Transalpina

DN67C
Transalpina

Transalpina

Șoseaua Transalpina și Rânca—vedere

dinsprevârful Păpușa (2.135 m)

Localizare
Lungime totală 148.2 km
Unități
administrative Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba
traversate
Orașe Novaci
Comune GJ: Bengești-Ciocadia
traversate VL: Voineasa
SB: Jina
AB: Comuna Șugag,
Alba,Săsciori
Capătul de sud Ciocadia
Intersecții  DN67 la Ciocadia
 DN7A la Obârșia
Lotrului
 DN1 la Sebeș
 DN7 la Sebeș
Capătul de nord Sebeș
Transalpina [1] (DN 67C) este o șosea din Munții Parâng, în Carpații Meridionali.
Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele
(la 2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul
Gorj și Sebeș din județul Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii.
Transalpina străbate patru județe - Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba - traversând Munții
Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de
aproximativ 20 de km, în județul Vâlcea, unde se prezintă ca o "șosea de creastă",
[2]
 trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m),
Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).
Istoric
Începuturile acestui drum sunt neclare. Unele surse susțin că a fost construit prima
dată de legiunile romane în timpul războaielor cu dacii, motiv pentru care pe hărțile
de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman”.[3][4]
Există și o legendă locală care spune că, la sfârșitul secolului XVIII și la începutul
secolului XIX, fiecare familie a participat la construirea unei porțiuni din acest
drum, în funcție de posibilitățile fizice și financiare ale sale.[5]
Potrivit altor surse, șoseaua a fost refăcută și pietruită de germani în timpul Primului
Război Mondial, din rațiuni militare, însă a fost foarte puțin folosită.[6]
Cert este că acest traseu, cunoscut ca "Poteca Dracului", a fost inițial o potecă de
munte, folosită de către păstorii din Mărginimea Sibiului pentru a traversa munții cu
turmele de oi în Țara Românească.[7]
În lucrarea sa Istoria Olteniei supt austriaci (1718-1739), istoricul Constantin C.
Giurescu arată că încă din anul 1731 autoritățile austriece propuneau construirea
unui drum transcarpatic pe traseul vechiului drum de transhumanță ce lega
Transilvania de Oltenia.[7]
Având în vedere învățămintele din Primul Război Mondial, regele Carol al II-lea a
dorit să aibă la dispoziție un drum strategic, pentru artileria montană, trasă de cai,
care să poată fi parcurs de trupele care se mișcau între Valahia și Transilvania.
[8]
 Pentru stabilirea traseului drumului, primul-ministru Gheorghe Tătărăscu a plecat
pe munte de la Novaci la Lotru, însotit de 20 de călăreți din Novaci, conduși de
învățătorul Ion D. Giurgiulan. În urma acestei acțiuni, Gheorghe Tătărăscu a
inaugurat lucrările de construcție a drumului pe platoul Novaciului.[7]
Lucrările de refacere decise de rege au avut loc în perioada 1934-1939. La
inaugurarea drumului, în anul 1939, a participat și regele Carol al II-lea, însoțit de
viitorul rege Mihai I, precum și primul-ministru Gheorghe Tătărescu și soția sa
Arethia. Aceștia au parcurs întregul traseu al drumului la bordul unei mașini de
teren, la volan aflându-se chiar regele Carol al II-lea.[7] După inaugurare, drumul a
fost cunoscut sub denumirea de Drumul Regal sau Drumul Regelui, care a înlocuit
denumirea populară de Poteca Dracului.[9].
Drumul a mai fost reabilitat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când
germanii aveau nevoie de această cale de acces din motive militare. De atunci a fost
foarte puțin întreținut.[10]
După revoluția din decembrie 1989 drumul nu a mai fost întreținut, o parte a
zidurilor de sprijin au fost stricate, piatra fiind furată și utilizată la realizarea
fundațiilor unor vile construite la Rânca.[7]
Situația actuală
În 2008, în ultimele luni de mandat ale ministrului de atunci al
Transporturilor, Ludovic Orban, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri
Naționale din România (CNADNR) a decis să scoată la licitație reabilitarea DN
67C. Lucrările au început efectiv în 2009, investiția licitată ridicându-se la 1.3
miliarde de lei.[11]
La începerea lucrărilor de modernizare, în 2009, drumul dinspre Novaci era asfaltat
numai până la Rânca (1.600 m), iar cel dinspre Sebeș numai până la Lacul Oașa.
Șoseaua a fost dată parțial în circulație în 2010.[2] Lucrările au încetat în 2013, o dată
cu declararea insolvenței firmei Romstrade, antreprenorul contractat de CNADNR.
Astfel, traseul tronsonului de gol alpin (Rânca-Obârșia Lotrului), care trece prin
Pasul Urdele și Pasul Muntinu, a fost în întregime rectificat, lărgit și s-a așternut
stratul de binder (lipsesc straturile de asfalt de uzură), dar nu s-au finalizat lucrările
la rigolele de preluare a apelor de pe versanți și la instalarea elementelor de
siguranță (parapete, elemente reflectorizante, marcaj rutier orizontal și vertical).
Tronsonul Obârșia Lotrului-Barajul Oașa a fost refăcut parțial - pe o porțiune de
cca. 4 km există doarterasament, alternând cu straturi de binder și, totodată, cu
straturi de asfalt; drumul este brăzdat transversal de zeci de șanțuri de colectare a
apelor pluviale, care necesită încetinirea până la 5-10 km/h; lipsesc și aici în
totalitate elementele de siguranță. Viaductele de pe malul estic al Lacului Oașa sunt
accesibile pe o singură bandă. Pe tronsonul Baraj Oașa-Dobra, porțiunile de binder
alternează cu cele de asfalt de uzură, iar elementele de siguranță sunt prezente
sporadic.
Oficial, drumul este închis circulației publice, fiind considerat șantier în lucru, și nu
beneficiază de deszăpezire decât pe tronsoanele Novaci-Rânca, respectiv Dobra-
Baraj Oașa. În timpul iernii, la Obârșia Lotrului se poate ajunge doar pe DN7A
Brezoi-Voineasa-Vidra (singurul tronson care este deszăpezit de CNADNR). În
prezent, situația finalizării drumului este incertă, lipsind atât fondurile necesare
finalizării lucrărilor, cât și avizele de mediu obligatorii pentru o șosea ce tranzitează
un sit NATURA 2000.

Pe Transalpina, pentru a scăpa de blocajele de circulaţie din oraş

Scandal de mediu
Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a confirmat că lucrările la
șoseaua Transalpina s-au derulat până în prezent în lipsa unui acord de mediu din
partea ANPM. Deși a fost solicitat un acord de mediu, solicitarea a fost respinsă,
întrucât la acea dată lucrările au fost efectuate în proporție de peste 80% și avizul nu
mai poate fi emis, deoarece ar fi încălcate prevederile Directivei Consiliului Uniunii
Europene nr. 85/337/CEE. Respingerea cererii privind eliberarea retroactivă a
acordului de mediu în octombrie 2011 a fost motivată de Agenția Națională pentru
Protecția Mediului prin faptul că avizul ar fi trebuit obținut înainte de începerea
lucrărilor de modernizare a șoselei, demarate în anul 2008, din cauză că șoseaua
Transalpina traversează cinci arii protejate. Pentru obținerea acestui acord trebuia
efectuat anterior studiul de impact asupra mediului.[12]
Automobilism
În fiecare an în luna septembrie pe o porțiune de serpentine a DN67c
între Novaci și Rânca se desfășoară Campionatul Național de Viteză în Coastă,
etapa Rânca.[13]
Ciclism
Etapa de vineri, 8 iunie 2012, a Turului Ciclist al României 2012, Ediția a 49-a, s-a
încheiat pe Transalpina, cu o cățărare la ieșirea din Rânca, sosirea fiind programată
la 2.094 m.[14]