Întocmirea caietului de sarcini în vederea elaborării P. U.G.

Floreşti

Elementele ce individualizează în mod deosebit această comună faţă de alte

aşezări de tip rural sunt: : apropierea de Cluj-Napoca, situarea pe traseul drumului
European E 60 şi în apropierea autostrăzii Transilvania, precum şi existenţa unei
puternice baze pentru producţia agricolă. La acestea adăungându-se echilibrul factorilor
de mediu, viitoarea dezvoltare a comunei devine un subiect deosebit de complex, care
necesită studii de specialitate în domeniile demografiei, sociologiei, urbanismului,
arhitecturii, mediului şi în domeniul economic.

Distanţa mult mai mică faţă de Cluj-Napoca decât de oricare alt orş mai mic din
apropiere şi faptul că mulţi locuitori ai Floreştiului lucrează în Cluj sunt argumente
pentru schimbarea apartenenţei administrative a localităţii. Speranţa locuitorilor comunei
Floresti este ca într-un timp cât mai scurt comuna lor să devină cartier al Clujului şi să
beneficieze de toate avantajele care decurg din acest fapt începând cu o mai buna
organizare administrativă şi continuând cu o accelerată dazvoltare economică şi
urbanistico-edilitară.

Spaţiul rural al comunelor limitrofe trebuie să înceteze să fie victimă pasivă a

dezvoltării oraşului pe care îl înconjoară . Acest teritoriu trebuie să beneficieze de
strategii specifice pentru protecţia mediului, a tezaurului cultural, a activităţilor
tradiţionale, a spaţiului ambiental şi a şansei locuitorilor la creşterea calităţii locuirii.

1. SCURT ISTORIC AL COMUNEI FLOREŞTI

Comuna Floreşti se poate mândri ca este una dintre cele mai vechi aşezări de pe
teritoriul României. Prima descoperire care atestă popularea zonei din vremuri străvechi
este cea a unui topor de piatră datat ca provenind din neolitic. Săpăturile arheologice
efectuate în ultimii ani pe hotarele Floreştiului de către Attila Palko şi Nicolae
Dunăreanu au scos la iveală ruinele unei aşezări omeneşti din perioada neoliticului.
În periada stăpânirii romane, Floreştiul se găsea între doua puternice
centre militare şi anume Napoca : Clujul de azi şi castrul Ala Siliana respectiv Gilăul din
zilele noastre. Unitatea de cavalerie romană a fost adusa pe aceste meleaguri în anii: 118-
119 d.H şi a staţionat pânâ în secolul III al erei noastre. Pe raza comunei Floreşti au fost
descoperite în 1800 numeroase monede romane 1170 la număr datând din perioada
Antonius Pius, Marc Aureliu si Filip Arabul.
Pe parcursul istoriei, înca din secolul VI-lea în Floreşti şi localităţile
vecine peste populaţia băştinaşă romanizată s-a aşezat o populaţie slavă, care şi-a lăsat
amprenta în ciuda inferioritaţii numerice si culturale.
Vechimea localitaţii Floreşti-Cluj atestată documentar din
anul 1272, este mult mai mare decât cea documentară, descoperirile din paleolitic,
neolitic, perioadele bronzului, fierului şi epoca prefeudală certificând acest lucru.
Atestarea documentară a Feneşului Săsesc cum a mai fost denumit Floreştiul în decursul
timpului până în 1924 s-a facut o data cu transcrierea de către regale Ştefan al Ungariei a
moşiei către Andrei fiul contelui Mihai. Până în secolul al XIV-lea moşia îşi schimbă
proprietarii şi limitele doar în 1336 stabilindu-se exact hotatele comunei Floreşti.

2. DATE GEOGRAFICE

Comuna Floreşti este situată la vest de municipiul Cluj-Napoca, învecinaându-se

la nord cu comuna Baciu, la vest cu comuna Gilău, iar la sud cu comuna Săvădisla şi
Gilău. Floreştiul se află la interferenţa a trei unităţi de relief şi anume: Câmpia
Transilvaniei la nord, prin prelungirea sa Podişul Someşan între Someşul Mic şi Nadeş,
Munşii Gilău la sud prin Dealul Feleacului, iar între cele două zone se găseşte culoarul
depresionar al Someşului Mic.
Floreştiul se întinde pe o zonă deluroasă cu altitudini cuprinse între 500-
600m, pe un substrat geologic alcătuit în mare parte din calcare grosiere, tufuri vulcanice
şi marne. La cumpăna apelor Someş şi Nadeş se află Dealurile Mortonuşa Mică şi
Mortonuşa Mare care coboară spre Someş sub numele de dealul Melcilor. Pe cuprinsul
Dealului Motronuşa mare se află viile Floreştiului.
Comuna Floreşti are o formă alungită fiind aşezată de-a lungul DN
1 la o distanţă de numai 5 km de Municipiul Cluj-Napoca fapt ce aduce numeroase
beneficii şi avantaje pe termen îndepărtat: dezvoltare urbană, economică şi culturală.

3. DOTARI DE INTERES PUBLIC

In prezent există în comuna Floreşti dotări socio-culturale sau administrative,

printre care :

- Sediul Primăriei în satul Floreşti

- Câte o şcoală generală în fiecare sat iar în Floreşti două
- Doua biserici în Luna de Sus şi una în Tăuţi t şapte în comuna Floreşti
- Un dispensar uman în comuna FloreştiI unul în Tăuţi şi unul în Luna
- Un dispensar veterinar în Floreşti
- Trei farmacii în Floreşti una în Luna
- Sediul Poştei în Floreşti
- Sediul Poliţiei în Floreşti
- Un cămin cultural în Floreşti unul în Luna
- Doua supermarketuri Pollus şi Metro ăn Floreşti
- Şapte sucursale ale unor bănci în Floreşti
- Trei terenuri de sport în Floreşti şi una în Luna
- Trei benzinării în comuna Floreşti şi una în Luna
- Numeroase cartiere de blocuri ăn Floreşti
- 639 de societăti comerciale dintre care 400 pe raza Floreştiului

4. ACTIVITATEA ECONOMICA

Poziţia suburbană şi-a pus amprenta asupra dezvoltării localităţii şi asupra

profilului său economic. Pe primul loc se situează industria şi construcţiile fiind urmate
de agricultură, creşterea animalelor şi activităţi legate de industria alimentară. În cadrul
agriculturii se cultivă: porumb, orzoaica de primăvară, grâu de toamnă şi cartofi. Pe
suprafeţe mai restrânse şi în ferme specializate se cultivă legume cum ar fi: varza de
toamnă, morcovi, ţelină, fasole, mazăre, roşii, castraveţi. Pe alocuri se întâlnesc livezi sau
culturi de viţa de vie. Alte activităţi cu caracter agricol practicate în comună sunt :
morăritul şi panificaţia, industria cărnii şi a laptelui, fabricarea rachiurilor naturale. Pe
lângă aceste activităţi în comună îşi mai desfăşoară activitatea şi alţi agenţi economici cu
alte obiecte de activitate cum ar fi: în servicii, autoservice, construcţii civile şi industriale,
confecţii metalice, prelucrarea lemnului, comerţ cu produse petroliere, comerţ cu produse
industriale, pesticide, îngrăşăminte.

5. STUDIU DEMOGRAFIC, POTENŢIAL UMAN, ASPECTE DEMOGRAFICE

ŞI SOCIALE

Comuna Floreşti este o comună de categoria I şi se găseşte în momentul de faţă

într-o continuă dezvoltare ascendentă din punct de vedere economic. Suprafaţa totalaă a
comunei este de 6074 din care: 1.877 ha teren arabil, 1.406 ha păşuni, 846 ha livezi,
1.207 ha păduri, 111 ha tufişuri, ape şi stuf 68 ha, teren neproductiv 145 ha, drumuri 122
ha construcţii 292 ha.
Populaţia totală la recensământul din anul 2002 era de 7504 persoane din
care: în satul Floreşti 5238 persoane, în satul Luna de Sus 2054 persoane, iar în satul
Tăuţi 212 persoane.
Repartiţia pe sexe scoate în evidenţă faptul că pe cuprinsul
comunei există un procent de 49% bărbaţi şi 51% femei. Procenul pe minorităţi este în
ordine descrescătore şi anume romăni, maghiari şi rromi. În funcţie de confesiunea
populaţiei majoritatea sunt ortodocşi 40,6 % urmaşi de 24 % greco-catolici, 17,6 %
reformaţi, 7,9 % romano-catolici, şi 9,2 % alte culte.
În ultimii ani în urma construirii a
numeroase cartiere pe cuprinsul Floreştiului densitatea populaţiei a crescut dar în acelaşi
timp a crescut ţi migraţia forţei de muncă spre Cluj-Napoca.
I. Căi de comunicaţii

Drumul European E 60 străbate Floreştiul pe care îl leagă de Cluj-Napoca. Acest

drum reprezintă deocamdată singura cale de comunicaţie cu Floreştiul. Din Floreşti se
pote ajunge în Tăuţi şi în Luna de Sus. Mijloacele de transport existene sunt reprezentate
de autobuse. Prin comună a început consolidarea şi asfaltarea străzilor.

II. Reţele edilitare

O data cu dezvoltare şi extinderea comunei s-a extins şi reţeaua de alimentate cu

apa, gaz , energie electrică şi nu în ultimul rand s-a introdus canalizarea. În prezent toate
construcţiile noi sunt racordate la reţeaua de utilităţi iar rand pe rand se aliniază şi
proprietarii construcţiilor vechi.

III. Disfuncţionalităţi şi probleme urbanistice

În urma unei analize amănunţite asupra situaţiei actuale din comuna Floreşti au
fost constatate numeroase disfuncţionalităţi şi probleme urbanistice cărora li se caută în
prezent soluţii şi se speră că se vor remedia.
În primul rând cea mai mare problemă cu care se confruntă comuna
Floreşti este organizarea forţată a zonei, a locuinţelor individuale şi colective prin
caracter ambiental negativ, volumetrie nepotrivită, finisaje inferiore, lipsa spaţiilor de
parcare, a locurilor de joacă, circulaţie defectuoasă.
Din punct de vedere peisagistic şi estetic mari probleme
pun blocurilor de locuinţe care sunt contruite unele foarte aproape de altele, neavând o
cale bună de acces, nue beneficiind în multe cazuri de cantitatea normală de lumină
naturală sau de o vedere cât de cât plăcută. Construirea ficărui mic cartier într-un stil
arhitectural diferit face ca spaţial să nu mai fie armonios întâlnindu-se blocuri cu patru
etaje de tip lamă lânga un şir de case familiale. O altă problemă a comunei este lipsa
spaţiilor verzi dintre blocuri sau casele familiale. De asemenea construirea unor blocuri
de locuinţe în apropierea unei ferme de pui unde persistă un miros înşâţepător nu a
reprezentat o idée prea bună. Starea precară a unor drumuri şi
dimensiunile acestora pune încă mari probleme. Există străzi care nu sunt asfaltate sau au
dor un strat de uzură. Acestea însă deservesc proprietăţi care sunt deja locuite. În unele
locuri străzoile nu respectă lăţimea de 6m în consecinţă în caz de pericol pompierii nu şi-
ar putea îndeplini misiunea. Existenţa unei singure căi de comunicaţie cu oraşul Cluj-
Napoca face ca de multe ori în ore de vârf să se formeze blocaje de circulaţie.
Din punct de vedere al
mediului nu prea există areale protejate în afarăde păduri şi malul Someşului şi zona
aferentă care aparţine de Apele Române. Prezenţa trenurilor agricole, a păşunilor şi a
fermelor în intravilan fără a fi luate măsuri de protecţie constituie de asemenea un semnal
de alarmă. Lipsa spaţiilor de recreere, de jocă şi sport sau chiar de practicare a turismului
în comuna Floreşti se speră să fie rezolvate până anul viitor.
Lipsa dotărilor
tehnico-edilitare în unele areale ale comunei îi aduce acesteia prejudicii importante. Au
mi rămas case neracordate la gaz şi doar foarte puţine neracordate la reţeaua electrică. În
continuare există locuinţe care nu sunt racordate la apă şi canal facilitând dezvoltarea
unor focare de infecţie. Deversarea unor resturi în apele Someşului şi depozitarea
gunoielor în afara spaţiilor special amenajate duce la scăderea calităţii apei şi a mediului.
Comuna Floreşti nu
beneficiază de un centru comercial obişnuit cu dotări socio-culturale, administrative, de
comerţ, de servicii şi de o piaţă agroalimentară. Lipsa unor centre secundare cu funcţii
asemănătoare ar fi de dorit în cartierele mai mari şi care sunt mai îndepărtate faţă de
centru. În unele cazuri spaţiile aferente instituţiilor publice sunt insuficient dezvoltate.
Neprotejarea
siturilor arheologice unde au fost găsite vestigiile din neolitic şi neincluderea lor întrun
circuit turistic local duce încet la pierderea unor valori şi uitarea şi stergerea unor
momente din istoria unei aşezări.

Nicoară Bianca Geanina

Gr 2