dorite si se vor obtine numai din cariere, balastiere sau alte surse avizate de
Inginer.
10

__________________________________________________________________________________________________
Pietrisul pentru agregate va fi fara continut de argila, pamnt, argila nisipoasa

sau alte materiale de natura organica sau similara si va fi dur si dens. Acesta va
trebui sa fie avizat de Inginer inainte de a fi utilizat.
Piatra sparta va trebui sa provina din roci dure si sa fie perfect curata si nu va
contine nici un fel de pietre moi, argiloase sau sisturi. Piatra se va sparge prin
utilizarea de concasoare avizate de catre Inginer. Se va indeparta prin cernere
orice continut de materiale fine cu granulatie sub 5 mm rezultate din procesul de
sfarmare. Piatra obtinuta si curatita pe site se va spala bine printr-o metoda
avizata de Inginer.
Nu se vor accepta agregate grosiere care contin o parte notabila constnd din
particole alungite. Partea tolerabila de particole alungite se va stabili prin
metoda cernerii prin sita dupa cum se va dispune de catre Inginer.
Granulatia agregatelor grosiere va fi conform STAS 1667-76 si Cod NE 012-99
sau echivalentele aprobate ale acestora. Pentru lucrari de betoane armate
valoarea nominala maxima va fi de 7 mm 31 mm.
Pentru categoria 7-31, procentul de trecere prin sita de 16 mm va fi de minim
30% si maxim 60%. Dimensiunea maxima a agregatelor ramase n sita de sus nu
va depasi 1,5 dmax.
n afara altor dispozitii date de Inginer, granulatia sorturilor de agregate vor fi ca
mai jos:
Granulatie
Limita
0 - 7 mm
max.
min.
max.
min.
max.
min.
max.
min.
0 - 16 mm
0 - 31 mm
0 - 40 mm
% n greutate de trecere prin sita marimea (mm)

0,2
1
3
7
16
31
40
12
40
70 100
3
25
54
95
8
35
50
70 100
2
25
41
61
95
7
30
40
60
80
100
2
21
31
51
71
95
7
25
40
55
76
100
2
15
25
40
65
95
n cazul n care dimensiunea granulei de material indica o deficienta de

categorie fata de cele specificate, Inginerul va solicita Contractantul sa adauge
agregate de o anume granulatie specifica pentru a modifica granulatia
corespunzator cerintelor de mai sus.
(d)
Apa pentru beton

Pentru formarea amestecului de beton si mortar se va folosi apa potabila curata
si proaspata si va fi de la o sursa avizata de Inginer. Nu se va folosi niciodata
apa de mare. Apa va trebui sa corespunda cu cerintele STAS 790-84 sau
echivalentele aprobate ale acestuia.
(e)
Aditivii si Adaosuri
Utilizarea aditivilor necoezivi sau a adaosurilor n betoane poate fi avizata de
catre Inginer functie de imprejurare. O astfel de aprobare se va da doar atunci
11

__________________________________________________________________________________________________
cnd Contractantul va fi dovedit ca betonul astfel rezultat nu este mai putin

rezistent, mai putin dens si durabil dect cel obtinut fara utilizarea aditivilor. Nu
se vor folosi aditivi care contin cloruri.
2.3.
COFRAJE
(a)
Cerinte generale
Cofrajele se vor instala astfel inct sa poata fi scoase fara expunerea betoanelor
la socuri sau vibratii. Nici o parte a elementelor metalice de distantare sau de
legatura care urmeaza a ramne definitiv inglobate n beton nuse va afla la o
apropiere mai mica de 50 mm fata de suprafata finita si se va forma cavitatea
care sa permita o umplere corespunzatoare dupa cum se specifica mai jos.
Toate imbinarile vor fi inchise fest pentru a se impiedica scurgerile de lapte de
ciment. La toate rosturile de constructie, Contractantul va fixa cofrajele strns
de betonul intarit astfel ca sa se previna formarea de muchiii pe suprafetele
expuse.
La montarea cofrajelor Contractantul va lua masuri de prevenire a deformarii
acestora pe parcursul turnarii betoanelor. Contractantul va confectiona panouri
cu margini netede care sa permita alinierea de precizie si sa formeze o linie
ingrijita fata de panourile adiacente si toate rosturile de constructie si va fixa
toate panourile cu elemente de imbinare verticale sau orizontale, afara de cazul
n care exista alte cerinte sau aprobari.
Toate colturile expuse att pe orizontala ct si pe verticala se vor tesi cu 25 mm/
25 mm. Sipca de tesire va fi debitata cu precizie pentru a rezulta o tesire neteda
si fara intreruperi.
(b)
Cofraje pentru suprafete de beton aparente

Cofrajele vor avea o suprafata neteda si uniforma, fara neregularitati si goluri de
imbinare. Cofrajele vor fi din scnduri geluite cu lamb si uluc sau din placaj sau
tabla saualte materiale similare avizate de Inginer si vor avea imbinarile netezite
n plan cu suprafata.
(c)
Pregatirea cofrajelor pentru turnarea betoanelor

Inainte de punerea betonului n opera, Contractantul va curati bine cofrajele
indepartnd rumegusul, praful sau celelalte impuritati de catre muncitori prin
spalare cu jet de apa si aer comprimat (cu furtunul) si asigurnd deschideri
provizorii pentru a permite la scurgerea apei si a gunoaielor.
Cofrajele vor fi acoperite cu un ulei de cofraje aprobat, care nu va face priza cu
suprafetele de beton si nici nu le va pata sau afecta n mod megativ. Inainte de
turnarea betoanelor se va indeparta excesul de ulei de cofraje de pe suprafata
acestora ca si de pe armaturi si rosturile de constructie.
Toate cofrajele se vor inspecta si aviza de catre Inginer inainte de turnarea
betonului. Contractantul nu va fi exonerat de raspunderea sa de a respecta
cerintele de rezistenta, finisaj si tolerante n ce priveste betonul, specificate.
(d)
Decofrarea
12

__________________________________________________________________________________________________
Cofrajele se vor scoate n asa fel inct sa nu se produca nici un fel de stricaciuni
la betoane. Schela si cofrajele se vor acoate doar cnd elementul care este
sustinut a dobndit suficienta rezistenta pentru a fi autoportant iar sarcina care
trebuie suportata de acesta este asigurata la un factor rezonabil de siguranta.
Tabelul de mai jos mentioneaza perioadele minime pentru scoaterea cofrajelor
dupa finalizarea operatiunilor de turnare de betoane. Nu se va face nici o
decofrare fara permisiunea Inginerului si aceasta permisiune nu l va descarca
pe Contractant de raspunderile ce i revin privind siguranta lucrarilor definitive.
Conditii
Fetele verticale ale grinzilor, peretilor si coloanelor, cu
inaltime de maxim 1,2 m
Fetele verticale ale grinzilor si peretilor cu inaltimi de
peste 1,2 m
Intradosul la planseele principale si grinzi (cu popii
lasati dedesubt)
Scoaterea popilor de la grinzi si plansee si alte lucrari
Perioade Minime
24 ore
36 ore
7 zile
14 zile
n lipsa altor dispozitii din partea Inginerului se va respecta perioada minima

pentru decofrare de mai sus.
Pentru temperaturi sub 10C, perioadele de timp mai sus specificate se vor
majora cu 50%. Daca n respectiva perioada nu se poate ajunge la o suficienta
rezistenta si temperaturile scad sub 5C, perioada minima de scoatere a
cofrajelor va fi prelungita. n aceste conditii Contractantul nu va face decofrarea
fara permisiunea Inginerului si, pentru a obtine aprobarea Inginerului, va
demonstra suficienta perioadei.
Contractantul va preveni aparitia oricaror deformari a betonului.
2.4.
ARMATURA
(a)
Barele de otel pentru armare betoane

Otel-Betonul folosit la armarea betoanelor va fi conform cerintelor STAS
438/1-89 sau echivalentele aprobate ale acestuia. Tipurile si caracteristicile
sunt sumar prezentate mai jos:
Tipul de bara
OB 37
PC 52
Diametrul
Nominal
(mm)
6 - 12
14 - 28
6 - 14
16 - 28
13
Punct de
curgere
(N/mm)
255
235
360
340
Limita de
Rezistenta
(N/mm)
360
510

__________________________________________________________________________________________________
Diversele elemente metalice incastrate n beton vor fi conform cerintelor

STAS 8542-89 sau echivalentelor aprobate ale acestuia daca nu se
specifica n alt fel.
Tot otelul pentru armaturi se va procura de la un producator desemnat si cu
satisfacerea celor de mai sus.
Dimensiunile nominale si greutatea unitara a categoriilor de bare vor fi
conform STAS 438/1-89 dupa cum se arata mai jos:
Diametru
(d mm)
6
7
8
10
12
14
16
18
20
22
25
28
(b)
Toleranta
(mm)
0.3
+ 0.3
- 0.5
+ 0.5
- 0.8
Aria
sectiunii
(cm)
0.283
0.385
0.503
0.785
1.130
1.540
2.010
2.540
3.140
3.800
4.910
6.160
Perimetru
Nominal (cm)
1.88
2.20
2.51
3.14
3.77
4.40
5.05
5.65
6.28
6.91
7.85
8.80
Greutate
Nominala
(kg/m)
0.222
0.302
0.395
0.617
0.888
1.210
1.580
1.990
2.470
2.894
3.850
4.840
Srma de legare
Srma de legare va fi srma de otel calit, neteda, trasa la rece, cu diametrul de
1,5 mm.
(c)
Indoirea si innadirea
Armaturile se vor confectiona la formele si dimensiunile indicate si se vor
amplasa dupa cum se arata n desenele de lucru.
Armaturile vor fi lipsite de exfolieri, cruste de rugina si zgura de furnal, sau
vopsea, ca si de orice alte substante care ar reduce sau distruge aderenta fata de
beton. Este posibil ca sa se ceara o curatire cu peria de srma a armaturilor
inainte de montarea acestora pentru a se ajunge la starea care se cere. Nu se va
face indoirea sau indreptarea armaturilor n vre-un mod care ar duce la
deprecierea armaturii sau a betonului. Barele n care apar fisuri sau rupturi vor fi
rebutate si inlocuite.
Innadirile sau suprapunerile de armaturi, atunci cnd sunt cerute, se vor face
conform STAS 10107/0-90 si Normelor C 28-83; C 150-84. Lungimile de
suprapunere nu vor fi mai mici de 40 X diametrul barei de armare sau dupa cum
se arata n Desene. Toate suprapunerile se vor decala sau se vor face n punctele
n care sarcina din beton este mai mica dect jumatatea sarcinii admise. Acolo
unde, din ratiuni fizice sau din orice alte motive inevitabile, suprapunerea nu
poate fi decalata sau nu poate fi dispusa n punctele cu sarcina redusa, se va
creste lungimea de suprapunere cu 30%.
(d)
Montarea armaturilor
14

__________________________________________________________________________________________________
Contractantul va respecta numarul, dimensiunile, forma si pozitia barelor de

armare, legaturilor, bratarilor, etrierilor si celorlalte elemente de armare conform
cu Desenele.
Cele de mai sus vor fi mentinute corect pe pozitie si cu acoperirea care se cere
fara a permite deplasarea pe parcursul procesului de compactare a betonului si
n modul permis de Inginer.
Se vor asigura toti distantierii de care este nevoie, toate agrafele, caprele
corespunzatoare pentru mentinerea armaturilor n pozitia corecta. Pentru
sustinerea armaturilor la sol ca si n alte locuri expuse coroziunii se vor folosi
blocuri de beton sau alte materiale necoezive.
Tipul suportilor ce se vor folosi pentru mentinerea spatiilor libere care se cer
ntre armaturile cele mai dinafara si suprafata betonului se va prezenta
nginerului spre aprobare. Nu se va permite folosirea penelor de lemn pentru a
impiedica intrareaarmaturilor n contact cu cofrajele. Toti etrierii, legaturile si
agrafele care fac legaturile dintre bare se vor fixa strns si se vor lega
corespunzator iar partea interioara a crligelor si indoiturilor va fi efectiv n
contact cu barele din jur.
(e)
Sudarea barelor de armare

Sudarea barelor de armare va fi permisa numai dupa cum se indica n desene si
se aproba de catre Ingineri. Toate sudurile indicate se vor efectua conform
cerintelor din Normele C 28-83 si C 150-84 sau echivalentele aprobate ale
acestora.
(f)
Legarea si Curatirea
Armaturile se vor lega acolo unde distanta n orice directie este:
(1)
Sub 300 mm: legatura se face din doua n doua intersectii;
(2)
300 mm sau peste: legatura se face la fiecare intersectie,
Barele de armare se vor curata inainte de punerea betonului n opera.

(g)
Bare de armare expuse, dibluri etc.

Barele de armare expuse, buiandrugii se vor proteja contra coroziunii prin
masuri corespunzatoare supuse avizarii de catre Inginer.
(h)
Acoperire de beton pentru armaturi

n lipsa altor prevederi din Desene, se va asigura urmatoarea acoperire pentru
armarea principala. Grosimea acoperirii se va masura ntre suprafata cea mai
iesita n afara a armaturii si suprafata finita a betonului:
(1)
Elementele supuse la expunere directa pna la nivelul marii sau ambientul

acesteia: 70 mm,
(2)
Elementele expuse contactului direct cu solul sau cu mediul de exterior: 50

mm;
(3) Altele n afara celor de mai sus: 40 mm.

(i)
Inspectarea inainte de turnarea betoanelor

15

__________________________________________________________________________________________________
Nu se va face nici o turnare de beton fara inspectarea prealabila de catre Inginer

a lucrarilor de armare si fara aprobarea scrisa din partea acestuia. Contractantul
va corecta lucrarile dupa cum va dispune Inginerul. Astfel de corecturi se vor
prezenta din nou la inspectie pentru confirmare si predare la Inginer.
(j)
Plasa de srma, dibluri, barele suport si srme de legatura

Armarea cu plasa de srma va continua n portiunea dintre rosturile de control
ale fisurilor n betonul radierelor executate pe sol sau ntre rosturile de dilatare
pentru alte radiere. Lungimea suprapunerilor va fi de cel putin o distanta
completa a unui ochi din plasa plus 50 mm. Imbinarile se vor decala pentru a se
evita o continuitate a zonei de suprapunere n oricare din directii si se vor prinde
strns cu srma sau se vor fixa cu cleme standard.
Diblurile si ancorele se vor instala n unghiuri drepte fata de imbinari si paralel
fata de suprafata finisata. Acestea vor fi fixate rigid si sustinute atunci cnd se
face turnarea betoanelor.
Legaturile de srma, atunci cnd sunt folosite, vor fi conforme cu cerintele
specificate la punctul (b) din aceasta Sub-sectiune. Legaturile de srma se vor
trata incadrul cofrajelor.
2.5.
BETON
(a)
Clase de beton si utilizarea acestora

Afara de cazurile n care se specifica, se mentioneaza n Desene sau se dispune
de catre Inginer n altfel fel, betoanele de diverse clase se vor proportiona si
amesteca astfel inct sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Clasa
C2.8
C8
C 12
C 20
Rezistenta minima
proiectata la
compresiune la 28 de
zile: fck,cyl
(N/mm, MPa)
Dimensiunea
maxima a
agregatelor
2.8
8
12
20
31
31
16
16
Aplicabilitate
(mm)
Egalizari
Egalizari
Beton armat
Beton armat
Continutul minim de ciment va fi de 325 kg/m pentru betonul simplu si de 365 km/m pentru
betonul armat.
(b)
Preparare betoane
(1)
Dozari pentru incercari de probe si testare

Dozarea amestecurilor pentru incercarile de proba si testare privind
satisfacerea cerintelor pentru fiecare clasa de beton mai sus specificat va
fi n raspunderea Contractantului. Amestecul teoretic va fi consecvent cu
cerintele mai jos specificate la paragraful 3) al acestei Sub-sectiuni. Tot la
Santier, n prezenta Inginerului, se va face de asemeni si testarea greutatii
unitare si a continutului de aer din beton.
16

__________________________________________________________________________________________________
(2)
Antrenarea aerului
Antrenarea aerului, n cazul n care este acceptata de Inginer, se va
asigura prin adaosuri de antrenare a aerului la betoniera. Continutul de
aer din beton va fi mentinut la max. 5% de material uscat din volumul de
ciment de baza.
(3)
Compozitia betonului
Esantioanele de agregate, asa dupa cum sunt specificate n Sub-Sectiunea
2.1.4. se vor obtine conform standardelor. Esantioanele din celelalte
materiale n afara agregatelor vor fi reprezentative pentru ceea ce
urmeaza a se folosi la Lucrari. Inainte de stabilirea proportiilor pentru
amestecurile de proba, se vor pune la dispozitia Inginerului, n vederea
aprobarii, buletinele de probe de la producatori.
Rezistenta betonului se va stabili printr-o serie de teste conform celor spe
cificate n Sub-Sectiunea 2.1.1. Dupa rezultatele acestor5 teste, se va
trasa o curba (un grafic) care sa reprezinte relatia dintre proportie si
rezistenta, care va constitui baza de stabilire a proportiilor n vederea
obtinerii rezistentei cerute de proiect.
Se vor folosi urmatoarele limite admisibile ale raportului apa-ciment
(Raportul A/C) pe baza de greutate:
Clasa de Beton
Raport A/C
(c)
C8
0.50
C 12
0.50
C 20
0.45
Dozare si Amestecare
Contractantul va asigura instalatii semi-automate de dozare a amestecurilor si
echipamentele de amestecare pentru betoane care sa asigure o capacitate de
productie acoperitoare pentru cerintele de betoane nespecificate n prezenta.
Dupa montarea instalatiei si echipamentelor n santier, aceasta va fi inspectata
de catre Inginer pentru a se obtine avizul de functionare din partea acestuia.
(1) Instalatia de Dozare
(i) Amenajare
Se vor asigura recipienti sau compartimente separate pentru fiecare
dimensiune sau sort de agregat si ciment. Alimentarea cu fiecare din aceste
materiale a instalatiei de dozare se va controla independent.
Agregatele pot fi cntarite n dozatoare separate sau cumulativ, ntr-un
preparator cu un singur cntar. Cimentul n vrac se va cntari pe un cntar
separat ntr-un dozator separat de greutate. Apa se va masura fie n greutate
fie n parti de volum. Actionarile statiei de dozare vor fi sincronizate astfel
ca mecanismele de incarcare sa nu poata fi deschise inainte de revenirea
cntarelor la valoarea zero.
Un control semi-automat a statiei de dozare va declansa operatiunea de
cntarire a fiecarui material si o va opri n mod automat n momentul
17

__________________________________________________________________________________________________
atingerii greutatii prevazute pentru fiecare din respectivele materiale si va

actiona dispozitivul de evacuare.
Instalatia va fi amenajata astfel inct sa permita operatiunile de inspectare n
orice moment. Se vor asigura dotarile adecvate pentru obtinerea de
esantioane reprezentative de agregate pentru probe. Furnizarile de materiale
prin instalatia de dozare se vor efectua n limitele de precizie de mai jos.
Materiale
Ciment
Apa
Agregate
Adaosuri
Procentaj
1
1
2
3
ii) Dozatorul de apa si Distribuitorul pentru Adaosuri

Echipamentul pentru dozarea apei si a adaosurilor va fi prevazut n cadrul
instalatiei de dozare sau va fi inclus n betoniera pentru sau n autobetoniere,
dupa cum se cere de catre tipul instalatiei ce urmeaza a fi utilizata.
- Dozatoare de apa
Se va asigura un dispozitiv adecvat care sa aiba capacitatea de a masura apa
pentru amestec conform cerintelor specificate pentru fiecare sarja. Valvele
de umplere si de golire ale dozatorului de apa vor fi soncronizate cu valva
de golire pna la inchiderea completa a valvei de umplere.
- Distribuitoare
Se va asigura un dispozitiv mecanic de precizie pentru masurarea si
debitarea fiecarui adaos. Fiecare dispozitiv va trebui sa aiba capacitatea de
pre-setare a cantitatii de adaos ce urmeaza a fi dozata pentru sarja. Fiecare
distribuitor va fi sincronizat cu operatiunile de dozare si debitare apa, astfel
inct fiecare adaos sa fie separat dozat si evacuat automat pentru a se obtine
o distributie uniforma n masa sarjei n limitele specificate ale timpului de
preparare a amestecului.
n cazul n care folosirea auto-betonierelor face imposibila realizarea acestei
cerinte, nu se va face dozarea adaosurilor inainte de introducerea apei sau a
nisipului.
- Controlul umiditatii
Instalatia va trebui sa aiba posibilitatea de reglaj al cantitatii fiecarui
material pentru a compensa orice modificari a continutului de umiditate din
agregate si din greutatile materialelor. Se va asigura un dispozitiv electric de
masurare a umiditatii care sa masoare continutul de umiditate din agregatele
fine. Senzorul va fi montat lnga sertarul de alimentare al dozatorului de
nisip.
- Cntare
Se vor asigura dotarile adecvate pentru masuratori de precizie si controlul
fiecaruia din materialele cuprinse ntr-o sarja de beton. Echipamentul de
18

__________________________________________________________________________________________________
cntarire se va conforma cerintelor aplicabile emise de Biroul National de

Standarde Indrumarul 44 sau de alte standarde internationale privitor la
cntare cu exceptia ca precizia va trebui sa fie n limitele a 0,2 procente din
capacitatea de masurare.
Contractantul va asigura greutati standard pentru calibrare si orice alt
echipament auxiliar necesar pentru verificarea performantelor de
functionare pentru fiecare cntar sau altfel de dispozitiv de masurare.
Toate cntarele utilizate n instalatia de dozare vor fi inspectate de catre
Inginer si se va cere efectuare a calibrarilor periodice corespunzatoare.
Fata de greutatile sau volumele efectiv dozate, greutatile sau volumele
inregistrate vor trebui sa se incadreze n limitele de precizie de mai jos.
Materiale
Ciment
Apa
Agregate
Adaosuri
Procentaj
2
2
3
5
(2) Betoniere
Betonierele vor avea o capacitate nominala de cel putin 0,76 m de pasta de
beton si nu vor fi supraincarcate peste capacitatea recomandata de
producator. Betonierele vor trebui sa aiba capacitatea de a combina
materialele ntr-un amestec omogen si sa l goleasca fara segregare. Daca se
utilizeaza betoniere de tip stationar acestea vor fi prevazute cu un dispozitiv
corespunzator de blocare a mecanismului de golire pe durata timpului cerut
pentru formarea amestecului.
Betoniera va include si un dispozitiv de contorizare automata a numarului
total de sarje. Toba sau palele mixerului vor fi actionate la vitezele
prevazute de producator.
Timpul de malaxare n cazul betonierelor de tip stationar va fi marit pentru a
se satisface cerintele privind uniformitatea si consistenta betonului. Nu se
vor permite prelungiri ale duratelor de malazare care duc la necesitatea
adaugirii de apa.
Dupa fiecare operatie de malaxare se vor curati betonierele si cuvele
acestora si li se vor face lucrari de intretinere. n cazul n care, n orice faza,
o betoniera da rezultate nesatisfacatoare, se va sista imediat folosirea
acesteia pna la repararea sau inlocuirea acesteia la cererea Inginerului.
i) Betoniere de tip stationar
Timpul minim de malaxare pentru fiecare sarja de la introducerea tuturor
materialelor solide n betoniera, va fi de un minut pentru un amestec la
capacitatea de 0,76 m, cu conditia ca toata cantitatea de apa sa fi fost
introdusa inainte de primul sfert din timpul de malaxare.Perioada va fi
marita cu cte 15 secunde pentru fiecare 0,76 m suplimentar de beton
amestecat sau fractiune a acestuia.
19

__________________________________________________________________________________________________
Pentru betoniere care au cuva de tip cu ax orizontal, timpul de malaxare va

fi de 2 minute.
Pentru betoniere stationare folosite la pregatirea amestecurilor partiale
pentru betoane (malaxare scurtata) durata de malaxare poate fi redusa la
circa 30 de secunde pentru intrepatrunderea ingredientelor.
ii) Autobetoniere
De asemeni n lipsa datelor probei de uniformitate, vitezele de malaxare vor
fi reduse la minim 50 rotatii pentru o sarja care este cu 0,38 m mai mica
dect capacitatea nominala. Orice malaxare suplimentara se va face la viteza
de agitare specificata de producator. Fiecare autobetoniera va fi dotata cu
cte doua contoare, unul pentru viteza de malaxare iar celalalt pentru viteza
de agitare.
iii) Transportul betonului
Vehicolele utilizate pentru transportul materialelor de la statia de dozare la
malaxoare vor avea caroserii sau compartimente de capacitate
corespunzatoare pentru transportul materialelor si livrarea fiecarei sarje.
Specificatia si conditiile privind vehicolele se vor supune aprobarii de catre
Inginer.
Cimentul n vrac se va transporta de la statia de dozare la malaxoare n cutii
sau compartimente inchise separate, sau se va transporta amestecat cu
agregatele sau pus ntre straturi de agregate pentru o sarja n camioane
protejate fata de intemperii.
Intervalul de timp de la malaxare si pna la punerea n opera va fi cel
specificat n aceasta Sub-Sectiune. Inainte de descarcarea oricarei sarje n
malaxor, se va asigura un numar de serie pentru sarja de cimenty si
agregate. Acest numar va fi specifica ora pentru dovedirea datei si orei la
care s-a incheiat incarcarea fiecarei masini. Inainte de descarcarea oricarei
sarje din malaxor ise va da Inginerului un numar reprezentativ.
iv) Prelevarea de probe
Contractantul va asigura dotari adecvate si muncitori pentru preluarea de
probe reprezentative din beton destinate controlului calitatii facut de
Contractant si probelor de Asigurarea calitatii facute de Beneficiar. Toate
sculele si echipamentele necesare pentru obtinerea esantioanelor se vor
asigura de catre Contractant.
(d)
Punerea betonului n opera

(1) Pregatirea pentru punerea n opera
Inainte de punerea n opera, se vor indeparta de la partea interioara a
cofrajelor si de pe suprafata interioara a echipamentului de amestecare si
transport beton, toate resturile de beton intarit, impuritati si corpuri straine,
Se vor fixa armaturile pe pozitie si se vor inspecta si aviza de catreInginer.
La fiecare punere n opera de beton va trebui sa se faca curatirea cofrajelor
si armaturilor care au fost stropite la turnarea sau cofrarea precedenta,
inainte de a se trece la urmatoarea etapa.
20

__________________________________________________________________________________________________
(2) Manipulare
Betonul va fi manipulat din malaxor si transportat la locul depunerii finale
printr-o modalitate continua fara a se produce segregarea sau pierderi din
acesta. Inginerul nu va permite punerea betonului n opera n cazul n care
dotarile asigurate de Contractant sunt inadecvate sau insuficiente. Betonul
se va pune n cofraje, ct de aproape posibil de pozitia finala si n straturi
uniforme aproximativ orizontale cu adncimea de cel mult 300 mm.
Nu se va permite turnarea betonului prin cadere libera de la inaltimi de peste
1,5 min lucrari neexpuse si nici de la peste 1,0 m n lucrari expuse. Acolo
unde sunt necesare caderi mai mari se vor folosi plnii sau alte mijloace
aprobate. Descarcarea prin plnii va trebui sa fie controlata sub aspectul
compactarii eficiente a betonului n straturi orizontale de maxim 300 mm
grosime. Distanta dintre plnii va trebui sa fie de asa natura inct sa nu se
produca segregarea.
Nivelul pna la care se toarna betonul se va marca corespunzator pentru a se
evita indepartarea ulterioara a betonului sau umplerea cu beton a golurilor
ramase. Nu se vor ingropa n beton conducte si tevi dect daca acesta este
specific indicat inPlanuri.
(3) Intervalul de timp de la prepararea amestecului la punerea n opera
Betonul pentru care amestecul s-a facut n betoniere de tip stationar si care a
fost transportat n echipamente nedotate cu agitatoare va fi pus n opera n
45 de minute de la ora la care au fost introduse n cuva de malaxare.
Betonul transportat cu autobetoniere sau camioane cu agitatoare se va livra
la santier si se va goli n cofraje n termen de 45 de minute de la ora la care
a fost descarcat n cuva malaxorului. Toate betoanele se vor pune n corraje
n 15 minute de la golirea din auto-betoniera la locul de punere n opera.
(4) Temperatura betonului si turnari de betoane pe timp calduros
Temperatura betonului n timpul perioadei de formare a amestecului,
transport si/sau punere n opera va fi sub 32C. Orice sarja de beton care
ajunge la temperatura de 30C n perioada de mai sus nu se va mai pune n
opera, ci se va respinge si nu se va mai folosi ntr-o alta parte a lucrarilor
definitive.
Contractantul va asigura echipamente de racire cu apa ca si proceduri pentru
controlul sau reducerea temperaturii tuturor materialelor pna la un astfel de
nivel de temperatura inct pe toata durata din timpul amestecului, pna la
punerea n opera, temperatura betonului sa nu depaseasca 30C.
Acolo unde exista tendinta de formare de rosturi sau unde suprafetele fac
priza si se usuca prea rapid sau exista tendinta aparitie a fisurilor de
contractie, se va mentine umiditatea betonului prin folosirea de
pulverizatoare de vapori, sau alte mijloace aprobate, aplicate la scurt timp
de la punerea n opera.
Daca masurile de precautie de mai sus nu sunt suficiente pentru satisfacerea
acestor cerinte, acestea vor fi suplimentate cu amnarea lucrarilor pe timp
21

__________________________________________________________________________________________________
de seara sau noapte. Astfel de proceduri vor respecta cerintele Codului NE

012-99 sau echivalentele aprobate ale acestuia.
Fara aprobarea Inginerului nu se va efectua prepararea sau punerea
betonului n opera n conditii meteorologice de temperaturi de 40C sau
peste, masurate la umbra.
(5) Turnari de betoane pe timp friguros
n conditii de vreme rece turnarea betoanelor va trebui sa fie conform
recomandarilor Normativului C 16-84.
Cnd temperatura aerului masurata n conditii standard este sub +5C, se
vor lua masuri pentru prepararea, transportul, turnarea si protejarea
betonului.
Contractantul va adopta oricare din masurile de mai jos, functie de
aprobarea din partea Inginerului.
(i) Incalzirea apei pentru prepararea betonului pna la o temperatura
maxima de 50C,
ii) Evitarea utilizarii de agregate inghetate,
iii) Mentinerea temperaturii betonului pe durata transportului, prin folosirea
de mijloace rapide cu pereti prevazuti cu izolatie termica,
iv) Folosirea de cofraje cu termoizolatie si acoperirea acestora dupa
montarea de materiale impermeabile,
v) Protejarea betonului dupa turnare prin folosirea materialelor de izolatii
impermeabile.
Temperatura betonului la preparare nu va fi mai mica de 8C iar pe timpul
turnarilor va fi de minim 5C.
Temperatura betonului nu va scade la +1C, inainte ca betonul sa fi ajuns la
nivelul critic de intarire.
Lucrarile de turnare betoane pot fi continuate la o temperatura minima a
aerului de -10C, dar va trebui ca temperatura betonului sa nu fie mai mica
de 5C.
La intreruperea lucrarilor de turnari de betoane conform prevederilor de mai
sus, Contractantul va asigura un rost adecvat aprobat de Inginer.
n cazurile n care se face o monitorizarea nivelului critic de intarire
conform normativului C 16-84 sau omoloagelor sale avizate, temperaturile
aerului si betonului vor fi verificate si raportate Inginerului.
(6) Turnarea betoanelor n conditii de vreme nefavorabila
Nu se va permite turnarea betoanelor n aer liber n timpul ploilor torentiale.
Daca exista probabilitateav aparitiei unor astfel de conditii, se vor lua
masuri de asigurare a protectiei adecvate pentru materiale, instalatii si
cofrari astfel ca lucrarile sa poata fi continuate sub o acoperire
corespunzatoare. Daca exista probabilitatea aparitiei de vnturi puternice se
vor lua masuri suplimentare pentru a se asigura protectia fata de ploaie si
praf.
22

__________________________________________________________________________________________________
(7) Turnarea de betoane pe timp de noapte sau n intuneric

n cazul n care Inginerul a dat permisiunea pentru efectuarea de turnari de
betoane pe timp de noapte sau n locuri cu lumina naturala limitata, se va
asigura iluminarea corespunzatoare n toate locurile unde se efectueaza
operatiuni de preparare, transport si punere n opera.
(e)
Compactarea
Imediat dupa punere n opera, fiecare strat de beton va fi compactat cu
vibratoare interioare de beton suplimentate cu introducerea manuala de cazmale
sau vergele, si batatorire. Baterea cofrajelor sau aplicarea de vibratii pe
exteriorul acestora nu va fi permisa decat din dispozitia expresa a Inginerului.
Nu se vor folosi vibratoare pentru transportarea betonului n interiorul
cofrajelor.
Vibratoarele de interior cufundate n beton vor fi mentinute la viteze de minim
7.000 impulsuri pe minut. Echipamentul pentru vibrari va fi intretinut n
permanenta n buna stare ntr-un numar suficient de agregate de putere
corespunzatoare unei bune compactari a betonului.
Dupa necesitati, se vor tine la indemna agregate de rezerva pentru echipamente
de vibrare. Utilizarea echipamentelor de vibrare va fi limitata doar la duratele de
timp necesare doar pentru a se ajunge la compactarea necesara, fara insa a se
cauza segregarea betonului. Nu se va introduce vibratorul la nivelele inferioare
care deja au inceput sa faca priza.
Vibratoarele vor fi aplicate vertical n puncte aflate la intervale uniforme, nu
mai mari dect raza vizibila de eficienta a aparatului.
(f)
Rosturi
(1) Generalitati
Nu se vor trece nici armaturi si nici alte obiecte metalice fixe cu continuitate
prin rosturile care contin umplutura pentru rosturi de dilatatie, prin rosturile
pentru prevenirea fisurilor n placi, grinzi si suprafete verticale.
(2) Rosturi de constructie
Turnarea betoanelor se va face n mod continuu pna la rosturile de
constructie. Pozitia si dispunerea rosturilor va fi conform indicatiilor din
desenele de executie sau dupa cum va dispune Inginerul.
La nvoie, pentru a se asigura finalizarea fiecarui tronson de betonare fara
intreruperea lucrarilor aflate n desfasurare, lucrarile vor fi continuate si
dupa terminarea programului obisnuit de lucru.
Toate rosturile de constructie se vor forma/cofra n unghiuri drepte fata de
lucrare. n toate imbinarile verticale si orizontale se vor forma locasuri de
imbinare, cu exceptia cazurilor n care Inginerul dispune omiterea acestora.
Cnd se reiau lucrarile de la o suprafata deja intarita, intreaga suprafata va fi
asperizata sau zgriata cu scule adecvate astfel ca sa nu ramna nici o zona
de suprafata neteda de beton. Suprafetele asperizate se vor curati foarte bine
cu aer comprimat si jet de apa sau alte mijloace acceptate de Inginer,
imediat inainte de a se face turnarea de beton. Daca se va dispune astfel,
23

__________________________________________________________________________________________________
suprafata asperizata se va acoperi cu un lapte de ciment inainte de a se face

turnarea de beton nou.
(3) Rosturile proiectate
Contractantul va face rosturile de constructie acolo unde sunt specificate, ca
planuri deliberate de discontinuitate n structura de beton, astfel ca sa se dea
posibilitatea ca turnarea maxima dintr-o singura operatiune sa nu
depaseasca 250 m sau 20 m liniari n orice directie. Pentru a forma un
astfel de rost va trebui ca fata dalei sau blocului de beton care s-a format
mai inainte sa fie vopsita cu doua straturi de vopsea bituminoasa cauciucata,
anterior turnarii de beton pentru placa sau blocul care i se alatura. De
asemeni, pentru prevenirea formarii fisurilor de contractie, se prevede
practicarea de taieturi de fierastrau cu latimea de 3 mm si adncime de 50
mm n locurile indicate n Desene. Taieturile se vor face ntr-un interval de 3
ore de la priza initiala.
(4) Rosturi de dilatatie
Contractantul va executa rosturile de dilatatie n acelasi mod ca si pentru
rosturile de constructie. n plus se va asigura si pune n imbinare o folie sau
o umplutura comprimabila corespunzatoare astfel ca sa asigure libertatea
celor doua dale de beton adiacente de a se dilata. n amunite situatii, se va
folosi o imbinare cu caracteristici superioare de compresie din poliuretan
sau alte materiale adecvate, functie de aprobarea data de Inginer. Marginile
expuse ale imbinarii se vor etansa cu un produs rezistent de etansare sau alte
produse similare ce se vor aproba de catre Inginer.
(5) Etansarea rosturilor
(i) Pentru prepararea etansarii pentru rosturi, Contractantul va respecta
procedurile de mai jos specificate:
(g)
Se indeparteaza praful, vopseaua, mortarul aflat n stare libera si

celelalte corpuri straine,
Se usuca suprafetele rostului,
Se pregatesc suprafetele betonului si metalice conform instructiunilor de

la producatorul masei de etansare,
Se monteaza o sprijinire la rost pentru a se atinge adncimea corecta a

rostului,
Acolo unde este nevoie pentru prevenirea formarii de pete se acopera

suprafetele adiacente inainte de amorsare si matare,
Se aplica banda de prevenire a aderentei n locurile impuse prin

instructiunile de la producator,
Se amorseaza partile rostului care vin n contact cu masa de etansare

conform instructiunilor de la producator, imediat inainte de matare.
Toleranta de punere n opera

i) Generalitati
24

__________________________________________________________________________________________________
Betonul pentru turnare monolit se va pune n opera cu urmatoarele tolerante

n milimetri dupa cum se prezinta mai jos
Masura
Dimensiunea aplicabila a elementului
Lungimi
Pna la 3 metri
Peste 3 metri, dar sub 6 metri
6 metri sau mai mult
Pna la 0,5 metri
Peste 0,5 metri, dar sub 0,75 metri
0,75 metri sau mai mult
Pna la 3 metri
Peste 3 metri, dar sub 6 metri
6 metri sau mai mult
Sectiune transversala
(n fiecare directie)
Rectiliniaritate sau
curbura (devierea de la
linia intentionata)
Toleranta
(mm)
6
9
12
6
9
12
6
9
12
ii) Rectangularitate
La masurarea rectangularitatii unui unghi, se va lua drept linie de baza
latura cea mai lunga dintre cele care converg. Latura mai scurta va trebui sa
nu aiba abateri n distanta sa fata de o perpendiculara astfel inct diferenta
n milimetri dintre depasarea cea mai mare si cea mai mica a dimensiunilor
sa fie dupa cum urmeaza:
Masura
Lungimea laturei
mici
Pna la 1,2 metri

Peste 1,2 metri, dar sub 3 metri
3 metri sau peste
Toleranta
(mm)
6
9
12
iii) Rasucire
Toate colturile se vor incadra n toleranta de mai jos data n mm fata de
planul care contine celelalte trei colturi:
(h)
Masura
Rasucire
Pna la 0,7 metri pe latime si 6 metri pe lungime

Peste 0,7 metri pe latime si pe orice lungime
Toleranta
(mm)
6
9
Protejarea betonului
Protejarea betonului se va face cu rigurozitate. Protectia betonului va incepe n
timp de doua ore de la inceperea prizei acestuia si va continua timp de 10 zile
sau pe o durata ce va fi dispusa de catre Inginer.
Metoda utilizata pentru protejare va preveni pierderea umiditatii din beton.
Detaliile tuturor metodelor de protejare care urmeaza a fi utilizate vor fi supuse
aprobarii de catre Inginer.
25

__________________________________________________________________________________________________
Nu se va permite utilizarea peliculelor de protectie pentru suprafetele de beton

pe care urmeaza a se aplica fie o acoperire de suprafata sau un alt beton.
Cofrajele de lemn vor fi acoperite si mentinute umede pe toata durata perioadei
de protejare. Cofrajele metalice care sunt expuse radiatiilor solare vor fi umbrite
fata de expunerea directa si vor fi vopsite n alb sau protejate n alt mod pe toata
durata de protejare. Dupa scoaterea cofrajelor, pentru suprafetele nou expuse se
va asigura o acoperitoare uda, pna la protejare, dupa cum se va aproba de catre
Inginer.
(1) Prevederi Generale
Toate betoanele se vor proteja corespunzator cu cerintele Capitolului 15 al
Codului NE 012-99 sau echivalentele aprobate ale acestora.
Betonul va fi protejat contra actiunii daunatoare a soarelui, ploii, curgerilor
de apa, ca si fata de avarii mecanice, si nu va fi lasat sa se usuce din
momentul punerii n opera pe durata minima de protejare specificata n
prezenta specificatie, n afara altor specificari din prezenta, protejarea se va
realiza prin mentinerea unui mediu de umiditate sau prin aplicarea unui
produs care formeaza o pelicula de lichid. produsul care formeaza o pelicula
lichida nu va fi folosit nici la suprafete pentru care aspectul acestuia ar putea
fi obiectat, si nici pe suprafete cofrate pentru care se specifica finisaje
speciale, precum si nici pe suprafete ce urmeaza a fi vopsite, hidroizolate,
sau de care urmeaza sa adere acoperiri. Dupa terminarea protectiei va urma
imediat decofrarea.
Cnd cilindrii pentru probele de comprimare pentru ziua a 7-a, din partile
reprezentative ale structurii deja pusa n opera, vor arata ca rezistenta din
ziua a 28-a s-ar putea sa fie mai mica de 90% din rezistenta proiectata,
respectivele componente ale structurii vor fi lasate sa se protejeze
suplimentar, dupa cum va dispune Inginerul.
Protectia se va realiza prin oricare din metodele de mai jos sau, dupa cum se
va aproba, printr-o combinatie a acestora.
Maturarea umeda
Suprafetele decofrate se vor acoperi cu pnza de sac sau saltele, udate
inainte de a fi asezate peste beton si care se vor suprapune cu cel putin 150
mm. Pnza de sar sau saltelele vor fi mentinute ude n permanenta si n
strns contact cu suprafata betonului. Acolo unde suprafetele cofrate s-au
protejat, cofrajele vor fi de asemeni mentinute permanent umede. Cnd
cofrajele sunt scoase inainte de terminarea perioadei specificate pentru
protectie, protejarea va fi continuata pe suprafetele dezgolite, prin folosirea
de materiale adecvate.
Protejarea cu folii impermeabile
Se vor uda bine toate suprafetele prin stropire cu o pulverizare fina cu apa si
se vor acoperi integral cu hrtie impermeabila, folii de polietilena sau cu
pnza de sac cu acoperire polietilenica impregnata pna la saturatie cu apa
inainte de punerea betonului n opera.
26

__________________________________________________________________________________________________
Acoperirea se va suprapune pe cel putin 300 mm si se va fixa cu greutati sau

se va suprapune pe cel putin 100 mm si se va batatori pentru a forma o
acoperire continua cu imbinarile complet inchise. Foliile se vor fixa cu
greutati pentru a impiedica deplasarea sau umflarea acestora la vnt.
Acoperirea se va infasura dedesubtul marginilor expuse ale placilor si se va
fixa cu mijloacele adecvate avizate de Inginer. Pe parcursul perioadei de
maturare, n cazul aparitiei de rupturi sau gauri n folii, acestea vor fi
imediat reparate sau inlocuite.
****
SECTIUNEA 3 : LISTA STANDARDELOR ROMANESTI APLICATE IN PROIECTARE SI

EXECUTIE LA LUCRARILE DE REZISTENTA
27

__________________________________________________________________________________________________
Nr.
crt.
0
1
1
STAS 10265-75
STAS 9824/1-87
STAS 10493-76
STAS 9165-72
Principii generale de proiectare pentru constructii din regiuni

seismice
5
6
7
STAS 10100/0-15
STAS 10101/0-75
STAS 10101/1-78
STAS 10101/2-75
STAS 10101/OA-77
10
11
12
STAS 10101/20-90
STAS 10101/21-92
STAS 10101/23 A-78
13
STAS 10101/2 A1-87
14
15
STAS 3684-71
STAS 8879/1-81
Prescriptii generale de verificare a sigurantei constructiei

Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor.
Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente.
(M-SR 6/85; 4/86)
Actiuni in constructii. Incarcari datorita procesului de
exploatare. (M-SR 6/85)
Actiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiunilor pt.
constructii civile si industriale. (M-SR 6/85)
Actiuni in constructii. Incarcari date de vnt
Actiuni in constructii. Incarcari date de zapada
Actiuni in constructii. Incarcari date de temperaturi exterioare in
constructii civile si industriale
Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din exploatare pt.
constructii civile, industriale si agro-zootehnice
Scara intensitatilor seismice
16
17
STAS 1243-88
STAS 6054-77
18
19
STAS 11156-78
STAS 2745-90
20
21
STAS 3300/1-85
STAS 3300/2-85
22
STAS 10102-75
23
STAS 2355/1-85
24
STAS 2355/2-87
25
STAS 9556-87
26
STAS 10107/1-90
27
STAS 10107/2-77
28
STAS 6657/1-89
STANDARD
DENUMIREA
2
Tolerantele in constructii. Calitatea suprafetelor
finisate. Termeni si actiuni de baza
Masuratori terestre. Trasarea pe teren a constructiilor civile,
industriale si agro-zootehnice.
Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenului
Microzonare seismica. Studii pentru elaborarea hartilor de

microzonare
Teren de fundare. Clasificarea si identificarea pamnturilor

Teren de fundare. Adncimi maxime de inghet.
Zonarea teritoriului Romniei
Teren de fundare. Geofizica inginereasca. Terminologie
Teren de fundare. Urmarirea tasarilor constructiilor prin metode
topografice
Teren de fundare. Prescriptii generale de calcul
Teren de fundare. Calculul terenului de fundare in cazul fundarii
directe
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Prevederi fundamentale pentru calculul si alcatuirea
elementelor
Constructii civile, industriale si agrozootehnice.
Lucrari de hidroizolatii in constructii. Clasificare si terminologie
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Hidroizolatii din
materiale bituminoase la elemente de constructii. Prescriptii
generale de proiectare si executie
Constructii industriale. Canale interioare, goluri de acces si
goluri de montaj. Dimensiuni
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee din
beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de
proiectare
Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Plansee
curente din placi si grinzi din beton armat si beton
precomprimat. Prescriptii de calcul si alcatuire.
Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton
28

__________________________________________________________________________________________________
29
STAS 6657/2-89
30
STAS 6657/3-89
31
STAS 1667-76
32
STAS 4606-80
33
SR 6232 : 1996
34
SR ENV 459-1: 1997
35
36
SR ENV 459-2: 1997

SR 226-1 : 1995
37
STAS 227/1-86
38
39
40
41
42
43
44
SR 227-2 : 1994
SR EN 196-3 :1995
ST EN 196-1 : 1995
SR 388 : 1995
SR 1500 : 1996
STAS 1544-81
STAS 5296-77
45
STAS 1275-88
46
STAS 1759-88
47
STAS 1799-88
48
STAS 2320-88
49
STAS 2414-72
50
STAS 2833-80
51
STAS 3349/1-83
52
53
54
STAS 3518-89
STAS 3622-86
STAS 5585-71
55
STAS 6652/1-82
56
SR 138 : 1994
precomprimat. Conditii tehnice generale de calitate

Elemente prefabricate de beton, beton armat si beton
precomprimat. Reguli si metode de verificare a calitatii.
Elemente prefabricate de beton, si beton precomprimat,
procedee, instrumente si dispozitive de verificare a
caracteristicilor geometrice
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali
Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti
minerali. Metode de incercare (M-SR 12/87)
Cimenturi, adaosuri minerale si aditivi. Clasificare si
terminologie
Var pentru constructii. Partea 1. Definitii, specificatii si criterii de
conformitate
Var pentru constructii. Partea 2. Metode de incercare
Clincher Portland si ciment Portland. Indicatii generale pentru
efectuarea analizei chimice
Cimenturi. Incercari fizice. Indicatii generale, pregatirea
probelor si prepararea pastei de consistenta normala
Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea finetii de macinare
Cimenturi. Incercari fizice. Determinarea timpului de priza
Cimenturi. Incercari fizice. Determinari pe rezistente mecanice
Lianti hidraulici. Ciment Portland
Cimenturi compozite uzuale, tip II, III, IV si V
Ciment pentru sonde tip S.1
Cimenturi. Determinarea rapida a marcii cimentului (M-SR
9/84)
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice.
Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului
de agregate fine si a inceputului de priza
Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul
si frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor
destinate executarii lucrarilor de constructii
Incercari pe betoane si mortare. Tipare metalice demontabile
pentru confectionarea epruvetelor
Incercari pe betoane. Determinarea densitatii, compactitatii si
porozitatii betonului intarit.
Incercari pe betoane. Determinarea contractiei axiale a
betonului intarit
Betoane de ciment. Prescriptii pentru stabilirea gradului de
agresivitate a apei
Incercari pe betoane. Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
Betoane de ciment. Clasificare (M-SR 10/88)

Incercari pe betoane. Determinarea modulului de elasticitate
static la compresiune a betonului. (M-SR 6/85)
Incercari nedistructive ale betonului.
Clasificare si indicatii generale
Carton bitumat
SECTIUNEA 4 : LISTA NORMATIVELOR PRIVIND PROIECTARE SI EXECUTAREA

LUCRARILOR
29

__________________________________________________________________________________________________
Nr.
crt.
0
1
NORMATIV
1
P 100-92
P 73-78
NP-007-97
C 169-88
C 29-85
C 29-77
P 7 -92
C 251-94
NE 008-97
C 28-83
10
NE 012-99
11
C 156-89
12
ST 001-96
13
C 11-74
14
P 104-94
15
C 112-86
16
C 210-82
17
C 83-75
DENUMIREA
2
Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor, culturale, agrozootehnice si
industriale. inclusiv supravegherea
Instructiuni tehnice pentru proiectarea si
executarea recipientilor din beton armat si
beton precomprimat pentru lichide.
Cod de proiectare pentru structuri in cadre din
beton armat
Normativ privind executarea lucrarilor de
terasamente pentru realizarea fundatiilor
constructiilor civile si industriale
Normativ privind imbunatatirea terenu rilor de
fundare slabe prin procedee mecanice
Normativ privind proiectarea, executarea si
exploatarea constructiilor fundate pe pamanturi
sensibile la umezire
Instructiuni tehnice pentru proiectarea,
executarea, receptionarea lucrarilor de
imbunatatire a terenurilor slabe de fundare prin
metoda imbunatatirii cu materiale locale de
aport pe cale dinamica
Normativ privind imbunatatirea terenurilor de
fundare slabe, prin procedee mecanice
Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de
otel beton
Cod de practica pentru executarea lucrarilor din
beton,beton armat si beton precomprimat
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS
6657/3-71. Elemente prefabrcate din beton,
beton armat si beton precomprimat. Procedee
si dispozitive de verificare a caracteristicilor
geometrice
Specificatie tehnica privind stabilirea calitatii
betoanelor si mortarelor din constructii
existente prin metode fizico-chimice
Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea
in constructii a panourilor din placaj pentru
cofraje
executarea peretilor si acoperirilor din elemente
din beton celular autoclavizat
Normativ pentru proiectarea si executarea
hidroizolatiilor din materiale bituminoase
la lucrarile de constructii
Norme tehnice privind protectia anticoroziva a
bazinelor de beton armat pentru neutralizarea
si epurarea apelor industriale
Indrumator privind executarea trasarii de detaliu
in constructii
30
PUBLICATIA
3
Bul.constr. nr.12/1992
Bul.constr.
nr.12/1978
nr.4/1985
Bul.constr.
nr.10/1997
Bul.constr.
nr.5/1988
Bul.constr.
nr.8/1985
nr.5/1978
Bul.constr.
nr.2/1993
Bul.constr.
nr.4/1994
M.L.P.A.T.
60/N/11.03.9.7
Bul.constr.
nr.7/1983
Bul.constr.
nr.1/1991
M.L.P.A.T.
62/N/16.07.96
Bul.constr.
nr.4/1975
Bul.constr.
nr.3/1995
nr.10/1996
Bul.constr.
nr.9/1986
nr.4/1987
nr.9/1987
Bul.constr.
nr.7/1982
Bul.constr.
nr.1/1976

__________________________________________________________________________________________________
18
C 16-84
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a

lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente
19
GP 014-97
20
C 167-77
21
P 130-99
22
C 56-85
Ghid pentru proiectarea si utilizarea cofrajelor in

constructii
Norme privind cuprinsul si modul de intocmire,
completare si pastrare a cartii tehnice a
constructiilor
Normativ privind urmarirea comportarii in timp a
constructiilor
Normativ pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatiilor aferente
23
C 26-85
Normativ pentru incercarea betonului prin

metode nedistructive
24
C 200-81
25
xxx
27
IM 007-96
24
P 73-78
25
C 163-73
Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii

betonului la constructii ingropate, prin metoda
carotajului sonic
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in Bul.constr. nr. 5constructii
6-7-8-/1993
Norme specifice de protectia muncii pentru
Bul.constr.
lucrari de cofraje, schele, cintre, si esafodaje
nr.10/1996
Bul.constr.
executarea recipientilor din beton armat si beton nr. 2/1974
precomprimat pentru lichide
Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului
Bul.constr.
incastrat PVC plastifiat, la etansarea rosturilor in
\nr. 2/1974
cadrul constructiilor hidrotehnice.
31
Bul.constr.
nr.6/1985
nr.7/1986
Bul.constr. ordin
12/1997
Bul.constr.
nr.12/1977
nr.5-6/1983
Bul.constr.
nr.4/1998
nr.4/1976
nr.4/1977
Bul.constr.
nr.8/1985
nr.2/1987
Bul.constr.
nr.6/1982

__________________________________________________________________________________________________
SECTION 4 : NORMS LIST CONCERNING WORKS DESIGNING AND EXECUTION

RESISTANCEWORKS
No
crt.
0
1
1
P 100-92
2
Standard for aseismic design of buildings, social,
cultural, agricultural and zootechnical structures.
P 73-78
NP 007-97
Technical instructions for design and execution of

reinforced concrete and prestressed concrete vessels
for liquids.
Design code for reinforced concrete frame structures.
C 169-88
C 29-85
C 29-77
P 10-86
Norm for design and execution of spread foundation

works to constructions
P 7-92
C 61-74
Standard for design, construction and operation of

structures founded on soils sensitive to humidity
Technical instructions for assessing the settling
INDICATIVE
TITLE OF NORMS
Norm for execution of earthworks to achieve civil and

industrial construction foundations
Norm for improving the weak foundation soils by
mechanical procedures
movements of the dwelling, social-cultural and

9
C 251-94
10
NE 008-97
11
C 28-83
12
NE 012-99
13
C 156-89
14
ST 001-96
15
C 11-74
16
P 104-94
17
C 112-86
industrial buildings by topographical methods.

Technical instructions for design, execution and
acceptance of soft lands improvement works by
improving them with local additional materials, in a
dynamic way.
Normative regarding the reclamation of soft foundation
lands, by mechanical means.
Technical prescriptions for structural steel
reinforcement welding
Norm execution of concrete and reinforced concrete
works
Guide for application of provisions in STAS 6657/3-71.
Precast elements from concrete, reinforced concrete
and prestressed concrete. Methods and devices for
checking the geometrical characteristics
Technical specification for assessment of concrete
and mortar quality in the existing constructions by
physical and chemical methods.
Technical prescriptions for structure and application of
plywood panels for formworks
Technical prescriptions for design and execution of the
walls and coverings made of cellular expanded
concrete elements
Norm for design and execution of waterproofing out of
bitumenous materials for the construction works
32
PUBLICATION
3
Construction
Bulletin (CB)
no. 1-2/1992
C.B.
12/1978
4/1985
C.B.
10/1997
C.B.
no. 5/1988
C.B.
no. 8/1985
no. 5/1978
C.B.
no. 1/1987
no. 3/1987
C.B.
no. 2/1993
C.B.
4/1975
C.B.
4/1994
M.L.P.A.T.
60/N/11.03.97
C.B.
no. 7/1983
C.B
no. 8-9/99
C.B.
no. 1/1991
M.L.P.A.T.
62/N/16.07.96
C.B.
no. 4/1975
C.B
no. 3/1995
no. 10./1996
C.B.
no. 9/1986
no. 4/1987

__________________________________________________________________________________________________
18
C 210-82
Technical norms for anti-corrosive protection of

reinforced concrete basins for industrial water
neutralization and purification
Guidelines regarding the execution of detailed layout
in constructions.
Norm for achieving the works of constructions and the
related installations during cold weather
19
C 83-75
20
C 16-84
21
GP 014-97
22
C 167-77
23
P 130-99
24
C 56-85
25
C 26-85
Normative regarding the concrete testing by not

destructive methods.
26
C 200-81
27
xxx
28
IM 007-96
Technical instructions for quality control of the

concrete in buried constructions, by continuous
velocity lodging
Regulations regarding the labor protection and
hygiene in construction works
Specific norms of labor protection for formwork,
structural frame, arch bonds and scaffold works.
Guide for design and utilization of formworks in

construction works.
Norms regarding the content and the way of
elaboration, filling in and keeping of the construction
technical book.
Normative regarding the survey of construction
behavior in time.
Norm for quality verification and acceptance of
construction works and related installations
33
no. 9/1987
C.B. 7/1982
C.B.
1/1976
C.B
no. 6/1985
no. 7/1986
C.B.
12/1997
C.B.
12/1977
C.B.
4/1998
C.B.
no. 1-2/1986
no. 4/1976
no. 4/1977
C.B.
8/1985
2/1987
C.B.
6/1982
C.B.
5-6-7-8/1993
C.B.
10/1996

__________________________________________________________________________________________________
SECTION 3 : BILL OF DOMESTIC STANDARDS (STAS)

RESISTANCE WORKS
No.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
STAS
1
STAS 10.265-75
DENOMINATION
2
Tolerances in constructions. Quality of finished surfaces.
Basic terms and actions.
STAS 9824/1-87
Ground measurements. Ground setting-out civil industrial and
agro-zootechnical constructions.
STAS 10493-76
Ground measurements. Marking and signalling of points for
supervisions of settlement and displacement of constructions
and land.
STAS 9165-72
General desing principles for construction in seismic regions.
STAS 10100/0-75
General prescriptions for verification of construction security.
STAS 10101/0-75
Actions in constructions. Classification and grouping of actions.
STAS 10101/1-78
Actions in constructions. Tehnical weights and permanent
loadings (M-SR 6/85; 4/86).
STAS 10101/2-75
Actions in constructions. Loadings due to operation process. (MSR 6/85)
STAS 10101/OA-77
Actions in constructions. Classification and grouping of actions
for civil and industrial constructions. (M-SR 6/85)
STAS 10101/20-90
Actions in constructions. Wind loads
STAS 10101/21-92
Actions in constructions. Snow loads.
STAS 10101/23 A-78 Actions in constructions. Out temperature loads for civil and
industrial constructions.
STAS 10101/2 A1-87 Actions in constructions. Operation technological loads for civil,
industrial and agro-zootechnical constructions.
STAS 3684-71
Seismic measurement scale.
STAS 8879/1-81
Seismic microzoning. Studies for drawing up micro-zoning maps.
STAS 1243-88
Foundation soil. Classification and identifying of soils
STAS 6054-77
Foundation soil. Maximum depth of frost.
Zoning of Romanian teritory.
STAS 11156-78
Foundation soil. Engineering geophysics. Terminilogy.
STAS 2745-90
Foundation soil. Supervision of construction settlement
by topographic metods.
STAS 3300/1-85
Foundation soil. General prescriptions for calculation
STAS 3300/2-85
Foundation soil. Calculation of foundations soil in case
of spread foundation.
STAS 10102-75
Concrete, reinforced concrete and prestressed concrete
constructions. Basic provisions for calculation and
structure of elements.
STAS 767/0-88
Civil, industrial and agro-zootechnical constructions.
STAS 2355/1-85
Waterproofing works in constructions. Classification and
terminology.
STAS 2355/2-87
Bituminous waterproofing used for construction elements.
General prescription for desingn and execution.
STAS 9556-87
Industrial constructions. Internal channels, access holes and
erection openings. Dimensions.
STAS 10107/1-90
Civil, industrial and agricultural constructions. Floors of
34

__________________________________________________________________________________________________
28
STAS 10107/2-77
29
STAS 6657/1-89
30
STAS 6657/2-89
31
STAS 6657/3-89
32
STAS 1667-76
33
STAS 4606-80
34
35
SR 6232 : 96
SR ENV 459-1:1997
36
37
SR ENV 459-2:1997
SR 226-1 : 1995
38
STAS 227/1-86
39
40
41
SR 227-2 : 1994
SR EN 196-3:1995
SR EN 196-1 : 1995
42
43
44
45
SR 388 : 95
SR 1500 : 1996
STAS 5296-77
STAS 1275-88
46
STAS 1759-88
47
STAS 1799-88
48
STAS 2320-88
49
STAS 2414-91
50
STAS 2833-80
51
STAS 3349/1-83
52
STAS 3518-89
53
54
STAS 3622-86
STAS 5585-71
reinforced concrete and prescressed concrete.

Design general prescriptions.
Civil, industrial and agro-zootechnical constructions. Usual
floors from slabs and beams made of reinforced concrete and
prestressed concrete. Calculation and structure prescriptions.
Precast elements of concrete, reinforced concrete and
prestressed concrete. General quality technical requirements.
Precast elements of concrete, reinforced concrete and
prestressed concrete. Rules and methods of quality
verification.
Precast elements pf reinforced concrete and prestressed
concrete, methods, instruments and devices for checking the
geometrical characteristics.
Heavy natural aggregates for concrete and mortar with mineral
binding material.
Heavy natural aggregates for concrete and mortar with mineral
binding material. Tesring methods (M-SR 12/87)
Cement, mineral admixtures. Classification and terminology.
Building lime Part 1 : Definition, specification and conformity
criteria
Building lime Part 2 : Testing methods
Portland clinker and Portland cement. General prescriptions for
of chemical analysis.
Cements. Physical Testings. General prescriptions, preparing of
samples and paste of normal consistency.
Cements. Physical testings. Grinding fineness analysis.
Cements. Physical testings. Determination of time of set
Cements. Physical testings. Determination on mechanical
strenght.
Hydraulic binders. Portland cement.
Usual composite cements, type II, III, IV and V
Cement. Rapid determination of cement mark (M-SR 9/84).
Tests on concretes.Tests on indurated concrete. Determination
mechanics resistance.
Tests on concretes. Tests on green concrete. Determination of
bulk density, workability content of fine aggregates and set
beginning.
Construction of concrete, reinforced concrete and prestressed
concrete. Type and frequency of verifications of
materials quality and concrete for execution of constructions
works.
Tests on concrete and mortar. Detachable steel frames for
sample manufacturing.
Tests on concrete. Determination of density, compactness and
porosity of hardened concrete.
Tests on concrete. Determination of axial shrinkage for
hardened concrete.
Cement concrete. Prescriptions for establishing the water
aggressiveness.
Tests on concrete. Determination of resistence to frost thaw.
Cement concrete. Calssification (M-SR 10/88).
Tests on concrete. Determination of static modulus of
elasticity for concrete compression (M-SR 6/85).
35

__________________________________________________________________________________________________
55
STAS 6652/1-82
56
SR 138 : 1994
Nondistructive tests of concrete. Classification and general

prescriptions.
Tar roofing.
36

CS Bors Rom

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CS Bors Rom

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

PARC INDUSTRIAL BORS

SECTIUNEA 2: LUCRARI DE BETOANE

SECTIUNEA 3: LISTA STANDARDELOR ROMANESTI

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

1.2.1. Natura Solului si Materiale

Excavatia pentru structuri

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

Excavatia se va efectua n mod adecvat dimensiunilor fundatiei avizate de Inginer.

1.5.1. Material de umpluturi

FUNDATII PENTRU STRUCTURI

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

gradul de importanta al cladirii respective;

seismicitatea regiunii. Efectul cutremurelor de pamnt poate fi considerabil asupra

comportarea cladirilor vecine;

conditii hidrologice ale terenului (ape subterane si de suprafata, variatia sezoniera a

gelivitatea cu efectele ei negative;

sensibilitate la umezire; loessurile si pamnturile cu structuri instabila la inmuiere pun

fenomenele de umflare-contractie provocate de variatiile de umiditate ale terenurilor,

solicitarile dinamice provocate de fundatiile de la pompe, ciocane, compresoare,

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

La receptiile pe faze de lucrari si receptiile preliminare, comisiile respective vor efectua

1.7.1. Hidroizolatii la fundatii (orizontale)

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

- in cazul executiei cu solutii bituminoase, se vor lua masuri de ventilare si paza

SECTIUNEA 2: LUCRARI DE BETOANE

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

Standardele Romnesti (prevederile SR EN)

Standardele Romnesti (prevederile STAS)

2.1.1. Asigurarea Calitatii

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

Cu cel putin 28 zile inainte de inceperea lucrarilor, Contractantul va informa

Testarea Betoanelor - Testul pe probe cilindrice

Probe privind Aditivii

2.1.2. Desenele de Lucru

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

Fiecare din Desenele de Lucru si Planurile de montaj va fi semnat de inginerul abilitat

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

depozitarea n acestea separat pe loturi de livrare. Cimentul va fi depozitat n

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

Pietrisul pentru agregate va fi fara continut de argila, pamnt, argila nisipoasa

% n greutate de trecere prin sita marimea (mm)

n cazul n care dimensiunea granulei de material indica o deficienta de

Apa pentru beton

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

cnd Contractantul va fi dovedit ca betonul astfel rezultat nu este mai putin

Cofraje pentru suprafete de beton aparente

Pregatirea cofrajelor pentru turnarea betoanelor

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

n lipsa altor dispozitii din partea Inginerului se va respecta perioada minima

Barele de otel pentru armare betoane

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

Diversele elemente metalice incastrate n beton vor fi conform cerintelor

Parcul Industrial Mures.Platforma Vidrasau-Ungheni.

Contractantul va respecta numarul, dimensiunile, forma si pozitia barelor de

Sudarea barelor de armare

Sub 300 mm: legatura se face din doua n doua intersectii;

300 mm sau peste: legatura se face la fiecare intersectie,

Barele de armare se vor curata inainte de punerea betonului n opera.

Bare de armare expuse, dibluri etc.

Acoperire de beton pentru armaturi

Elementele supuse la expunere directa pna la nivelul marii sau ambientul

Elementele expuse contactului direct cu solul sau cu mediul de exterior: 50